Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elev: Prof.indrumator:
Lazar Theodora Sava Cornel
1
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU
COLICĂ RENALĂ
2
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
MOTTO
3
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Cuprins
1) Cap1.Anatomia rinichiului………….………………….5pag
2) 1.1. Generalitati………………………………………….5pag
3) 1.1.1.Situare……………………………………………...6pag
4) 1.1.2.Forma………………………………………………6pag
5) 1.1.3.Aspect exterior……………………………….……6pag
6) 1.1.4.Structura rinichiului………………………….…...6pag
7) 1.1.5.Numar.Greutate.Dimensiune si culoare…….…..12pag
8) 1.2.Caile excretoare ale rinichiului……………………12pag
9) 1.2.1.Calicele mici………………………………………14pag
10) 1.2.2.Calicele mari……………………………………...14pag
11) 1.2.3.Pelvisul renal(bazinetul)………………………….14pag
12) 1.2.4.Pedicul renal………………………………………15pag
13) 1.2.5.Ureterul……………………………………………15pag
14) 1.2.6.Vezica urinara…………………………………….17pag
15) 1.2.7.Uretra……………………………………………...18pag
16) Cap2.Fiziologia renala……………………………….…21pag
17) 2.1.Generalitati……………………………………….…21pag
18) 2.2.Formarea urini………………………………….…..21pag
19) 2.2.1.Filtrarea glomerulara………………………….…22pag
20) 2.2.2.Reabsorbtia tubulara………………………….....24pag
21) Secretia tubulara………………………………………..25pag
22) 2.3.Reglarea activitati urinare…………………………26pag
23) 2.3.1.Reglarea nervoasa………………………………..26pag
24) 2.3.2.Reglarea umorala………………………………...26pag
25) 2.4.Caracteristicile si compozitia urinii……………….27pag
26) 2.4.1.Caracteristici……………………………………...27pag
27) 2.4.2.Continutul urinii………………………………….27pag
28) 2.5.Mictiunea……………………………………………29pag
29) Cap3.Colica renala……………………………………..32pag
30) 3.1.Consideratii generale………………………………32pag
31) 3.2.Debutul colicii…………………………………..…..32pag
32) 3.3.Simptomatologia clinica……………………………34pag
33) 3.4.Oliguria………………………………………………34pag
34) 3.5.Hematuria……………………………………………34pag
4
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
35) 3.6.Evolutia……………………………………………35pag
36) 3.3.1.Diagnosticul pozitiv……………………………..35pag
37) Cap4.Tratamentul colicii renale……………………..36pag
38) Cap5.Ingrijirea
39) Cap6.Tehnici de ingrijire a bolnavului.……………..41pag
40) 6.1.Tehnici de recoltare a probelor biologice……….42pag
41) 6.1.1.Recoltarea sangelui venos………………………42pag
42) A)Hemograma…………………………………………46pag
43) B)V.S.H………………………………………………..46pag
44) 6.1.2.Recoltarea urinei pt.ex.biochimice…………….47pag
45) A)Urocultura………………………………………….47pag
46) Cap7.Cazuri concrete.Exemple practice…………….49pag
5
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
1.1 Generalităţi
Energia pe seama căreia corpul omului trăieşte şi munceşte rezultă din descompunerea
substanţelor nutritive aduse de sânge la celule.Din aceste descompuneri, pe lânga eliberarea de
energie, rezultă şi apă, CO2 şi alţi produşi care prin acumulare devin toxici pentru organism.
Ureea şi acidul uric rezultă din descompunere şi trebuie eliminate pe mai multe căi:
−CO2 şi o parte din apă se elimină pe cale pulmonară, prin expiraţie, sau prin piele(sub forma de
sudoare)
6
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Rinichii
1.1.1. Situare
1.1.2. Forma
Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli: unul
superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală,
limfaticele, nervii, joncţiunea uretero-bazinetală. Rinichiul drept este situat ceva mai jos decât
cel stâng. Loja renală este limitată în sus de diafragm, în spate de ultimele două coaste şi
dedesubtul lor de muşchi şi de aponevrozele lombare, iar înainte, de viscerele abdominale. In jos,
loja renală este deschisă [de aici, uşurinţa cu care se produce ptoza renală].
Rinichiul este constituit din numeroase entităţi histo─fiziologice, care poartă numele de
nefroni.
7
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
8
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
─canalele de unire
9
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
─tubi colectori
Glomerulul - primul element al nefronului este alcătuit dintr-un ghem de capilare care
rezultă din ramificaţiile unei arteriole aferente, provenită din artera renală. Capilarele se reunesc
apoi şi formează, o arteriolă eferentă, care se capilarizează din nou în jurul primei porţiuni a
tubului urinifer.
10
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
─endoteliul glomerular
─mesangiul
−lumen capilar
Tub urinifer – al doilea element al nefronului – se prezintă, sub forma unui canal lung de 50
mm, format din următoarele segmente; capsula Bowman, tubul contort proximal, ansa Henle,tubul
contort distal şi tubii colectori. Capsula Bowman – are forma unei cupe care înconjuară glomerulul şi
este alcătuit din două, foiţe.
Tubul. Cel de-al doilea element al nefronului, sistemul tubular, incepe cu tubul contort
proximal. El are o lungime de 14 mm, un lumen de 15-25 µ si toti tubii contorti proximali au o
suprafata totala de 2 m2. Ansa lui Henle, cu o lungime de 16 mm are o portiune descendenta de
un calibru subtire, cu un lumen ingust, si o portiune ascendenta de un calibru mai mare si cu un
lumen mai larg. Tubul contort distal are o lungime de 5 mm si un epiteliu cu celule cilindrice,
mai inalte, in coloana si cu nuclei foarte densi. Aceeasi structura o au si canalele de
unire.Structura mai complexa a tubului contort proximal sugereaza o functie mai activa decat
acelui distal..
Tubii colectori au un lumen larg, cu celule cubice. Faptul ca sulfonamidele si acidul uric
sunt precipitate cu predilectie in tubul colector terminal sugereaza ca reabsorbtia apei are loc pe
toata lungimea tubului.
Capsula Bowman, împreună cu glomerulul pe care îl conţine, poartă numele de
11
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
corpuscul Malpighi.
12
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Arterele interlobulare sunt sursa arteriolelor aferente (unele arteriole aferente, pot pleca
direct din arterele arcuate). Acestea, patrund în corpusculii renali la nivelul hilului glomerular si
formeaza glomerulii renali. Ansele glomerulare se concentreaza în final în arteriola eferenta,
care paraseste glomerulul la nivelul hilului si se recapilarizeaza în jurul tubilor renali.
Din arterele renale se desprind ramuri pentru glanda suprarenala (una sau mai multe
artere suprarenale inferioare), capsula renala, partea superioara a ureterului si grasimea
perinefretica. Ramurile capsulare, se pot anastomoza cu ramuri ale arterelor suprarenale,
genitale si lombare.
13
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
rinichiului (linia paucivasculara a lui Hyrtl), plan ce ar putea fi folosit în chirurgia renala pentru
acces la calice.
Vascularizatia venoasa
Din reteaua capilara peritubulara si din reteaua periferica venoasa subcapsulara sângele
venos este drenat în venele interlobulare care însotesc arterele cu acelasi nume, terminându-se
în venele arcuate situate la baza piramidelor Malpighi (vascularizatia venoasa nu este de tip
terminal ca cea arteriala !).
Superior de varsarea venei genitale drepte, vena renala dreapta (lunga de 2-4cm) se
varsa pe partea dreapta a venei cave inferioare. Vena renala stânga (lunga de 6-10cm) are traiect
posterior de corpul pancreasului, ajunge anterior de aorta si trece prin pensa aorto-mezenterica.
