~1~

~2~
CUVÂNT ÎNAINTE
ISTORIA CONTABILITĂŢII ÎN
ROMÂNIA
INTERVIU CU UN PROFESIONIST CONTABIL
CONTABILITATEA CREATIVĂ
BILANŢUL DE LA A LA Z
CEL MAI REUŞIT PROIECT! COMPANIE DE SUCCES
BIBLIOTECA CONTABILULUI
EXERCIŢII PROPUSE DE NOI
CU UN PAS MAI APROAPE DE PRACTICA
CONTABILĂ
RÂS ŞI VOIE BUNĂ

~3~
 ACCESUL LA PROFESIA CONTABILĂ

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, CECCAR, este

organismul care gestionează profesia contabilă la nivel național, reprezentand-o în toate
structurile la nivel mondial. Istoricul impresionant al Corpului – peste 90 de ani de existență-
a constituit permanent o sursă de studiu diacronic și sincronic al diferitelor probleme legate
de domeniul contabil în România.
CECCAR a creat și a promovat de-a lungul timpului, o “marcă” de înalt prestigiu, cea
de EXPERT CONTABIL. O marcă puternică și recunoscută pe plan intern și internațional,
care reprezintă, în ochii managerului, garanția caracteristică succesului în afaceri.
Accesul la profesia de expert contabil și contabil autorizat se face pe baza examenului
de admitere la un stagiu de trei ani, prin efectuarea acestuia și prin susținerea unui examen
de aptitudini, la finalizarea stagiului. Examenul de admitere la stagiu este organizat anual de
CECCAR. Poate deveni expert contabil orice absolvent de studii economice superioare cu
diplomă de licență recunoscută de MEN. Examenul de admitere la stagiu pentru obținerea
calității de expert contabil constă în probe scrise la șapte discipline: Contabilitate, Fiscalitate;
Drept, Evaluarea economică și financiară a întreprinderilor, Audit, Expertiză contabilă,
Doctrina și deontologia profesiei contabile. Sunt declarați admiși candidații care obțin cel
puțin media 7 și minimum nota 6 la fiecare disciplină.
CECCAR urmărește dezvoltarea unei profesii contabile capabile să contribuie la
progresul economiei românești, prin susținerea și utilizarea Standardelor Internaționale de
Raportare Financiară și de Educație Contabilă de către toți profesioniștii contabili, astfel încât
piețele de capital din România să beneficieze de raportare financiară la un nivel calitativ
înalt, iar mediul de afaceri și sectorul public să folosească același limbaj unic.
Prin comandamentele sale de bază - Educația, Calitatea lucrărilor și Etica,
CECCAR asigură certificarea calității serviciilor prestate de membrii săi, garantează educația
inițială și dezvoltarea continuă a profesioniștilor contabili, supraveghează cunoasterea și
aplicarea eticii și comportamentul deontologic al acestora.
În materie de educație, rolul CECCAR este de a promova angajamentul de
perfecționare profesională pe tot parcursul vieții, de a facilita accesul membrilor la
oportunitățile și resursele de dezvoltare profesională continuă, de a pune la dispoziția
acestora standarde de bune practici pentru a-i ajuta să își dezvolte și să își mențină
competențele profesionale.
CECCAR contribuie la atingerea obiectivului fundamental al profesiei contabile,
acela de a furniza servicii de înaltă calitate. În activitățile pe care le desfășoară.
Corpul încurajează contabilii profesioniști să respecte valorile mondiale necesare acestei
profesii, și anume Integritate, Stiinta si Transparenta, valori care sunt evidențiate în
Codul etic, veghează și acționează pentru ca profesioniștii contabili, prin serviciile oferite, să
satisfacă întotdeauna exigențele pieței, ale mediului de afaceri și interesul public.
CECCAR
FILIALA MURES
Președinte filială: Ec. Buculeu Dănilă
Director executiv al filialei: Ec. Pop Maria

~4~
~5~
 În țara noastră, prima lucrare de contabilitate apare
la 1837 sub numele de "Pravila comercială” datorată lui
Emanoil Ioan Nechifor. Se poate spune că literatura
contabilă din Transilvania începe cu această lucrare.
În 1844 apare primul manual de contabilitate
intitulat „Doppia scritura sau ținerea catastiselor în
partidă simplă și în partidă îndoită”. Era o traducere a lui
Dimitrie Iarcu, profesor la școala primară de la Colțea, după
lucrarea profesorului francez J. Jaclot:„La tenue des livre
sens eg née en vingt et une leçons et sans maitre”.
Întemeietor al contabilității în România este
considerat însă Theodor Ștefănescu, care în anul
1881 a pus bazele contabilității în partidă dublă,
publicând primul curs de contabilitate.

Theodor Ștefănescu, ca profesor de contabilitate și

ca director al Băncii Naționale a României, a fost
cel care a reușit să introducă contabilitatea în
partidă dublă la toate băncile, societățile comerciale
și la un foarte mare număr de comercianți.
Tratatul său a fost primul care a depășit în mod
evident stadiul traducerilor sau prelucrărilor
deschizând drum larg gândirii și practicii contabile
românești.
Mai târziu, profesorul Constantin Petrescu de la
școala comecială din Iași publică un important curs
de contabilitate și administrație „Contabilitate și
administrație”.
În partea a doua a secolului XIX și începutul
secolului XX se pun bazele principalelor instituții
financiare din România și sunt elaborate legile de
organizare și de funcționare ale acestora. Obiectul
contabilității era înregistrarea mișcărilor de valori dintr-un patrimoniu, precum și a relațiilor de
drepturi și obligații. Scopul contabilității era controlul pemanent al resurselor și stabilirea în orice
moment a situației financiare și rezultatelor întreprinderii.

~6~
 În epoca modernă contabilitatea era definită ca o ramură a științelor sociale având ca scop
coordonarea și înregistrarea mișcărilor de valori dintr-un patrimoniu, precum și a relațiilor de
drepturi și obligații față de alte persoane, în vederea controlului permanent și a stabilirii în orice
moment a situației și rezultatelor unei întreprinderi.
Profesorii Spiridon Iacobescu și Alexandru Sorescu au definit contabilitatea drept: „O
ramură a știintelor sociale, care se ocupă cu înregistrarea egalităților de schimb din patrimoniul
unei persoane fizice sau juridice."
„Contabilitatea este știinta care ne învață arta de a stabili conturile și de a le uni pentru
încheierea socotelilor unei case de comerț sau ale oricărei alte case publice, care administrează
fonduri."

