FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA GHIURCANAS Alexandru Gabriel

LABORATOR MPT GRUPA: 114 A ; AN: 1 A

TEHNO 3
PROCESAREA ARBORELUI UNEI MASINI
ELECTRICE

1. NOTIUNI DE BAZA
Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină
alteorgane de maşini (roţi dinţate, roţi de lanţ, roţi de curea, semicuplaje etc.)
înmişcare de rotaţie şi să transmită momente de torsiune în lungul axei lor.Arborii şi
osiile au şi rolul de a prelua forţele de la organele de maşinimontate pe acestea şi de a
le transmite reazemelor (lagăre cu rostogolire sau cualunecare).

Părţile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1): corpul arborelui
(a);porţiunile de calare (b); porţiunile de reazem (c) numite şi fusurile arborelui.

Fig. 5.1 Părţile componente ale unui arbore

Porţiunile de calare sunt zonele pe care se montează organele de

maşinisusţinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafeţe cilindrice sau
conice.Cele mai utilizate sunt porţiunile de calare cu suprafaţă cilindrică, mai uşor
deprelucrat. Suprafeţele conice se utilizează pentru porţiunile de calare pe care auloc
montări şi demontări frecvente ale organele de maşini susţinute de arbore(roţi de
schimb etc.) şi când se impune o centrare foarte precisă a acestora.

Porţiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui în lagărelecu

rostogolire sau cu alunecare. De regulă, acestea sunt dispuse în apropiereacapetelor
arborilor şi pot fi executate cu suprafeţe cilindrice, conice sau sferice. Pentru lagărele
cu rostogolire, fusurile se execută cilindrice relativ scurte – încazul montării unui
singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rând,sau mai lungi – în cazul
montării a doi rulmenţi sau a unui rulment avândcorpurile de rostogolire dispuse pe
două sau mai multe rânduri. Diametreleacestor fusuri se aleg după diametrul interior
al rulmentului. Uneori, fusurilearborelui se execută conice având conicitatea egală cu
cea a alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau cu role butoi, rumenţilor cu role
cilindrice demărime mare etc. Pentru lagărele cu alunecare, fusurile se execută
cilindrice, conice sausferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au
diametrul mai mic decâtal treptei alăturate, pentru simplificarea montajului şi pentru
obţinerea de umeri de sprijin pentru fixarea axială a lagărelor. Fusurile conice se
folosesc pentru aavea posibilitatea reglării jocului din lagăr prin deplasarea axială a
arborelui iar cele sferice doar în cazul unor arbori elastici, cu deformaţii de
încovoierefoarte mari.

Materialele din care se execută arborii drepţi şi osiile se aleg funcţie

decondiţiile de rezistenţă şi rigiditate impuse, de natura organelor de maşinisusţinute
şi de tipul lagărelor (cu alunecare sau cu rostogolire).Arborii drepţi şi osiile se
execută, de regulă, din oţeluri carbon sau aliate, iar în cazul unor dimensiuni foarte
mari din fontă. Oţelurile aliate se recomandă încazul când pinionul este executat din
astfel de oţeluri şi este corp comun cuarborele, la turaţii de funcţionare foarte ridicate,
în cazul arborilor puternicsolicitaţi şi cu restricţii de gabarit, la osiile autovehiculelor
etc.Pentru arborii drepţi şi osii, se recomandă:

• oţeluri de uz general pentru construcţii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS 500/2),pentru

arborii care nu necesită tratament termic;

• oţeluri carbon de caliate de îmbunătăţire (OLC 45, OLC 60 STAS 880) sau
oţelurialiate de îmbunătăţire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS 791), pentru
arboriputernic solicitaţi şi/sau durată mare de funcţionare impusă lagărelor
saucanelurilor;

• oţeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880) sau
oţelurialiate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS 791), pentru
arboriputernic solicitaţi şi pentru arbori care funcţionează la turaţii ridicate.

