Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul de Arte ,,Nicolae Botgros” mun. Soroca

Referat
La unitatea de curs – Istoria Culturii Naționale

TEMA: ,,Arta în evul mediu”

Catedra

Biblioteconomie și Asistență Internațională

FF/redusă Grupa 271

Eleva: Liliana Bambureac
Profesor: Tatiana Ruga
ARTA MEDIEVALA ROMANEASCA SEC. XIV- XV
SECOLUL XIV
Pentru tarile romane, secolul al XIV-lea a marcat un moment de rascruce in
dezvoltarea lor economica, social-politica si culturala. Tarile romanesti au
cunoscut o mai mare libertate in aceasta perioada, insa tendintele autonomiste au
fost combatute de regii din dinastia agevina( de Anjou), in special de Carol Robert,
care va incerca sa sprijine dezvoltarea oraselor, acordandu-le privilegii si primind
in schimb ajutorul acestora. In aceste conditii , dezvoltarea artelor (conditionata de
prospetimea economica, de dezvoltarea mestesugurilor ) a devenit posibila atat in
mediul rural , cat si in orasele vechi sau noi create. Incepand cu secolul XIV multi
conducatori politici au inceput sa-si dea seama ca apararea tarilor romanesti
se putea face doar prin aliante solide. Contextul istoric a favorizat o evolutie
fireasca , o maturizare a structurilor anterior create.
Cum cultural Evului Mediu avea un caracter teologic si cum administratia
nou creata avea nevoie de sprijinul bisericii ,intemeierea noilor state a fost urmata
de intemeierea unor mitropolii-aflate ,bineinteles, sub tutela patriarhiei de la
Constantinopol – fapt ce a dus la integrarea culturii si artei romanesti in sfera celei
bizantine, dar care a permis totodata si patrunderea influentelor occidentale.
ARHITECTURA
Castelele si catedralele care formeaza o imagine tipica, chiar daca
simplificata, a Evului Mediu vestic din punct de vedere arhitectural, a
corespondent, in lumea romaneasca, mai ales prin conacele vremii. Cele mai multe
edificii construite au disparut, datorita trecerii timpului sau distruse de razboaie,
cutremure, incendii. In arhitectura medievala, influentele curentelor vestice pot fi
regasite, in masura mai mare sau mai mica, in cele trei tari locuite de romani. Ele
sunt mai puternice in Transilvania, mai slabe in Moldavia, in forme absorbite de
traditia bizantina locala, si inca mai putin vizibile in Valahia unde incepand cu
secolul 14 arhitectura s-a bazat pe interpretarea locala a modelului bizantin.
Bisericile de stil bizantin se caracterizează prin: planul cruciform care reiese
din apariţia absidelor în pereţii laterali, împărţirea în trei încăperi: pronaos, naos si
altar, ultimele doua despărţire între ele prin catapeteasmă, acoperişul în formă de
bolta arcuită, prezenţa unei cupole centrale ridicată deasupra naosului în care este
pictat Hristos Pantocratorul, contrastul evident dintre aspectul exterior simplu şi
sobru şi interiorul bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri. Sculptura este
foarte săracă, prezentă numai la ornamentarea ferestrelor,uşilor şi coloanelor.
In Tara Romaneasca si Moldova s-au ridicat o serie de biserici in asa
numitul “plan treflat”, in varianta “triconcului”, de origine bizantino-sud-
dunareana. In mare, bisericile construite in acest plan urmeaza impartirea
traditionala a bisericilor de rit bizantin ortodox: pronaos – de regula patrat, - naos,
cu doua abside laterale, iar in mijloc se ridica o turla, - si absida altarului, spre
rasarit. Acestui tip ii apartin bisericile manastirilor Vodita, Tismana si Cozia, din a
doua jumatate a secolului XIV, cea din ur , cea din urma situandu-se printre cele
mai de seama creatii arhitectonice din intreg sud-estul european, servind ca model
pentru o buna parte din bisericile de mai tirziu.

Manastirea Vodița Manastirea Cozia

Manastirea Tismana
Biserica Sf. Nicolae (domneasca) din Curtea de Arges – de la mijlocul
secolului XIV – este conceputa dupa planul “in cruce greaca inscrisa”, creatie a
arhitecturii bizantine din epoca Comneinilor, un monument exceptional sub raport
artistic.

Biserica Sf. Nicolae(curtea de arges)

 In Moldova, biserica Sf. Nicolae din Radauti, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-
1365), are planul unui edificiu romanic, basilical, unic in arhitectura
moldoveneasca, fara turla, are calote semisferice, ancadramentele usii si geamului
gotice si acoperisul romanic cu contraforti gotici. Biserica Sf. Treime din Siret,
din aceeasi perioada, introduce in Moldova planul triconc, este ultima dintre
realizarile cu influenta bizantina ș are plan longitudinal cu exedre laterale, lobat ș
prezinta elemente decorative din traditia populara –cu discuri ceramice facute
dupa modelul tesaturilor.

