Sunteți pe pagina 1din 8

lltu*ll'ltlir. r'u;rr.l'li: ,'\rlr r.rrr ('r,rr lrr.

r
( iot't'r'lot': ltnxiutil lllrr lrrr
'l'clt trorcditr:tltn.l Ml i rt,lir Nr,1',oi ir
{

Pentru comenzi qi informa{ii: 0341 18t11.64,7


www.edituraeduard.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei


DELAVRANCEA, BARBU $'t'IiFiN ESCU
Buniculo bunica : nuvclc, povcstiri, basme / Barbu
BUNICUL. BTINICA
$telincscu l)clavrancca. - ('onstan{a : Editura Eduard,
NUVELE, POVESTIRI, BASME
20t7
IStlN 97ti-606-.57 I --549-3

l{ll I}5 I

l rp,rr: All l l)lllN l


I nr,ril: ollir crr,trlprint.ro

t, t !i ( '. l,rlrr.rr,l I'rrl,lr'.lrrrr;i f, li I

'lo;tlr' rltr'1rlrtt rlr r rrrr r'.rlr'


CUPRINS

255
NUVELE SI POVESTIRI
Bunicul
e scuturi din salcAmi o Ploaie de
miresme. Bunicul sti pe PrisP[. Se
gAndegte. La ce se gAndegte? La nimic.
innumirl florile care cad. Se uitl-n fundul
gridinii. Se scarpini-n cap. Iar lnnumflrl
florile scuturate de adiere.
Pletele lui albe qi crele parc5. sunt niqte
ciorchini de flori albe; sprAncenele, mustlfile,
barba... peste toate au nins anii mulli qi grei.
Numai ochii bunicului au rirnas ca
odinioar[: blinzi gi mAngAietori.
Cine trAnti poarta?
-Credeam ci s-a umflat vAntul... o, bati-vi
norocul, cocoqeii moqului!
Un biietan qi o fetif6, roqii qi bucilai,
sirutari mAnele lui,,tata-moqu'i
- Tati-moqule - zise fetifa - de ce zboar[
pislrile?
Fiindcl au aripi, rS.spunse bltrinul,
sorbind-o din ochi.
- Poi, rafele n-au aripi? De ce nu zboarl? - Tie doui qi mie dou[... nu e-a$a, tat[-
- -
Zboara zise biiatul - dar pe jos. mogule?
BitrAnul cuprinse intr-o mAni pe fatd qi in - Fireqte, lie dou[, lui doul qi mie una.
cealaltl pe biiat. - Vrei qi tu, tatl-moqule? intrebi biiatul
- O, voinicii moqului!... cu mAndrie.
$i zAmbi pe sub must[!i, qi-i privi cu atAta - Cum de nu?!... Mie un scatiu.
dragoste, c[ ochii lui erau numai luminl qi Ce fericifi sunt!
binecuvAntare. B[iatul incilecl pe un genuchi gi fata pe
- Tati-moqule, da' cocorii un'se duc cdnd altul. Bunicul ii joacl. Copiii bat din palme.
se duc? Bunicul le cAnti ,,Mei cazace, chzhcele, ce cafi
- in fara cocorilor. noaptea prin argele.. J'
- in lara cocorilor? O femeie uscllivi intr[ pe poarti cu dou[
- Da. donifi de ap[. Copiii ticur[ din rAs qi bunicul
- Da'rAndunelile un'se duc cAnd se duc? din cAntec.
- in qara rAndunelilor. E muma lor qi fata lui.
- in gara rAndunelilor? Cum il vizu incepu:
- Da. - I... tata, qi d-ta... iar ii r6zgiti... o si fi se
- Tatl-moqule, ag vrea s[-mi creasca gi
suie in cap...
mie aripi qi s[ zbor sus de tot, pini in slava
cerului, zise bdiatul netezindu-i barba. Bunicul ridici mAna in sus, aducAnd
deqtele ca un preot care binecuvinteazl., qi
- Dac[ !i-o creqte lie aripi - zise fata - mie zise prelung:
si-mi prinzi o presurl qi un sticlete.
Da... hi... hi..., poi ce fel... qi mie? - L[safi pe copii si vie la mine!
Fata se intristi. - Biiine, tat[, biiine... dar si qtii... o, batl-i
BitrAnul o mAngAie qi zise bdiatului: focul de copii...
- Bine, si prinzi gi pentru tine, s[ prinzi qi Femeia intr[ in cas[.
pentru ea. - S[-i bati norocul qi slnltatea, qopti moqul
8
ca qi cum ar fi mustrat pe cineva, qi sirut[ in - AmAndou[ sunt deopotrivi.
creqtetul capului qi pe unul, Si pe altul. - $-a mea, q-a ei!
$i iar incepu rAsul, qi jocul, gi cAntecul. - $-a mea, q-a lui!
