L19: SPAŢIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFLICT ÎN EVUL

MEDIU ŞI LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂŢII (III): DE LA MIHAI VITEAZUL PÂNĂ LA

ÎNCEPUTUL EPOCII MODERNE (SEC. XIX)

1.SITUAŢIA ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN SEC. XVII:

- Situaţia statelor româneşti s-a îmbunătăţit parţial în sec. al XVII-lea: a slăbit dominaţia
otomană, au scăzut obligaţiile lor faţă de otomani şi, totodată, autonomia Ţărilor Române a
fost, în general, respectată, iar unii domni (Matei Basarab, Vasile Lupu, Şerban Cantacuzino ,
Constantin Brâncoveanu) au dus chiar o politică externă proprie, aproape independentă faţă
de Imperiul otoman.

2.”PROBLEMA ORIENTALĂ” ŞI PRINCIPATELE ROMÂNE

(SEC. XVIII-ÎNCEPUTUL SEC. XIX):
a)La sfârşitul sec. XVII începea “problema orientală”: lupta pentru împărţirea Imperiului
otoman (Rusia şi Austria) sau pentru menţinerea acestuia (Anglia şi Franţa);
b)Din păcate, această “problemă orientală” a afectat serios istoria Principatelor Române
(Moldova şi Ţara Românească) timp de aproape 2 secole, cu următoarele consecinţe:
- otomanii, pentru a nu pierde controlul asupra Principatelor, au impus acestora “domni
fanarioţi” (între 1711/1716-1821), cei mai mulţi dintre aceştia de origine greacă, aceşti domni
fiind în mare parte simple unelte ale turcilor;
- Principatele şi-au pierdut total autonomia (ele au trebuit să-şi dărâme cetăţile şi să-şi
desfiinţeze armatele, nu mai puteau avea o politică externă proprie);
- Situaţia economică şi financiară a Principatelor a devenit dezastruoasă (obligaţiile faţă de
turci au crescut continuu, s-a impus un monopol comercial otoman asupra Principatelor adică
acestea nu mai aveau voie să facă comerţ decât cu Imperiul otoman, resursele acestora au
fost exploatate crunt de către domnii şi boierii fanarioţi);
- Multe dintre războaiele ruso-austro-turce s-au dat se teritoriul Principatelor, cu urmări
dezastruoase asupra lor (daune materiale, pierderi de vieţi, stagnarea economiei şi pierderi
teritoriale: Austria a ocupat mai întâi Transilvania în 1699 apoi, pentru scurt timp, Oltenia şi,
din 1774, Bucovina, iar Rusia a ocupat estul Moldovei - Basarabia în 1812);
- “Problema orientală” şi dominaţia marilor imperii vecine, cât şi “secolul fanariot” au
provocat o mare rămânere în urmă a societăţii româneşti faţă de Occidentul dezvoltat sub
toate aspectele, lucru remarcat încă de atunci de către călătorii străini care treceau prin
Principatele Române.

S1:
"În toamna anului 1774, Moldova îndură o nouă ciuntire a hotarelor sale, de data asta
nu din partea turcilor păgâni, ci din partea austriecilor creştini. Austria se folosi de
încurcăturile turcilor pentru a cere Porţii, pentru mijlocirea păcii cu ruşii, cesiunea unei fâşii
înguste din pământul Moldovei, pretextând că are neapărată nevoie de o cale de comunicaţie
între Galiţia, de curând cucerită, şi Ardealul românesc, care încă din 1699 ajunsese sub
stăpânirea habsburgilor prin tratatul de pace de la Carlovitz. Cumpăraţi cu mulţi bani, oamenii
Porţii satisfăcură cererea Austriei cu tot protestul pe care-l ridicară domnii şi boierii
moldoveni [...]
Şi aşa reuşi să obţină Austria, fără nicio jertfă, o fâşie de pământ moldovenesc..."
[Ioan Nistor, Istoria Bucovinei ]
- Menţionaţi, pe baza sursei istorice, modalitatea prin care Austria a smuls Moldovei "o fâşie
de pământ"!
- Identificaţi, în sursa istorică, două informaţii aflate în relaţie cauză-efect!
- Numiţi "fâşia de pământ moldovenesc" la care face referire sursa istorică!
- Menţionaţi alte două provincii româneşti care au fost ocupate de marile imperii vecine în
secolele XVII-XIX!
- Numiţi procesul istoric a cărui consecinţă a fost, printre altele, ocuparea unor teritorii
româneşti de către marile imperii vecine!

3.PRINCIPATELE ROMÂNE LA ÎNCEPUTUL MODERNITĂŢII (1821-1859):

a)În anul 1822, după ce, cu un an înainte, avusese loc în Țara Românească o mișcare
antifanariotă condusă de Tudor Vladimirescu, otomanii au renunţat la domnii fanarioţi şi au
pus din nou domni pământeni la conducerea Principatelor Române; Situaţia Principatelor
începea să se îmbunătăţească.
b)Din 1832, Principatele s-au aflat sub un “condominium” (dublă dominaţie: otomană şi rusă);
Administraţia rusă a impus în Principate şi primele legi cu caracter constituţional,
“Regulamentele organice”, care au însemnat un început de modernizare a Principatelor;
c)În 1856, în urma Tratatului de la Paris şi într-un context european favorabil, situaţia
Principatelor Române s-a îmbunătăţit mult, printre altele s-a desfiinţat dominaţia rusă şi s-au
creat condiţii favorabile Unirii lor, lucru care s-a întâmplat în ianuarie 1859 (Unirea
Principatelor Române prin dubla alegere ca şi domn a lui Al. I. Cuza).

4.POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI AL. I. CUZA (1859-1866):

a)Cuza a obţinut de la marile puteri europene recunoaşterea Unirii depline a Principatelor;
b)România ca tânăr stat a stabilit, treptat, relaţii cu vecinii, a obţinut recunoaşterea
paşapoartelor româneşti şi chiar stabilirea graniţei cu Imperiul Otoman pe Dunăre, lucru care
demonstra că România era, deja, un stat aproape independent.