Proiectarea unui system de irigatie prin aspersiune pe o

suprafata de 234 de hectare

1
Tema proiect :

Sa se amenajeze suprafata de 234 hectare pentru irigare utilizand metoda

de irigare prin aspersiune cu conducte subterane de inalta presiune avand
urmatoarea structura de culturi :
- Vinete
- Ardei gras
- Tomate
- Cartofi timpurii
- Castraceti de toamna

2
 CUPRINS

Cap. I. Importanta si actualitatea temei

Cap. II. Memoriu descriptiv. Cadru natural
2.1. Asezare geografica
2.2. Consideratii geomorfologice
2.3. Consideratii climatice
- Regim termic
- Resursa hidrica
2.4. Consideratii privind vegetatia
2.5. Consideratii pedologice
- Tip de sol
- Insusiri fizice
- Insusiri fizico-mecanice
- Indici chimici
Cap. III. Memoriu justificativ
Cap. IV. Bibliografie

3
 Cap I. Importanta si actualitatea temei

Irigatiile au influente radicale asupra mediului inconjurator, influentand

bilantul hidrosalin din sol si regimul arheohidric, modificand activitatea
microorganismelor, a bacteriilor si vietuitoarelor din sol, exercitand si influente
asupra climatului din zona respectiva.
Influenta irigatiilor asupra mediului este pozitiva, insa, in conditiile unei irigatii
necontrolate, pot avea loc procese negative : saraturarea secundara a solului,
levigarea elementelor nutritive, crearea unui mediu nefavorabil microfaunei solului.
Aplicarea unor norme mari de apa determina ridicarea nivelului apei freatice,
distrugerea insusirilor solului, aparitia unor procese de inmlastinare etc.
Evitarea acestor fenomene negative se realizeaza prin aplicaea irigatiilor in
functie de cerintele fiziologice ale plantelor, iar elementele tehnice ale udarilor se
stabilesc pe baza insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului, constitutia
orografica si hidrogeologica a terenului, astfel incat acestea sa conduca la
obtinerea unor eficiente maxime si la pastrarea unui echilibru biologic natural.
Metoda de udare reprezinta modul prin care apa este preluata din retea si
distribuirta la plante.
Matoda repartizarii apei la plante prezentata in proiect este metoda de
udare prin aspersiune.
Aspersiunea este metoda de irigare prin care apa este pulverizata, cu
ajutorul unor instalatii si dispozitive speciale, la plante si sol, sub forma unor ploi
naturale.

Avantajele acestei metode constau in urmatoarele aspecte :

 aplicarea pe terenuri inaccesibile altor metode
 nu sunt necesare lucrari de nivelare
 dozarea precisa a apei si folosirea unor norme reduse
 randament ridicat al udarii
 se preteaza bine la automatizare

Dezavantajele acestei metode sunt :

 necesita costuri ridicate pentru instalatii si utilaje
 consum mare de energie
 este sensibila la vanturi puternice
 determina in timp tasarea solului
 prezinta dificultati in exploatare, referitoare la mutarea aripilor, cand
plantele au o talie mare

4
 Aspersoarele reprezinta cele mai importante piese ale instalatiei de
aspersiune, de care depinde calitatea udarii. Se monteaza pe aripa de ploaie.
Exista o serie de aspersoare dintre care cel ales de mine este aspersorul ASM-1
(aspersor cu soc, de medie presiune cu un singur jet). Duzele utilizate sunt de 8,5-
10-11,5mm, realizand o intensitate de 5-15,1 mm/h si o ploaie fina la presiuni de
2,5-4,5 atm.

Elementele tehnice ale udarii prin aspersiune

Elementele tehnice se refera la urmatoarele aspecte : alegerea aspersorului,

schema de udare, determinarea duratei de udare, numarul de mutari ale aripii intr-
o zi, numarul mutarilor aripii de udare pe durata udarii, lungimea tronsonului de
antena, suprafata deservita si lungimea utila de udare a aripii.

