Sunteți pe pagina 1din 3

INTODUCERE

Agricultura ocupă o mare parte din suprafaţa Europei. Prin urmare, aceasta deţine un rol
important în conservarea resurselor naturale şi a peisajelor culturale şi reprezintă o condiţie
prealabilă pentru alte activităţi ale omului în zonele rurale. În decursul secolelor, agricultura a
contribuit la crearea şi păstrarea unei largi varietăţi de peisaje şi habitate. Cu toate acestea,
practicile agricole pot avea, de asemenea, efecte negative asupra mediului. Degradarea solului,
poluarea apei, solului şi a aerului, fragmentarea habitatelor şi distrugerea faunei sălbatice pot fi
rezultatul unor practici agricole necorespunzătoare.
Solul este definit ca stratul de la suprafaţa scoarţei terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte dinamic care
îndeplineşte multe funcţii şi este vital pentru activitaţile umane şi pentru supravieţuirea
ecosistemelor.
Ca interfaţa dintre pământ, aer şi apă, solul este o resursă neregenerabilă care
îndeplineşte mai multe funcţii vitale:
 producerea de hrană/biomasă;
 depozitarea, filtrarea şi transformarea multor substanţe;
 sursă de biodiversitate, habitate, specii şi gene;
 serveşte drept platformă/mediu fizic pentru oameni şi activităţile umane;
 sursă de materii prime, bazin carbonifer;
 patrimoniu geologic şi arheologic.
Solul este supus unei serii de procese de degradare. Unele dintre aceste procese sunt
strâns legate de agricultură.

1. Inundațiile solului
Inundația este un hazard natural care înseamnă acoperirea temporară cu apă a unui
teren care nu este acoperit în mod obișnuit cu apă.
Cauza inundațiilor este revărsarea peste maluri a apelor curgătoare sau a
lacurilor.Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor torențiale, topirii bruște a
zăpezilor.
Procesele de degradare a solului implică necesitatea protejării, întreţinerii şi
îmbunătăţirii calităţii solului. Proprietăţile solului, precum şi factorii de formare a solului, cum
ar fi clima, utilizarea terenurilor sau gestionarea solului determină gradul de degradare a solului.
Ca urmare, la nivel mondial se utilizează noţiunea mai completă de management al
inundaţiilor care include atât managementul riscului la inundaţii cât şi managementul situaţiilor
de urgenţă generate de inundaţii. Tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă:
• inundaţii prin: - revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii
debitelor
• inundatii prin: - scurgeri de pe versanţi
• inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice
Riscul producerii inundaţiilor datorită ploilor abundente şi topirii bruşte a zăpezii
se datorează:
- caracteristicilor cursurilor de apă
- amplasării unor importante obiective în zone inundabile
- insuficienţei lucrărilor cu rol de ap ărare împotriva inundaţiilor
1.1. Impactul inundațiilor

Solurile inundate creează semnificativ provocări pentru terenurile agricole. Inundațiile


au multe direcții impacturi, cele mai proeminente fiind:
• Depunerea nisipului și a resturilor pe terenuri productive;
• Eroziunea solurilor agricole;
• Sindromul solului inundat - pierderea ciuperci benefice care se mobilizează substanțe
nutritive pe bază de sol.
Ca urmare a acestor efecte după inundații, fermierii sunt provocați prin pierderi de
randament și devastare de teren arabil. Ulterior, producătorii trebuie să planifice pentru
recuperarea lentă a solurilor.

Depunerea de sedimente și altele resturi pe teren necesită:


• Îndepărtarea sedimentelor și resturilor pentru producția de culturi;
• Repararea daunele fizice aduse pamantului;
• Stimularea activitații microbiene a solului..
Experți în știință și gestionarea solurilor au metodele identificate de revitalizare a
sănătății solului, astfel încât fermierii să poată repara solurile lor și se întoarcă terenul într-o
stare productivă.
In orice caz, nu toate câmpurile pot fi revendicate iar pierderile sunt adesea
semnificative.

1.2. Agricultura ecologică şi inundaţiile

Agricultura ecologică prezintă o serie de avantaje, unul din acestea mai puţin aşteptat:
ea poate diminua efectele inundaţiilor.
O cale de a evita umplerea văilor cu apă în timpul puternicilor inundaţii, care apar la
intervale de timp tot mai scurte, este încurajarea culturilor ecologice. La această concluzie ajung
specialiştii de la Staţia federală de Cercetări Agricole (FAL) din Braunschweig. Ei au constatat
că pe suprafeţele exploatate biologic se infiltrează în pământ o cantitate de două ori mai mare
de apă de la ploaie decât pe terenurile exploatate convenţional. Întrucât pământul absoarbe o
mare parte din precipitaţii, direct în râuri se scurge mai puţină apă. Solurile tratate biologic sunt
mai poroase. Ele au un conţinut mai mare de humus şi un sistem de pori mai bine format, în
special datorită faptului că aici viermuiesc de şapte ori mai multe râme decât pe ogoarele lucrate
cu metodele curente astăzi. Exploatarea intensivă, lucratul pământului cu maşini agricole grele
şi îngrăşatul cu must de bălegar fac pământul impermeabil. Ewald Schnug, directorul
Institutului de Hrana vegetaţiei şi Pedologie din cadrul Staţiei FAL, vorbeşte despre „epuizarea”
înceată, dar sigură, a solului prin practicarea agriculturii convenţionale. Datorită acesteia,
pericolul inundaţiilor creşte evident. El consideră că este corect şi necesar ca agricultura
ecologică să fie sprijinită financiar. Cheltuielile de producţie sunt mai ridicate, dar protejarea
solului are consecinţe bune, după cum se vede, nu numai pentru consumatorii de produse bio-
agrare.
1.3. Modalităţi de combatere a inundaţiilor

Modalităţi de combatere a inundaţiilor :


- reducerea efectelor încălzirii globale prin reducerea emisiilor poluante, refacerea suprafeţelor
împădurite, etc.
- amenajarea de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor (diguri, baraje, etc) şi întreţinerea celor
existente.
- dezvoltarea sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic, care constă în observarea,
măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea
prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi
şi la populaţia expusă.
- interzicerea amplasării de locuinţe sau obiective economico – sociale în zonele inundabileşi
dezafectarea celor existente.
- întreţinerea sistemelor de preluare a apelor provenite din precipitaţii existente la nivelul
localităţilor (sisteme de canalizare, rigole, şanţuri).
- Intreţinerea albiei cursurilor de apă (îndepărtarea vegetaţiei, decolmatarea albiilor,
îndepărtarea obstacolelor şi neobstrucţionarea sub nici o formă a curgerii cursului de apă).