UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINTE SOCIO-UMANE

SPECIALIZAREA ISTORIE

FIȘĂ DE LECTURĂ
Relații daco-romane la Dunărea de Jos în lumina cercetărilor arheologice
(sec.I a.Chr. - I p. Chr.)

Coordonator: Autor:

Lector univ. DAH

2016
 FIȘĂ DE LECTURĂ

Am început lectura la data 15 februarie 2016. Am terminat lectura pe 20 aprilie 2016.

Titlul: Relații daco-romane la Dunărea de Jos în lumina cercetărilor arheologice

(sec.I a.Chr. - I p. Chr.)
Constantin Augustus Bărbulescu

Editura Mega, Cluj-Napoca.

Anul 2014.

Volumul acesta este rezultatul muncii autorului început în anul 2003 și finalizat prin teza de
doctorat în anul 2010, iar 2014 este anul apariției acestei cărți.
Preparatorul universitar Constantin Augustus Bărbulescu, în anul 2004, scoate la tipar cartea
Scurtă Istorie a Orientului Antic, apătută la Editura Zodia Fecioarei.
Tot în acest an, 2004, sub semnătura domniei sale, apare cartea Mănăstirea Cotmeana. Studiu
istoric.
Astăzi, Constantin Augustus Bărbulescu este decan la Facultatea de Științe Socio-Umane,
Universitatea din Pitești.

Opera e structurată în șase capitole, iar la sfârșitul cărții se mai găsesc abrevieri bibliografice,
bibliografie, ilustrații, planșe și hărți.
Profesorul Constantin Bărbulescu aduce la cunoștința cititorului relațiile dintre daci și romani,
locul de desfășurare a acestor evenimente fiind la Dunărea de Jos.
Anii abordați sunt cuprinși între secolele unu înainte de Hristos și unu după Hristos.

1
 I. În capitolul Introducere autorul realizează o perspectivă a contextului politic, economic,
militar, social și etnic, în cadrul geografic a Olteniei și Munteniei.
În acest capitol sunt menționați marii istorici români, Tocilescu, Vasile Pârvan, Mircea Babeș,
Alexandru Barnea, C.C. Petolescu etc.

II. Acest capitol se intitulează Cadrul cronologic și istorico-politic.(pg. 20)

Încă de la început profesorul Bărbulescu aduce în discuție o întrebare retorică și veche totodată.
Pierit-au dacii? Cu toții am citit cartea lui Bogdan Petriceicu Hașdeu, și prin această carte autorul
ne insuflă dragostea către istorie.
Spatiul de la nord de Istru era stăpânit de geto-daci, termen generic atribuit populației nord-
tracice.
În subcapitolul intitulat Pătrunderea romană, autorul ne prezintă primele confruntări dintre daco-
scordisci și romani între anii 109-106 a. Ch., continuând și cu alte conflicte din anii 12-9 a.Ch. și 6-9
p. Ch..(pg 24)
Subcapitolul Geții și dacii precizează uniformizarea culturală a celor două ethosuri nord-tracice,
geți și daci.

III. Capitolul următor intitulat:Limesul Danubian în secolele I a. Chr.-I p. Chr.

Pe baza izvoarelor antice și a cercetărilor arheologice. Cu subcapitolul Pătrunderea romană pe

fluviu, conflicte militare, fărămițarea politică a lumii dacice și înființarea provinciei Moesia.(pg. 33)
Politica romană de transformare a Dunării în graniță se distinge prin câteva etape. Atunci când
alianța daco-scordică este înfrântă de catre armatele romane. O a doua etapă caracterizată de
încercarea regelui Burebista de a se alia cu Pompeius, și de modul în care va fi gestionată relația cu
Roma.
Al doilea subcapitol intitulat Câteva considerații privind armata și fortificațiile romane pe fluviu
până în preajma războaielor cu Traian, ne precizează că împărații Claudius, Nero și Vespasian vor
deschide o nouă etapă, prin consolidarea pozițiilor Romei la Istru. Vespasian prin aducerea de noi
trupe, legiunea VAlaude, I Italica, nu face decât să consolideze întreg frontul danubian.(pg.36)
Unele aspecte privind cronologia unor fortificații liniare romane în stânga Dunării.Brazda lui
Novac de Sud, Brazda lui Novac de Nord și valurile din sudul Moldovei.(pg. 38)
Brazda lui Novac de Nord se încadreză secolului I, prin acțiunea de pacificare a lui Silvanus
Aelianus sau secolului IV, când imperiul reia în stăpânire teritoriul de la nord de Dunăre.(pg. 38)

IV.Siturile din spațiul Daciei Meridionale și stadiul dezvoltării acestora înaintea cuceririi
romane.

În subcapitolul Aspecte generale, autorul identifică o serie de localități precum: Drubetis,

Pelendava, Buridava, Sucidava, Zusidava, Piroboridava, Argedava, Dinogeția și Ramidava.(pg.42)

2
 Subcapitolul Principalele așezări dacice din spațiul Daciei Meridionale și stadiul cercetării lor, ne
prezintă 21 de cetăți dacice, prezentându-ne locul de origine, precum și anumite date specifice
fiecărei fortificații în parte.(pg. 44)
Unele dintre cele mai importante sunt: Popești, Ocnița-Buridava, Sucidava-Celei, precum și
Poiana-Piroboridava.
În subcapitolul Etape și orizonturi culturale în cronologia siturilor din Dacia Meridională, autorul
consideră că numărul așezărilor dacice din spațiul Daciei Meridionale, să fie probabil mai mare.(pg.
50)
Pentru o mai bună cercetare, profesorul Constantin Bărbulescu, atașează la sfârșitul cărții anexa
numărul unu, unde putem să localizăm fiecare davă în parte.