Alegerea aspersorului
Alegerea aspersorului se face tinand cont de o serie de factori, dintre care
cei mai importanti sunt :
 viteza de infiltratie a apei in sol
 caracteristicile regimului eolian
 intensitatea undei orare
 finetea si uniformitatea ploii

5
 Cap. II. Memoriu descriptiv

Cadru natural

2.1. Asezare geografica

Regiunea Western Young Drift ocupa marea parte din zona nord centrala a
Statului Iowa.
Nivelata in timpul ultimei glaciatiuni a ramas plata cu putine zone erodate.
Statul Iowa se afla in centrul Statelor Unite, intreaga suprafata a acestuia
facand parte din Marile Campii Interioare.

2.2. Consideratii geomorfologice

Regiunii Western Young, spre deosebire de sudul statului, ii lipsesc
depozitele de loesuri, dar solurile fertile s-au acumulat in straturi groase de la
sfarsitul ultimei glaciatiuni. In agricultura aceasta parte a statului estecea mai
productiva fiind perfecta pentru productie la scara larga a culturilor.

2.3. Consideratii climatice

Clima Statului Iowa se caracterizeaza prin veri calde si umede si ierni reci.
Temperaturile medii anuale se incadreaza intre 9 si 10 °C. Temperaturile
maxime in timpul verii incadrandu-se intre 29 si 32°C.
Precipitatiile se incadreaza intr-o medie anuala de aproximativ 800 mm.

2.4. Consideratii privind vegetatia

Vegetatia predominanta a fost o vegetatie de prerie caracterizata de
suprafete mari inierbate, brazdate pe langa cursurile de apa de paduri de foioase
cum ar fi stejar, artar si ulm.

2.5. Consideratii pedologice

Solurile predominante in nordul Statului Iowa sunt cernoziomurile.
Cernoziomurile fac parte din clasa molisolurilor, si sunt caracterizate de
prezenta orizontului Am. Raspandirea lui corespunde zonei de stepa. Conditiile
naturale de formare sunt specifice zonei de stepa cu temperaturi medii anuale
intre 9 si 11°C si are regim hidric nepercolativ. Relieful este specific zonei de
campie cu suprafete plane sau slab ondulate. Vegetatia naturala sub care s-au
format cernoziomurile este reprezentata printr-un covor ierbos bine dezvoltat care
lasa o mare cantitate de resturi organice in special la suprafata.
Materilalul parental este reprezentat prin loesuri, luturi si mai rar prin nisipuri
si argile.
Apa fteatica se gaseste la adancimi mari si nu influenteaza procese de
pedogeneza.
6
 Procesele pedogenetice datorita cantitatii ridicate de resturi organice, se
formeaza humusul care este de o foarte buna calitate.
Alcatuirea profilului de sol: cernoziomul tipic are orizontul Am cu o grosime
de 40 - 60 cm
de culoare negricioasa cu o structura lutoasa sau lutonisipoasa, orizontul Ac cu o
grosime de aproximativ 25 – 35 cm cu o culoare putin mai deschisa decat orizontul
Am si orizontul C care reprezinta materialul parebtal de culoare galbuie.
Datorita texturii mijlocii cernoziomurile se lucraza usor, au pH-ul slab alcalin
in jur de
7,2 – 8 si sunt foarte bune pentru cultivarea plantelor agricole.

7
 Cap.III Memoriu justificativ:

Numarul de ordine: 20

Date tehnice pentru culturile de:

A. Vinete (Solanum melongena)

 Adancimea sistemului radiculat H= 100
 Randamentul =0,9
 Plantare 1 mai
 Perioada de vegetatie 100-120 zile
 Numar de udari 10
 Momentul udarii: la zece zile de la plantare
 Interval dintre udari: 10 zile
 Durata udarii 10 zile
B. Ardei grasi (Capsicum Annuum)
 Adancimea sistemului radiculat H= 100
 Randamentul =0,9
 Plantare 1 mai
 Perioada de vegetatie 100-125 zile
 Numar de udari 10
 Momentul udarii: la plantare
 Interval dintre udari: 10 zile
 Durata udarii 10 zile
C. Tomate (Solanum Lycopersicum)
 Adancimea sistemului radiculat H= 100
 Randamentul =0,9
 Plantare 1 mai
 Perioada de vegetatie 115-130 zile
 Numar de udari 10
 Momentul udarii: la 10 zile dupa plantare
 Interval dintre udari: 10 zile
 Durata udarii 8-10 zile
D. Cartofi timpuri (Solanum Tuberosum)
 Adancimea sistemului radiculat H= 90
 Randamentul =0,9
 Plantare 15-30 martie
 Perioada de vegetatie 75-107 zile
 Numar de udari 3
 Momentul udarii: la rasarire, la formarea tuberculului
8
  Interval dintre udari: 10 zile
 Durata udarii 7-10 zile

E. Castraveti (Cucumis Sativus)

 Adancimea sistemului radiculat H= 80
 Randamentul =0,9
 Plantare 1-15 iulie
 Perioada de vegetatie 70-80 zile
 Numar de udari 6
 Momentul udarii: de la inflorire pana la formarea si cresterea fructelor
 Interval dintre udari: 10 zile
 Durata udarii 4-10 zile

Procentul ocupat de fiecare cultura din suprafata totala:

Vinete = 25%
Ardei = 25%
Tomate = 20 %
Cartofi = 30%
Castraveti = 30%

Graficul de ofilire din studiul pedologic al regiunii:

CO= 9,5%
CA= 24,7%
DA= 1,27 tone/m3

Viteza de infiltratie a apei in sol este de 9,7 mm/h.

3.1 Calculul elementelor regimului de irigatii

1. Suprafata:
Vinete S = 234  25/100= 58,5
Ardei S =234  25/100= 58,5
Tomate S =234  20/100= 46,8
Cartofi S =234  30/100= 70,2
Castraveti S =234  30/100= 70,2

9
2. Norma de udare neta m
m=100  H  DA(CA-PM) (m3/ha)
Vinete m =100  1,26(24,7-17,1)= 965.2
Ardei m =100  1,26(24,7-17,1)= 965.2
Tomate m =100  1,26(24,7-17,1)= 965.2
Cartofi m =90  1,26(24,7-17,1)= 868.7
Castraveti m =80  1,26(24,7-17,1)= 772.2

3. Norma de udare bruta mbr

mbr=m / 
Vinete mbr = 965.2 / 0,9= 1072.4
Ardei mbr = 965.2/ 0,9= 1072.4
Tomate mbr = 965.2 / 0,9= 1072.4
Cartofi mbr = 868.7 / 0,9= 965.2
Castraveti mbr = 772.2 / 0,9= 858

4. Norma de irigatie M
M=m
Vinete M = 10  1072.4= 10724
Ardei M = 10  1072.4= 10724
Tomate M = 10  1072.4= 10724
Cartofi M = 3  965.2= 2895,6
Castraveti M = 6  858= 5148

5. Hidromodulul de udare q
q=mbr / (3,6  t T)
t - durata de udare intr-o zi in ore
T- durata de udare in zile
Vinete q = 1072.4 / (3,6  20 10)= 1,489
Ardei q = 1072.4 / (3,6  20 10)= 1,489
Tomate q = 1072.4 / (3,6  20 10)= 1,489
Cartofi q = 965.2 / (3,6  20  10)= 1,341
Castraveti q = 858 / (3,6  20  10)= 1,192

10
6. Hidromodulul fractionat 
= q x 
- ponderea fiecarei culturi
Vinete  = 1,489  0,25 =0,37
Ardei  = 1,489  0,25= 0,37
Tomate  = 1,489  0,20= 0,3
Cartofi  = 1,341  0,30= 0,4
Castraveti  = 1,192  0,30= 0,36
Nr. Cultura Suprafata m mbr Nr. M q  Durata Momentul
3 3 3
crt. ha % m /h m /ha udari m /ha l/s/ha l/s/ha udarii
udarii
1 Vinete 58,5 25% 965.2 1072.4 10 10724 1,489 0,37 10 10 mai
2 Ardei 58,5 25% 965.2 1072.4 10 10724 1,489 0,37 10 1 mai
3 Tomate 46,8 20% 965.2 1072.4 10 10724 1,489 0,3 10 10 mai
4 Cartofi 70,2 30% 868.7 965.2 3 2895,6 1,341 0,4 10 1 iunie
5 Castraveti 70,2 30% 772.2 858 6 5148 1,192 0,36 10 25 iulie

3.2 Calculul elementelor necesare trasarii schemei

11
 hidrotehnice cu conducte subterane.