Theodor Ștefănescu

„Doppia scritura” „Contabilitate și administrație”

Theodor Ștefănescu

Bibliografie:
http://www.scritube.com/economie/contabilitate/Evolutia-contabilitatii-de-la-95982.php
http://contabilitate-buzau.blogspot.ro/p/contabilitatea-substanta-si-efect.html

Autori: Duma Ioana, Nagy Adrian-Florin, Balea Rareș, clasa a IX-a B

~7~
 Anul acesta am avut deosebita onoare să purtăm un scurt
dialog cu d-l Alexandru Iclănzan – Director coordonator adjunct
Activitatea de Inspecție Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor
Publice Mureș, fost absolvent al Colegiului Economic
”Transilvania” Tg. Mureș

Ce liceu ați absolvit și ce profesori v-au rămas în minte?

Am absolvit Liceul Economic Tg-Mureş (actualmente Colegiul Economic
,,Transilvania”), promoţia 1987-1988.
Cu toată sinceritatea vă pot spune că toţi profesorii mi-au rămas în memorie,
iar cu mici excepţii, părerea despre aceştia este una foarte bună.
Dacă ar fi să fac un top al preferinţelor cu siguranţă aş clasa pe primele poziţii
dascălii care m-au iniţiat în această frumoasă artă a contabilităţii şi fiscalităţii. Acest fapt se datorează în
primul rând profesionalismului de care au dat dovadă, făcându-mă să îndrăgesc cu adevărat materiile în
discuţie, ceea ce din păcate nu pot să afirm şi despre o altă materie, foarte dragă mie şi anume matematica,
unde cu regret afirm că nu am avut şansa să fiu învăţat de un dascăl așa cum este d-na Brazdilic, care era,
şi bineînţeles că şi este, o profesionistă desăvârşită. Din păcate nu poţi fi cu toate.
Ce v-a determinat să alegeţi ca specializare contabilitatea?
Consider că profilul contabilitate şi finanţe este cel mai complex, fără să deţii cunoştinţe de fiscalitate şi
contabilitate cred ca nu poţi avea şanse de reusită în nici un domeniu de afaceri (şi nu mă refer aici la
profesia de finanţist sau contabil).
De cât timp activaţi în acest domeniu?
Odată cu absolvirea cursurilor Facultăţii de Ştiinţe Economice Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (imediat
dupa finalizarea liceului) m-am angajat la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, fiind singurul
meu loc de muncă până în prezent, astfel ca în acest an împlinesc 20 de ani de muncă în domeniu.
Dacă nu aţi fi optat pentru contabilitate ce alt domeniu v-ar fi interesat?
Sincer să fiu a doua opţiune, în clasa a VIII-a, era să îmbraţişez meseria de medic stomatolog.
Vorbiţi-ne puţin despre Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Care este rolul şi importanţa acestui
organism?
Despre rolul pe care îl are Direcţia Generală a Finanţelor Publice ar fi foatre multe de povestit, dar pe
scurt aş menţiona că aceste unităţi teritoriale ale ministerului de finanţe contribuie la realizarea politicii
fiscal-bugetare a statului, la realizarea încasărilor la bugetul general consolidat al statului, asigură
aplicarea în practică şi respectarea disciplinei financiar-fiscale, a legislaţiei fiscale.
Într-o frază extrem de sintetică aş menţiona că este singura instituţie publică (în ansamblul său) care
colectează, atrage banii la bugetul general consolidat al statului, asigurând astfel finanţarea tuturor
celorlalte activităţi gestionate de restul unităţilor administrative ale statului. Cred că se înţelege de aici
importanţa desăvârşită pe care o are Ministerul de Finanţe.
Cum arată o zi din viaţa dumneavoastră profesională?
Foarte încarcată, antrenantă şi bineînţeles frumoasă, plină de încercări pe plan profesional care duc în final
la satisfacții profesionale.

~8~
Ce model aţi avut în formarea profesională?
Colectivul instituţiei finanţelor mureşene este unul bine pregătit profesional, aşa că nu mi-a fost
greu să-mi aleg modele de urmat. Nu pot să afirm că m-am axat după un anumit model, principiul
meu este că trebuie să ,,culegi” tot ceea ce este bun de la alţi colegi, să te perfecţionezi în
permanenţă, ca în final să fi tu acela care să fi ales ca ,,model”.
Care este motivaţia pentru care un absolvent de liceu economic sau de facultate de profil ar dori să
devină economist?
Cum am spus, consider că a deţine cunoştiinţe din domeniul economic este absolut necesar în realizarea
unei profesii şi nu neapărat numai profesia de finanţist sau de contabil, expert contabil, consultant fiscal,
auditor.Pentru reuşita unei afaceri private se impune obligatoriu un minim de cunoştiinţe din domeniul
economic.
Concluzionând, profesia de economist oferă un spectru foarte larg în practicarea unei meserii.
Vă amintiţi care a fost cel mai fericit eveniment legat de activitatea profesională?
Nu aş putea să nominalizez un moment pe care sa-l calific ca fiind ,,cel mai fericit eveniment legat de
activitatea profesională” şi asta deoarece au fost foarte multe asemenea momente. Ori de câte ori se obţin
rezultate deosebite la nivelul instituţiei, în competiţia cu ceilalti colegi din ţara, dar şi raportat la gradul de
realizare a indicatorilor de performanţă trasaţi de conducerea ministerului, consider că sunt momente de
satisfacţie profesională.
Au fost şi evenimente mai puţin plăcute?
Categoric da, însă nu trebuie să te descurajezi, trebuie să înveţi din nerealizări, din greşeli, să încerci să nu
le repeţi şi să le înlături pe viitor.
Vă consideraţi împlinit pe plan profesional?
Da, dar mai este loc şi de mai bine! ... mai ales în acest vast domeniu al finanţelor, unde în permanenţă
apar aspecte noi, conjuncturi noi, provocări noi.
Ce preferaţi să faceţi în timpul liber? Ce hobby-uri aveţi?
Având în vedere faptul că şi fizic această activitate este una destul de solicitantă, prefer ca în timpul liber
să mă relaxez prin sport, plimbări, excursii şi alte asemenea activităţi.
Cât de implicaţi credeţi că sunt tinerii de azi în domeniul economic?
Eu cred că sunt implicaţi, este o foarte bună rampă de lansare într-o carieră profesională, îţi asigură o
oarecare siguranţă în accederea la o carieră profesională după finalizarea studiilor economice, dovadă stă
şi interesul mare în optţunea de a urma cursurile liceului economic, în speţă cel din Tg-Mureş.
Ce calităţi trebuie să aibă un contabil, pe lângă pregătirea profesională?
În primul rând disciplina, apoi să fie foarte bine organizat şi ordonat.
Un gând pentru elevii colegiului nostru...
Să încerce să ,,profite” cât mai mult de cunoştiinţele şi
învăţăturile care le sunt oferite de către cadrele didactice, să aibă
încredere în calitatea colectivului de dascăli, dar să se şi bucure
de frumoşii ani de liceu, cu alte cuvinte să îmbine utilul cu
plăcutul. Atâta timp cât reuşesc să ,,facă şi şcoală”, dar să se şi
distreze – absolut numai şi numai în limitele normalului,
firescului - în aceşti frumoşi ani de liceu, consider că nu şi-au
irosit 4 ani frumoşi ai tinereţii.
Vă mulțumim pentru amabilitatea de a ne
acorda acest frumos interviu!
Interviul a fost realizat de elevii clasei a X-a A.

