PRECIPITATIILE ATMOSFERICE

Produsele de condensare sau sublimare ale apei din atmosfera care cad din nori si ajung pe suprafata Pamantului formeaza
precipitatiile atmosferice. Acestea sunt ploile si zapezile.

Pentru a se putea produce precipitatiile trebuie ca in nori sa se produca niste fenomene care vor duce la cresterea diametrului
picaturilor componenete. Datorita turbulentei ce exista in fiecare nor picaturile de apa se pot contopi prin ciocnire, se pot alipi
prin actiunea incarcaturii electrostatice diferite sau pot sa creasca prin evaporarea picaturilor de dimensiuni mici. Totusi aceste
fenomene nu sunt intotdeauna suficiente pentru producerea precipitatiilor abundente.

Norii formeaza sisteme coloidale. Daca norul pluteste in aer si nu ajunge pe Pamant el formeaza un sistem coloidal stabil. Din
altfel de nori se pot produce precipitatii neinsemnate. S-a observat ca un astfel de nor este format din picaturi de apa, avand
toate aceiasi dimensiune. Picaturile nu pot avea dimensiuni mai mari deoarece ele sunt sparte de fortele de rezistenta la cadere
ale aerului. Uneori picaturile nu mai ajung la Pamant, deoarece la trecerea prin unele straturi cu temperaturi inalte se evapora.
Fenomenul se numeste virga.

In afara de ploaie si zapada precipitatiile mai pot cadea sub forma de burnita, lapovita, mazariche si grindina.

Burnitele sunt precipitatii lichide, cu picaturi foarte mici.In perioadele reci, poate cadea cu totul exceptional sub forma de
graunte extrem de fine de zapada.

Lapovita este un amestec de picaturi de ploaie si fulgi de zapada

Mazarichea este precipitatia formata din cristale de gheata ce au un diametru cuprins intre 2 si 5 mm. Este specifica
anotimpului rece. Cade din nori in care exista miscari turbulente.

Grindina apare in urma maselor de aer rece, de origine oceanica, in perioada calda.

Grindina este o precipitatie formata din portiuni de gheata, de diferite forme si dimensiuni.

Precipitatiile se pot clasifica dupa mai multe criterii:

a) conditii de formare – precipitatii de convectie, frontale, relief

b) stare de agregare – precipitatii lichide, solide, mixte

c) caracterul lor – precipitatii slabe, moderate, torentiale.

a.1. Precipitatiile iau nastere in interiorul maselor de aer, caracterizate printr-o pronuntata instabilitate termica. Deasupra
uscatului cad deobicei dupa amiaza, iar desupra marilor cad seara si dimineata.

a.2. Precipitatiile de relief sau orografice se formeaza oride cate ori o masa de aer este fortata la o miscare ascensionala,
determinata de un obstacol; deal sau munte. Precipitatiile se formeaza in partea pe care are loc escalada.

a.3. Precipitatiile frontale se datoreaza fronturilor calde si reci, fiind generate de miscarea ascensionala fortata a aerului cald.
Pentru frontul cald, apar precipitatii de slaba intensitate dar de durata mare de frontul, iar pentru frontul rece apar precipitatii
abundente de scurta durata.

c. Dupa durata si abundenta lor, precipitatiile se impart in:

c.1. precipitatii de lunga durata si abundente (ploile mocanesti).

c.2. Precipitatiile de lunga durata si putin abundente (burnitele). se produc in general in jumatatea rece a aerului.

c.3. Precipiatatii intrerupte prin pauze sub o ora, dar cu persistenta timpului umed si a cerului acoperit.

c.4. Precipitatii de scurta durata si putin abundente; apar pe intinderi mici si produc burele de ploaie sau fulguielile.

c.5. Precipitatii de scurta durata si abundente sunt aversele, ce se produc vara. Ele incep si se sfarsesc foarte brusc.
In regiunile ecuatoriale sau musonice, diferenta intre cantitatile orare maxime si minime sunt foarte mari.

Pe insule si pe tarmurile continentelor maximul de dupa masa dispare indiferent de anotimp si apare un maxim spre dimineata
sau dimineata.

b) din punct de vedere al duratei, apar doua maxime dimineata si dupa amiaza si doua minime noaptea si inaintea
amiezii.

c) din punctul de vedere al intensitatii, precipitatiile zilnice prezinta doua maxime dupa amiaza si noaptea, si doua
minime situate intre orele 10-12 si 12-24.

Regimul pluviometric al unei localitati este determinat de cantitatea anuala de precipitatii si dispunerea lunara a acestora.

