UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IASI

FACULTATEA DE FILOSOFIE SI STIINTE SOCIAL-POLITICE

Specializarea Resurse Umane

PREZENTARE "CULTURA SI SCHIMBUL"

Prof.Coord Ignat Mihaela

Student Nechifor Stefana
HR 2 Gr.2

2018
 CULTURA SI SCHIMBUL

De-a lungul timpului,cercetătorii americani,profund interesați de fenomenul

sărăciei.dar și de riscul politicilor ridicat au studiat diferența dintre cultură și structura."În
1966,Lewis a afirmat existența unei "culturi a sărăciei" printre oamenii săraci care s-au revoltat
împotriva orientării în vigoare și a satisfacțiilor pe terment scurt.1

Valentine și Stack considerau că oamenii săraci le era firesc să se îndepărteze de

normele clasei de mijloc datorită comportamentului,dar și din pricina faptului că le lipsesc
unele resurse necesare pentru a se adapta acestor norme specifice."Foarte puțini oameni de
știință au fost adepții ideii conform căreia săracii sunt prizionerii unei
"culturi"viciate,considerând că sărăcia este până la urmă,o stare temporară.Cu toate acestea
chiar cei care resping determinismul cultural simplist împărtășesc ideea existenței unei
diferențe culturale care stau la baza modelelor comportamentale dinstincte,asociate sărăciei.2

De asemenea,Bernestein,urmandul-l pe Durkheim,leagă diferențele lingvistice și

cognitive de pozițiile ocupate în diviziunea munci.Cei care au primit educați și trăiesc în medii
sociale insulare,la scară redusă,unde fiecare cunoaște pe celălalt,gândesc concret și folosesc un
cod "restrâns" care presupune existența unor informații contextuale necesare pentru receptor.În
cazul celor care își trăiesc în viață într-un mediu social complex,cu rețele diferite și
vaste,gândesc abstract și vorbesc într-un cod "elaborat"sau "comutat".Cei menționați
anterior,dețîn puterea și proiectează spațiile publice in așa fel încât să fie adecvate orientării lor
lingvistice și spațiale.

Alți cercetători susțin că săracii împărtășesc valorile vecinilor lor mai înstăriți,dar se
deosebesc de aceștia în privința altor comportamente ale culturii.Swidler,evidențiind formele
culturale cognitive in comparație cu cele normative,împărtășeste opinia după care săracii și
clasa de mijloc au valori similare ,dar sugerează ideea unor repertorii diferite ale strategiilor
comportamentale.

1
.Coanda,L.Elemente de sociologie economica,Bucuresti,2002,pag.50
2
Coanda L,Elemente de sociologie economica,Bucuresti,2002,pg.51
Weber a analizat utilizările competitive ale bunurilor simbolurilor actorilor colectivi.Agenții
competiției alcătuiesc bunuri de status,iar obiectul competiției este crearea și apărarea culturilor
de status,amestecul de stiluri,trăsături și abilități,la care se atașează onoarea prezența în întreagă
societate.
Proiectele de succes permit membrilor din grupurile de status să monopolizeze resursele
culturale și să întărească solidaritatea și prestigiul grupului.Acesta,la rândul lor dezvoltă
abilitatea membrilor în controlul recompenselor materiale ,locuri bune de muncă,rezidențe
dorite.Deoarece culturile grupurilor de status trebuie să-i ajute pe membrii să-și recunoască
egalii ,ele sunt relativ stabile,elementele lor modificandu-se treptat pentru a nu împiedică
transmiterea informației corecte despre calitatea de membru.
Repartizarea bunurilor și gusturilor este convențională,printr-o anumită
combinație a agenților de grup controlați social,ritualuri colective și piețe bune reglate.

Dezbaterea asupra culturilor sărăciei poate fi un punct de plecare în cercetarea

gusturilor și a preferințelor .Comportamentul modelat cultural poate fi evident înrădăcinat
structural și orientat situațional.Există o opoziție puternică între cultural și structural ce ascunde
totuși efecte reciproce subtile și interacțiuni între numeroasele variabile pe care le conțin
cultură și structura.

Scopul cercetatorilor schimburilor a fost acela de a tratata aspectele constituitive,subordonand

scopul manifestarii spatiale si temporale.Daca economistii se intreaba de ce oamenii aleg
anumite bunuri si nu altele,istoricii si antropologii se intreaba cum se constituie bunurile in
obiecte,asupra carora se indreapta alegerea.
Antropologii evidentiaza rolul bunurilor de consum in sistemul reprezentarii si al
clasificarii.Obiectele au "viata sociala",in timp ele devin "marfuri",dar prin folosire,oportune
si personalizate.Aceste procese conduc la "structura taxonomica care defineste lumea lucrurilor
asezand unele langa altele,discriminand pe unele,atasand sensuri si valori acestor grupari si
oferind o baza pentru regulile si practicile care reglementeaza circulatia acestor obiecte."3

Dinstinctia dintre cultură superioară și cea cea populară a apărut în Europa și SUA ,în
secolul al XIX-lea a fost implicită în credință că anumite realizări și manifestări au fost cu
deosebire valoroase și că,abilitatea de a se aprecia astfel de evenimente dovedește calități
demne de apreciat de caracter și percepție.

Aceste lucrări (analizele lui Lears din 1981,Taylor 1992,Strasser 1989 ) oferă
sociologului economic o baza de date empirice culese de pe piețele de consum și din analizele
rolului lor în schimbare socială.

3
Appadurai,1986
 În concluzie,relațiile dintre relațiile deosebite între consumatori și bunuri reflectă atât
strategiile capitaliste ,cât și constelațiile deosebite ale nevoilor generate de viață urbană
modernă .

Bibliografie:

1.Coanda,L. Elemente de sociologie economica,Bucuresti,2002.

2.Mihaela,V.,Economie sociala,Bucuresti,2004,Polirom.

3.Revista de economie sociala,2014