MECANISME POPULARE ROMÂNESTI INGENIOASE,

PENTRU FERĂSTRAIE MECANICE

Abstract: In this paper are described some mechanisms for mechanical saws used in the
Romanian popular technigue. These devices have been realized of the common peasants
which are established the geometrical dimensions through intuition or on the basis of some
testing. It is determined that have been obtained thee complex mechanisms which assure the
optical correlation between the rate of cutting and feed rate.

1. Introducere

Ingeniozitatea tehnicä a tăranului român s-a manifestat de-a lungul timpului prin
numeroase realizäri. Astfel, sunt bine cunoscute diferitele tipuri de insta!atii de prelucrat
produse agrico!e (mori, prese), a materialelor textile (pive, dĺrste, räzboaie), de transportat
materiale, de prelucrat lemnul etc.
Pentru prelucrarea lemnului s-au folosit initial diferite tipuri de ferästraie actionate
manual tăierea lemnelor cu asemenea ferästraie era foarte obositoare, iar productivitatea era
slabä.
În plus, cererea de scânduri, sindrile (site) si de alte produse din lemn era în continuä
crestere ceea ce a impus märirea productivitätii.
Istoria tehnicii prezintă ferăstraie actionate hidraulic incă din perioada medievală. Si la
noi sunt atestate asemenea masini încä din 1560.
Solutiiile tehnice initiale folosite la construirea ferăstraielor hidraulice au fost permanent
adaptate de diferiti constructori, fiecare aducându-si propriile contributii. Este vorba de
preluarea unor idei, a unor prinçipii de functionare, dar fără schite, desene, licente etc.
În acest fel, flecare tăran care si-a construit un ferästrău mecanic (numit uzual - Joagăr),
a adaptat anumite idei preluate, la conditiile locale (debitut pârâului, dimensiunile dorite etc),
ceea ce este tot creativitate.
Dar, desi principiile de bazä sunt aceleasi, fiecare a construit si alte mecanisme, cu care
a lärgit gama posibilitätilor tehnice. De asemenea, dimensiunile geometrice ale mecanismelor
folosite, diferä de la un Joagăr la altul.

2. Mecanisme pentru ferăstrale

În continuare se prezintă câteva mecanisme folosite la unele ferăstraie (joagăre),

existente la Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului.
Joagărui din figura 1, adus de la Polovragi, Gorj, este actionat de o roată hidraulică cu
articulatia A, care roteste arborele prevăzut cu o manivelă AB ce actionează biela BC si
deplasează jugul mobil ce sustine unul sau douä ferăstraie, asigurând o miscare rectilinie
alternativă a acestora.
De jugul mobil este articulată si biela CE, care actionează balansierui EFG, articulat la
cadru în punctul F. Miscarea se transmite prin biela GH la balansierul HKL, articulat la cadru
în punctul K (pe un arbore).

1
 În continuare, se obtine o miscare conform săgetilor, la furca M, ce se sprijină pe roata
N. Datorită greutătii barei LM, si a lungimii sale ingenios aleasă. în M se transmite o fortă la
roata N.
Furca M are în interior un manson de cauciuc pentru mărirea frecării, miscarea la N
transmitându-se prin frictiune.
Pe arborele rotii N este înfăsurat un cablu sau un lant, ce trage căruciorul pe care se află
lemnele pentru tăiat.
În acest fel se asigură miscarea de avans automat a materialului.
La retragerea barei LM spre stânga, aceasta nu mai împinge roata ci doar alunecă pe ea,
cauciucul îndeplinind partial un rol de frânare si de mentinere a căruciorului în pozitia la care
a ajuns.
Mecanismul care asigură avansul lemnului este deosebit de ingenios prin conceptia sa.
Miscarea de avans este corelată automat cu miscarea de aschiere, deoarece lantul
cinematic de avans primeste miscarea de la lantul cinematic care generează miscarea de
aschiere (aceeasi sursä de miscare).