1. Alegerea aspersorului se face in functie de viteza de infiltrarie a apei in

sol si de caracteristicile regimului eolian.
Dintre aspersoare se va alege cel care realizeaza in cadrul unei anumite
scheme de lucru o intensitate a ploii mai mica sau apropiata de viteza de infiltratie
a apei in sol.
In cazul nostru viteza de infiltratie a apei in sol este de 9,7 mm/h.

Aspersorul ales : ASM-1.

Diametru Presiunea Debitul Diametru Intensitatea medie orara (mm/h) pentru

diuzei de lucru (m3 /h) l de schemele d1 x d2
(mm) (atm) stropire 18 x 18 18 x 24 24 x 24 24 x 30 30 x 30
(m)
2,5 4,14 34,9 12,80 9,60 7,19 5,75 4,60
3,0 4,51 36,0 13,95 20,46 7,85 6,28 5,02
8,5 3,5 4,90 37,0 15,12 11,34 8,52 6,80 5,44
4,0 5,22 38,0 16,04 12,03 9,03 7,22 5,77
4,5 5,54 39,0 17,10 12,82 9,62 7,69 6,15
2,5 5,60 38,0 17,30 22,96 9,72 7,78 6,22
3,0 6,13 39,0 18,91 14,18 10,64 8,51 6,81
10,0 3,5 6,64 40,0 20,50 15,37 11,53 9,22 7,37
4,0 7,08 41,0 21,91 16,43 12,32 9,86 7,88
4,5 7,56 42,0 23,33 17,50 13,12 10,50 8,40
2,5
3,0 8,10 41,0 25,00 18,75 14,06 11,25 9,00
11,5 3,5 8,73 43,0 26,94 20,20 15,15 12,12 9,70
4,0 9,36 44,0 28,90 21,66 16,25 13,00 10,40
4,5 9,91 45,0 30,60 22,93 17,20 13,70 11,01

2. Verificare
R= D / 2= 40 / 2= 20
R- raza
D- diametrul
= R / Haspersor= 20 / 35= 0,57
- coeficient de eficienta
Haspersor- presiunea de lucru in m.c.a

= H / = 35/ 10= 3,5

- coeficient de pulverizare (2,5-5)
- diametrul diuzei in mm

3. Lungimea aripi de udare

12
 Lc= (n-1)  d1 + (d1 / 2) (m)
n (Na)= 60 / qa= 60 / 6,64= 9,04
Na- numarul de aspersoare, se calc. in fct. de debitul aripi de
udare care este  60
qa- debitul unui aspersor (din tabel)
Lc= (9,04-1)  24 + 24 / 2= 205

4. Calculul debitului de udare

Qa = Na  qa = 9,04  6,64= 60,03 m3/h

5. Timpul de functionare intr-o pozitie a aripii de udare

Tf= mbr / (10Ih)

Ih- intensitatea medie orara
Ih= (1000  qa) / (d1  d2) = (1000 x 6,64) / 720 = 9,22 mm.c.a/h
1000- coef de transf. a m3 in mm