Se varsa în vena cava inferioara mai sus de vena renala dreapta. Drenajul venos suprarenalian
este diferit în stânga (unde vena suprarenaliana se uneste cu vena frenica inferioara stânga si se
varsa în vena renala stânga) fata de dreapta (vena suprarenala dreapta se varsa direct în vena
cava inferioara), situatie similara cu cea a venelor genitale.
14
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
15
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Curpinde alaturi de bazinet vase sanguine, pozitia bazinetului în sinusul renal fiind
variabila. Cel mai frecvent bazinetul prezinta o parte intrasinusala si o parte extrasinusala (desi
sunt cazuri în care bazinetul se gaseste doar intrasinusal !)
Astfel, în partea intrasinusala se identifica pornind dinspre anterior spre posterior :
ramurile segmentare ale venei renale, ale arterei renale si bazinetului.
In partea extrasinusala posterior se afla capsula adipoasa si muschiul psoas iar anterior
pe partea dreapta fascia Treitz si duodenul descendent iar pe stânga corpul pancreasului.
Limfaticele rinichiului însotesc vasele de sânge prin coloanele Bertin formând câteva
trunchiuri limfatice mai mari, care dupa reuniri succesive formeaza plexul limfatic situat sub
capsula fibroasa si plexul limfatic al capsulei adipoase. De mentionat ca, vasele limfatice se
unesc pe marginea mediala a rinichiului cu vasele care vin de la ureter si bazinet. Drenajul
limfatic al rinichilor variaza. Astfel, pe partea stânga prima statie limfatica o constituie
ganglionii paraaortici laterali stângi si în ganglionii pre si retroaortici situati între artera
mezenterica inferioara si diafragm. Ocazional, s-a mai constatat un drenaj limfatic aditional
pornind de la rinichiul stâng spre ganglionii retrocrurali sau direct în ductul toracic, deasupra
diafragmului. Pe partea dreapta limfa ajunge în ganglionii interaortici si ganglionii pericavi
anteriori si posteriori. Ocazional si aici s-a constatat un drenaj limfatic spre ganglionii
retrocrurali sau ganglionii laterali stângi paraaortici.
1.2.5 . Ureterul
16
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Portiunea intiala a ureterului drept este situat de obicei posterior de portiunea descendenta a
duodenului si în traseul sau catre vezica urinara, este plasat la dreapta venei cave inferioare fiind
intersectat de vasele ileocolice. În apropierea aperturii pelvine, ureterul drept trece posterior de
portiunea inferioara a mezenterului si portiunea terminala a ileonului.
Ureterul stâng este încrucisat de vasele colice stângi iar la nivelul aperturii pelvine are raport cu
sigmoidul si cu mezenterul sau.
2) Portiunea pelvica se afla pe peretele lateral al pelvisului, sub peritoneul parietal
posterior. Ureterul drept are raport cu artera iliaca interna, trecând anterior de ea, iar cel stâng
coboara pe fata mediala a arterei iliace interne. Posterior de ureter, între acesta si fascia pelvina
parietala se interpune artera obturatoare, artera ombilicala si artera vezicala superioara.
Segmentul terminal este încrucisat de canalul deferent apoi intra în raport cu fundul veziculei
seminale, posterior de ureter, si intra oblic în peretele posterior si inferior al vezcii urinare,
devenind organ intraparietal.
La femeie, portiunea pelvica a ureterului împreuna cu artera iliaca interna si ovarul, delimiteaza
peretele posterior al fosetei ovariene. În traseul sau catre peretele inferior al vezicii urinare,
ureterul este însotit, pentru o portiune de 2,5 cm, de artera uterina, care apoi trece anterior de
ureter pentru a urca între cele doua foite ale ligamentului lat.
Vascularizatia ureterului. Ureterul este irigat de ramuri din artera renala, spermatica
interna, hipogastrica si vezicala inferioara. Venele realizeaza un sistem anostomotic între vena
renala stânga si venele iliace interne.
Inervatia ureterului deriva din plexul mezenteric inferior, spermatic si pelvin.
Limfatice. În ganglionii lateroaortici dreneza cele doua treimi superioare ale ureterului,
iar limfa portiunii pelvine dreneaza în ganglionii iliaci interni, ganglionii iliaci externi si iliaci
comuni.
Dezvoltarea ureterului corespunde celei de a treia etape din dezvoltarea rinichiului, adica
metanefrosul. El are doua componente deistincte: blastemul metanefrogen si mugurele ureteral
(conditioneaza formarea rinichiului definitiv).
Ureterul este format din trei tunici: adventicea, musculara si mucoasa.
a) Adventicea, la extremitatea superioara, se continua cu fascia renala, iar la capatul opus se
pierde in adventicea vezicii urinare.
b) Tunica musculara este formata din trei straturi: longitudinal extern, circular si longitudinal
intern.
În prtiunea inferioara a ureterului, între stratul circular si cel longitudinal intern, se gaseste o
retea capilara si venoasa, bine reprezentata,iar la nivelul jonctiunii ureterovezicale, dispar fibrele
circulare.
c) Mucoasa este formata din:
- uroteliu: pe sectiune transversala da un aspect stelat lumenului; este pluristratificat, celulele
epiteliale sunt de tip malpighian, cele superficiale putându-se descuama.
-corion: contine vase, nervi si insule de tesut limfatic.
Rolul ureterului este acela de a transporta urina de la rinichi la vezica urinara, prin
miscari peristaltice. Miscari care au drept consecinta cresterea presiunii intrauretrale ce va duce
în final la deschiderea orificiului de inrare în vezica cu trecerea urinii in vezica urinara.
Peristaltismul este asigurat de celulele pacemaker situate la nivelul bazinetului. Aceste celule cu
automatism, genereaza potentiale de actiune care stau la baza contractiei de tip peristaltic.
17
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Contractiile au o frecventa de 1-8/min si sunt stimulate prin mecanism miogen în urma cresterii
volumului urinar din tub. Tonusul si peristaltismul sunt sub controlul sistemului nervos
vegetativ, astfel: nervul hipogastric(SNVS) scade tonusul si peristaltismul, iar nervul vag(SNVP)
le creste.
Refluxul vezico-ureteral este împiedicat datorita contractiei detrusorului care comprima
portiunea intramurala a ureterului.
Ureterul este un conduct care transporta urina de la rinichi la vezica urinara.Are o lungime de 25-
30 cm, traiect rectiliniu
si calibru neuniform, prezentând trei zone îngustate:
- jonctiunea pieloureterala (colul ureterului)
- flexura marginala
- jonctiunea ureterovezicala
1.2.6.Vezica urinara
Segment dilatat al cailor urinare inferioare în care se acumuleaza urina între mictiuni. Ca
si localizare, vezica urinara este situata în pelvis, extraperitoneal, în loja vezicala si în functie de
gradul de plentitudine are urmatoarea configuratie: baza vezicii sau fundul si colul reprezinta
portiunea fixa a vezicii, în timp ce corpul si vârful (apex) portiunea mobila.
Vezica urinara are origine dubla: endodermala care ia nastere din portiunea craniala a
sinusului urogenital si mezodermala reprezentata de partea terminala a canalelor mezonefrotice
(Wolff).
Vezica urinara este formata din trei tunici, care, dinspre exterior spre interior, sunt:
Tunica externa (seroadventicea). Fata postero-inferioara, postero-superioara si partea superioara
a fetelor laterale, sunt acoperite de seroasa, restul vezicii este învelita de adventice.
Tunica muculara. Detrusorul vezical este format din fibre musculare netede dispuse în trei
straturi, care descriu un traiect spiralat: longitudinal extern, circular (mijlociu), care, la nivelul
colului vezical, formeaza muschiul sfincter uretral intern, si longitudinal intern( sau plexiform si
contribuie la formarea diverticulilor vezicali dobânditi în caz de obstructie vezicala). La acest
nivel se mai descrie trigonul vezical superficial si cel profund, cel din urma intervine în scurtarea
detrusorului în contentia vezicii si închiderea ostiului ureteral intern.