A.ANGOT a propus acceptarea unui coeficient pluviometric, considerand ca in fiecare zi ar fi cazut aceasi cantitate de
precipitatii.

Astfel, coeficientul pluviometric al unei luni, se exprima matematic prin formula:

kp= ,

unde q este raportul dintre cantitatea reala de precipitatii din luna rspectiva si cantitatea care ar fi trebuit sa cada, iar Q este
cantitatea anuala de precipitatii si n este numarul de zile ale luni respective. Valoarea ideala pentru k p este 1, deci daca kp>1
luna este ploioasa, iar daca kp<1 luna este secetoasa.

Din studiul acestor coeficienti multianuali, se pot preciza mai multe tipuri de regiuni, pluviometrice, dependente de latitudine:

- regimul ecuatorial, cu doua maxime in aprilie si noiembrie, si doua minime in iulie si ianuarie. Amplitudinea
este mica.

- regimul tropical, situat intre 100-300 latitudine nordica si sudica, are un maxim vara si un minim iarna.

- regimul subtropical, cu un maxim iarna si un minim vara.

- regimul latitudinilor mijlocii, care prezinta trei tipuri:

a) tipul continental, cu un maxim vara si un minim iarna

b) tipul maritim, cu un maxim toamna si un

minim vara

d) tipul mixt, cu doua maxime primavara si toamna si

doua minime iarna si vara

- regimul polar, care este asemanator cu cel al latitudinilor mijlocii, continetal.

Pentru studiul amanuntit al precipitatiilor se introduc marimile: zile

cu precipitatii, frecventa precipitatiilor, probabilitatea unei zile cu
precipitatii, cantitea de apa care cade mijlociu intr-o zi cu precipitatii.
 - zilele cu precipitatii, sunt zilele in care s-a colectat cel putin 0,1
mm de precipitatii in 24 h.

- frecventa precipitatiilor reprezinta numarul zilelor cu precipitatii

din fiecare luna sau an.

- probabilitatea unei zile cu precipitatii este raportul dintre numarul

anual al zilelor cu precipitatii si numarul total de zile din an.

- cantitatea de apa ce cade mijlociu intr-o zi, este raportul dintre

cantitatea anuala medie si numarul anual mediu de zile cu
precipitatii.

In meteorologie se intelege prin perioada de uscaciune, intervalul de

minim 5 zile consecutive in care nu s-au produs precipitatii masurabile, iar
prin perioada de seceta se intelege un interval de cel putin 10 zile
consecutive in care nu au cazut precipitatii, in lunile aprilie-septembrie, si
de 14 zile consecutive in lunile octombrie-martie.

Stratul de zapada, ce acopera in anotimpul rece solul, este foarte

important pentru agricultura. Temperatura solului acoperit cu zapada, este
mult mai mica decat temperatura suprafetei superioare a zapezii, diferenta
de temperaturi putand ajunge la 15-200C. Stratul de zapada este
caracterizat de inaltime si densitate. Zapada se topeste sub influenta
maselor de aer cald, a radiatiei solare directe si a ploilor. Cea mai
importanta influenta o are aerul cald.

O preocupare permanenta a stiintei este producerea ploii artificiale.

Z.L.TURKETI a calculat ca pentru a produce 40 km3 de apa dintr-o
atmosfera stabila, in care 1m3 de aer produce 10 g de apa este nevoie de
o cantitate de energie de 5x1016cal, adica energia produsa prin arderea a
unei cantitati mai mari de 109 kg petrol.

Se cunosc doua situatii in care dintr-un nor nu se produce ploaie in

mod natural:

- norul are o temperatura mai mica decat 00C, dar nu are in

competenta nici un cristal de gheata.

- norul are o temperatura mai mare decat 00C, dar nu exista stare
de turbulenta.

In prima situatie, norul poate sa dureze un timp lung. Este nevoie sa

se introduca in el nuclee de condensare, in cantitate insemnata. In cea dea
a doua situatie, datorita lipsei de turbulenta nu apar diferente de
temperatura in masa norului, deci nu este posibila aparitia ploii. Trebuie
deci, introduse in nor picaturi de apa racite, cu diametrul mai mare decat a
celor din nor, pentru a se putea realiza marirea si caderea picaturilor.
 Experientele realizate, unele au reusit, altele nu, dar preturile de cost
sunt imense.