~9~
 Noțiuni conceptuale prinvind contabilitatea creativă
Necesitatea creării unei imagini favorabile a entităților economice într-un cadru economic tot mai
concurențial și instabil a dus la apariția contabilității creative, concept întâlnit și sub denumirea de
“inginerie contabilă” sau “cosmetizare a conturilor”.
Specialiștii în contabilitate, sunt supuși presiunii de a găsi soluții pentru a favoriza, îmbunătăți
imaginea entitățiilor și de a se adapta noilor cerințe născute odată cu apariția globalizării afacerilor și unor
piețe în care competitvitatea este într-o continuă creștere. Contabilitea creativă a devenit un subiect mult
discutat în ultimul timp, datorită faptului că a devenit un nou instrument de marketing .
În literatura de specialitate găsim acest concept explicat de mai mulți autori, dintre care câteva
definiții sunt prezentate în rândurile următoare. Majoritatea lucrărilor de specialitate prezintă semnificaţia
negativă a contabilităţii creative şi utilizarea ei cu scopul de a induce în eroare utilizatorii externi ai
documentelor de sinteză. Astfel, Griffiths afirmă că “orice firmă îşi truchiază beneficiile. Documentele de
sinteză publicate se întocmesc pe baza unor registre care au fost <<aranjate>>, de o manieră delicată,
uneori chiar ciopârţite. Cifrele prezentate investitorilor au fost în întregime manipulate cu scopul de a-i
proteja pe cei vinovaţi (gestionarii).”
În opinia lui Naeser, contabilitatea creativă înseamnă ,,procesul prin care, dată fiind existenţa unor breşe
în reguli, se manipulează cifrele contabile şi, profitând de flexibilitate, se aleg acele practici de măsurare
şi divulgare ce permit transformarea documentelor de sinteză din ceea ce ele ar trebui să fie în ceea ce
managerii doresc” .
Feleagă şi Malciu definesc contabilitatea creativă ca fiind: ,,procesul prin care profesioniştii contabili îşi
folosesc cunoştinţele în scopul manipulării cifrelor incluse în conturile anuale” .
În concluzie, contabilitatea creativă este ansamblul unor tehnici de manipulare a unor situații
financiare, o cosmetizare a imaginii companiilor cu scopul de a le prezenta într-un mod mai atractiv
investitorilor sau potențialilor investitori.
Această practică este rezultatul
creativității profeșioniștilor contabili,
motivată de cerințele managerilor, este
rezultatul posibilităților de alegere
permise de cadrul legal cât și de
posibilitățile deschise de unele lacune și
cusuri ale normelor contabile.

~ 10 ~
 Noţiunea de contabilitate creativă şi noţiunea de fraudă

Este importantă delimitarea conceptului de inginerie contabilă de cel al fraudei. Conform

Dicționarul expicativ român, cuvântul ,,fraudă” este definit ca fiind un act ‚,de înșelăciune, act de rea-
credință săvârșit de cineva, de obicei pentru a realiza un profit material de pe urma drepturilor altuia;
hoție”. Astfel, datorită faptului ca tehnica contabilitatăţii creativă presupune procedee de ,,cosmetizare” a
situaţiilor financiare fără a încălca legea, aceasta nu este considerată a fi un act de fraudă.
Practicianul Jameson afirmă că "Procesul contabil presupune operarea cu opinii diferite şi
rezolvarea conflictelor între acestea în vederea prezentării rezultatelor generate de tranzacţii. O
asemenea flexibilitate facilitează manipularea, înşelătoria şi denaturarea. Aceste activităţi,
practicate de către unii membri mai puţin scrupuloşi ai profesiei, încep să fie cunoscute sub
denumirea de contabilitate creativă… Contabilitatea creativă nu încalcă legea şi normele contabile.
Ea respectă litera dar, evident, nu şi spiritul acestora… Nu există nici un dubiu asupra caracterului
negativ al contabilităţii creative. Ea distorsionează
rezultatele şi poziţia financiară referitoare la
întreprinderie şi, dacă le dăm crezare teoreticienilor,
devine o practică din ce în ce mai utilizată…”
Deşi, ingineria contabilă şi frauda apar în
principal în momentele de dificulate financiară a
întreprinderii, nu sunt considerate a fi sinonime,
contabilitatea creativă presupune ,,machiarea
informaţiilor contabile, proces care nu este
considerat a fi ilegal, dar cu siguranţă este unul ce
încalcă standardele etice.

Bibliografie:
 http://biblioteca.regielive.ro/referate/economie/contabilitate-creativa-contabilitate-
305949.html

Fărcaş Ana Maria și Manţa Bianca

Clasa a XI-a C

~ 11 ~
 Etimologie - termenul de bilanţ derivă din latinescul bi-lanx = balanţă cu două talere.

I. Definiție:
Bilanţul contabil reprezintă procedeul specific metodei contabilităţii prin intermediul
căruia se prezintă generalizat, activul şi pasivul unei unităţi patrimoniale, precum şi
rezultatul activităţii, toate în etalon numeric şi la sfârşitul exerciţiului financiar.
II. Importanţă:
 Prezintă imaginea fidelă, clară, corectă şi completă a patrimoniului unei unităţi
patrimoniale;
 Furnizează informaţii utile diverşilor utilizatori pentru că indică valoare unor
indicatori economico - financiari importanţi (ex: rezultatul activităţii, gradul de
îndatorare al firmei, valoarea capitalului propriu etc)
 În bilanţ, elementele patrimoniale de activ şi pasiv, poartă denumirea de
POSTURI BILANȚIERE
 Bilanţul contabil respectă principiul dublei reprezentări, evidenţiind patrimoniul
sub dublu aspect: - al existenţei (activul patrimonial)
- al sursei de finanţare (pasivul patrimonial)
III. Funcţiile bilanţului contabil:
a) Funcţia de generalizare a datelor oferite de contabilitate. Elementele de activ sunt
grupate în bilanț după gradul de lichiditate iar cele de capitaluri proprii și datorii
după gradul de exigibilitate
b) Funcţia de informare asupra mersului activităţii: oferă informaţii utile tuturor
utilizatorilor prin indicatorii pe care îi furnizează sau care pot fi calculaţi prin
intermediul bilanţului.
c) Funcţia previzională: informaţiile contabile pe care bilanțul le oferă pot orienta
activitatea viitoare a unei firme.
IV. Formele bilanţului contabil:
a) Forma tablou: pe o coloană se trec elementele de activ în ordinea crescătoare a
termenului de lichiditate, iar pe cealaltă coloană se trec elementele de pasiv în ordine
crescătoare a termenului de exigibilitate (CP→ Datorii pe termen lung→Datorii pe
termen scurt); această formă a bilanţului scoate în evidenţă egalitatea:

Activ = Pasiv

 Forma tablou a bilanţului contabil se mai numeşte şi formă orizontală.