Semifabricatele pentru arbori şi osii pot fi: bare laminate, pentru diametre sub140
mm; bare laminate cu forjare ulterioară; bare laminate cu matriţareulterioară, în cazul
producţiei de de serie mare; semifabricate turnate, în cazularborilor şi osiilor de
dimensiuni foarte mari. Execuţia arborilor din bare laminatecu forjare sau matriţare
ulterioară conduce la obţinerea unui semifabricatapropiat de forma finală a arborelui
– cu importante economii de material,manoperă şi energie – şi la realizarea unui
fibraj continuu care urmăreşte formaarborelui, cu efect direct asupra măririi
rezistenţei acestuia.

Tehnologia de fabricaţie a arborilor şi osiilor constă în: strunjirea suprafeţelor

cilindrice sau conice şi a filetelor, frezarea canalelor de pană sau a canelurilor –
operaţii executate înainte de tratamentul termic – rectificarea fusurilor, aporţiunilor
de calare, a suprafeţelor canelurilor – operaţii executate dupătratamentul termic.

Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de materialul dincare se

execută arborii, putând fi: îmbunătăţire sau îmbunătăţire şi călire superficială a
fusurilor, canelurilor, porţiunilor de calare etc.; cementare urmatăde călire a fusurilor,
porţiunilor de calare şi a canelurilor; nitrurare etc.

2. DATE NOMINALE LA O MASINA UNEALTA SI

CARACTERISTICI ALE SDV-URILOR

Strunjirea
Strunjirea reprezinta procedeul de prelucrare prin aschiere,cu cea mai frecventa
utilizare, fiind metoda de baza pt obtinerea corpurilor de revolutie.In constructia de
masini piesele care contin suprafete de revolutie au o pondere insemnata, cele mai
caracteristice fiind arborii si bucsele, fapt care justifica raspandirea pe care o au in
prezent prelucrarile prin strunjire.
Strunjirea se realizeaza prin combinarea miscarii principale de rotatie executata de
obicei de piesa, cu miscarea de avans a cutitului.Avansul este in general rectliniu in
direactie longitudinala, transversala sau dupa o directie inclinata fata de axa miscarii
principale.
Prin operatii de strunjire se pot prelucra suprafete cilindrice si
conice(exterioare si interioare), frontale, filete,etc, ca urmare a combinarii miscarii
principale a semifabricatului cu miscarile de avans longitudinal sau transversal al
cutitului.Utilizarea de dipozitive speciale permite si strunjirea altor forme de
suprafete de revolutie.Astfel, este posibila prelucrarea suprafetelor sferice, daca
miscarea de avans a sculei se realizeaza pe o traiectorie circluara, sau a suprafetelor
profilate prin deplasarea simultana a cutitului pe directie longitudinala si transversala,
rezultand o traiectorie corespunzatoare profilului piesei.
De asemenea, pe strung se mai pot prelucra si corpuri care nu sunt de rotatie
daca, se imprima sculei cu ajutorul unor dipozitive speciale, pe langa miscare de
avans longitudinal si o miscare radiala efectuata dupa o anumita lege, obtinandu-se
astfel piese cu sectiune ovala, patrata sau de alta forma.Prin strunjire se poate executa
de asemenea detalonarea unor scule aschietoare.
Pe langa aceasta, procedeul de prelucrare prin strunjire este concretizat printr-o mare
productivitate ceea ce a facut ca procedeul sa capete o larga raspandire.In plus,
precizia de prelucrare este sufdicient de ridicata, asfel incat pentru multe situatii,
strunjirea poate constitui operatia finala de prelucrare.
Masinile-unelte pe care se pot realiza aceste prelucrari sunt:strungurile, construite
intr-o mare varietate de tip-dimensiuni si anume:
- strunguri normale, caracterizate prin pozitia orizontala a axului principal si prin
universalitatea prelucrarilor care se pot executa pe ele;
- strunguri frontale, destinate prelucrarii pieselor cu dimensiuni mari(1000-4000 mm)
si lungimi mici(ca de ex: volanti, roti de curea etc);
-strunguri carusel,caracterizate prin pozitia verticala a arborelui principal si destinate
de asemenea prelucrarii pieselor cu diametre mari si lungimi mici;
- strunguri revolver, dotate cu un cap revolver avand 6-8 pozitii pentru prinderea unui
numar egal de port-scule necesare prelucrarii pieselor dintr-o singura
prindere.Acestea sunt destinate prelucrarii pieselor din bara, precum si
semifabricatelor turnate sau forjate de dimensiuni mici;
- strunguri cu mai mute cutite,destinate prelucrarii pieselor in productia de serie si
caracterizate de posibilitatea prelucrarii simultane a mai multor suprafete;
- strunguri automate(monoaxe sau multiaxe) la care dupa reglare, prelucrarea pieselor
se face complet fara interventia muncitorului;
- strunguri semiautomate, la care prelucrarea se reaizeaza automatizat, cu exceptia
prinderii semifabricatului si desprinderii pieselor prelucrate, care sunt facute de
muncitori;
- strunguri specializate, din grupa carora fac parte: strungurile de detalonare,
strungurile pt prelucrarea arborilor cotiti, pentru prelucrarea arborilor cu came, pentru
decojirea barelor, etc;
- strunguri cu comanda numerica, prevazute cu un echipament CNC, la care
prelucrarea se excuta dupa un program realizat manual sau automat.
Operatia de strunjire se desfasoara, ca rabotarea si mortezarea, cu scule cu o
singura muchie aschietoare principala, procesul de aschiere desfasurandu-se
continuu.