Tunica mucoasa. Este formata din:
- uroteliu- format din 5-6 straturi de celule, cele de la suprafata (umbreliforme) asigura
impermeabilitatea uroteliului pentru substantele din urina si prezinta la nivel plasmalemal "
corpii densi", responsabili de alungirea membranei celulare, când vezica este în stare de
plentitudine.
- corion- contine o retea vasculara, fibre nervoase si rari noduli limfatici. Este alcatuit din
tesut conjunctiv lax (exceptie trigonul vezical: tesut conjunctiv dens) care permite plicaturarea
mucoasei vezicale.
Vezica urinara îndeplineste functia de acumulare, contentie si evacuare a urinei, evacuare
realizata cu ajutorul uretrei. Compozitia urinei cumulata în vezica are aceeasi compozitie ca si
18
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
cea din ductele colectoare, prin urmare, nu sunt modificari importante, în ceea ce priveste
compozitia, de-alungul traseului catre vezica.
Urina care trece din ductele colectoare in calicele renal, determina stimularea celulelor pace-
maker de la acest nivel cu initierea undelor peristaltice de contractie care se vor raspândi în tot
traseul ureterului. Acest lucru este responsabil de trecerea urinei din pelvisul renal în vezica.
Ureterul intra în vezica urinara la nivelul trigonului vezical strabatând muschiul detrusor
pe o portiune de câtiva cm, cu o directie oblica. Tonusul normal al muschiului detrusor tinde sa
duca la o compresie a ureterului, astfel ca urina sa nu regurgiteze în sens opus în momentul în
care presiunea din vezica creste, doar ca în momentul declansarii undelor peristaltice presiune
din uretere creste determinâd deschiderea ostiului si trecerea urinei în vezica.
La unele persoane, traseul ureterului prin muschiul detrusor este mai mic, astfel ca, în
momentul în care are loc mictiunea, ostiul ureterului numai este suficient comprimat. Ca si
rezultat, o mica cantitate de urina este propulsata în sens invers, în ureter, conditie numita reflux
vezicoureteral. Acest reflux se poate solda cu efecte daunatoare asupra rinichiului, si anume:
diametrul ureterului creste, iar în cazuri mai severe creste si presiunea din calicele renal cu
afectarea medularei.
Pentru a putea înregistra modificarile de presiune în raport cu gradul de plentitudine,
utilizam cistometrograma. Astfel, când în vezica nu avem urina, presiunea intravezicala este 0,
dar în momentul în care s-a acumulat o cantitate de 30-50 ml de urina, presiunea creste la 5-10
cm H2O. În plus, daca se mai acumuleaza un adaus de 200-300 ml urina, presiunea nu mai sufera
modificari drastice. Aceasta capacitate de a mentine presiunea constanta se datoreaza tonusului
intrinsec al peretelui vezical.Peste limita de 300-400, presiunea însa creste rapid.
La o presiune ce corespunde la 400 ml urina, apar contractii ritmice pentru mictiune, dar
controlul sfincterului extern împiedica mictiunea. Limita de rezistenta a sfincterului extern este
la o presiune de 70 cm H2O(normal în vezica se acumuleaza 500-600 ml urina, fara sa se ajunga
la distensie dureroasa).
1.2.7. Uretra
Uretra este un conduct prin intermediul caruia urina din vezica urinara este expulzata la
exterior. Difera de la un sex la altul, astfel la femeie serveste numai ca organ urinar, în timp ce la
barbat este un duct mixt genito-urinar.
Uretra masculina
Îsi incepe traseul(în forma de S italic) de la nivelul orificiului uretral al vezicii, pentru a se
deschide la
Prezinta:
-doua curburi:
19
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
a) uretra prostatica
Strabate prostata de la baza spre vârf si este partea cea mai dilatata. Are un traseu aproape
vertical, în partea sa superoara, fiind mai aproape de fata anterioara, iar inferior ea este mai
apropiata de fata posterioara a glandei. Peretele posterior al uretrei prezinta o plica longitudinala,
numita creasta uretrala, care se întinde de la colul vezicii pâna la portiunea membranoasa.
Coliculul seminal este punctul cel mai proeminent al crestei, si se afla la jumatatea lungimii ei,
iar împreuna formeaza ceea ce se numeste verum montanum. Acest colicul împarte uretra
prostatica în doua segmente: supraiacent, cu rol în expulzia urinii, si subiacent cu rol comun
pentru expulzia urinii cât si a spermei.
b) uretra membranoasa
Este cuprinsa între vârful prostatei si fata superioara a bulbului spongios, iar pentru ca
strabate diafragma urogenitala, de care adera, i se mai spune si uretra diafragmatica. La acest
nivel uretra este îconjurata de muschiul sfincter uretral extern si de cele doua lame ale fasciei
perineale mijlocii. Înainte de a perfora diafragma urogenitala, uretra membranoasa trece la un 1
cm inferior de simfiza pubiana si de ligamentul arcuat al pubelui. Anterior are raport cu vena
dorsala profunda a penisului(situata între ligamentul arcuat si ligamentul transvers al perineului),
iar posterior cu muschiul transvers profund al perineului, muschiul sfincter uretral extern,
musciul rectouretral, glandele bulbouretrale Mary-Cooper. Aceste raporturi explica mecanismul
20
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
de rupere, prin "forfecare", a uretrei în traumatismele pelvine. Este portiunea cea mai putin
mobila si cea mai stîmta a întregii uretre, dar poate fi dilatabila.
Uretra feminina.
Începe prin orificiul intern al uretrei si se termina la exterior prin orificiul extern al
uretrei(meatul urinar- la marginile lui se afla cele doua papile uretrale). Traiect oblic inferior si
anterior.
-pelvin
- perineal
21
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
- plex venos continut în corion, care se goleste în timpul mictiunii, largind lumenul
canalului.
22
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
2.1. Generalităţi
Urina (latină urina) este un lichid format dintr-un amestec de substanţe eliminate din
organismul vertebratelor. El se formează în rinichi care joacă o funcţie de filtrare a sângelui, aici
urina primară va fi refiltrată şi ajunge pe căile urinare „uretere” în vezica urinară care la om are o
capacitate de ca. 1,5 litri, de unde urina este eliminată în exterior (micţiune) prin uretră şi
organele sexuale externe. Formarea şi eliminarea urinei joacă un rol important în regularea
volemiei sanguine, a echilibrului de electroliţi şi eliminarea substanţelor de dezasimilare din
metabolismul proteinelor care sunt toxice. Urina la om are o culoare galbenă, culoarea şi
conţinutul urinei fiind un indicator valoros la depistarea al unor boli prin examene de laborator.
Formarea urinei
23
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Filtrarea glomerulară (FG), cea mai afectată în cursul bolilor acute sau cronice denumite
glomerulonefrite sau glomerulopatii este dependentă de cantitatea de sânge care ajunge în
glomeruli (fluxul sanguin glomerular), de presiunea cere activează din interiorul capilarelor
glomerulare pentru transferul unei părţi din plasma sangvină în spaţiul capsular (presiunea de
ultrafiltrare) şi de suprafaţa totală a capilarelor glomerulare prin care se face ultrafiltrarea.
Reglarea acestor 3 parametri se face prin modificări continue ale tonusului arteriolelor aferente şi
eferente (vasoconstricţie – vasodilataţie) şi variaţii ale stării contractile a celulelor mezangiale.
Aceste modificări de tonus şi contractilitate sunt la rândul lor influenţate (modulate) de factori
neurohumorali (nervoşi, de regulă reflecşi) şi umorali, (de regulă endocrini), de reflexe
mienterice (punct de plecare în celulele musculare netede) locale şi substanţe vasoactive
(constrictoare sau dilatatoare), produse de celulele endoteliale glomerulare (oxid de azot,
prostaciclină, endotelină).Aceleaşi celule endoteliale posedă importante proprietăţi
antitrombotice şi antiadezive (faţă de leucocite şi trombocite).