 Un element de pasiv este cu atât mai exigibil cu cât termenul de decontare este
mai mic/mai scurt.

~ 12 ~
  În contabilitatea românească se aplică două modele de bilanţ:

- modelul de bază (aplicat în cazul unităţilor mari)

- modelul simplificat (aplicat în cazul unităţilor mici şi mijlocii)

b) Forma listă: în care posturile bilanţiere apar sub forma unei liste, mai întâi elementele
de activ, în ordinea crescătoare a gradului de lichiditate, apoi, în continuare elementele
de pasiv, în ordinea descrescătoare a termenului de exigibilitate (Datorii curente
→Datorii necurente → CP)
 Forma listă se mai numeşte şi formă verticală, fiind forma agreată şi aplicată în
contabilitatea românească, scoţând în evidenţă egalitatea:

Activ = Capital propriu + Datorii

V. Modificări bilanțiere:
a) A+ X = P + X - Modificare de volum în sensul creşterii
Prima modificare bilanţieră este A + X = P + X, modificare de volum în sensul
creşterii, care presupune creşterea simultană, cu aceeaşi sumă atât a unui element de
activ cât şi a unui element de pasiv, fără a se modifica însă egalitatea bilanţieră A=P
(se modifică doar totalul bilanţier).

b) A – X = P - X - Modificare de volum în sensul scăderii

Cea de-a doua modificare este A – X = P - X, modificare de volum în sensul scăderii,
care presupune scăderea simultană, cu aceeaşi sumă atât a unui element de activ cât şi
a unui element de pasiv, fără a se modifica însă egalitatea bilanţieră A=P

c) A + X – X = P - Modificare de structură în activ

Cea de-a treia modificare bilanţieră este A + X – X = P, modificare de structură în
activ, care presupune creşterea unui elemente de activ simultan cu scăderea altui
element de activ cu aceeaşi sumă fără a se modifica totalul bilanţier şi egalitatea
bilanţieră A= P.

d) A = P + X - X - Modificare de structură în pasiv

Cea de-a patra modificare bilanţieră este A = P + X - X, modificare de structură în pasiv,

care presupune creşterea unui element de pasiv simultan cu scăderea altui element de
pasiv cu aceeaşi sumă fără a se modifica totalul bilanţier şi egalitatea bilanţieră A= P

~ 13 ~
 Posturi bilanțiere Sold la 31
decembrie 201_
A) Active imobilizate
Iimobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Imobilizări financiare

LICHIDITATE
ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL (1)
B) Active circulante
Stocuri
Creanțe
Investiții financiare pe termen scurt
Casa și conturi la bănci
ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (2)
C) Cheltuieli în avans (3)
D) Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
(datorii curente) (4)
E) Active circulante nete si datorii curente nete, respective
datorii current nete [(2) + (3) – (4)]

EXIGIBILITATE
F) Total active – datorii curente [ (1) + (2) + (3) – (4)]
G) Datorii ce trebuie plătite într-o periodă mai mare de un an
(datorii necurente) (5)
H) Provizioane pentru riscuri și cheltuieli
I) Venituri în avans
J) Capital și rezerve
I. Capital social
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exercițiului
TOTAL CAPITALURI PROPRII ( I + II + III + IV+ V + VI)

Material realizat de elevii clasei a X-a B

~ 14 ~
~ 15 ~
 Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată
în America de Sud. Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de
cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat
de o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc. În
1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că
Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să bea o băutură
preparată din semințe de cacao, numită "chocolatl". Montezuma
obișnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui
Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o
cam amară pentru gustul său. Spaniolii au adăugat trestie de zahăr
și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus,
au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.
Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul
preparat, servit cu precădere de aristocrație. Ei nu au dezvăluit
Europeisecretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării
spanioli au fost cei care au făcut public modul de preparare a
acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din
Franța și apoi din Marea Britanie. Locul privilegiat al ciocolatei în
civilizațiile moderne se datorează aromei sale inimitabile, dar și
unei aure magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar,
cacohuaquatl în limba incașă înseamnă "cadoul grădinarului
paradisului către primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.
Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda
(pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea băuturii zeilor,
"tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea
oboselii și cu gust foarte plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul
anului, având aproape 100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe. În secolul XIX s-au
produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleză a creat un proces
tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, suedezul Daniel Peter s-a gândit să adauge un
ingredient nou: laptele. La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire
mai scăzută decât cea a corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la figurat, dar și la propriu.
Ciocolata neagră se topește la 34 - 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o
temperatură mai scăzută cu câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment,
ciocolata neagră fiind apreciată doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Obiectul de activitate: producția și comercializarea ciocolatei

Forma juridică: S.R.
Denumirea firmei: SC LoveRty S.R.L.
Motto: „Oricând inima-ţi pofteşte, LoveRty te îndulceşte!”
Siglă:

~ 16 ~
 Elemente de activ la SC Loverty S.R.L.

1. Cheltuieli de constituire:
 taxe rezervare denumire firmă;
 taxe notariale;
 taxe privind înmatricularea firmei la registrul Comerțului;
 taxe de publicitate.
2. Cheltuieli de dezvoltare: cheltuieli privind lansarea unui nou
produs.
3. Concesiuni: teren extravilan luat în concesiune pe 5 ani.
Brevete: brevetarea, cumpărarea dreptului de autor pentru “CiocoChips”
Licențe: pentru producerea ciocolatei Schogetten.
Mărci comerciale: cheltuieli efectuate pentru personalizarea produselor firmei prin intermediul
siglei.
Drepturi și alte active similare: nu deţinem.
4. Fondul comercial: la achiziția a 3 magazine de prezentare situate în oraș.
5. Alte programe informatice: de contabilitate şi de design.
6. Avans acordat pentru achiziția magazinelor.

1. Terenuri: 3ha .
Amenajări de terenuri:
 un parc;
 o parcare.

2. Mijloace fixe:
 Construcții: 6 (sediul, secția de producție, 3
magazine şi depozit)
 Echipamente tehnologice: 20 mixere , bandă pentru
ciocolată şi diverse forme.
 Aparate și instalații de măsurare, control si reglare: termostat.
 Mijloace de transport: Opel şi 3 dube Iveco pentru transportul ciocolatei.
 Animale și plantații: vaci pentru lapte şi o plantație de arbori de cacao în Africa.
 Mobilier, aparatură birotică și echipamente de protecție: 10 seturi mobilier de birou + 5
birouri, 7 laptop-uri, 3 multifuncționale,
sistem de alarmă şi camere de supraveghere.

~ 17 ~
 3. Avansuri și imobilizări corporale în curs: avans acordat pentru achiziția unei clădiri.

