Modalități de stimulare și dezvoltare a creativității copiilor

Motorul ce îmi oferă energia să practic meseria de profesor este faptul că în fiecare zi
realizez ceva nou și caut tot timpul să îi surprind pe elevii mei cu lucruri despre care ei nu au
auzit sau pe care nu le-au văzut. Cu alte cuvinte, este vorba despre creativitate. Ea reprezintă
victoria asupra monotoniei, mă ajută să îmi păstrez tot timpul zâmbetul pe față, mă relaxează, mă
ajută să îi descopăr într-un mod minuțios pe copii, dar și pe mine însămi. De asemenea,
specialiștii în pedagogiile moderne vehiculează permanent ideea că activitatea educațională
modernă este un proces complex și perpetuu de creație.
Definirea conceptului de creativitate provine din cuvântul latin ,,creare ’’, care
înseamnă a zămisli, a făuri, a crea, a naște. Acest concept determină un proces mental și social
care incumbă generarea de idei și concepte noi sau asocieri noi ale minții creative între idei și
concepte deja existente.
Ca formațiune psihologică, creativitatea este proprie tuturor copiilor în limitele
dezvoltării normale. Fiecare copil dispune de un potențial creativ, respectiv de anumite trăsături
sau însușiri favorizante pentru actul creator. Deosebirile se exprimă prin intensitatea cu care se
manifestă acest potențial și prin domeniul în care se aplică.
La educarea creativității sunt importante, deopotrivă, metodele, relația profesor-elevi
(autentic democratică și de cooperare), atitudinea adultului față de elev (deschisă și receptivă față
de copil și de valorile creativității sale) și atmosfera pe care cadrul didactic o întreține în clasă.
Trebuie să fim conștienți și să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginației,
creativității. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite, de obicei,
blocaje.
Pentru a elimina blocajele culturale și emoționale, este nevoie de relații destinse între
elevi și profesori. Apoi, modul de predare trebuie să solicite participarea, inițiativa elevilor prin
folosirea metodelor. Fantezia trebuie și ea apreciată, alături de temeinicia cunoștințelor, de
raționamentul riguros și de spiritul critic.
În continuarea acestui articol, doresc să vă împărtășesc câteva modalități valoroase prin
care putem stimula creativitatea copiilor, modalități descoperite atât din experiența profesională,
cât și din lecturarea a diverse materiale de specialitate din domeniul educațional. Iată câteva
dintre acestea:

Experimentați greșelile ca fiind situații prețioase, cu ajutorul cărora putem învăța lucruri
noi. Cu toții știm, dar și am trăit în experiența noastră ca elevi, și nu numai, teama de greșeală.
Aceasta anxietate ne creează blocaje emoționale, acestea diminuând considerabil capacitatea
noastră de a învăța lucruri noi sau de a percepe scopul real al unei situații de viață. În mediul
educațional, cadrul didactic trebuie să fie alături de elevi, să le valideze emoțiile pe care le trăiesc
în momentele dificile,dar mai ales să manifeste o atitudine pozitivă prin găsirea de soluții și
abordări noi ale problemei.
Oferiți-le copiilor dreptul de alege anumite teme, proiecte sau activități. Prin libera
alegere a anumitor teme, idei, păreri sau modalități de abordare a conținuturilor, elevii învață că
școala este un mediu în care părerea lor contează, că sunt importanți și valoroși pentru colegi,
profesori sau chiar societate. În cadrul diverselor activități pe care le susțin alături de elevii mei
în acest an, la clasa pregătitoare, cele 15 minute de jocuri liber alese dintr-o oră de curs sunt
lăsate la libera lor alegere în ceea ce privește jocul ales, cu ce materiale să se joace sau cu ce să
deseneze sau picteze.
Formulați întrebări care să le stimuleze imaginația. Acest gen de întrebări pot fi
introduse prin intermediul unor exerciții imaginative deoarece, pe parcursul acestora, copiii se
pot exprima liber. Iată câteva exemple de întrebări pe care le-am folosit în cadrul întâlnirii de
dimineață: „Ce s-ar întâmpla dacă toate animalele ar dispărea ?”, „Ce ți-a spus fulgul de nea care
a poposit la geam?”, „Închid ochii și văd ceva albastru...oare ce ar putea fi?” .
Lăsați-i să se joace cât mai mult, atât jocuri didactice, cât și jocuri de societate. Prin
intermediul jocurilor de rol, jocurilor dramatice, imaginative, copiii au posibilitatea de a
experimenta perspectivele celorlalți și de a-și explora propriul univers emoțional.
Ajutați-i să își descopere pasiunile. Strategia educațională Genesis Collegiate vizează un
program unic de Quality Education. Acesta include educația formală, conform curriculum-ului
național, îmbogățit prin programul propriu de enrichment. Curriculum-ul național este abordat
din perspectiva stilurilor de învățare ale copiilor (vizual – spațial, auditiv – secvențial,
chinestezic, senzitiv etc.), astfel încât să se optimizeze însușirea informațiilor și dezvoltarea
abilităților, prin aplicarea lor în practică, fapt ce conduce, implicit, la achiziționarea de noi
cunoștințe. Programul Genesis Enrichment vizează descoperirea și dezvoltarea potențialului
fiecărui copil, susținerea creativității și afirmarea personalității. Valorile noastre sunt excelența,
evoluția, comunicarea eficientă, pasiunea, creativitatea, calitatea, onestitatea și inovația.
Oferiți-le opotunitatea de a trăi experiențe diverse. Prin intermediul organizării de
activități extrașcolare, tabere , excursii,vizite la diferite expoziții, parteneriate educaționale
inedite, dezvoltarea potențialului creativ al copiilor a fost cu mai multă ușurință observat și
valorificat. Pe întreaga perioadă a vacanței de vară, profesorii Genesis Collegiate organizează
tabere școlare cu tematici diferite: tabere de limba engleză, tabere de pictură, artă dramatică,
tabere de dezvoltare personală, tabere de creație,tabere de cercetași, tabere de supraviețuire în
natură, tabere de matematică, de comunicare. De asemenea, pe parcursul anului școlar
organizăm lunar excursii școlare ce vizează dezvoltarea spiritului de aventură, spiritului de
echipă, realizarea de ateliere de artă fotografică. Suntem singura școală din țara noastră ce deține
programul Un muzeu pe lună, program ce presupune nu doar vizitarea muzeelor, ci și realizarea
de ateliere creative, menite să fixeze cunoștințele dobândite doar informativ.
Am realizat că elevii mei își manifestă cu creativitatea în ritmul lor propriu. Ca dascăl,
îmi accept elevii așa cum sunt ei și îi fac să simtă acest lucru, pentru a se elibera de inhibiții și
pentru a le crea oportunitatea de a-și manifesta creativitatea.

BIBLIOGRAFIE

 Bontaș, Ioan, 1995, Eu și psihologia creativității, Editura Polirom, Iași;

 Cucoș, Constantin (coord.), 1998, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și
grade didactice, Editura Polirom, Iași;
 Nicola, Ioan, 2000, Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București;
 Cant, Annabella, 2010, Educația preșcolară privită cu alți ochi, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca;
 didactic.ro;
 worpress.com;
 suntpărinte.ro.