2
 Trebuie accentuat de asemenea faptul că modul de alegere a dimensiunilor elementelor
astfel ca avansul să fie cel dorit, este o dovadă de mare ingeniozitate.
În mod sigur, constructorul acestui joagăr a văzut alte modele în functiune, însă
stabilirea lungimilor elementelor si a pozitiilor punctelor de sprijin îi apartin, ceea ce
înseamnă o deosebită măiestrie.
Deoarece pentru tăierea trunchiurilor de esente diferite sunt necesare avansuri diferite,
constructorul a prevăzut un sistem foarte ingenios: reglarea lungimilor elementelor HK si KL,
prin existenta unor găuri pe toată lungimea HL, astfel că arborele cuplei fixe K se poate monta
într-una din aceste găuri, în functie de avansul dorit.
Pe scândura HKL, constructorul, care era si beneficiar, a scris cu creionul ce esentă de
jemn corespunde la fiecare gaură de pe HKL.
Această reglare se bazează pe constatarea, cunoscută de constructor, că prin modificarea
lungimilor unor elemente se modifică viteza elementului final (condus) al mecanismului.
Acelasi joagăr este preväzut si cu sisteme suplimentare de actionare a unui polizor si a
unui feresträu circular.
Schema echivalentă de calcul este dată în figura 2 ca schema cinematică plană.
În figura 3 se dă schema structurală si descompunerea în grupe cinematice a acestui
mecanism. Se constată că mecanismul este format dintr-un element conducător cu miscare de
rotatie ( R ), o diadá RRT si două diade RRR.
În figura 4 este prezentată schema cinematică a unui alt tip de joagăr, provenit de la
Gura Râului, de lângă Sibiu. Principial, acest mecanism este similar celui anterior, în sensul
că de la roata de apă se transmite miscarea printr-o manivelă si o bielă la jugul mobil.
De la acesta, prin mecanismul DEFG, se transmite miscarea prin clichetul G, la roata de
clichet (blocată în sens invers de alt clichet).
Această roată antrenează un arbore pe care se înfăsoară un lant sau un cablu ce trage
căruciorui mobil, asigurând avansul lemnelor.
Reglarea avansului se face, si în acest caz, prin modificarea lungimii elementului EF.
Dimensiunile elementelor mecanismelor acestui joagăr sunt diferite de ale celui precedent,
ceea ce scoate în evidentă capacitatea creatoare a constructorului. Spre deosebire de cel
anterior, acest joagăr are si un mecanism de retragere mecanică a căruciorului cu lemnele de
tăiat. Deoarece la retragerea cruciorului, ferăstraiele nu au de lucru, acestea sunt oprite prin
întreruperea alimentării cu apă a rotii motoare A si dirijarea apei (printr-o stavilă trasă cu un
lant) spre roata H; aceasta roteste un tambur ce trage un lant sau un cablu, care se înfăsoară în
jurul tamburului L si trage căruciorui mobil la capătul cursei, după care ciclul se reia.
Iată că, printr-o simpilă comandă manuală, (tragerea de lant), se decuplează miscarea de
la un mecanism si se cuplează la altul; coborârea lantului decuplează mecanismul de retragere
a căruciorului si cuplează mecanismele joagărului propriu zis.
Stavila de comandă se montează pe jgheabul de ghidare a apei spre roata principală;
ridicarea stavilei dirijează apa spre altă roată motoare, oprind roata principală. Ingeniozitatea
constructorului a mers si mai departe. construind încă un mecanism MNPRS, care culege
miscarea de la jugul mobil, apoi prin biela MN o transmite la arborele P, care, prin elementul
R, actionează ferăstrăul S, ce execută o tăiere transversală a lemnului.
Există două asemenea ferăstraie care prelucrează capetele bustenilor ce urmează a fi
transformati în scânduri.
Se mai mentionează că la retragerea căruciorului cu busteni, lantul infăsurat pe tamburul
rotii G se va desfăsura; în acest scop, pentru această fază de lucru, pârghia FG se suspendă cu
un lant, de un cui si se decuplează clichetul de retinere. Apoi, la reluarea cursei de lucru, se
coboară lantul, cuplându-se avansul.

