Nuvela ,, Moara cu noroc “( l )

De I. Slavici

Contextualizare

Scriitor afirmat la sfarsitul sec.al XIX-lea , I Slavici este unul dintre adeptii realismului clasic.
Publicata in anul 1881 in volumul de debut ,,Nuvele din popor”, nuvela ,,Moara cu noroc” devine una
dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Slavici asupra vietii satului transilvanean.

1. Doua trasaturi care fac posibila incadrarea nuvelei intr-o tipologie, intr-un curent literar, intr-o
orientare tematica.
,,Moara cu noroc “ de I Slavici este o nuvela , adica o specie epica in proza , cu un fir narativ central
si o constructie epica riguroasa , cu un conflict concentrat. Personajele relativ putine scot in evidenta
evolutia personajului principal,puternic individualizat.
Este o nuvela realista in primul rand prin tema tratata ( tema familiei si a dorintei de imbogatire),
dar si prin perspectiva narativa obiectiva. In maniera realista , personajele sunt tipuri reprezentative
pentrau o categorie sociala: Ghita reprezinta tipul carciumarului dornic de imbogatire , Pintea este
jandarmul , iar Lica este talharul. Opera lui Slavici prezinta veridic societatea ardeleneasca din a doua
jumatate a sec.al XIX –lea si foloseste tehnica detaliului semnificatif in descriere( prezentarea drumului
si a locului unde este asezata carciuma de la Moara cu noroc).
Opera este o nuvela psihologica deoarece infatiseaza framantarile de constiinta ale personajului
principal care traieste un conflict interior si se dezumanizeaza. Autorul foloseste mijloace de
caracterizare specifice analizei psihologice: monologul interior,stilul indirect liber,scenele dialogite ,
notarea gesticii si a mimicii.
2. Ilustrarea temei prin doua episoade /citate/secvente.

Tema familiei, dublata de tema psihologica a dezumanizarii se evidentiaza inca din incipitul nuvelei.
Aici se arata ipostaza unui barbat stapan pe sine, constient de postura sa de pater familias, care decide
sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc , tocmai pentru a asigura bunastarea familiei. Episodul
narativ al dialogului cu soacra sa surprinde stapanirea de sine si siguranta in asumarea deciziilor.
Mutarea la carciuma si aparitia lui Lica Samadaul marcheaza declinul personajului.Increderea va fi
inlocuita treptat cu teama , fapt ce riese din comportamentul carciumarului care incepe sa-si ia masuri
de aparare : isi cumpara pistoale de la Arad, isi ia doi caini si angajeaza o sliga noua.
Secventa care ilustreaza punctual culminant al dezumanizarii lui Ghita si urmarile nefaste ale setei
de imbogatire este finalul nuvelei. Orbit de dorinta de razbunare, Ghita isi arunca sotia in bratele
Samadaului, lasand-o singura la carciuma, in timp ce el merge sa aduca jandarmul. Dezgustata de
lasitatea sotului si nestiind motivul real pentru care acesta plecase , intr-un gest de razbunare disperata
, Ana i se daruiest lui Lica , deoarece il considera ,,om” , pe cand Ghita ,, nu e decat o muiere imbracata
in haine barbatesti,” Sosind la carciuma, Ghita o ucide pe Ana , fiind la randul lui omarat de Raut , din
ordinal lui Lica . Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie carciuma. Pentru a nu cadea viu in
mainile lui Pintea , Samadaul se sinucide, izbindu-se cu capul de un copac.
3. Prezentarea a doua componente de structura

Viziunea despre lume a autorului se remarca si la nivelul elementelor de structura si de compozitie

ale textului narativ. Incipitul nuvelei dezvolta initial un conflict exterior intre mentalitatea traditionala,
bazata pe valori morale a batranei si mentalitatea capitalista in care puterea suprema este banul.
In vreme ce Ghita hotaraste mutarea la carciuma , mama Anei crede ca ,, nu bogatia ci linistea colibei
tale te face fericit”.
Fiind o nuvela psihologica , in opera lui Slavici conflictul central este unul moral,psihologic,
conflictul interior al protagonistului. Personajul principal, Ghita, oscileaza intre dorinta de a ramane un
om cinstit,pe de o parte si dorinta de a se imbogati alaturi de Lica , pe de alta parte. Conflictul interior
se reflecta, in plan exterior , in confruntarea dintre carciumar si Lica Smadaul.
Viziunea realista asupra lumii este vizibila si in precizarea elementelor de timp si spatiu. Actiunea se
desfasoara pe parcursul unui an , intre doua repere temporale cu valoare religioasa : de la Sf. Gheorge
pana la Pasti. Nu intamplator, sfarsitul tragic al personajelor, care au incalcat principiile etice , are loc
de sarbatoarea Pastelui.
Spatiul fictiunii este fixat prin toporime reale : Ineu, Arad, Fundureni.

Concluzie

In concluzie, nuvela ,,Moara cu noroc” de I.Slavici ramane o opera reprezentativa, atat pentru
viziunea despre lume a autorului, cat si pentru realismul romanesc din a doua jumatate a secolului al
XIX-lea.