Datorită unor caracteristici fizice (mărimea deschiderilor, a „porilor” dintre celulele
endoteliale) şi electrice (încărcătura electrică negativă din membranele bazale glomerulare) ale
pereţilor capilarelor glomerulare, celulele sangvine şi majoritatea proteinelor şi altor substanţe cu
greutate moleculară mare nu trec prin peretele capilar, astfel încât urina primitivă reprezintă în
mare măsură o plasmă deproteinizată ajunsă într-un spaţiu capsular menţinut deschis de către
celulele epiteliale ale capsulei Bowman (al doilea tip de celule epiteliale din glomeruli, primul
fiind reprezentat de podocitele care tapetează din afară membrana bazală glomerulară).
Orice alterare a stării capilarelor glomerulare în cursul glomerulonefritelor sau glomerulopatiilor
24
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
afectează formarea UFG, reţinerea în circulaţie a unei cantităţi de lichide şi săruri şi modificarea
gradului de permeabilitate a capilarelor glomerulare cu apariţia în urină a proteinelor şi celulelor
sangvine.
Deşi, adeseori, în limbajul medical obişnuit termenii de glomerulonefrită şi
glomerulopatie sunt relativ super-pozabili, primul presupune existenţa inflamaţiei glomerulare
(infiltrat leucocitar, depuneri de anticorpi şi activare de complement) care de regulă lipseşte în
cazul suferinţelor glomerular neinflamatorii (glomerulopatii). Boala glomerulară este considerată
primară când leziunile şi consecinţele lor sunt localizate exclusiv la nivelul glomerulilor şi
secundară când afectarea glomerulelor este doar una dintre determinările unei boli zise
multisistemice sau sistemice.Termenul de acut se referă la leziunile şi consecinţele lor clinice
care se dezvoltă în decurs de câteva zile sau săptămâni iar cel de subacut (rapid progresiv) şi
cronic atunci când este vorba despre luni sau ani.Leziunile glomerulare sunt considerate focale
când interesează mai puţin de 50% dintre nefroni şi difuze în celelalte situaţii.
Dacă sunt afectate doar o parte dintre ansele capilare se vorbeşte despre leziuni segmentare iar
când sunt toate afectate, despre leziuni globale.
Transportul pasiv se face sub actiunea unor gradiente fizico-chimice nu necesita consum
energetic, nu este limitat de o capacitate maxima si contribuie la resorbtia a trei constituenti
principali ai ultrafiltrajului: apa ureea si Cl-.
Apa se reabsoarbe in toate segmentele tubului, cu intensitati diverite, pe baza legilor
difuziunii si a osmozei, astfel incat din cei 125 ml filtrati glomerular pe minut, in vezica ajunge
numai 1ml/min (deci se absorb 124ml). In tubul contort si mai ales in cel colector se realizeaza
reabsorbtia facultativa a apei si Na+ sub controlul ADH si aldosteronului, ajustandu-se
eliminarile in functie de starea de hidratare a organismului.
Compozitia si volumul filtratului glomerular se modifica prin trecerea succesi, la nivelul
tubului contort proximal, a ansei Henle si tubului contort distal. Sodiul este reabsorbit la fiecare
dintre cele 3 segmente ale tubului, potasiul este absorbit la nivelul tubului proximal si secretat la
nivelul tubului distal (in schimbul sodiului). La nivelul tubului contort proximal se reabsorb
acizii aminati, glucoza, clorul si mare parte din bicarbonati.
Prin interventia unor mecanisme de reglare se asigura un echilibru intre filtrarea glomerulara si
reabsorbtia tubulara ("balanta glomerulotubulara"), ambele cresc sau se reduc simultan in multe
situatii. Totusi reabsorbtia sodiului se poate modifica independent de rata filtrarii prin interventia
25
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
26
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
27
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
2.4.1. Caracteristici
Primul produs biologic care s-a analizat in vederea punerii unui diagnostic a fost urina.
Inca de acum 3000 de ani, medicii din antichtate stiau sa examineze urina si pe baza caracterelor
sale fizice (cantitate, culoare, limpezime, sange, cheaguri, spuma, sediment) stabileau
diagnosticul si chiar prognosticul bolilor.
In evul mediu au aparut uroscopistii sau prorocitorii de urina care puneau diagnosticul
tuturor bolilor numai pe baza examenului vizual al urinii. Uroscopistii aveau si ajutoare, "curieri
de urina" care transportau urina de la bolnavi in "laboratorul" uroscopistilor. Urina este produsa
de rinichi atat prin filtrarea sangelui (urina primara) cat si prin retinerea (reabsorbtia) din urina
primara numai a acelor substante care mai pot fi necesare corpului (apa, zahar, minerale, etc.).
Ceea ce mai ramane neretinut din urina primara (o parte din apa minerala, reziduuri toxice
rezultate din arderea alimentelor in organism) constituie urina finala care se elimina prin caile
urinare. In urina se elimina astfel peste 150 de substante chimice, minerale si organice, dar in
mod curent pentru diagnosticul bolilor se analizeaza numai cateva componete principale.
28
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
29
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
minerale) sau dupa infectii ale aparatului urinar, devine alcalina. Urina care este permanent prea
acida sau prea alcalina, predispune la formarea de calcului urinari de acid uric, respectiv de
fosfat si carbonat de calciu.
30
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
2.5. Mictiunea
Numarul de mictiuni depinde de cantitatea de urina emisa si de capacitatea fiziologica a
vezicii subiectului. Acest numar variaza de la 0 la 1 in timpul noptii, de la 4 la 5 in timpul zilei.
Durerile la mictiune pot dezvalui o infectie urinara si necesita deci un examen citobacteriologic
al urinei.
Mictiunea se realizeaza sub dependenta unui mecanism neurologic care poate fi controlat in mod
voluntar.Disuria este o dificultate in a evacua vezica. Ea este consecutiva unui adenom de
prostata, unei ingustari a uretrei sau unei contractii insuficiente a muschiului vezical.
- Enurezia este o emisie de urina, involuntara si inconstienta, in general nocturna, la un copil care
a depasit varsta deprinderii curateniei (intre 2 si 4 ani). Ea poarte fi cauzata de o imaturitate
neurologica a vezicii. Unii specialisti o atribuie unei cauze hormonale sau psihosomatice.
- Imperiozitatea mictionala se traduce printr-o incapacitate de a retine urina. Ea releva o iritatie a
vezicii.
- incontinenta urinara poate fi totala sau partiala (de cele mai multe ori sub forma unei
incontinente urinare de efort). Ea este cauzata de o deficienta a sfincterului uretrei.
- polakiuria se caracterizeaza prin mictiuni frecvente, survenind ziua sau noaptea. Ea traduce o
iritatie a vezicii (adenom de prostata, cistita, calcul al vezicii) sau o diminuare a capacitatii sale
Mictiunea este rezultatul unor reflexe declansate de distensia peretilor vezicali.
Impulsurile aferente sunt transmise unui centru lombar (simpatic), de unde se descarca impulsuri
aferente care, prin fibrele hipogastrice, inhiba contractiile, relaxeaza muschii vezicali si intaresc
tonusul sfincterului neted al colului vezical.
Concomitent distensia vezicala declanseaza impulsuri care ajunse la maduva pe calea
nervilor rusinosi sunt conduse apoi pe cai aferente nespecifice spre centrii nervosi superiori,
ajungand pana la nivelul scoartei cerebrale, determinand senzatia de a urina.
Daca mictiunea nu este posibila, impulsurile pornite de la cortex, prin centrii medulari,
inhibǎ tonusul muschiului vezicul, concomitent maresc tonusul sfincterului extern, marind
continenta vezicala. Daca conditiile permit, are loc mictiunea.