Orizontul 1. Așezările de la Radovanu, Zimnicea, Piscul Crăsani și Cârlomenești își vor înceta
existența.(pg. 53)
Orizontul 2. Sucidava Celei, Coțofenii din Dos, Sprâncenata, Popești, Bordușani.
Se disting două zone, iar așezările dacice suferă distrugeri, odată pe linia Dunării și
centrulCâmpiei Olteniei, iar cealaltă linie, zona central-răsăriteană a Munteniei.(pg. 54)
Orizontul 3. Printr-o depopulare amplă pe linia fluviului.
Orizontul 4. Siturile din Subcarpații Getici, Polovragi și Poiana, dar și Cetățeni, își găsesc
sfârșitul.(pg. 56)
Orizontul 5. Etapa finală a existenței siturilor dacice sud-carpatice, din 89 până în 106. Ocnița și
Poiana devin inutile pentru politica romană.(pg. 57)

V. Importurile romane în Dacia Meridională în perioada secolelor I a.Chr.-I p. Chr.

Analiza descoperirilor. (pg. 60)

O analiză clară a importurilor romane din Dacia presupune și o cercetare a cauzelor și condițiilor
în care aceste obiecte ajung în așezările geto-dacice.
Profesorul Bărbulescu îl contrazice pe Vasile Pârvan, deoarece acesta din urmă considera că
obiectele provin din importuri. Acestea, spune profesorul Bărbulescu, erau obținute din incursiuni
militare, plata unor stipendii, chiar daruri.
Începând cu pagina 65, sunt prezentate diferite produse, cum ar fi: ceramică, vase din bronz și
argint, vase și recipiente din sticlă, unelte și ustensile de uz casnic, obiecte de port și podoabă (fibule
și mărgele), oglinzi, piese de echipament militar, monede.
Acestea fiind prezentate in diferite planșe, iar la fiecare figură în parte putem să descoperim
anumite particularități, ce țin de formă, de inciziile sau desenele de pe ele, locul de proveniență.
Aceste planșe sunt în număr de 58.
Următoarele planșe, începând cu numărul 59 până la planșa cu numărul 73, prezintă anumite hărți
în care sunt indicate locurile unde au fost găsite anumite descoperiri de ceramică, vase din bronz,
sticlă etc.

3
 VI. Concluzii, fiind ultimul capitol al cărții.
Autorul ne prezintă imaginea unei societăți aflate în plină dezvoltare economică și edilitară,
precizând că acest fapt se datorează schimburilor comerciale intense cu cetățile grecești, pe de-o
parte, iar pe de altă parte, interesului dinaștilor geto-daci arătat pentru ceea ce înseamnă structuri de
putere și prestigiu după modelul elenistic.(pg. 76)
În continuare sunt prezentate caracteristicile societății geto-dacice:
- societate războinică, cu ierarhie patriarhală, centre de putere în jurul cărora gravitează așezări
civile de mici dimensiuni, tributare unui dinast local;
- religie a cărei structură nu este cunoscută cu exactitate;
- o lume deschisă și aflată într-o fază de acumulare, nu exclusiv materială, dar spirituală;
- bogătia resurselor naturale, minereuri feroase - aur, argint, fier, plumb;
- o forță armată considerabilă, iar diplomația jucând un rol important în funcție de diferiții
dinaști;
- interesul regilor daco-geți pentru zona litoralului Pontului Euxin și gurile Dunării.

Începând cu pagina 85, Catalogul importurilor romane în Dacia sec.I a. Chr.- I p. Chr., ne sunt
prezentate diferite situri cu mențiuni asupra complexului, data descoperirii, tipul obiectului,
descrierea și datarea obiectului, precum și bibliografia specifică fiecărui sit în parte.
Mentionez câteva situri arheologice din acest catalog: București-Herăstrău, Cetățeni- județul
Argeș, Crăsani-județul Ialomița, Grădiștea-județul Brăila, Ocnița-județul Vâlcea, Pietroasele-județul
Buzău etc.

Profesorul Constantin Augustus Bărbulescu s-a bazat pentru realizarea acestei cărți, pe o
bibliografie consistentă. Din aceasta putem să constatăm nume celebre, a unor mari istorici români,
care și-au lasat amprenta de-a lungul ultimelor secole. O parte din ei fiind Vasile Pârvan, C.C.
Petolescu, Contantin și Hadrian Daicoviciu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Dumitru Berciu, Radu
Vulpe, Ion Horațiu Crișan, Emil Condurachi, Mircea Babeș, Sorin Cociș etc.

Am citit cu mare pasiune această carte, mi-a fost de un real folos, completându-mi anumite
aspecte pe care nu le știam sau erau confuze, mai mult, anumite idei care le-am desprins de-a lungul
timpului dedicat special istoriei antice, necitite de mine până atunci, s-au conturat și și-au găsit
lumina propice dezlegării acelor taine.
Pe lângă unele informații prețioase și importante, culese din această carte, consider că cel mai
inportant fapt dovedit este acela la care face referire autorul, la Orizonturi.
Sunt puse în lumină și precizate etapele care s-au succedat în măreața istorie a patriei noastre.