In ceea ce priveste variatia precipitatiilor cu inaltimea, putem spune

ca pe pantele muntilor expuse vanturilor apare un exces de precipitatii fata
de cele opuse. Daca precipitatiile sunt perpendiculare pe lantul muntos, pe
versantul expus vanturilor se observa un maxim de precipitatii la inaltimea
de 500-700m, apoi o descrestere a lor si din nou o crestere astfel ca in
intervalul 800-1200m sa apara un maxim secundar.

Reprezentarea pe harti a precipitatiilor se face prin izohiete, adica

prin linii ce unesc cantitatile anuale sau lunare de precipitatii din localitati.
Din observarea izohietelor, se constata ca in zona ecuatoriala (0-200N) cad
cele mai mari cantitati de apa, adica 2000-3000 mm anual. In insulele din
Pacific, cad cantitati chiar de 5000-6000 mm anual. La latitudini mai mari
de 300, atat nord cat si sud, apar zone uscate, intretaiate de regiuni mai
ploioase cu precipitatii ce nu trec de 250mm. La latitudini cuprinse intre 30-
400N, precipiatatiile variaza intre 400-800 mm la campie si 700-800 mm la
altitudini mari. Dincolo de cercurile polare precipitatiile nu depasesc 200
mm anual. Anual asupra Pamantului cad 511.100 km3 de precipitatii, care
se distribuie astfel: 99.500km3 desupra uscatului, iar restul de
411.600km3 deasupra marilor si oceanelor. De remarcat este faptul ca
aceaasi cantitate de apa se evapora anual de pe suprafata Pamantului
realizandu-se astfel o stare de macroechilibru. Cantitatile maxime anuale
de precipitatii cad in India, la Charapundji 12.655 mm si la Canan 12.100,
in insulele Hawai. Cele mai mici cantitati de apa cad in Sahara (nici 5mm
anual) si in Antofagosta, in Chile, sub 1 mm intr-un an.

Celula vegetala nu poate functiona normal decat in stare de turgescenta. Proteinele vegetale din protoplasma sunt coloide
hidrofile, marindu-si volumul prin imbibarea cu apa. Apa este necesara pentru producerea numeroaselor reactii biochimice, de
hidrolioza, oxidari, reduceri, etc. Prin procesele de transpiratie si evaporare, apa este si un regulator termic.

Precipitatiile influenteaza vegetatia atat prin actiunea asupra solului

cat si direct asupra plantelor.

Actiunea asupra solului se manifesta prin efecte mecanice si chimice. Ploaia sparge glomerulele solului, spala stratul de sol
fertil de pe pante, producand eroziunea de suprafata, si in timp eroziunea de adancime.

Efectele chimice consta in dizolvarea fosfatilor, carbonatilor, silicatilor

alcalini din sol, aducerea in sol a nitratilor si a sarurilor amoniacale, creind
in sol un mediu favorabil desfasurarii proceselor de amonificare si
nitrificare.

Asupra plantelor, ploaia are ca efect favorizarea sau inhibarea

germinatiei, spalarea pulberilor de pe frunze, deci favorizarea transpiratiei,
respiratiei si a asimilarii clorofiliene, inhibarea proceselor de fecundare (ploi
abundente), intarzierea maturatiei, dezradacinarea puietilor, scuturarea
florilor si a fructelor.
 In functie de cerintele fata de apa, plantele se impart in trei categorii:

a. plante xerofite, care cresc in regiuni secetoase;

b. plante mezofite, care cer cantitati mijlocii de apa;

c. plante hidrofite care necesita mari cantitati de apa.

In ceea ce priveste plantele cultivate, meiul, nautul, pepenele verde, vita de vie sunt plante rezistente la seceta, pe cand graul,
secara, orzul, porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahar, lucerna au o rezistenta mijlocie la seceta, iar orezul, ovazul, fasolea,
soia, mazarea, cartoful, inul, trifoiul si legumele nu suporta seceta.

Tipul precipitatiilor influenteaza puternic solul si plantele. Astfel, ploile mocanesti, sunt cele mai eficace, deoarece in sol
patrunde o mare cantitate de apa. Ele nu batatoresc solul, spre deosebire de averse. Zapada, prin topire, patrunde treptat in sol
si constituie totodata un scut termic foarte eficient. Cele mai pagubitoare precipitatii sunt grindinile.

Provocand cresterea umiditatii aerului precipitatiile creaza conditii

prielnice dezvoltarii ciupercilor parazite. In anii foarte ploiosi atacul
de Plasmopara viticola se manifesta asupra ciorchinilor tineri, fiind cea mai
grava manifestare a bolii.