Disuria reprezinta mictiunea cu efort si nu inseamna durere la mictiune.
In mod normal, actul mictional nu presupune efort, disuria reprezentand aparitia necesitatatii
cresterii voluntare a presiunii abdominale prin contractia presei abdominale.
Disuria se poate manifesta obiectiv prin scaderea presiunii jetului urinar sau intreruperea
acestuia, datorita prezentei unui obstacol la golirea vezicii urinare.
Mictiunea dureroasa caracterizeaza inflamatiile vezicale sau ale uretrei. Durerea are de cele mai
multe ori caracter de usturime. Durerea se poate intalni pe tot parcursul sau numai la sfarsitul
31
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
mictiunii.
Polachiuria reprezinta o crestere a numarului de mictiuni cu reducerea proportionala a
cantitatii de urina care este eliminata in timpul unui act mictional. Polakiuria este descrisa de
catre pacient ca urinat putin si des. Polakiuria nu este insotita de disurie adica de efort la
mictiune, durere sau alta modificare a diurezei.
32
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Cum se manifesta?
Cel mai frecvent, colica renala este determinata de prezenta calculilor renali. Atat timp
cat calculii sunt imobili, pacientul ramane asimptomatic sau prezinta ocazional dureri lombare
nespecifice.
Cand se mobilizeaza un calcul renal si irita ureterul apare colica renala cu dureri
colicative progresive in regiunea lombara sau flancuri. Durerea poate iradia spre organele
genitale externe si fata interioara a coapsei - in calculi ureterali profund inserati. De asemenea,
durerea poate aparea in urma unor trepidatii, ingestii de lichide in cantitate mare, a tratamentului
diuretic sau fara o cauza aparenta. Durata variaza de la cateva minute la cateva ore si se poate
repeta daca nu se inlatura cauza.
3.2. Debutul colicii este predilect noaptea printr-un acces dureros violent, ca o lovitura
de pumnal (bolnavul se tavaleste pe jos de durere), atinge un paroxism si apoi lent dispare cu sau
fara tratament
Durerea cu caracter de lovitura de pumnal iradiaza pe traiectul ureterului spre teritoriul
genitocrural. In colica testiculul este adesea retractat spre inelul inghinal prin contractia
cremasterului si poate prezenta o sensibilitate deosebita.Colica renala, care uneori poate imbraca
33
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
aspectul unei colici subintrante (colici repetate) se insoteste de regula de fenomene urinare
(tulburari de mictiune - polakiurie, disurie, tenesme vezicale si hematurie). Bolnavul care are
colica renala este extrem de agitat, anxios, cauta mereu o pozitie antalgica pe care nu o gaseste.
Semne vezicale:
- Hematuria (prezenta de sange in urina) in peste 70% din cazuri;
- Disurie (durere la urinare);
- Polakiurie (pacientul urineaza des);
- Tenesme vezicale (senzatia de urinare incompleta).
34
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
3.3. SIMPTOMATOLOGIE-CLINICA
Colica renala - Migrarea calculilor pe ureter produce cele mai tipice fenomene clinice,
grupate în sindromul colicii renale.
Prin iritaţia produsă asupra mucoasei ureterale, calculul în migrare, duce la spasm
ureteral cu distensia bruscă a căilor urinare superioare şi capsulei renale, ceea ce generează
durerea. În colica renală tipică, aceasta are sediu lombar, este intermitentă, “colicativă”, iradiază
în flancul şi fosa iliacă homolaterală, pe traiectul aproximativ al ureterului, spre vezică şi
organele genitale externe, se însoţeşte de fenomene urinare: polachiurie, algurie, tenesme
vezicală, hematurie, (cel puţin microscopică) şi fenomene vegetative de tip vagal: greaţă, vomă,
paloare. Bolnavul prezintă o agitaţie permanentă, aproape patognomonică, căutând o poziţie
antalgică care nu există. Examenul clinic, dificil de realizat în plină colică, poate releva o
nefromegalie dureroasă sau sensibilitatea punctelor ureterale.
3.4. Oligurie
Oligurie semnifica scaderea volumului urinar din 24 de ore intre 800 si 500 ml.Oliguria
poate fi tranzitorie sau permanenta. Oliguria tranzitorie apare in starile de dishidratare induse de
diaree sau varsaturi, in colica renala sau dupa administrarea de droguri: barbiturice,
izoproterenol.
Oliguria permanenta insoteste insuficienta renala cronica, sindromul nefrotic,
glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta cardiaca decompensata, ciroza hepatica.
3.5. Hematurie
Prin hematurie se intelege prezenta globulelor rosii in urina. Hematuria poate fi
“macroscopica” (observabila cu ochiul liber) sau “microscopica” (atunci cand hematiile din urina
sunt identificate doar la examenul microscopic).
Hematuria microscopica este descoperita in mod accidental, in timpul unui test de urina
ce face parte dintr-o examinare medicala de rutina. In schimb, hematuria macroscopica
determina in general prezentarea urgenta la medic. Hematuria poate avea drept sediu orice
componenta a tractului urinar: rinichi, uretere, vezica urinara, prostata sau uretra. Se estimeaza
ca intre 2,5 si 21% din populatie sufera de hematurie.
La numerosi pacienti, cauza afectiunii nu este identificata; cu toate acestea, hematuria este un
semn de alarma pentru infectii, calculi renali, sau cancer.
Factorii de risc pentru aceste afectiuni sunt: tabagismul, abuzul de analgezice, expunerea
la radiatii si la unele substante chimice.
Hematuria poate avea numeroase cauze. Din fericire, majoritatea nu prezinta o amenintare grava
la adresa sanatatii. Cauzele benigne ale hematuriei sunt infectiile urinare si calculii renali. Cauza
cea mai frecvent intalnita la barbatii peste 50 ani este adenomul de prostata. Un mic procent al
populatiei prezinta hematurii microscopice fara o cauza aparenta. Iritarea uretrei, tulburarile de
golire a vezicii si exercitiile violente pot de asemenea sa provoace hematurie.
Cauzele mai grave ale hematuriei se refera la tumorile vezicii urinare, tumorile rinichilor
si obstructia cailor urinare.
35
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
3.6. Evoluţie
3.6.1. Diagnosticul pozitiv
Pentru certitudine si pentru urmarirea bolnavului se va face:
1. ecografie care va evidentia sediul şi natura obstacolului
2. radiografie - permite vizualizarea calcului
3. sumarul de urina - arata prezenta sangelui, a microbilor si a leucocitelor (semn de infectie
urinara) si eliminarea de nisip fin (cristalurie).
Calculii de cativa milimetri se elimina usor. Cei care au circa 1 cm se pot elimina, dar mai greu.
Cei care au mai mult de 1 cm trebuie tinuti sub observatie.
Diagnosticul de colica renala nu este unul simplu. Sunt multe boli care pot mima o colica
renala: colică biliară, apendicită, criza de ulcer, pancreatita.
36
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Tratament
Deoarece colica renala poate dura de la cateva minute la cateva ore, puteti incerca acasa,
daca sunteti la prima manifestare de acest gen, sa inlaturati durerea.
Primul lucru pe care trebuie sa il faceti este sa limitati consumul de lichide pe perioada crizei
dureroase. Puteti incerca sa inlaturati durerea cu analgezice (de tipul Algocalminului),
antiinflamatoare nesteroidiene (Ketoprofen, Diclofenac, Aulin etc.), antispastice – neurotrope
anticolinergice - Scobutil si musculotrope – Papaverina.
Insa, de cele mai multe ori, durerea nu cedeaza la administrarea orala a acestor medicamente si
atunci este necesara prezentarea la spital, unde se vor administra aceste medicamente pe cale
intravenousa si/sau intramusculara.