Frezarea
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere,a suprafetelor
plane,cilindrice,sau profilate,cu ajutorul unor scule cu mai multe taiusuri denumite
freze,pe masini de frezat.Miscarea principala este executata de scula(rotatia frezei),iar
miscarea de avans este executata de piesa.
Dupa destinatie si constructie masinile de frezat se clasifica succint in
urmatoarele grupe:
-masini de frezat cu consola (orizontale,verticale,normale,universale);
-masini de frezat fara consola(plan,portal);
-masini de frezat specializate(de dantura,de filetat);
-masini de frezat speciale(cu tambur,carusel,agregate);
-masini de frezat prin copiere.
Rabotarea
Rabotarea este un procedeu de prelucrare prin aschiere a suprafetelor pieselor
si se executa cu scule aschietoare de tipul cutitelor,pe masini unelte numite masini de
rabotat.
Prin rabotare se prelucreaza suprafetele
plane,orizontale,verticale,inclinate,diferite forme de canale la piesele de dimensiuni
mici si mijlocii,suprafete profilate la piesele lungi si relativ inguste(ghidaje pentru
batiuri,pentru sanii si mese).
Masini de rabotat:
-a)Masina de rabotat transversal
-b)masina de rabotat longitudinal
La rabotare miscarea principala de aschiere se realizeaza in plan orizontal,fiind
executata de scula aschietoare la sepinguri,sau de piesa de prelucrat la raboteze.
Miscarea de avans este o miscare de translatie executata de piesa de prelucrat
la sepinguri sau de scula aschietoare la raboteze.