In ceea ce priveste interactiunea padure-precipitatii, exista doua probleme fundamentale:

- este - padurea un stimulator a precipitatiilor?

- ce cantitate din cantitatea totala de precipitatii este retinuta de coronament?

Referitor la prima chestiune, primele pareri au fost ca padurea creste cantitatea de precipitatii cu pana la 15I. Din pacate
experientele de colectare a apei pluvionare in padure, nu sunt similare cu cele din camp deschis. In padure, directia de cadere
a picaturilor de ploaie este verticala, deoarece luminisurile unde au fost amplasate pluviometrele sunt ferite de curentii de
advectie, pe cand campul deschis este supus miscarilor de advectie iar directia de cadere este oblica.

Pe de alta parte, surplusul de vapori de apa generat de padure si scaderea temperaturii in padure sunt prea mici pentru o crestere
atat de importanta a cantitatii de precipitatii. Nici ascensiunea aerului si turbulenta generata de coronament nu sunt
semnificative comparativ cu procesul de convectie si destinderea adiabatica, capabil sa produca nori. Importanta padurii din
acest punct de vedere consta in cantitatile importante de apa obtinute prin roua, chiciura si ceata.

Important este faptul ca o mare cantitate de precipitatii este retinuta in coronament si litiera.

La inceput ploaia uda coronamentul; daca ploaia este slaba, apa nu ajunge la sol. In cazul ploilor puternice, dupa udarea
coronamentului, apa incepe sa patrunda prin acesta, o parte se prelinge de pe frunze, o parte curge pe trunghiuri si ajunge la
sol, iar o parte se evapora si ajunge din nou in atmosfera (MARCU, M., 1983).

Din precipitatiile care ajung la sol, o parte patrunde in sol, o parte curge pe sol si o parte se evapora.

Fractiunea de precipitatii retinute de coronament, depinde de specie, si de cantitatea totala de precipitatii. Astfel intr-o padure
de rasinose cu varsta de 60 de ani, la o ploaie de intensitate slaba sub 5 l/m2 coronamentul a retinut pana la 3-3,3 l/m2, adica
pana la 2/3 din intreaga cantitate (GEIGER, R., 1960).

S-a constatat ca pe trunchiuri se pot scurge pana la 5I din totalul de apa.

Daca precipitatiile cresc pana la valori mai mari de 10 l/m2, atunci

aproximativ 50Idin cantitatea de precipitatii ajunge la sol. Chiar si la cele
mai puternice ploi, un procent de 20I este retinut de coronament.

Considerand cazul unei paduri de foioase, se constata ca retinerea de

apa de catre coronament este mai mica decat in padurile de rasinoase.
 Explicatia consta in faptul ca picaturile de apa raman agatate de acele
frunzelor prin fenomenul de tensiune superficiala, pe cand in padurile de
foioase, picaturile se unesc pe frunze si cad pe suprafata solului. Cantitatea
de precipitatii care patrunde prin coronament depaseste 50I iar pe
trunchiuri se scurg aproximativ 20I.

Dintre rasinoase, molidul si bradul retin intre 40-80I din precipitatii

in coronament, pe cand laricele si pinul retin intre 15-25I.

Generalizand, putem spune ca rasinoasele retin mai multa apa decat

foioasele.

In ceea ce priveste insectele, acestea se dezvolta cel mai bine in

conditii de precipitatii moderate. Stratul de zapada, constituie un adapost
prielnic pentru hibernarea majoritatii insectelor. Acestea pier in numar
mare, in anii gerosi, lipsiti de zapada.

--- Advertisement ---

Politica de confidentialitate

Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate.

.com Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.

Proiecte
vezi toate proiectele
PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si
scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere
peste ordin
Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului
in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor
auto - proiect atestat
Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu
aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma
vezi toate lucrarile de diploma
Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA
CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA
INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si
evaluarea firmei”

Lucrari licenta
 vezi toate lucrarile de licenta
CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA
LICENTA
LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE
FIZICA SI SPORT
Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de
poluare a clisurii dunarii”
LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii
prime si materiale

Lucrari doctorat
vezi toate lucrarile de doctorat
Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor
rutiere produse intre autovehicul si pieton
Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale
si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE
DOCTORAT
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE -
AMELIORARE - Estimarea valorii economice a
caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna
de porcine

Proiecte de atestat
vezi toate proiectele de atestat
Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de
calcul - Unitati de Stocare
LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE
CALCUL - Placa de baza
ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA -
programare FoxPro for Windows
Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu
Share to Google BookmarkShare to FacebookShare to TwitterShare to PrintMore AddThis Share options