Tf= 1072.4 / 92.2 = 11,63 pt. vinete, ardei, tomate

Tf= 965,2 / 92,2 = 10,47 pt. cartofi
Tf= 858 / 92,2 = 9,31 pt. castraveti

6. Numarul de cicluri zilnice de udare

Ncz = Tz / (Tf+t1+t2)
Tz- durata zilnica de udare in h (18-20h)
Tf- timpul de functionare intr-o pozitie a aripii
t1- timpul necesar uscarii solului dupa udare (0,5-1h)
t2- timpul necesar pt. mutarea aripii de pe o pozitie pe alta (1-1,5h)

t1 + t2 = 2 ore cand udarea se face manual

= 1 ora cand udarea se face mechanic

Ncz= 20 / (11,63 +2)= 1,47 pt. vinete, ardei, tomate

Ncz= 20 / (10,47 +2)= 1,6 pt. cartofi
Ncz= 20 / (9,31 +2)= 1,77 pt. castraveti

7. Numarul de mutari al unei aripi pe durata de aplicare a unei udari

NM=Ncz  T
T- durata de aplicare a udarii sau timpul de revenire in zile

13
 NM= 1,47  10= 14,7 pt. vinete, ardei, tomate
NM= 1,6  10= 16 pt cartofi
NM= 1,77  10= 17,7 pt castraveti

8. Lungimea tronsonului de antena deservita de o aripa de udare in perioada

de vegetatie:

LTA= 1/2  NM  d2 (m)

LTA=1/2  14,7  30 = 220,5 m pt. vinete, ardei, tomate
LTA=1/2  16  30 = 240 m pt. cartofi
LTa=1/2  17,7  30= 265,5 m pt. castraveti

9. Lungimea antenei- se stabileste in functie de lungimea deservita de o

aripa de udare, de numarul de aripi in functiune simultana si lungimea
posibila a antenei :

LA = LTA  NA (m)
NA- nr de aripi in functiune simultana pe antena
Na = LAP/LTA
LAP- lungimea antenei posibil de trasat pe planul de situatie

LA= 220,5  6 = 1323 pt vinete, ardei, tomate Na=1347,93 / 220,5 = 6

LA= 240  5,6 = 1344 pt cartofi Na=1347,93 / 240 = 5,6
LA=265,5  5 =1328 pt castraveti Na=1347,93 / 265,5 = 5

10. Distanta dintre antene

dA=2  Lu
Lu- lungimea suprafetei udate de aripa de ploaie
Lu= Lc+ d1 / 2= 205+ 24 / 2= 217

dA = 2  217 = 434

11. Distanta dintre hidranti

DH = N2  d2 = 4  30= 120 (m)

N2- nr de pozitii de udare deservite de un hidrant (intre 3-4 pozitii)

12. Suprafata pe care o uda o aripa pe durata udarii

14
 SAD = NM  SA1 (m2)
SA1- suprafata unei aripi de udare (m2 sau ha)
SA1 = Lu x d2 = 217  30= 6510

SAD=14,7  6510= 95697 pt vinete, ardei, tomate

SAD=16  6510= 104160 pt cartofi
SAD=17,7  6510= 115227 pt castraveti

13. Numarul de aspersoare- se calculeaza in functie de debitul aripii de udare

 60 (m3/h)

Na = 60 / qa = 60 / 6,64 = 9,04  9

14. Numarul de tronsoane

Ntr= Lc / 6= 205 / 6= 34,2

3.3 Calculul elementelor hidrotehnice ale sistemului de irigare.

15
 Calculul debitelor si al presiunilo pe reteaua hidrotehnica

A. Calculul debitelor pe conducte:

1. Debitul aspersorului:
qa= 6,64

2. Debitul aripii de udare:

Qa= Na  qa (l/s; m3/h)

Na- numarul de aspersoare
Qa= 9  6,64= 59,76

3. Debitul pe antena :

QA=1 / η  N1 x Qa (l/s ; m3/h)

η- pierderea de apa pe reteaua de conducte (0,90-0,95)
N1= Na
QA= 1 / 0,9  5  59,76= 328,68 pt vinete, ardei, tomate, cartofi
QA= 1 / 0,9  4  59,76= 262,94 pt castraveti

4. Debitul conductei secundare :

Qcs= 1 / η  Nt  QA (l/s ; m3/h)

Nt- nr de aripi in functiune in system si se stabilesc prin insumarea
numarului de aripi necesar culturilor ale caror udari se suprapun in
graficul annual de udare
η- randamentul
N t= (3  5) + 5 + 4 = 24

