Enea Alexandra-Ionela 11/22/2010

MONOGRAFIA ORAŞULUI PAŞCANI

Municipiul Paşcani, este situat în partea de nord-est a României, pe valea

Siretului, la marginea vestica a judeţului Iaşi. Comunele Mirosloveşti si Stolniceni-
Prajescu marginesc oraşul la sud, Ruginoasa şi Todiresti la est, Vanători si Lespezi
la nord, în timp ce la vest acesta este marginit de comuna Valea Seaca.
În partea de jos a oraşului, în lunca Siretului sunt localitaţile suburbane Lunca
Paşcani si Blăgesti, iar în partea din deal, pe versant localitătile suburbane Gâşteşti,
Boşteni si Sodomeni. Suprafaţa municipiului Paşcani este de 75,49 km2. Numele de
Pascani provine se pare de la un anume Oană Paşcă, stăpân al acestor locuri in sec.
al XV-lea.

Ultima statistică, cea din 2002 consemnează in municipiul Paşcani

42.057 persoane(22.735 persoane de sex masculin,respectiv 23.372
persoane de sex feminin). Din punct de vedere confesional, 94,22%
locuitori (39.627) s-au declarat ortodocşi, 2,88% romano-catolici (1.214),
în timp ce alte religii sunt reprezentate cu procente de sub 1% fiecare.1

Structura naţională relevă o pondere a etnicilor români. Ultimile date arată că

populaţia municipiului cuprinde: 44.596 români, 240 rromi, 32 ruşi-lipoveni, 16
maghiari, 4 germani, 9 alte naţionalităţi. 2

Confesiune Ortodocşi Romano-catolici Alte religii

Procent 90.00% 9% 1%

100,00%

80,00%

60,00%
Procent
40,00%

20,00%

0,00%
Ortodocşi Rom ano-catolici Alte religii

Documentele cele mai vechi ale Paşcanilor, încep şirul menţiunilor acestei localităţi la
1587-1588 : un act, cu valeatul 7096, emis de Nicoară şoltuzul si cei 12 pârgari ai oraşului Baia,
1
http://primaria.pascani.ro/
2
Rezultatele recensamântului din 2002 pentru Paşcani, Iaşi

1
priveşte vanzarea unui loc « între movile şi între Siretul Vechi şi Siretul Nou », unde se putea
face moară şi pod ; între cei nouă martori prezenţi la această vânzare făcută în fata autorităţilor
orăşeneşti din Baia, se afla si « Toader din Paşcani si Andreica de acolo si Ionaşco de acolo si
Lazor de acolo ». Documentele cele mai vechi ale Paşcanilor, încep şirul menţiunilor acestei
localităţi la 1587-1588.

De-a lungul istoriei devenea reşedinţă a plasei Boroaia, Liteni, Lespezi,

sale, localitatea Paşcani a
fost centru cu populaţie
rurală, curte feudală, sat,
târg, comună urbană, oraş;
în prezent este municipiu. În
octombrie 1892, târgul
Siretul-de-Jos, judeţul
Suceava.Comună urbană
devine în urma unei legi
emise în anul 1923. În 1925,
s-a înfiinţat judeţul Fălticeni,
care cuprindea 5 plase:
Mălini şi Paşcani. Patru ani
mai târziu, judetul Fălticeni
îşi schimbă denumirea în
Baia cu capitala la Fălticeni.

Casa Iordache Cantacuzino Hotel Central

Esplanada

Biserica Sf. Mihail şi Codrii Paşcanilor3 Casa de Cultura

Gavril

MMuzeul municipal Clubul copiilor Lacul Peştişorul

Paşcani4

1. Pe principalele ramuri, ponderea este deţinută de industria grea cu trei mari agenţi economici:
• S.C. REMAR S.A5
• S.C. SCUDAS S.A6

3
Loc de recreere atat pentru păşcăneni cat şi pentru turisti,care se pot odihni şi relaxa la cabana “Codrii
Paşcanilor”
4
http://www.pascani.ro/
5
Firmă specializată în comercializarea componentelor de tren.
6
S.C. SCUDAS SA PASCANI producător consacrat de scule, portscule si accesorii

2
Enea Alexandra-Ionela 11/22/2010

• S.C. RETROM S.A

2. Industria uşoară:
• S.C. SIRETUL S.A
• S.C. INTEGRATA S.A
• S.C. GABRIEL şi LEONARD S.A
• S.C. CONSTRUCTORUL S.A

Bibliografie

1. Ionescu Marian, Judeţele României, Editura Corint, Bucureşti, 1995

2. Petcu Gheorghe, Constantin Stan, 2002- Municipiul Paşcani, Editura Alpha,
Paşcani,
1999- Mică enciclopedie istorică, Editura All,
Iaşi
3. Teodorescu Mihai, Târguri şi oraşe, între Paşcani, Iaşi şi
Bucureşti,Editura Teora,
1972, Bucureşti
4. Tudor Andreea, 2005- Despre Paşcani, Editura All, Bucureşti
2007- Oraşul meu, Editura Corint, Timişoara

pentru masini unelte, lanturi de transmisie(GALL, FLYER,LANT

TRANSPORTORetc.), piese de schimb pentru material rulant, piese de schimb pentru
utilaje agricole.

3
i
Chiar dacă Paşcaniul trece printr-un moment de criză, măreţia şi frumuseţea de altă dată pălind, merită ca
cei aflaţi în trecere prin oraş să o ia la pas măcar zece minute pe sub castanii ce străjuiesc strada primăriei,
pentru a descoperi un loc cu atâta verdeaţă şi atâta atmosferă, ce doar Dealul Copoului l-ar putea întrece.