Se va combate durerea cu analgezice şi antispastice, de preferinţă sub formă de
supozitoare. Dacă durerile nu încetează, se repetă doza de medicamente după 3 ore. La nevoie i
se dă şi un somnifer. În scopul spălării căilor urinare şi forţării eliminării calculului sau nisipului
i se vor da bolnavului multe lichide, până la 2 litri în 24 ore, sub formă de ceaiuri de cozi de
cireşe, coada calului, mătase de porumb, frunze de mesteacăn, ceai diuretic sau chiar 2-3 sticle
de bere.
Frecventa recidivelor este de 50-70%, de aceea este necesar sa aveti in vedere cateva
masuri de prevenire a eventualelor noi crize. Acestea sunt stabilite in functie de compozitia
calculului:
• Adoptati o dieta cu un aport bogat de lichide, dieta hipoproteica (saraca in carne, peste, oua);
• Daca este cazul, urmati un regim sarac in oxalati sau purine (de exemplu, se tine un regim
vegetarian);
Tratament naturist
Masuri pentru ameliorarea durerilor:
- aplicare, pe regiunea lombara (sale), de: comprese cu apa calda, o perna electrica, sticle cu apa
calda (atentie la arsuri);
- dus fierbinte in regiunea lombara;
- baie generala calda (40 grade C), timp de o ora (apa va fi mentinuta la temperatura constanta
prin turnari continue);
- in timpul crizei nu vor fi consumate lichide in cantitate prea mare, intrucat ele cresc tensiunea
din bazinet si calice, ceea ce exacerbeaza durerile.
In paralel cu tratamentul medicamentos prescris de medicul specialist, puteti utiliza plante
medicinale cu proprietati diuretice, aniseptice, antispastice.
• Matase de Porumb(Stigmata Maydis)
- Infuzie din 1 lingurita la o cana de apa; se beau 2 cani pe zi(una dimineata cu o ora inainte de
micul dejun, iar alta in cursul zilei).
- Decoct din 30g la 1 litru de apa, care se fierbe la foc mediu timp de 2 ore; se cosuma in cursul
unei zile.
• Amestec din Matase de Porumb -30g, Rizom de Pir medicinal(Rhizoma Graminis)-20g ,
Flori de Levantica(Flores Lavandulae)-10g, Conuri de Hamei(Strobuli Lupuli)-30g, Radacina de
Valeriana(Radix Valerianae)-10g
37
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
-Infuzie din 1 lingura de amestec la o cana de apa; se beau 3-4 cani pe zi, de preferinta indulcite
cu miere.
• Rizomi de Pir medicinal(Rhizoma Graminis)
-Infuzie sau decoct din 1 lingura la o cana de apa; se consuma 3-4 cani pe zi.
• Fructe de Ienupar(Fructus Juniperi).
- Decoct din 10-20 fructe la 1 litru de apa; se beau 2 cani pe zi.
- Infuzie din 2 lingurite de fructe la o cana de apa; se consuma 3-4 linguri pe zi.
Atentie!Nu se administreaza gravidelor si bolnavilor cu leziuni renale. Chiar daca fructele de
Ienupar au proprietati antiseptice, in acelasi timp sunt si iritante ranale(daca se administreaza in
cantitati mari).
• Frunze de Merisor(Folium Vitis idaei)
-Decoct din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2 cani pe zi.
• Frunze de Mesteacan(Folium Betulae)
-Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
• Frunze de Afin(Folium Myrtilli)
-Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
• Coada calului(Herba Equiseti)
-Decoct din 4-5 lingurite de planta(fiarta 5 min) la 1,5 l de apa; cantitatea se bea in cursul unei
zile.
• Muguri de Plop(Gemmae Populi)
-Infuzie din 1-2 lingurite de muguri la o cana de apa; se consuma 2-3 cani pe zi.
• Amestec din frunze de Mesteacan-30g, Coada calului-20g, Conuri de Hamei-10g, Matase de
Porumb-20g, Macese-10g, radacina deValeriana-10g
-Infuzie din 1 lingurita de amestec la o cana de apa; se consuma 2-3 cani pe zi.
• Ghimpe(Herba Xanthii)
-Decoct din 1g de planta la 200 ml de apa; se consuma caldut, cu 30 minute inainte de masa. Se
beau 2 cani pe zi(in primele 6 luni), apoi cate o cana pe zi.
-Decoctul din Ghimpe se recomanda bolnavilor cu microlitiaza renala.
Sunt contraindicate in primele 6 luni ale curei: alcoolul, condimentele, muraturile, fructele acre.
38
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Inca din 1948, in cadrul OMS, se recunoaste importanta asistentelor medicale, ca element
esential in realizarea programelor de sanatate, ingrijirea bolnavilor, prevenirea
imbolnavirilor, promovarea si pastrarea sanatatii. De fapt acestea constituie si in ziua de azi
cele patru responsabilitati esentiale ale asistentei medicale si anume: promovarea sanatatii,
prevenirea imbolnavirilor, restaurarea sanatatii si inlaturarea suferintei. Nevoile privind
ingrijirile sunt universale. Respectul fata de viata, de demnitatea umana si fata de drepturile
omului face parte integranta din ingrijirile medicale si nu e influentat de consideratii precum
nationalitatea, religia, culoarea, varsta, sexul, opiniile politice, sau statutul social. Asistenta
medicala acorda ingrijiri pentru sanatatea individului, familiei si colectivitatii si isi coordoneaza
activitatea cu cea a altor persoane ce muncesc in alte discipline din domeniul sanatatii.
Responsabilitatea primordiala a asistentei medicale consta in a acorda ingrijiri
persoanelor care au nevoie de acestea. In exercitarea profesiei sale asistenta medicala creaza o
ambianta in cadrul careia valorile, obiceiurile, religia, credinta individului sunt respectate.
Asistenta medicala este reglata prin secretul profesional si analizeaza intotdeauna
indeaproape informatiile detinute despre bolnavi, in ce masura si cui sa le comunice in mod
constient, de buna credinta.
Asistenta medicala isi asuma o responsabilitate personala in acordarea ingrijirilor,
precum si pentru a-si mentine nivelul profesional la zi, printr-un sistem de reinnoire a
cunostintelor si de educatie permanenta. Ea asigura, in orice situatie, mentinerea unui standard de
ingrijire la nivelul cel mai ridicat posibil. Accepta si delega responsabilitati, evalueaza cu spirit
critic propria sa competenta sau a colegilor sai. In activitatea sa profesionala, asistenta medicala
face intotdeauna dovada unei conduite ce ii onoreaza profesia. Asistenta medicala imparte cu
concetatenii sai, responsabilitatea de a lua initiativa si participa la activitati destinate sa raspunda
exigentelor sociale si de sanatate ale populatiei.
In cadrul relatiei cu colegii sai imparte responsabilitatea de a coopera cu toti cei cu care
lucreaza indeaproape, ia toate masurile pentru a injura individul.
Asistenta medicala contribuie in mod activ la dezvoltarea propriilor cunostiinte privind
profersia sa, iar prin intermediul organizatiei ei profesionale (in cazul nostru CAMR) participa la
progresul in domeniul ingrijirilor medicale, crearea si pastrarea conditiilor de munca echitabile
pe plan economic si social.
Deoarece ingrijirea bolnavilor neouropsihici, mai ales a celor cu agitatie psihomotorie,
presupune o specializare si o pregatire tehnica corespunzatoare asistentele care lucreaza in aceste
sectii au indatoriri speciale si nevoie de calitati morale deosebite. Atentia, consideratia, talentul,
pasiunea, finetea, eleganta, ravna, zelul si solicitudinea sunt tot atatea calitati pe care asistenta
trebuie sa le manifeste de-a lungul tratarii pacientului sau.