Se osteni bunicul. Stitu din joc. Copiii La obraji, cearta se aprinse mai tare.
incepuri s[-l mAngiie.
Din vorbi in vorbi, copiii se flcurl st[pini
- Partea mea e mai frumoasi.
pe obrajii bunicului.
- Ba a mea, ci e mai albi!
Bunicul zAmbi.
- Partea asta este a mea. - Ba a mea, ci e mai caldi!
- $i partea asta, a mea! * Ba a mea, ci e mai dulce!
- Mustafa asta este a mea. -Baamea,c[nuecaata!
- $i asta, a mea! - Ba a mea, c[ are un ochi mai verde!
La barbi se-ncurcar6. Bunicul ii implc[
zicAndu-Ie: - Ba a mea, ci are un ochi qi mai verde!
Bunicul abia se tinea de rAs.
- Pe din dou[.
$i copiii o gi despicar[, cam repede, c[ - Ba a mea!
bitrAnul strAnse din ochi. - Ba a mea!
- fumitate mie. $i b[iatul, infuriindu-se, trase o palm[ in
partea fetei.
- $i jumatate mie. Fata !ipi, s[ri de pe genuchiul bitrAnului,
$i dupa ce o impirlira frifegte, incepu
lauda. se repezi qi trase o palmi in partea bliatului.
Bliatul: B[iatul, cu lacrimile in ochi, slruti partea
- Mustafa mea e mai lungi. lui, qi fata, suspinAnd, pe a ei.
Fata: Mama lor ieqi pe uq[ Ei intreb[ ristit:
- Ba a mea e mai lungl! - Ce este asta, viermi neadormifi?
$i biiatul intinse d-o mustafi, qi fata de Obrajii bunicului erau rosii qi calzi. $i,
alta, ba a lui, ba a ei s[ fie mai lungi. surAzAnd fericit, rispunse fie-sei:
Pe bunic il trecur[ lacrimile, dar ticu qi-i - Llsafi pe copii si vie la mine!
impici, zicAndu-le:
10 11
Ea igi infigea furca cu caierul de in in brAu
Bunica gi incepea si tragi qi si r5.suceasci un fir lung
gi subqire. Eu m[ culcam pe spate gi l[sam
viz, ca prin vis. alene capul in poala ei.
O vhz limpede, aqa cum era. Naltl, Fusul imi sfArAia pe la urechi. Me uitam
uscifivi, cu pirul alb qi cre!, cu ochii la cer, printre frunzele dudului. De sus mi se
ciprui, cu gura strinsl qi cu buza de sus p[rea c[ se scuturi o ploaie albastrl.
crestatl in dinfi de pieptene, de la nas in jos. Ei, ce mai vrei? imi zicea bunica.
Cum deschidea poarta, ii sdream inainte. SurAsul ei rn[ gAdila in creqtetul capului.
Ea biga biniqor mAna in sAn qi-mi zicea: - Se spui...
- Ghici... $i niciodati nu isprivea basmul.
- Alune! Glasul ei dulce m[ leglna; genile mi se
prindeau qi adormeam; uneori treslream q-o
- Nu.
intrebam cAte ceva; ea incepea sl spuie, qi eu
- Stafide!
visam inainte:
- Nu.
- Ndut! - A fost odatl un impirat mare, mare...
* Cat de mare?
- Nu.
- Turti-dulce! - Mare de tot. $i-qi iubea imp[rlteasa ca
- Nu. ochii din cap. Dar copii nu avea. $i ii plrea
PAn[ nu ghiceam nu scotea mina din sAn. r[u, ii plrea r[u c[ nu avea copii...
$i totdeauna sAnul ei era plin. - Bunico, e r5.u s[ nu ai copii?
ii sirutam mAna. - Fireqte ci e riu. Casa omului firl copii e
Ea-mi da pirul in sus qi mi siruta pe cas[ pustie.
frunte. - Bunico, dar eu n-am copii qi nu-mi pare
Ne duceam la umbra dudului din fundul riu.
gridinii. Ea lisa fusul, rddea, imi desficea p[rul
L2 13
cArlionfat in dou[ qi m[ slruta in creqtetul de flori, c[ sub ei parci ninsese, dar rod nu
capului. legaser[.
Cite-o frunz6, se desprindea din ramuri - De ce nu legau rod, bunico?
qi c[dea leginAndu-s€. Eu mi luam cu ochii - $tiu eu?... Dumnezeu qtie...
dupl ea qi ziceam: Era aqa de cald... aqa de bine in poala
- Spune, bunico, spune. bunicii... o adiere incetinic[ imi rS.corea
- $i aqa, ii p[rea grozav de r[u c[ nu avea fruntea... norii albi, alunecind pe cerul