Qcs=1 / 0,9  24  328,68 = 8677 m3/h  2410 l/s pt vinete, ardei, tomate, cartofi
Qcs= 1 / 0,9  24  262,94 = 6941,6 m3/h  1928 l/s pt castraveti

5. Debitul la statia de pompare:

Qspp = 1 / η  ( ΣQcs) = 1 / 0,9  11568= 12724,8 l/s

16
 B. Calculul presiunilor pe reteaua de conducte:

1. Presiunea la hidrant:

PH= PASP + Δh1 + Δh2 + h (m.c.a)

PASP- presiunea la ultimul aspersor, din tabel (3,5 x 10)
Δh1- pierderea de sarcina care se produce pe lungimea conductei de
legatura
Δh2- pierderea de sarcina datorata frecarii de pe conducta de legatura
h- suma pierderilor locale de sarcina (6,3 m.c.a.)

Δh1= Lc  Pu  Cr (m.c.a)
Pu- pierderea unitara (in aval 0,01-0,02)
Cr- coeficient in fct. de nr. de orificii (0,35)

Δh1= 205  0,01  0,35 = 0,718 m.c.a

Δh2= 36  Pu = 36  0,01 = 0,36 m.c.a

PH = 35 + 0,718 + 0,36 + 6,3 = 42,38 m.c.a

2. Presiunea pe antena :

PA = PH + LAP  JA (m.c.a)
PH- presiunea la hidrant
LAP- lungimea antenei
JA- pierderile de sarcina pe antena

PA= 42,39 + 1347,93  0,0055= 49,8 m.c.a

3. Pres pe conducta secundara :

Pcs = Pa + Lcs  Jcs (m.c.a)

Lcs- lungimea conductei secundare
Jsc- pierderea de sarcina pe conducta

Pcs = 49,8 + 1825  0,0008 = 51,3 m.c.a

4. Presiunea la statia de pompare :

17
 PSPP= Pc ± Δh

Daca statia de pompare este deasupra ultimei cote de nivel, formula devine :
PSPP= Pc – Δh, daca statia de pompare este dedesubtul ultimei cote de nivel
formula devine :
PSPP= Pc + Δh
Δh= diferenta dintre cota terenului in punctul de statie si cota
terenului unde functioneaza cel mai indepartat aspersor din teren
Δh= 117 – 107= 10

PSPP= Pc – Δh= 51,3 – 10= 41,3 m.c.a

3.4 Trasarea profilului longitudinal pe antena

Cax= c + b / 2 (m)
c- grosimea patului egalizator= 0,10m = 10cm
Cax- cota ax
b= Dn + grosimea peretilor conductei
b- diametrul exterior al conductei
Dn- diametrul nominal= 550 mm, de pe diagrama
- grosimea peretilor conductei= 80 mm

b= 550 + 80= 630 mm  0,63 m

Cax= 100 + 630 / 2 = 415mm  0,41 m

Cota fundului santului:

CF= CT – H
CF- cota fundului santului
CT- cota terenului
H- adancimea totala a santului
H= a + b + c
a- adancimea de ingropare a antenei (0,8- 1,2m)
H= 1000 + 630 + 100 = 1730mm= 1,73 m

CF= 117 – 1,7= 115,3 m

Sectiunea santului ω :
18
 ω= l x H (m2)
l- latimea santului 
l= b + 2  d= 0,63 + 2  0,50= 1,63 m

ω= 1,63  1,7= 2,8 m2

Volumul de terasament :

Vt = ω x L
Vt- volumul de terasament
L- lungimea totala a conductei= lungimea antenei
Vt = 2,8  1347,93 = 3774,2 m3

Cota piezometrica :

Cp = CT + PA= 117 + 49,8= 166,8 m.c.a

PA- presiunea pe antena

Cax= CF + c + b/2 = 115,3 + 0,10 + 0,63/2 = 115,72m

3.5 Dimensionarea statiei de pompare :

19
Inaltimea manometrica :

Hm= Hg + Ht (m)
Hm- inaltimea manometrica (m)