Biserica Sf. Nicolae(radauti) Biserica Sf. Treima din Siret

Semnificativ pentru stilul gotic transilvanean, printre monumentele pastrate
pana in zilele noastre, in ciuda tuturor deteriorarilor, putem cita Biserica Neagra
din Brasov (secolul 14 -15) in arhitectura religioasa, Castelul Bran in judetul
Brasov (secolul 14) in arhitectura laica. Specifice Transilvaniei de-a lungul acelor
secole, au fost si extinderile si fortificatiile oraselor, cresterea lor urbana fiind
bazata pe principiile functionalitati (o piata centrala cu biserica, strazi inguste cu
partile laterale unite pe aici pe acolo cu arcade), orasele Sighisoara, Sibiu, Brasov
fiind marturii elocvente.

Biserica Neagra(Brasov) Castelul Bran

 Goticul, ajuns la deplina maturitate in sec XIV( si fiind considerat stilul
secolului) isi pune amprenta si asupra micilor biserici ortodoxe. Este mentionata ca
adoptand solutii constructive si decorative gotice- biserica Sf Nicolae din
Rașnov,edificiu cu o singura nava boltita pe ogive si prezentand contraforti si
ancadramente gotice la ferestre si la portal. Arhitectura gotica din Transilvania era
racordata in sec XIV la miscarea internationala a stilului , arhitectii aducand
modificari in stil gotic si unor vechi edificii romanice.De exemplu, biserica
parohiala din Alba Iulia, a fost transformata din stilui romanic in stil gotic, noua
cladire fiind prevazuta cu ferestre largi terminate in arc frant iar la interior cu
elemente decorative specifice. Una din realizarile de varf ale goticului matur
european o reprezinta catedrala evanghelica din Sebeș.
Divizarea artelor plastice in tarile romanesto era chiar mai stricta in arta
decat in arhitectura, unde interferentele stilistice erau chiar frecvente, a fost cauzata
de rigorile programelor inconografice impuse de religie, desi, in unele biserici
ortodoxe din Transilvania, se pot observa clar lucrari influentate de curentele
occidentale (picturile in stil gotic din biserica satului Strei, in prezent in judetul
Hunedoara, datand din secolul 14).

Biserica din Strei

PICTURA
Existenta unei traditii bizantine vechi a fost dovedita de inflorirea picturii
murale in Valahia in secolul XIV Picturile de pe peretii bisericilor princiare din
Curtea de Arges, realizate intre 1362-1366, constituie una din cele mai
impunatoare compozitii de tip mural b izantin din secolul XIV si un model pentru
pictorii murali din Tarile românesti si Transilvania, integrata intr-o adevarata
scoala de pictura. Pe langa trasaturile (modele arhetip si canoanele imobile
contemplative) impartite in mod obisnuit cu intreaga lume est ortodoxa, pictura
româneasca - pictura murala, miniaturile, gravurile liturgice, lucrarile arginate sau
aurite- are trasaturile ei specifice.
SCULPTURA
Paralel cu sculptura cu rol decorativ s-a dezvoltat sculptura funerara- lespezi
de mormant cu incizii si inscriptii. S-a creat, bineinteles si sculptura statuara-
exista date care confirma ca au existat in fata catedralei din Oradea 3 statui ,
transformate ulterior de turci in tunuri. Sculptura a jucat un rol de mica importanta.
Ea se prezinta ca un element de caracter accesoriu arhitecturii, limitandu-se in
mod obisnuit la ferestrele si fatadele unor biserici sau se reduce la impodobirea
pietrelor de mormant
SECOLUL XV
Daca secolul XIV a fost marcat ca evenimente cruciale precum crearea
primelor doua state independente, Moldova si Tara Romaneasca, secolul XV va
insemna o nesfarsita lupta pentru o dezvoltare de sine statatoare , precum si a unor
majore impliniri pe plan artistic.
ARHITECTURA
fortificata ,rezidențiala si religioasa Astfel , contextul istoric(al continuei
amenintari) a determinat consolidarea cetatilor fortificate ( cum este cetatea
Hotinului, din Moldova-care are pereti grosi de 5 metri) precum si derularea unei
campanii de fortificare pe linii Dunarii(cetatea Braila,Cetatea Giurgiu dinTara
Romaneasca).

Cetatea Hotinului Planul Cetatii Braila

 In paralel cu constructia cetatilor militare de aparare s-au construit si cetati
orasenesti menite sa apere asezarile in cazul pericolului.Una din cele mai vechi
fortificatii orasenesti este cea a Sibiului .