 Interese de participare (acțiuni) la SC Happymilk SA

 Titluri de participare:nu deţinem
 Creanțe imobilizate: împrumuturi acordate pe termen lung la SC Ciocomax SRL

1) Materii prime: cacao, lapte, zahăr.

2) Materiale consumabile:
 Materiale auxiliare: alune, arome, stafide, mentă, bomboane, cartofi (pentru
“CiocoChips”);
 Combustibili: motorină.
 Piese de schimb: pentru utilaje.
3) Materiale de natura obiectelor de inventar: SDV-uri, echipamente de birou, echipamente de
lucru.
4) Producția în curs de execuție: ciocolată realizată, dar care nu a primit încă avizul tehnic de
calitate .
5) Semifabricate: nu deținem.
6) Produsele finite: ciocolata .
7) Produse reziduale: ciocolata cu defecte.
8) Mărfurile: ciocolata.
9) Ambalajele: folie și hârtie.
10) Stocuri aflate la terți: nu deținem.
11) Animale și păsări: vaci pentru lapte.

1) Creanţe comerciale
 Clienţi
 Debitori diverşi
 Efecte comerciale de încasat
2) Creanţe în cadrul grupului: nu deţinem.
3) Creanţe din interese de participare: 3.000 de lei de încasat de la SC HappyMilk SA
4) Creanţe privind decontările cu acţionarii/asociaţii: nu deţinem.
5) Creanţe diverse:
 Fiscale – TVA de recuperat de la stat
 Salariale – Avansuri acordate salariaţilor
 Sociale – nu deţinem
-nu deţinem
.

1) Casa în lei – tichete de masă

2) Conturi la bănci în lei
3) Acreditive: pentru SC MilkyMax SRL
4) Avansuri de trezorerie: 2.000 de lei acordaţi lui Pop Lucian pentru un curs de perfecţionare

Abonament la revista “Ciocolată pentru toţi”.

~ 18 ~
 Elemente de pasiv la SC
LoveRty SRL
1) Capital social: aporturi în bani în valoare de 8.000 lei (capital subscris vărsat)
2) Prime de capital: prime de emisiune 2.000 lei
3) Rezerve din reevaluare: nu deţinem
4) Rezerve:
 Rezerve legale : 800 lei
 Alte rezerve.
5) Rezultatul exercitiului: profit
6) Rezultatul reportat: pierdere reportată
7) Acţiuni proprii: nu deţinem

 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni: 5.000

lei
 Credite bancare: 80.000 lei

1) Datorii comerciale :
 Furnizori
 Furnizori de imobilizări
 Efecte de plătit.
2) Datorii în cadrul grupului: nu deţinem.
3) Datorii din interese de participare: datorii la SC HappyMilk SA
4) Alte datorii:
 Datorii salariale
 Datorii fiscale
 Datorii sociale
 Dividende de plată asociaţilor

 Provizioane pentru amenzi şi penalităţi

 Provizioane pentru litigii

 Venituri în avans: nu deţinem.

 Subvenţii pentru investiţii: nu deţine

~ 19 ~
 Anul
Titlu /Autori Editura
apariţiei

Tehnica redactării
unui contract Universul
2014
Juridic
Carmen-Nicoleta Bărbieru

Contabilitatea
financiară
Intelcredo 2013
Iacob Petru Pântea,
Gheoghe Bodea

Legea contabilităţii
comentată Universul
2013
Juridic
Maria Bădoi

Contabilitatea
instituţiilor publice,
ediţia a II-a C.H. Beck 2013

Marinela-Daniela Manea

Paradisurile fiscale
şi centrele C.H. Beck 2012
financiare offshore
Cristian George Buzan

~ 20 ~
 Evaziunea fiscală,
ediţia a II-a C.H. Beck 2010

Nicolaie Hoanţă

Contabilitatea
societăţilor
comerciale vol. I Universitară 2009
Mihai Ristea, Corina
Graziella Dumitru, Corina
Ioanăş, Alina Irimescu

Mihai Ristea, Corina

Contabilitatea societăţilor
Graziella Dumitru, Corina Universitară 2009
comerciale vol. II
Ioanăş, Alina Irimescu

Bazele contabilităţii
Chiraţa Caraiani şi Mihaela Universitară 2008
Dumitrana

Contabilitatea în comerţ Luminiţa Jalbă Universitară 2008

Buget şi trezorerie publică, ediţia
Tatiana Moşteanu Universitară 2008
a III-a
Contabilitatea de gestiune şi Corina Graziella Dumitru,
Universitară 2005
evaluarea performanţelor Corina Ioanăş