3
 Schema cinematică echivalentă este dată în figura 5, iar schema structurală si
descompunerea în grupe cinematice - în figura 6. Mecanismul este format dintr-un element
conducător (R), o diadă tip RTR si o diadă tip TRR.
Un alt tip de joagăr, de la Tomesti, este prezentat în figura 7.
Roata de apă actionează arborele din A, miscarea mergând de la manivela AB, prin biela
BC la jugul mobil ce sustine ferästräul, asigurändu-i o miscare rectilinie-alternativä.
Printr-o scoabä plasatä pe jugul mobil, în D, se transmite miscarea la elementul DEH,
astfel cä bara HK va fi miscată conform sägetilor. Aici se aflä un clichet care pätrunde între
dintii unei roti de clichet, la cursa în jos, rotind-o conform săgetii.
La cursa în dreapta a barei HK, clichetul alunecă pe roată si ajunge într-o nouă pozitie
extremă. de unde-si reia cursa de lucru spre stänga.
De la roata de clichet, miscarea ajunge prin intermediul a două roti dintate la o a treia
roată dintată (cu bolţuri); care deplasează o cremalieră (tot cu bolturi) legată cu căruciorul pe
care se află lemnul de tăiat.
În acest fel se asigură miscarea de avans a lemnului. Reglarea avansului se face prin
modificarea lungimii elementului E H.

4
 Mecanismul de avans, desi seamănă partial cu cele anterioare, are alte lungimi ale
elementelor, alte pozitii ale punctelor de legare la cadru si foloseste alte sisteme de
transmitere a miscării : clichet-roată de clichet, roti dintate, roată dintată-cremalieră.
Ingeniozitatea constructorului mai rezultă si din faptul că, de la aceeasi sursă energetică,
sunt actionate polizorul si două vârtelnite.
Schema echivalentă a mecanismului este dată în figura 8, iar schema structurală si
descompunerea în grupe cinematice - în figura 9.
Structural, mecanismul este format dintr-un element conducător (R) cu cuplă de rotatie,
o diadă tip RRT si o diadă tip RTR.

3. Parametrii cinematici

Pentru joagărul din figura 7 s-au făcut unele calcule cinematice, în scopul verificării
performantelor tehnice ale acestui mecanism.
La debitarea bustenilor si transformarea acestora în scânduri, se impune ca suprafetele
laterale ale scândurilor să fie netede, adică să aibă o rugozitate uniformă. Viteza pânzei de
ferăstrău este variabili fiind dată de un mecanism bielă-manivelă.
Deoarece miscarea de avans provine tot de la mecanismul bielă-manivelă, înseamnă că
si avansul este variabil. Dacă însă se asigură un raport R aproape constant între viteza de
aschiere si viteza de avans, atunci rugozitatea este convenabilă.
Acest raport, R, este dependent de lungimile elementelor lantului de avans si de pozitiile
cupielor fixe.
În figura 10 se dă diagrama calculată pentru raportul R în functie de φ pentru diferite
valor ale lungimii elementului EH.

5
 Se constată variatii mari ale lui raportului R pentru valori mici ale lungimii EH si
variatii mici ale acestuia pentru domeniul 400...800 mm. Foarte interesant este faptul că
domeniul ales de constructor pentru joagărul real este între 400 si 700 mm, corespunzând
pentru diferite esente de lemn.
Iatä cum un simplu tăran, dotat însă cu inteligentă tehnică, a reusit să stabilească
dimensiunile geometrice ale mecanismului chiar în domeniul optim. El n-a făcut calcule
specifice Teoriei mecanismelor, dar a făcut încercări, probe, a mai modificat unele piese si a
găsit solutiile corecte.

4. Concluzii

Mesterii tărani români au construit multe mecanisme destinate diferitelor operatii

tehnice necesare în economia satului.
De mult timp s-au folosit joagăre actionate hidraulic, cu principii similare de
functionare, dar cu unele mecanisme diferite de la un constructor la altul.
Joagărele construite au dimensiunile geometrice ale mecanismelor determinate empiric,
diferite de la un model la altul.
Mecanismele de avans asigură avansul automat al lemnului, fiind construite astfel ca
raportul dintre viteza de aschiere si viteza de avans sä fie optim.

Bibliografie

1. Paiada, St., Instalatii pentru fasonat lemnul din Muzeul Tehnicii Populare. În: Studii
Gi Comunicári de istorie a civilizatiei populare din România, vol. II, Sibiu, 1981, pg.
199-208.
2. Popescu, L, Mecanisme ingenioase fotosite de-a lungul timpului în tehnica populará
românească, Editura Tebnică, Bucuresti, 1983.
3. Popescu, L, Din istoria tehnicii, vol. 111, Editura Sitech, Craiova, 2002.