Cunostintele teoretice de specialitate, impreuna cu tehnicile de varf folosite, constituie
doar o parte esentiala pentru tehnica tratamentului, insa maniera de efectuare a intregii game de
ingrijiri de catre echipa de ingrijire, constituie o parte foarte sensibila pentru bolnav.
Aceasta are darul de a diminua mult din aversitatea de care se simte stapanit pacientul in
postura de internat. Toata echipa de ingrijire din care face parte si asistenta medicala trebuie sa
39
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
observarea bolnavului;
discutia cu bolnavul;
examenul fizic;
tratamentul.
40
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
necesitatea efectuarii lui cu foarte mult tact, la un nivel la care sa ne facem intelesi. Asistenta il
va ajuta sa invete sa-si acorde din nou ingrijirile zilnice, cu sau fara supraveghere.
Dar pentru un tratament cat mai eficace, pentru o recuperare cat mai rapida, asistenta
medicala va incerca sa implice si familia in procesul terapeutic pentru a crea un suport real
pentru bolnav.Brown si Liff au aratat ca se produce o decompensare rapida la cei la care familia
nu prezinta ostilitate si este alaturi de bolnav.
Asistenta va respecta valorile esentiale in ceea ce priveste participarea familiei. Va
discuta intai privat cu familia, va respecta secretul familiei referitor la pacient, va defini foarte
precis ce se va comunica familiei. Va discuta cu onestitate cu familia si o va invata cum sa
rezolve crizele bolnavului, cum sa ceara ajutorul. Vom da relatii despre boala, fara a o
minimaliza, sau exagera. In relatia dintre bolnav si familie asistenta nu va informa familia de o
problema a pacientului decat daca are consimtamantul acestuia. Relatia pacient-asistenta-familie
este cu atat mai eficienta cu cat este mai lunga si continua. Aceasta continuitate permite
pacientului sa se simta in siguranta.
In ceea ce priveste bolnavul ii aducem informatii despre boala, tratament, evolutie,
analize semnificative, dar nu toate informatiile.Ne asiguram ca pacientul intelege informatia pe
care i-o dam, informatie ce trebuie sa fie dublata, dupa ce s-a terminat, de un consimtamant
voluntar.
In situatia de azi, lipsurile financiare, somajul, stresul, pierderea locului de munca, etc.
fac ca tot mai multi oameni sa nu se mai poata adapta si rezista schimbarilor de situatie si
conditiilor de viata, toate acestea ducand la dezechilibre majore. Asistetnta medicala ia parte la
punerea in practica a planului terapeutic conceput de medic, dar in acelasi timp va cauta ca
planurile specifice propriei activitati sa fie in deplin acord cu acestea, asa incat sa satisfaca pe
deplin nevoile pacientului.
In atentia cadrului medical nu boala in sine ar ocupa locul principal, ci omul bolnav si
consecintele care se reflecta asupra starii lui in totalitate, pentru ca formarea unei imagini despre
pacient va fi hotaratoare in conceperea planului de ingrijire. Tulburarile in functionare se traduc
prin imposibilitatea de a se ingriji pe sine.Prin profesia noastra suntem plasati uneori in situatia
in care trebuie sa actionam intr-un mod in care nu mai exista o granita precisa intre bine si rau,
atat ca persoana cat si ca profesionist. In aceste cazuri pastram secretul si-l impartasim numai
daca este necesar.
Putem incheia, deci, amintind ca unei asistente medicale nu trebuie sa-i lipseasca acel
atribut pe care medicina antichitatii il asimileaza celui mai eficient tratament: zambetul.
"Un zambet nu costa nimic, dar ofera mult. El ia numai o clipa, dar amintirea lui
dainuie uneori pentru totdeauna. Un zambet aduce fericirea in casa, bunavointa in munca,
este semnul prieteniei. Un zambet nu poate fi imprumutat, cumparat sau cersit, pentru ca
el nu are valoare pentru nimeni pana cand nu este daruit".
41
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
-recoltarea
produselor biologice
pentru examinari de
laboraor.
42
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Pentru evaluarea functiilor organismului sangele este cea mai importanta sursa de
informatii. Aceasta pentru ca sangele poate patrunde prin aproape toate organele si tesuturile din
organism, transportand toate substantele necesare la si de la celule.
Sangele venos preia substantele rezultate din activitatea celulara. Deci, sangele venos poarta
informatii referitoare la functiile organelor si tesuturilor de la care transporta substantele. Dupa
cum in sangele venos sunt prezente unele sau altele dintre substante sau aceleasi substante dar in
cantitati diferite, se poate evalua daca un organ sau un tesut isi desfasoara functiile in mod
normal sau nu.Datorita acestor situatii, cu sangele venos se pot efectua o multime de analize
medicale.
In functie de tipul de analiza si de substantele sau celulele sanguine care trebuie sa fie
cercetate, exista mai multe moduri de recoltare a sangelui venos.
Vata hidrofila
Alcool sanitar (alcool etilic 70o)
Tinctura de iod (recoltarea sangelui pentru examenele bacteriologice necesita dezinfectia
suplimentara )
44
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Recoltarea se poate face in sectia in care este internat bolnavul sau in laborator.
In laborator se poate preleva sange intr-o camera speciala in care se dispune de o masa de
lucru, de un scaun cu spatar si de o canapea sau de un pat de spital.
Recoltarea sangelui venos nu se va face niciodata tinand pacientul in picioare! (La unii
pacienti li se face rau si, ca o prima manifestare, “li se inmoaie picioarele”. Cu alte
cuvinte pot cadea pe jos, chiar inainte de a termina recoltarea.)Pacientul se instaleaza
pentru recoltare pe scaun, cu mana sprijinita de spatar.
Pozitia pacientului pe scaun trebuie sa fie comoda. De aceea este preferabila pozitia
“calare” sau, daca aceasta nu este posibila, cu picioarele intr-o parte, in raport cu pozitia
normala pe scaun
Copii mai mici, care nu ajung cu mana pe spartar pot fi tinuti in brate.
Pacientii cu probleme la recoltare se instaleza pe pat, cu fata in sus si cu mana din care se
recolteaza intinsa in lateral si sprijinita.
Inainte de inceperea recoltarii se inregistreaza datele depre pacient, date care sunt apoi notate in
foaia de insotire a probelor de sange. Se intreba pacientul adult daca a mai recoltat sange, si daca
a avut probleme la recoltare.
Se noteaza pe biletul de insotire al probei datele personale ale pacientului: nume,
prenume, varsta, domiciliul (sectia), diagnostic prezumtiv, cine solicita analizele si ce analize
sunt solicitate din proba respectiva.In timpul pregatirii materialelor si in timpul recoltarii
propriu-zise se tine pacientul de vorba pentru a i se distrage atentia! Astfel celor carora le este
frica uita de intepatura si se previn starile lipotimice.
45
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
ALEGEREA MATERIALELOR
Pentru punctie se aleg recipientele corespunzatoare analizelor pentru care se recolteaza sangele.
Toate materialele care vin in contact direct cu sangele (ace, seringi, recipiente) trebuie sa
fie perfect curate si uscate. Cea mai mica picatura de apa sparge hematiile din sange iar
continutul hematiilor este eliberat in sange si modifica aspectul si compozitia serului sau
plasmei.
Atunci cand nu sunt disponibile materialele perfect uscate acestea pot fi clatite inainte de
utilizare, cu solutie clorurata izotonica sterila
Tuburile vacuumate sunt special pregatite pentru recoltare, si alegerea lor se face
respectand codul culorilor.
Daca recoltarea se face in recipiente pregatite in laborator, se aleg anticoagulantii
corespunzatori analizelor pentru care se recolteaza sangele.