Material realizat de Pop Bianca,

Tămaș Anamaria, Tegla Roxana,
Iuga Cătălin, clasa a X-a A

~ 21 ~
 1. Principiul dublei
reprezentări: conform acestui
principiu, reprezentarea patrimoniului în
bilanţ se face sub dublu aspect: pe de-o parte
bunuri economice şi drepturi de creanţă şi pe
de altă parte sursa de finanţare a acestora.
2. Principiul dublei înregistrări: orice operație
economico-financiară produce modificări în
cel puțin două conturi, în care unul se
debitează și unul se creditează.
3. Documentarea: reprezintă procedeul comun
al metodei contabilității de consemnare a
fiecărei operații economico-financiare în
acte scrise numite documente justificative în
momentul și la locul producerii lor.
4. Evaluarea: reprezintă procedeul comun al
metodei contabilității de măsurare,
cuantificare în etalon valoric și uneori
cantitativ a elementelor patrimoniale, a
rezultatatului exercitiului și a altor indicatori
economico-financiari.
5. Calculația: procedeul comun al metodei
contabilității prin care folosindu-ne de
calcule se stabilește valoarea anumitor indici
sau indicatori economico-financiari.
6. Inventarierea: procedeul comun al metodei
contabilității, prin care la anumite intervale
de timp se stabilește situația faptică a
patrimoniului unei unități, în corelație cu
situația scriptică.
7. Bilanțul contabil: este procedeul specific al
metodei contabilității și una din situațiile
financiare anuale, prin intermediul căreia se
reprezintă în mod generalizat, în etalon
monetar elemente de A și P ale unei unități
patrimoniale și respectiv rezultatele acesteia
la un moment dat.
8. Contul de profit și pierdere: este una din
situațiile financiare anuale
(alături de bilanțul contabil și notele
explicative) prin intermediul căreia se
reprezintă sub forma analitică, rezultatele
activității unei unități patrimoniale prin
prizma ecuației
[REZULTAT = VENITURI - CHELTUIELI]
9. Contul: reprezintă procedeul specific al
metodei contabilității, cu o formă specială de
„T” care ține evidența și calculația scrisă,
valorică a existentului inițial, a modificărilor
suportate de elementele patrimoniale pe
parcursul perioadei, a existentului final al
acestora.
~ 22 ~
(ține evidența cronologică și sistematică
alementelor patrimoniale)
10. Denumirea contului: reprezită elementul
patrimonial pentru care s-a deschis contul
sau a cărui evidență se ăine cu ajutorul
contului.
11. Simbolul contului: reprezintă contul format
din 3 sau 4 cifre pentru fiecare element
patrimonial preluat din planul general de
conturi.
12. Data înregistrării: data desfășurării
operației evidențiate în cont
13. Explicația operației: poate fi descriptivă
sau contabilă (cu precizarea contului
corespondent)
14. Debitul și creditul: sunt cele 2 elemente
distincte ale contului cu funcții opuse care
țin evident existentului inițial și a
modificărilor unui element.
15. Rulajele contului: modificarea de volum a
ementului pentru care s-a deschis contul,
modificări suportate în urma operațiilor
desfășurate în cursul unei perioade.
16. Total sume: este elementul contului care
reflectă sumele înscrise într-un cont pe
parcursul unei perioade, formate din
existentul inițial și rulaje.
17. Soldul contului: reprezintă existentul
valoric al alementelor patrimoniale pentru
care s-au deschis conturi la un moment dat.
18. Forma bilaterală a contului: este forma
elaborată a „T”-ului și care reprezintă
debitul și creditul față în față.
19. Forma unilaterală a contului: se prezintă
sub forma fișei de cont pentru operații
diverse și are o rubrică specială pentru sold.
20. Corespondența conturilor: este legătura
logică, care se realizează între
contul/conturile care se creditează și
contul/conturile care se debitează în vederea
înregistrării în contabilitate a operaților
economice.
21. Planul general de conturi: este o listă
formată din conturi sintetice de gradul I și
gradul al II-lea.
22. Analiza contabilă: reprezintă procedeul de
cercetare și studiere amanunțită a operațiilor
economico-financiare, în scopul stabilirii
conturilor corspondente și a întocmirii
formulei contabile.
Bucur Flavia, Dan Alexandra – clasa a X-a A
APLICAȚIA I: Ordonați elementele patrimoniale de mai jos în bilanțul tablou:
- credite bancare pe TS: 25.000 lei
- echipamente tehnologice: 25.000 lei
- materii prime: 15.000 lei
- rezultatul reportat: 5.000 lei
- conturi la bănci în lei: 30.000 lei
- mărfuri: 10.000 lei
- furnizori: 10.000 lei
- prime de capital: 10.000 lei
- casa în lei: 20.000 lei
- capital social subscris vărsat: 50.000 lei

Posturi de activ Sume Posturi de pasiv Sume

Echipamente tehnologice ct.2131 25.000 Capital social subscris vărsat ct. 1012 50.000

Materii prime ct.301 15.000 Prime de capital ct.104 10.000

Mărfuri ct. 371 10.000 Rezultatul reportat ct.117 5.000

Conturi la bănci în lei ct.5121 30.000 Furnizori ct.401 10.000

Casa în lei ct.5311 20.000 Credite bancare pe TS ct.5191 25.000

TOTAL ACTIV 100.000 TOTAL PASIV 100.000

Pe parcursul exercițiului au loc următoarele modificări:
1. Se achiziționează un mijloc de transport în valoare de 25.000 lei cu plată ulterioară.
2. Din contul bancar se formează un acreditiv în valoare de 25.000 lei .
3. Se achită datoria comercială de la ex.1 prin acreditivul format.
4. Se achită prin bancă rata lunară aferentă creditului bancar pe termen scurt în valoare de 1.000lei.
5. Se majorează capitalul social prin transferul rezultatului reportat.
 Stabiliți tipul modificărilor bilanțiere:
1) A + mijloc de transport = P + furnizori de imobilizări
A + X = P + X modificare de volum în sensul creșterii
2) A – conturi la bănci în lei + acreditiv = P
A – X + X = P modificare în structura activului
3) A – acreditiv = P – furnizori de imobilizări
A – X = P – X modificare de volum în sensul scăderii
4) A – conturi la bănci în lei = P – credite bancare pe TS
A – X = P – X modificare de volum în sensul scăderii
5) A = P + capital social subscris vărsat - rezultatul reportat
A= P + X – X modificare în structura pasivului

~ 23 ~
APLICAȚIA II: Se dă un bilanț inițial pentru unitatea SC PÂINEA BUNICII SRL:

Posturi de activ Sold la 31 dec. Posturi de pasiv Sold la 31 dec.

Mijloace de transport 10.000 Capital social 25.000
Materii prime 15.000 Credite bancare pe TL 15.000
Produse finite 5.000 Furnizori 10.000
Conturi la bănci în lei 20.000

Total 50.000 Total 50.000

Pe parcursul exercițiului financiar au loc următoarele operații economice:

1. Se achiziționează materii prime de la furnizori în valoare de 7.000 conform FF(facturii fiscale)

nr. 5 din data de 4.01
2. Se achită datoria prin virament bancar conform OP nr. 107 din data de 10.01
3. Se achită prin virament bancar rata aferentă creditelor bancare pe termen lung în valoare de
1000 lei conform OP nr. 16 din 15.01
4. Se formează un acreditiv în valoare de 4000 lei conform extrasului de cont nr. 5 din 25.01
a) Intocmiți conturile pentru toate elementele patrimoniale folosite în bilanț si în
operațiile de mai sus.
b) Intocmiți bilanțul final forma tablou.

~ 24 ~
 Bilanț contabil încheiat la 31 decembrie 201X

Posturi de activ Sold la 31 dec. Posturi de pasiv Sold la 31 dec.

Mijloace de transport 10.000 Capital social 25.000

Materii prime 22.000 Credite bancare pe TL 14.000

Produse finite 5.000 Furnizori 10.000

Conturi la bănci în lei 8.000

Acreditive 4.000

Total 49.000 Total 49.000

~ 25 ~
 Rezolvând corect următorul rebus veți obtine pe VERTICALĂ denumirea obiectului de
activitate care este știința și arta stăpânirii afacerilor și care se ocupă cu măsurarea, evaluarea,
cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a
rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice precum și alte multe activități
economico-financiare.

10

11

12

13

1. Ia naștere în momentul vânzării și se stinge la încasare.

2. Cont ce ține evidența tuturor decontărilor și a datoriilor în relație cu furnizorii de lucrări executate, servicii
prestate și de bunuri.
3. Principiu al contabilității în care patrimoniul e reprezentat în bilanț sub dublu aspect, al bunurilor economice si
al surselor lor de finanțare.
4. Formă a contului pentru înregistrarea sistematică unde soldul final este calculat doar la sfârțitul exercitiului
financiar pentru fiecare cont.
5. Tip de formulă contabilă prin care se anulează o formulă întocmită greșit.
6. Element al contului care înregistrează cresterile pentru elementele de activ și scăderile în cazul elementelor de
pasiv.
7. Element al contului ce reprezintă un cont și care le clasifică după diferite criterii într-o listă numită, planul de
conturi.
8. Procedeu specific al contabilității în care se prezintă generalizat patrimoniul, rezultatul activității în etalon
monetar la sfârșit de exercițiu financiar
9. Formă a contului unde două sau mai multe conturi se debitează și se creditează.
10. Firmele înregistrate ca fiind plătitoare de TVA calculează la vânzare TVA............................
11. Înregistrează modificările elemenelor pe parcursul unei perioade în urma operațiilor economico-financiare.
12. Instrumente de legătură între documentele justificative ți balanța de verificare.
13. Înregistrate în credit pentru elementele de pasiv.