Ziduri ale Cetatii Sibiului

Cea mai frumoasa cetate oraseneasca a Transilvaniei este considerata a fi cea
de la Sighisoara(stil – gotic transilvanean).Lungi de peste 900 de metri , zidurile au
fost intarite cu 14 turnuri purtand nume de bresle.

Cetatea Sighisoara
In Moldova , planul de fortificatii apare si in legatura cu unele asezari
monastice: Manastirea de la Bistrita ,Manastirea de la Putna- aveau ziduri si turnuri
de flancare.De asemenea , s-au construit castele :Castelul Hunedoara si Soimos(
ridicate de cnezi hunedoreni) , resedinte urbane si locuine de tip turn: Altenberger
Altenberger, Haller(din Sibiu).
 Manastirea Bistrita Manastirea Putna

Castelul Hunedoara Cetatea Soimos

Astfel , stilul arhitectoni este unul cu sugestii bizantine, predominante sunt
solutiile tehnice si decorative de provenienta gotica.
In timpul lui Stefan cel mare s-au ridicat cele mai multe lacasuri de cult ( in
jur de 30)- asftel creandu-se acel” stil moldovenesc” – unitar datorita acumularii si
selectarii de elemente.(ex:Manastirea Putna, Biserica Sf Cruce din Patrauti, fosta
Biserica Voronet( inainte de a fi pictata in sec XVI)biserica manastirii de la
Neamt).

Biserica Sf Cruce Biserica Voronet(dupa ce a fost pictata)

PICTURA
Reprezentative sunt picturile din manastirile din Moldova –ridicate in
timpul lui Stefan- mai ales prin acele miniaturi moldovenesti si mari ansambluri de
pictura murala. Schemele iconografice urmau un program riguros: in calota turlei
de pe naos era pictat Hristos Pantocrator; pe peretii turlei erau 3 registre ocupate de
ingeri ,profeti , apostoli si pe pandantivi erau pictati cei patru evanghelisti.->astfel
pictura romaneasca a dobandit un caracter unitar si original.( in timp ce in Tara
Romaneasca nu era asa evoluata ..si nici nu s-au pastrat manuscrise sau picturi in
stare buna).

Miniatura Stefan cel Mare Fresca Interior Voronet

Extrem de prolific în ceea ce priveşte pictura murală s-a dovedit a fi
intervalul de doi ani 1487-1488. În acest scurt interval Ştefan cel Mare întemeiază
patru biserici: la Pătrăuţi, la Milişăuţi, la Voroneţ şi la Suceava (Sf. Ilie). Picturile
murale ale acestor locaşuri sunt destul de omogene. Programele lor iconografice
sunt foarte bine adaptate particularităţilor arhitectonice a bisericilor din nordul
Moldovei istorice, unde, de lângă utilizarea anfiladei de încăperi compuse din
pronaos, gropniţă, naos şi altar, în calitate de sistem de boltire era utilizat sistemul
arcelor etajate, ce dubla numărul de pandantivi, diminua diametrul şi greutatea
tamburelor turlelor şi asigura o luminozitate mai mare a spaţiului interior
al bisericilor. Acest sistem de boltire, cunoscut sub denumirea de "boltă
moldovenească", se pare că a fost pentru prima dată utilizat la Pătrăuţi şi Milişăuţi.
El a implicat o reconsiderare a tradiţionalelor principii de repartizare a subiectelor
biblice, evanghelice, dogmatice şi istorice din cadrul programului iconografic. În
afară de repartizarea subiectelor, a avut loc şi reconsiderarea valorii lor simbolice,
s-a produs selecţia şi au fost accentuate temele şi motivele fundamentale a căror
conotaţii cu realităţile epocii lui Ştefan cel Mare, pot fi depistate cu uşurinţă.
Astfel, subiectul principal şi ideea centrală a ansamblului de picturi murale de la
biserica Sf. Cruce din Pătrăuţi, sunt prezente în compoziţia monumentală
"Cavalcada sfintei Cruci", care înfrumuseţează zidul vestic al pronaosului, fiind
situată deasupra intrării în locaş.
SCULPTURA
Este in continuare subordonata arhitecturii...impodobind fatadele cu
reliefuri si elemente decorative, dar in acelasi timp, se dezvolta si sculptura
statuara(la Bis Neagra) reprezentand sfinti -dar si animale (influente
gotice).Monumentele funerare(pietrele de mormant)(tot de infl gotica) sunt
impodobite cu reliefuri din ce in ce mai complexe si sunte realizate , in functie de
zona , in diferite materiale( In Tara Romaneasca din piatra ; in Moldova din calcar
, gresie sau marmura).
CONCLUZIE
Perioada secolelor XIV-XV a fost una de inflorire si evolutie in ceea
ce priveste manifestarile artistice si , drep urmare, a influentat perioada sec XVI,
cea mai bogata din intreaga medievalitate romaneasca.