Gaurirea
In prelucrarea metalelor, gaurirea este una dintre operatiile de mare frecventa,
prin aceasta operatie putându-se obtine gauri de trecere care urmeaza sa fie filetate,
gauri care trebuie strunjite, gauri pentru obtinerea degajarilor in piese înainte de
prelucrare .
Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere care se executa cu ajutorul
unor scule care se numesc burghie. Operatie de gaurire este rezultatul a doua miscari:
una de rotatie si una de translatie, ambele fiind executate de catre scula aschietoare.
Pentru diametre pana la 70 mm gaurirea se face cu burghie drepte iar pentru diametre
mai mari de 70 mm gaurirea se face cu burghiul carotier datorita faptului ca este
necesara scoaterea miezului întreg pentru a fi folosit in alte scopuri.
Principalele scule folosite la gaurire sunt burghiele. Acestea pot fi :
-cu canale drepte fiind folosite la executarea gaurilor scurte datorita evacuari dificile
a aschiilor. Pentru materialele tenace vârful burghielor este armat cu placute din
carburi metalice;
-cu canale oblice folosindu-se la executarea gaurilor de dimensiuni normale si sunt
prevazute cu canale pentru circulatia uleiurilor de racire;
-burghiele elicoidale sunt cele mai utilizate burghie si sunt folosite datorita faptului
ca au canale care evacueaza usor aschiile;
-de centrare fiind folosite la executarea gaurilor de centrare ale unor piese de tip
arbore ele pot fi cu con simplu sau dublu;
-burghiele pentru gauri adânci sunt de diferite tipuri si au in general una sau doua
gauri de circulatie a lichidului de racire.
-burghiele speciale se construiesc pentru productia de serie si de masa.
 Dispozitive de ghidare a sculelor. Pentru mentinerea pozitiei corecte a axei
sculei fata de axa gaurii de prelucrat se folosesc dispozitive de ghidare aplicate.
Bucsele de ghidare sunt standardizate si pot fi :fixe sau demontabile, cu sau fara
guler.
Dispozitive pentru fixarea pieselor. La prelucrarea prin gaurire, piesele sunt
fixate in dispozitive, pentru a-si pastra pozitia fata de scula si fata de masina.
Dispozitivele de fixare pot fi universale (menghine, bride cu suruburi etc.) sau
speciale care se constituie pentru o anumita piesa sau pentru grupe de piese similare,
servind atât la fixarea piesei cat si la ghidarea sculelor si constituind dispozitive
complexe, denumite dispozitive de gaurit.

Polizarea.
Operația de polizare are ca scop ajustarea sau/și îmbunătățirea calității
suprafețelor prelucrate prin înlăturarea, cu ajutorul unor scule abrazive, a unui strat de
metal sub forma de așchii.

Aceste date sunt trecute in fisa tehnica a fiecarei masini electrice si sunt
carcteristice fiecarui tip de masina de prelucrat mecanic. De exemplu la Strungul
Normal in fisa tehnica avem trecut:
Marime nominala Valoare nominala

Dimensiunea maxima de lucru 320 mm

Dimansiunea maxima de lucru intre varfuri 750 mm

Dimansiunea maxima de lucru deasupra gidajuluii 160 mm

Dimansiunea maxima gaura arbore principal 36 mm

Numar trepte turatie 18

Domeniu de turatii 31 – 1600 rot/min

Numar avansuri longitudinale si transversale 36

Domeniu avansuri longitudinale 0,03 – 3,52 mm/rev

Domeniu avansuri transversale 0,01 – 1,17 mm/rev

3. INSTRUMENTE DE MASURA

In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. Cusublerul

precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu
micrometrulpana la 0,01mm.
 Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. Eleste
alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasacursorul.
Atât rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla,iar ciocul
mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla
vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare aleciocurilor.
Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului. Sublerele obisnuite folosesc
vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se potcitii dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La
acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm
mai mica decât distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducându-se
ciocurile unul lânga celalalt,reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0
(zero) al riglei. In acestcaz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al
riglei. Alte repereale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei.
Aceasta situatie se varepeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu
un alt reper oarecare al riglei.Cu sublerul de adâncime se masoara distantele dintre
pragurile axelor,precum si adâncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata,
cursor,vernier,si surubul de fixare.
Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla sivernierul sublerului de
adâncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor obisnuite când capatul
riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de
sprijin,vernierul indica cota 0 (zero). Masurarea adâncimii unei gauri precum si
masurarea lungimii unui prag se fac cu ajutorul sublerului de adâncime. Se tin
apasate talpile pe suprafata de sprijin astfel încât cursorul sa nu miste. Se deplaseaza
rigla de pana la fundul gaurii. Se fixeaza rigla in acea cu surubul
dupa care se face citirea cotei masurate.

5. ACTIVITATE DE LABORATOR

-am consultat manualul “Masini de frezat universal”;

-am consultat desene cu arbori;
-am consultat standardul STAS 13106

6. CONCLUZII

In constructia de masini,aparate electrice si echipamente electrice intra

piese,organe de masini,contruite din material metalice si electroizolante care necesita
o prelucrare precisa implicand procedee tehnologice de mare diversitate.Tehnologiile
de fabricatie a masinilor si aparatelor electrice folosesc toata gama de prelucrari prin
aschiere,prelucrari prin taiere si deformari plastic la rece.