copii. $i... nu mai putea de p[rere de riu ci nu albastru, m[ amefeau... inchideam ochii...
are copii... intr-o zi, veni la el un mo$ bitrAn, Ea spunea, spunea inainte, mulgAnd
bltrAn, ci-qi tAra barba pe jos de bltrAn qi de repede qi uqurel firul lung din caierul de in.
cocoqat ce era. $i era mic, mic de tot... - $i se gAndi imp[ratul ce s[ fac6' ce sa
- Cat era de mic? dreagl ca merii si faci mere. Unii il stituiau ci
- Poate s[ fi fost, o$&, cam ca tine. s[-i ude mereu; qi i-a udat mereu; algii ziceau
- Va s5, zicl' nu era mic, mic de tot... si le dea mai mult soare; qi implratul a tliat
- Era mic, da' nu aqa mic de tot. $i cum veni tofi pomii de jur imprejur. $i merii infloreau
ii zise: ,,M[ria-ta, ai doi meri in gr[dini, unul in fitece s[ptimAni, qi se scuturau, qi rod nu
lAngi altul, ci nu gtii care sunt ramurile unuia legau. intr o zivenila impirat o babd b[trAn[,
qi care sunt ale altuia; $i cAnd infloresc nu qtii bitrAnd qi zbircitl, ca mine de zbdrcit[, qi
care sunt florile unuia qi care sunt ale altuia; qi mic[, mic[, ca tine de mici...
lqti doi meri infrunzesc, infloresc, se scuturl qi - Ca mosu de mici?
mere nu fac. Mlria-ta, s6 qtii ci atunci cAnd or - Da, ca mo$u...
lega rod lqti doi meri, implriteasa o si r[mAie - Atunci nu era micl de tot...
grea qi o s[ nascl un cocon cu totul qi cu totul Aqa mic[ de tot nu era. $i zise impiratului:
de aur"... Piticul se duse, qi impiratul alerg5. in ,,M5.ria-ta, pAn[ n-oi mulge un ulcior de lapte
grddinl, qi ciutl, c[ut[ peste tot locul, pAni de la ZdnaFlorilor, ce doarme dincolo de Valea
dete peste [i doi meri. Merii se scuturaserl PlAngerii, intr-o cAmpie de muEefel, qi n-oi uda
L4 l5
merii cu laptele ei, merii nu leagi rod. Dar si te - ...S-a plecaaat...
pilzeqti,mlria-ta, ci indat[ ce te-or simfi florile, - $i s-a dus, s-a dus, s-a dus...
incep si se miqte, s[ se bati, qi multe se apleaci - ...s-a dus, s-a dus...
pe obrajii ei, qi ea se diqteapt[, c[ doarme mai PAni a dat de o pidure mare qi
ugor ca o pasire; gi vai de cel ce l-o vedea, intunecoasi...
ci-l preface, dupi cum o apuca-o toanele, in - ...intunecoasi...
buruiani pucioasi or in floare mirositoare, dar - ...de nu se vedea prin ea. $i acolo qi-a
d-acolo nu se mai miqc5,,'i.. legat calul d-un stejar bitrAn, q-a pus disagele
- Dar ce, ai adormit, fliciul mamei? cipltAi qi a inchis ochii ca si se odihneasc[.
Treslream. $i... pasimite pidurea cinta qi vorbea, c[
* A, nu... qtiu unde ai rlmas... la-a-a... era fermecati. $i... cum ii aducea qoapte de
Zina Florilor... departe, de pe unde ea era ca un fum, impiratul
Auzisem prin vis. adormi, qi dormi, qi dormi...
Pleoapele-mi cldeau incircate de lene, CAnd m-am diqteptat, bunica isprlvise
de somn, de mulfumire. $i mn simfeam ugor, caierul.
ca un fulg plutind pe o api care curge incet, Dar basmul?
incetinel, incetiqor... Cu capul in poala bunichii niciodati n-am
$i bunica spunea, spunea inainte, qi fusul putut asculta un basm intreg.
sfAr-sfir pe la urechi, ca un bondar, ca acele Avea o poali fermecati, gi un glas, qi un
cAntece din burienile in care adormisem de fus care mi furau pe nesimfite qi adormeam
atAtea ori. fericit sub privirile qi zAmbetul ei.
- $i imp[ratul a incllecat pe calul cel mai
bun...
- Cel mai bun... ingAnam eu, de frici ca si
nu mi fure somnul.
...$-a luat o dlsagl cu merinde gi a
plecaaat...
T6 L7