~ 26 ~
APLICAȚIA III: O unitate patrimonială înregistrează la sfârşitul exerciţiului financiar,
următoarele venituri şi cheltuieli:

- cheltuieli cu mărfurile: 2000 lei

- cheltuieli cu salariile personalului: 1000 lei
- cheltuieli cu energia şi apa: 500 lei
- venituri din vânzarea mărfurilor: 8000 lei
- venituri din vânzarea produselor finite: 4000 lei
 Închideţi conturile de venituri şi cheltuieli, întocmiţi ,,T” prntru contul 121 ,,Profit sau
pierdere” şi stabiliţi rezultatul exercițiului.

o Închiderea conturilor de venituri:

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P(-) D 8000

701 „Venituri din vânzarea produselor finite” P(-) D 4000
121 „Profit sau pierdere” A/ P (+) C 1200

% = 121 „Profit sau pierdere” 12000

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 8000
701 „Venituri din vânzarea produselor finite” 4000

o Închiderea conturilor de de cheltuieli:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” A(-) C 2000

641 „Cheltuieli privind salariile personalului” A (-) C 1000
605 ” Cheltuieli privind energia și apa” A (-)C 500
121 „Profit sau pierdere ” A /P (+) D 3500

121 „Profit sau pierdere” = % 3500

607,„Cheltuieli privind mărfurile” 2000
641 „Cheltuieli privind salariile personalului” 1000
605 „Cheltuieli privind energia și apa” 500

Rezultatul exercițiului = Total venituri – Total cheltuieli

= 12000 – 3500

= 8500 RON profit (p)

~ 27 ~
 APLICAȚIA V (stornarea în roșu): Se achiziționează materie primă de la furnizori în valoare de
3000 de lei.

1) Formula greșită:
371 „Mărfuri” = 401 „ Furnizori 3000

2) Anularea formulei contabile anterioare prin stornarea în roșu:

371 „ Mărfuri” = 401 „Furnizori” 3000

3) Întocmirea formulei contabile corecte:

301 “ Materii prime” = 401 “ Furnizori” 3000

Înregistrarea sistematică în conturi:

D(+) 371 “ Mărfuri” A C(-) D(-) 401 “Furnizori” C(+)

Sid 0 0 Sic

Achiziție 3000 3000 Achiziție

Stornare 3000 3000 Stornare

Rd 0 0 Rc 3000 Achiziție

Tsd 0 0 Tsc Rd 0 3000 Rc

Sfd 0 Tsd 0 3000 Tsc

3000 Sfc

D(+) 301 „Materii prime” C(-)

Sid 0

Achiziție 3000

Rd 3000 0 Rc

Tsd 3000 0 Tsc

Sfd 3000

Material realizat de clasa a X-a B

~ 28 ~
 Cheltuieli de
constituire
Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi și
alte active similare
Avansuri și imobilizări
necorporale în curs
Imobilizări
Cheltuieli de necorporale Alte imobilizări
dezvoltare necorporale
Construcții

Fondul comercial Cheltuieli de

Terenuri și amenajări de dezvoltare
Echipamente
terenuri tehnologice

Imobilizări
corporale
Aparate și
instalații de
Avansuri și imobilizări măsurare, control
corporale în curs și reglare

Alte interese de
participare Creanțe Mijloace de
Titluri sau interese de participare imobilizate transport

Mobilier, aparatură birotică

Animale și
și echipamente de protecție
plantații
~ 29 ~
Imobilizări finaciare
Asemănări şi deosebiri între active fixe şi active circulante

~ 30 ~
Asemănări şi deosebiri între imobilizări necorporale şi imobilizări corporale

~ 31 ~
 Asemănări şi deosebiri între bilanț şi cont

Contul
Bilanţul
Poate conţine un element patrimonial, un
Elementele patrimoniale se
proces economic sau un rezultat al
numesc posturi bilanţiere; Sunt procedee exerciţiului;
specifice ale
Prezintă generalizat activul,pasivul
şi rezultatul activităţi; contabilităţi; Preia existentul iniţial din bilanţul iniţial
sau din soldul final al luni precedente;
Respectă principiul dublei reprezentări; Au două părţi:
bilanţul are activul şi Prezintă atât existentul iniţial, final cât şi
Înregistreză elementele de active pasivul, iar contul
după gradul de lichiditate şi cele de are debitul şi modificările elementelor;
pasiv după termenul de exigibilitate; creditul;
Respectă principiul dublei înregistrări;
Orienteză activitatea viitoare a firmei; Sunt în etalon
Înregistrarea se face cronologic şi
monetar.
Oferă informaţii utile utilizatorilor; sistematic;

Verifică egalitatea Active=Pasiv. -prezintă data fiecarei modificări.

~ 32 ~
~ 33 ~
 FIŞA DE LUCRU

S.C.”ECONOMIC” SRL cu sediul în Municipiul Târgu Mureș, judeţul Mureș, având cod unic de înregistrare
R 1871750, număr de înregistrare la Registrul Comerţului J31/45/2000, cont nr. 251132171 deschis la B.C.R.
Sucursala Tg. Mureș, prezintă la începutul lunii noiembrie 2013 următoarea situaţie a elementelor patrimoniale:

ACTIV Sume PASIV Sume

2133 „Mijloace de 40 000 1012 „Capital social” 80 000
transport” 4 000 106 „Rezerve” 5 000
301 „Materii prime” 7 000 162 „Credite bancare pe
4111 „Clienţi” 66 000 TL 10 000
5121 „Conturi la bănci în 3 000 401 „Furnizori” 5 000
lei” 404 „Furnizori de 20 000
5311 „Casa în lei” imobilizări”
TOTAL ACTIV 120 000 TOTAL PASIV 120 000

În cursul lunii noiembrie 2013 societatea efectuează următoarele operaţii economico-financiare:

1. Se încorporează rezervele la capitalul social, conform hotărârii A.G.A la data de 1.11.2013;

2. Conform facturii fiscale nr 35/03.11 2013 se achiziţionează un mijloc de transport în valoare de 34 000
lei şi un program informatic în valoare de 2 100 lei, TVA 24%;
3. Se cumpără materii prime în valoare de 700 lei şi mărfuri în valoare de 1 200 lei, TVA 24%, conf.
facturii fiscale nr.11/12.11.2013;
4. La data de 15.11.2013 se achită factura fiscală nr 35/03.11.2013 faţă de furnizorii de imobilizări,
conf. Ordinului de plată nr. 55/15.11.2013

OBS!!! S.C.”ECONOMIC” SRL este plătitoare de TVA.

