Facultatea de Inginerie Electrica DOBRE Leonard Andrei

Laborator de Metode si Procedee Tehnologice Grupa 113C

Anul 1C

Lucrare Tehno 3
Tehnologia de fabricare a arborelui unei masini
electrice
 1.Notiuni de baza

Arborii sunt organe de maşini cu mişcare de rotaţie destinate să susţină

alte organe de maşini (roţi dinţate, roţi de lanţ, roţi de curea, semicuplaje
etc.) în mişcare de rotaţie şi să transmită momente de torsiune în lungul axei
lor.
Arborii şi osiile au şi rolul de a prelua forţele de la organele de maşini
montate pe acestea şi de a le transmite reazemelor (lagăre cu rostogolire sau
cu alunecare).
Părţile componente ale unui arbore sunt (fig. 5.1): corpul arborelui (a);
porţiunile de calare (b); porţiunile de reazem (c) numite şi fusurile arborelui.

Fig. 5.1 Părţile componente ale unui arbore

Porţiunile de calare sunt zonele pe care se montează organele de maşini

susţinute de arbore. Acestea se pot executa cu suprafeţe cilindrice sau
conice. Cele mai utilizate sunt porţiunile de calare cu suprafaţă cilindrică,
mai uşor de prelucrat. Suprafeţele conice se utilizează pentru porţiunile de
calare pe care au loc montări şi demontări frecvente ale organele de maşini
susţinute de arbore (roţi de schimb etc.) şi când se impune o centrare foarte
precisă a acestora.
Porţiunile de reazem (fusurile) sunt zonele de sprijin ale arborelui în
lagărele cu rostogolire sau cu alunecare. De regulă, acestea sunt dispuse în
apropierea capetelor arborilor şi pot fi executate cu suprafeţe cilindrice,
conice sau sferice.
Pentru lagărele cu rostogolire, fusurile se execută cilindrice relativ scurte
– în cazul montării unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse
pe un rând, sau mai lungi – în cazul montării a doi rulmenţi sau a unui
rulment având corpurile de rostogolire dispuse pe două sau mai multe
rânduri. Diametrele acestor fusuri se aleg după diametrul interior al
rulmentului. Uneori, fusurile arborelui se execută conice având conicitatea
egală cu cea a alezajului rulmenţilor oscilanţi cu bile sau cu role butoi,
rumenţilor cu role cilindrice de mărime mare etc.
Pentru lagărele cu alunecare, fusurile se execută cilindrice, conice sau
sferice, cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic
decât al treptei alăturate, pentru simplificarea montajului şi pentru obţinerea
de umeri de sprijin pentru fixarea axială a lagărelor. Fusurile conice se
folosesc pentru a avea posibilitatea reglării jocului din lagăr – prin
deplasarea axială a arborelui – iar cele sferice doar în cazul unor arbori
elastici, cu deformaţii de încovoiere foarte mari.
Materialele din care se execută arborii drepţi şi osiile se aleg funcţie de
condiţiile de rezistenţă şi rigiditate impuse, de natura organelor de maşini
susţinute şi de tipul lagărelor (cu alunecare sau cu rostogolire).

2.Date nominale la o masina-unealta si caracteristici ale SDV-urilor:

Prelucrarea materialelor prin aschiere:

In constructia echipamentelor tehnice intra fel de fel de piese, organe
de masini, construite din materiale metalice si electroizolante care necesita o
prelucrare precisa implicand procese tehnologice de mare diversitate.

Metodele si procedeele tehnologice utilizate in constructia masinilor,

aparatelor, cuprind toata gama de prelucrari prin aschiere. Prelucrari de
taiere si deformari plastice la rece.

