Sunteți pe pagina 1din 2

Strategia UE de combatere a

terorismului[modificare | modificare sursă]


Statele membre ale Uniunii Europene sunt angajate pe deplin să lupte împreună împotriva
terorismului și să asigure cetățenilor săi un nivel cât mai ridicat de protecție. În acest
sens, Consiliul a adoptat în 2005 strategia UE de combatere a terorismului.[4] Strategia se
axează pe patru piloni principali: prevenirea, protecția, urmărirea și răspunsul.
Una dintre prioritățile UE în domeniul combaterii terorismului este identificarea și abordarea
factorilor care contribuie la radicalizare și a proceselor de recrutare a persoanelor care comit
acte de terorism. În acest sens, Consiliul a adoptat o strategie UE pentru combaterea radicalizării
și a recrutării în scopuri teroriste. Având în vedere evoluțiile recente, precum fenomenul
persoanelor care acționează singure și al luptătorilor străini sau potențialul tot mai mare de
mobilizare și de comunicare al mijloacelor de comunicare sociale, Consiliul a adoptat o versiune
revizuită a acestei strategii în iunie 2014. În decembrie 2014, miniștrii justiției și afacerilor interne
au adoptat o serie de orientări pentru Strategia revizuită a UE pentru combaterea radicalizării și a
recrutării.[4] Aceste orientări stabilesc o serie de măsuri care să fie puse în aplicare de către UE
și statele membre.
A doua prioritate a strategiei UE de combatere a terorismului este protecția cetățenilor și a
infrastructurii și reducerea vulnerabilității la atacuri. Aceasta cuprinde protejarea frontierelor
externe, îmbunătățirea securității transporturilor, protejarea țintelor strategice și reducerea
vulnerabilității infrastructurilor critice. În acest domeniu, UE lucrează în prezent la elaborarea
unor acte legislative prin care se reglementează utilizarea datelor din registrul cu numele
pasagerilor (PNR) în scopul asigurării respectării legii.[5]
UE depune eforturi în vederea combaterii capacității de planificare și de organizare a
organizațiilor teroriste și a aducerii acestora în fața justiției. Pentru a realiza aceste obiective, UE
și-a îndreptat atenția asupra mai multor aspecte: consolidarea capacităților naționale,
îmbunătățirea cooperării practice și a schimbului de informații între autoritățile polițienești și
judiciare (în special prin intermediul Europol și Eurojust), abordarea chestiunii finanțării
terorismului și dejucarea mijloacelor de organizare a atacurilor și de comunicare ale organizațiilor
teroriste.[4] În mai 2015, Consiliul și Parlamentul European au adoptat noi norme de prevenire a
spălării banilor și a finanțării terorismului.
Cel de al patrulea obiectiv al strategiei UE de combatere a terorismului este pregătirea, în spiritul
solidarității, în vederea gestionării și a reducerii la minim a consecințelor unui atac terorist. Acest
lucru se realizează prin îmbunătățirea capacității de a gestiona urmările, coordonarea
răspunsului și nevoile victimelor. Printre prioritățile din acest domeniu se numără elaborarea unor
modalități ale UE de coordonare a situațiilor de criză, revizuirea mecanismului de protecție civilă,
dezvoltarea procedurilor de evaluare a riscului sau schimbul de bune practici privind asistența
acordată victimelor terorismului.
În orientările strategice privind justiția și afacerile interne, adoptate în iunie 2014, Consiliul
European a solicitat instituirea unei politici eficiente de combatere a terorismului, care să
integreze aspectele interne și externe. La 12 februarie 2015, șefii de stat și de guvern din UE au
subliniat importanța pentru UE a unei cooperări sporite cu țările terțe în domeniul securității și
combaterii terorismului. În ceea ce privește relațiile dintre UE și țările terțe, programul de
combatere a terorismului se concretizează în diferite moduri, precum dialogurile politice la nivel
înalt, adoptarea unor clauze și acorduri de cooperare sau proiectele specifice de consolidare a
capacității și de asistență acordată unor țări strategice. UE cooperează pentru combaterea
terorismului cu țări din Balcanii de Vest, Sahel, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Cornul
Africii și America de Nord, precum și din Asia.[4] Cooperarea cu SUA reprezintă o componentă
fundamentală a strategiei UE. În ultimii ani au fost încheiate acorduri de cooperare în domenii
precum finanțarea terorismului, transporturile și frontierele, asistența judiciară reciprocă sau
extrădarea. Autoritățile SUA colaborează tot mai strâns cu Europol și Eurojust. O altă
componentă importantă a dimensiunii externe a combaterii terorismului implică colaborarea
strânsă cu alte organizații internaționale și regionale în vederea consolidării consensului
internațional și a promovării standardelor internaționale de combatere a terorismului. Uniunea
Europeană colaborează cu organizații internaționale, inclusiv cu ONU și cu Forumul mondial
privind combaterea terorismului, și cu organizații regionale, cum ar fi Consiliul
Europei, OSCE, Liga Statelor Arabe și Organizația de Cooperare Islamică.[4] În cadrul cooperării
sale cu Organizația Națiunilor Unite, și în urma unor rezoluții ale Consiliului de Securitate al
ONU, UE a adoptat anumite măsuri restrictive împotriva unor persoane sau entități care au
legătură cu rețeaua Al-Qaida.[4]