Sticlute simple pentru analizele care se lucreaza pe ser
Sticlute cu cristale de EDTA sodic sau potasic pentru recoltarea sangelui integral
Anticoagulanti corespunzatori analizelor
Pipetele pentru masurarea volumelor de anticoagulanti si de sange
Recoltarea sangelui pentru hemocultura se face in recipiente special pregatite in acest
scop si necesita precautii speciale pentru mentinerea conditiilor de sterilitate a
materialelor utilizate la recoltare.
Locul efectuarii punctiei se alege examinand atent ambele brate ale pacientului in urmatoarea
ordine:
46
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
a)HEMOGRAMA
b)V.S.H
VSH-ul este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii ( hematii )
de a se depune ( sedimenta ) intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost
amestecat cu o substanta anticoagulanta. VSH-ul se deosebeste de hematocrit prin faptul ca
sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii ( hematii ), fara a fi
centrifugat in prealabil. Daca un tub subtire, inalt de 200 mm, se umple cu sange si se mentine in
47
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra se separa plasma.
Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore.
Valori normale
Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat inaltimea stratului inferior compus din globule
rosii ( hematii ), cu atat valoarea VSH este mai crescuta ( mai mare ).
Cresteri anormale
Se intalnesc in numeroase boli, de aceea o crestere a VSH nu este specifica unei boli si nu
poate pune un diagnostic de boala. Cresterea VSH arata medicului ca undeva in organism exista
o infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a
unor organe interne ( ficat, rinichi, plamani ).
VSH este o analiza de orientare si numai medicul poate preciza cauza care a produs
cresterea peste valoarea normala a VSH.
Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma, chiar in lipsa altor
simptome de boala. In aceasta situatie este necesara repetarea analizei dupa doua saptamani.
Dupa cum valorarea VSH scade, se mentine sau creste, medicul isi poate da seama si de evolutia
bolii.
VSH poate creste si in unele conditii fiziologice, la femei in perioada menstruala sau
dupa luna a patra de sarcina, si la persoanele mai in varsta. Exista si persoane care toata viata au
VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional. Crester foarte mari ale
VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale, in tuberculoza, in
reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in boli tumorale.
a)Urocultura
48
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Recoltarea :
• Se face din jetul intermediar(jetul initial si cel terminal se pierd)
• Recipientul se manipuleaza cu multa grija ,evitand atingerea de maini sau vulva
Transportul :
• Proba va ajunge la laborator in maxim doua pre de la recoltare.
Barbati :
Se recolteaza din prima urina de dimineata ,numai in recipientul dat de laborator.Inainte
de recoltare:
• Se decaloteaza preputul
• Se spala cu apa si sapun
• Nu se sterge cu prosopul
Recoltarea :
• Se face din jetul intermediar (jetul initial si cel terminal se pierd)
• Recipientul se manipuleaza cu multa grija ,evitand atingerea de maini
Transportul :
• Proba va ajunge la laborator in maxim doua ore de la recoltare.
La copii probele de urina se recolteaza in recipiente speciale (pungi de plastic sterile de
unica utilizare prevazute cu un dispozitiv adeziv care permit copilului sa urineze direct in
recipient). Recipientele se eticheteaza si se transporta la laborator in cel mult 2 ore de la
momentul recoltarii.
49
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Informatii
Culegerea de date
50
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Obiective :
-linistirea bolnavei
-calmarea durerii
-combaterea febrei
-echilibrarea hidro-electrolitica si acido bazica
-scaderea tensiunii
Evaluare
In urma ingrijirilor acordate de asistenta medicala,bolnava este mai linistita,nu mai acuza
durere s-a reechilibrat hidroelectrolitic,tensiunea a revenit la valoarea normala.
51
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
52
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Caz clinic II
a)Informatii
1)Culegere de date
Bolnavul S.N in varsta de 45 de ani,somer,casatorit,cu 3 copii.
Se interneaza pe data de 05.07.2012 la sectia de urologie la ora 17:00 cu diagnostic de colica
renala.
b)Motivele internarii
-motivul pentru care pacientul s-a prezentat la spital sunt:
-dureri lombare vii
-stare generala alterata,greata,varsaturi,tahicardie
Se interneaza pentru investigatii si tratament
Din discutia purtata cu bolnavul reiese ca acesta sufera de DZ grad II,nefumator dar
consumator ocazional de alcool in lipsa activitatii,bolnavul neavand un loc de munca stabil.
La examenul clinic de la internare se obs ca:
Manifestari de dependenta:
-durere lombara vie unilaterala
-greata,varsaturi si agitatie
-mictune,indispozitie,sete
-transpiratii,tegumente fierbinti
-perturbarea somnului
Nevoi afectate
-de a respira si de a avea o buna circulatie
-de a bea si de a manca
-de a elimina
-de a se misca si de a avea o buna postura
53
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Obiective:
-linistea bolnavului
-calmarea durerii
-combaterea greturilor si a varsaturilor
-combaterea febrei
-echilibrarea hidroelectrolitica si acibo bazica
-calmarea bolnavului
-calmarea durerii si administrarea ALGOLAMIN
-masurarea functiilor vitale TA,P,T,R, diureza
-pregarirea bolnavului penrtu investigatii clinice,radiografie si ecografie abdomonala
-pregatirea bolnavului penrtu recoltarea analizelor de laborator(hematologice si biochimice
-asigurarea de repaos la pat in pozitia care faciliteaza respiratia si calmarea durerii.
Evaluare
-bolnavul este mai linistit
-nu mai acuza dureri
-s-a reechilibrat hidroelectrolitic.
54
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
55
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
1)Culegere de data
Bolnava E.P in varsta de 54 de ani de profesie secretara la o firma particulara de
resurse umane, cu domiciliul in Brasov,se interneaza la spital in sectia urologie pe data
de 29.03.2012,cu diagnostic de colica renala, liatiza biliara si HTA.
Motivele internarii:
-bolnava prezinta dureri lombare,stare generala alterata,astenie fizica,polakiurie si
mictiune.
Din discutiile purtate cu bolnava reiese ca:in familia acesteia mama era cardiaca si cu
handicap locomotor,iar tatal suferea de DZ grad I
Aspecte sociale:
-bolnava nu este casatorita,dar are un copil in varsta de 15 ani, si locuieste
impreuna cu aceasta intr-un apartament in centru Brasovului,este fumatoare si
consumatoare de cafea in exces, greutate corporala 68 kg.
La internarea la examenul clinic se observa:
1)tegumentele sunt palide
2)sistemul respirator-norlal conformat cu boala
3)aparatul cardiorespirator-cu TA=180/90m
4)aparat digestiv-probleme cu ficatul
Bolnava E.P se interneaza cu urmatoarele manifestari de dependenta:
-neliniste
-nervozitate
-durere la mictiune
-tegumente palide,mucoase uscate
-durere articulara
Problemele pacientei:
-durere colicativa in loja renala stanga
-anxietate
-deshidratere
-greutate in respiratie
-transpiraie abundena
-palakiurie
-fiebra
-tahicardie,HTA
56
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Nevoile afectate:
-dea avea o buna circulatie si de a respira
-de a bea si a manaca
-de a elimina
-de a se misca si de a avea o buna postura
-de a dormi si de a se odihni
-de a mentine temperatura corpului in limite normale
Obiective:
-calmarea dureri
-combatere fiebrei si de TA
-asigurarea echilibrului hidro-alimentar
-linistirea pacientei
Interventii proprii:
-asistenta medicala administreaza calmante pentru durere
-noteaza in foaia de observatii TA,P,R,T
-pregateste bolnava pentru recoltarea de sange pentru analize de laborator
-linisteste pacienta in vederea scaderii TA
-asigura pacienta la repaos la pat si o pozitie cat mai buna
Interventii delegate:
-recolteaza sange si urina pentru examene de laborator
57
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
58
Centru de studii Ştefan cel Mare şi Sfânt Bucovina
Câmpulung Moldovenesc Suceava
Bibiografie
59