Gama de tehnologii de prelucrare mecanica la rece pentru industria

electrotehnica se divide in doua mari grupe:

1. Prelucrari prin aschiere: specifice pieselor masive;

2. Prelucrari prin taiere si deformare plastica la rece specifice pieselor
obtinute din semifabricate plate table, tole.

Prelucrarea prin aschiere presupune indepartarea de

pe suprafata semifabricatului adaosului de material sub forma de aschii.
 Prelucrari prin aschiere:

Din categoria prelucrarilor prin aschiere fac parte urmatoarele operatii:

 Strunjirea
 Gaurirea
 Frezarea
 Filetarea
 Rabotarea
 Mortezarea
 Brosarea
 Rectificarea

Strunjirea: este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei

exterioare sau interioare a pieselor ce reprezinta in general corpuri de rotatie,
cu ajutorul cutitelor pe masini, unelte din grupa strungurilor.
Piesa de prelucrare executa miscarea principala iar cutitul executa
miscarea de avans. Strunjirea se poate executa prin una sau mai multe treceri
in decursul caruia se pot realiza degrosarea, semifinisarea.
Se pot prelucra piese de revolutie cu suprafete cilindrice, conice
profilate la exterior sau interioar, se pot executa si suprafete plane prin
strunjirea frontala.

Frezarea: este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor

plane cilindrice sau profilate cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri
denumite freze pe niste masini, unelte numite masini de frezat.
Operatiile de frezare se pot clasifica in functie de forma suprafetei
prelucrate:
 Plane
 Cilindrice
 Profilate

Rabotarea: este procedeul de prelucrare prin ashciere a suprafetelor cu

scula aschiatoare de tipul cutitelor pe masini numite masini de rabotat. Prin
rabotare se prelucreaza suprafete plane precum si diferite forme de canale

Polizarea: este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a

pieselor metalice cu ajutorul unor pietre de polizor. Pietrele de polizor sunt
corpuri abrazive rigide, fixate pe masini numite polizoare, care le imprima o
miscare de rotatie.
Polizarea se aplica diferitelor piese si consta in curatirea de bavuri si
impuritati a suprafetelor si muchiilor semifabricatelor, prelucrari de
degrosare si ajstare a pieselor sudate, ascutirea pieselor taietoare.

Rectificarea: este procedeul de prelucrare prin aschiere care asigura o

precizie dimensionala mare si o netezire foarte buna a suprafetei.
Atunci cand este necesara obtinerea unei suprafete cu un grad ridicat
de netezire se aplica procedee ca:
 Honuirea – cu ajutorul unui hon.
 Lepuirea – se face cu ajutorul unei scule disc pentru lepuit
 Rodarea – se face cu ajutorul unei scule numite rodor
 Lustruirea – se face cu ajutorul unor discuri de pasla imbibate cu
pasta abraziva.

3.Instrumente de masura:

In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul.

Cu sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu
micrometrul pana la 0,01mm.

Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari.

El este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate
deplasa cursorul. Atât rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este
solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Atât rigla cat si
cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este
solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care
se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor. Cursorul
poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii
dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua
repere alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta
dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga
celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al
riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al
riglei. Alte repere ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al
riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate ori reperul 0 (zero) al vernierului
va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de
masurare a micrometrelor obisnuite este de +- 0,01 mm.
Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o
nicovala fixa. La celalalt capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica
filetata in interior. In filetul bucsei cilindrice se însurubeaza, prin intermediul
rozetei capatul filetat al rijei. Tija este solidara cu tamburul si se însurubeaza
in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al ei se apropie sau se departeaza de
nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de masurare ale
micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca piesa sa
nu fie strânsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste prin
intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Când cele doua
suprafete de masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate
fi rotita oricât, ea nu mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice
este trasata o linie, iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rând de
diviziuni. Diviziunile de sub linie reprezint milimetri întregi, iar cele de
deasupra jumatati de milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in
50 de parti. Când suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta,
tamburul gradat este in pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei
cilindrice, afara de reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se
afla in dreptul liniei longitudinale.
Pasul filetului tijei este de 0,5 mm deci la o rotatie tija avanseaza cu 0,5 mm;
deoarece partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti egale,
înseamna ca, rotindu-se tamburul cu o diviziune, tija va avansa cu , adica cu
o sutime de milimetru.

5.Activitati de laborator:

- Am consultat desene de arbori

- Am studiat un subler, micrometru, pana si ax de masina
- Am consultat manual “Masini de frezat universale”
- Am consultat standardele STAS 577/1-78 si STAS 507/1-78

6.Bibliografie:

1. Biblioteca EG 210
2. www.e-referate.ro
3. Cursuri MPT