Hg- inaltimea geodezica (m)

Ht- pierderea totala de sarcina

Hg= Hga + Hgr

Hga- inaltimea geodezica de aspiratie (m)
Hgr- inaltimea geodezica de refulare (m)
Hga= CAX - NA
CAX- cota ax pompa (m)
NA- nivelul apei in sursa (m)
NA= CT- h1
h1= 0,8 ÷ 1 m ; 1 ÷ 1,2 m (inaltimea de siguranta)

NA= 117 – 1= 116

CAX= CT + 1÷1,2 m
CAX= 118
Hga= 118 – 116= 2 m
Hgr= PSPP= 41,8
PSPP- presiunea la statia de pompare

Hg= 2 + 41,8= 43,8

Ht= hl + hl(r) (m.c.a)

hl- pierderea de sarcina liniara
hl(r)- pierderea de sarcina locala

hl= λ · L/D · v2/2g

λ- coeficient de pierderi dependent de numarul lui Reynolt, de
diametru si rugozitatea conductei
L- lungimea conductei in m (la statie)
D- diametrul conductelor in mm
v- viteza apei pe conducte (m/s)= 1,5 m/s
g- acceleratia gravitationala= 9,81 m/s
λ= 0,09 pt. conducte din otel
λ= 0,086 pt. conducte zincate
λ= 0,104 pt. conducte din fonta

20
 Valorile lui λ sunt in functie de diametrul conductei, de coeficientul de
rugozitate al conductei.

hl= 0,015 · 280/1200 · 1,52/ (2 · 9,81)= 0,0004

hl(r)= Σ · v2/ (2 · g) (m.c.a)

Σ- coefficient de pierderi functie de natura depozitului prin care
trece apa
hl(r)= 10 · 1,52/ (2 · 9,81)= 1,1 (m.c.a)

Ht= 0,0004 + 1,1= 1,1004

Hm= 43,8 + 1,1004= 44,9 m

Puterea la axul pompei :

P= (Q · H · ) / (η · 75) (C.P)
P- puterea la axul pompei
Q- debitul de pompare
H- inaltimea manomatrica= Hm
- greutatea specifica a apei = 1
η- randamentul pompei (intre 0,4-0,9)

P= (2255 · 44,9 · 1) / (0,9 · 75)= 1613,6 C.P

Valorile coeficientului Σ Σ
Piesele care determina rezistenta
1 Intrearea in conducte cu muchii ascutite 0,5
2 Intrarea in conducte cu racordare 0,2
3 Cot. curb de 900 0,15
4 Cot. brusc de 300 0,20
5 Cot. brusc de 600 0,55
6 Cot. brusc de 600 1,20
7 Robinet vana deschis 0,1
8 Robinet vana deschis pe jumatate 2,4
9 Aspirator cu clapet 10
10 Aspirator fara clapet 5-6

21
 d Coeficient de rugozitate « n »
mm 0,011 0,012 0,013 0,014 0,015
200 0,021 0,026 0,033 0,039 0,050
300 0,019 0,024 0,029 0,035 0,044
400 0,017 0,022 0,026 0,033 0,039
500 0,016 0,020 0,025 0,030 0,036
600 0,016 0,019 0,024 0,028 0,034
700 0,015 0,019 0,023 0,027 0,032

Cracteristicile tehnice ale pompelor NDS

Pompa η Q H
rot/min m3/h m
6 NDS 2950 300 84
8 NDS 1500 520 75
960 800 28
12 NDS 1450 1260 64
960 1080 40
14 NDS 1450 1620 90
960 2700 58
18 NDS 730 1980 34
600 5200 51
24 NDS 750 6500 79

22
 BIBLIOGRAFIE

1. Calinovici, I., Ameliorarea şi protecţia solului, Editura Mirton, Timişoara,

2004,
2. Eliza, Puşcaş, Chimia mediului, Editura PIM, Iaşi, 2005,
3. http://photos-ville-paris.com/natural_regions_iowa.html
4. Cursuri Ecopedologie
5. Cursuri Chimia solului şi fertilizare

23