Se cere:

a) Să se efectueze analiza contabilă pe scurt;

b) Să se întocmească Registrul-jurnal pe baza operaţiilor de mai sus;

c) Să se întocmească Registrul Cartea Mare sub forma Fişei de cont pentru operaţii diverse.

~ 34 ~
Nr. Data Doc Simbol conturi SUME
crt. Explicație Debit Credit Debitoare Creditoare
1 1.XI.13 NC Încorporare rezerve 106 1012 5.000 5.000
Achiziție mijl. de
2 3.XI.13 FF transport și prog. % 404 44.764
informatice
2133 34.000

208 2.100

4426 8.664
Achiziție materii prime și
3 12.XI.13 FF % 401 2.356
mărfuri
301 700

4426 456

4 15.XI.13 OP Achtare datorii 5121 404 44.764 44.764

Total 96.884 96.886

~ 35 ~
 FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE Simbol cont
Pagina
S.C. ECONOMIC S.R.L. „Mijloace de transport”
2133 1

Data Document Simbol cont

EXPLICATII Debit Credit D/C Sold
corespondent
Felul Nr.
1.XI.13 BI 10 Sold inițial - 40.000 - D 40.000
3.XI.13 FF 35 Achiziție 404 34.000 - D 74.000
Rulaje 34.000 0
Total sume 74.000

De reportat: Sold final D 74.000

FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE Simbol cont

„Materii prime” Pagina
S.C. ECONOMIC S.R.L.
301 2

Data Document Simbol cont

EXPLICATII Debit Credit D/C Sold
corespondent
Felul Nr.
1.XI.13 BI 10 Sold inițial - 4.000 - D 4.000
12.XI.13 FF 11 Achiziție 401 700 - D 4.700
Rulaje 700 0
Total sume 4.700 0

De reportat: Sold final D 4.700

Simbol cont
FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE „Clienți” Pagina

S.C. ECONOMIC S.R.L.

4111 3

Data Document Simbol cont

EXPLICATII Debit Credit D/C Sold
corespondent
Felul Nr.
1.XI.13 BI 10 Sold inițial - 7.000 - D 7.000
Rulaje 0 0
Total sume 7.000 0

De reportat: Sold final D 7.000

~ 36 ~
 FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE Simbol cont
„Conturi la bănci în lei” Pagina
S.C. ECONOMIC S.R.L.
5121 4

Data Document Simbol cont

EXPLICATII Debit Credit D/C Sold
corespondent
Felul Nr.
1.XI.13 BI 10 Sold inițial - 66.000 - D 66.000
15.XI.13 OP 55 Achitare 404 44.764 D 21.236
Rulaje 0 44.764
Total sume 66.000 44.764

De reportat: Sold final D 21.236

FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE Simbol cont

„Casa în lei” Pagina
S.C. ECONOMIC S.R.L 5
5311

Data Document Simbol cont

EXPLICATII Debit Credit D/C Sold
corespondent
Felul Nr.
1.XI.13 BI 10 Sold inițial - 3000 - D 3000
Rulaj 0 0
Total sume 3000 0

De reportat: Sold final D 3000

FIŞA DE CONT PENTRU OPERAŢII DIVERSE Simbol cont

„Capital subscris vărsat” Pagina
S.C. ECONOMIC S.R.L. 1012 6

Data Document Simbol cont

EXPLICATII Debit Credit D/C Sold
corespondent
Felul Nr.
1.XI.13 BI 10 Sold inițial - - 80.000 C 80.000
1.XI.13 NC 20 Încorporare rezerve 106 - 5000 C 85.000
Rulaj 5000
Total sume 85.000

De reportat: Sold final C 85.000

~ 37 ~
 Solduri initiale Rulaje Total sume Solduri finale
Simbol Denumire cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
2012 Capital subscris vărsat - 80.000 0 5.000 0 85.000 - 85.000
106 Rezerve - 5.000 5.000 0 5.000 5.000 - 0
162 Credite bancare pe TL - 10.000 0 0 0 10.000 - 10.000
208 Alte imob. necorporale 0 - 2.100 0 2.100 0 2.100 -
2133 Mijloace de transport 40.000 - 34.000 0 74.000 0 74.000 -
301 Materii prime 4.000 - 700 0 4.700 0 4.700 -
371 Mărfuri 0 - 1.200 0 1.200 0 1.200 -
401 Furnizori - 5.000 0 2.356 0 7.356 - 7.356
404 Furnizori de imobilizări - 20.000 44.764 44.764 44.764 64.764 - 20.000
4111 Clienți 7.000 - 0 0 7.000 0 7.000 -
4426 TVA deductibilă 0 - 9.120 0 9.120 0 9.120 -
5121 Conturi la bănci în lei 66.000 - 0 44.764 66.000 44.764 21.236 -
5311 Casa în lei 3.000 - 0 0 3.000 0 3.000 -

TOTAL: 120.000 120.000 96.884 96.884 216.884 216.884 122.356 122.356

~ 38 ~
Ion se întâlneşte cu un matematician, un economist şi un contabil şi-i întreabă:
- Cât fac unu și cu unu?
Matematicianul îi răspunde:
- Exact doi.
Economistul răspunde:
- Probabil doi.
Contabilul se uită în dreapta şi în stânga, apoi îi spune în şoaptă:
- Cât vrei să facă ?

Un proaspăt absolvent de Contabilitate se prezintă la un interviu:

- Aș dori să mă angajez, nu am experienţă, dar învăţ repede şi sunt creativ!

Patronul se gândeşte şi spune: ei bine îţi dau o şansă. Avem un debitor, dacă obţii de la el suma pe care
ne-o datorează, te angajăm!
A doua zi, tînărul pretendent se întoarce victorios cu întreaga suma.
- Fenomenal! Cum ai reuşit?
- I-am spus că dacă nu ne plăteşte, mă duc la ceilalţi creditori şi le spun că ne-a plătit!

Cum recrutezi un contabil ?

Apare în presă un anunţ pentru un post de contabil şi Dl. C. se duce la interviu. Acolo patronul întreabă:
poţi să îmi spui te rog cât fac 7x3?
- Dl. C. se gîndeşte şi răspunde: 22!
Apoi pleacă blestemându-şi zilele că nu a luat un calculator cu el.
După 2 săptămâni este chemat și i se spune:
- Felicitări, ai fost angajat!
Dl. C. nu se poate abţine si zice: stiţi, am calculat acasă cu calculatorul şi răspunsul meu era greşit! De ce
atunci m-aţi angajat?
- Răspunsul tău era cel mai apropiat de realitate!

~ 39 ~
De ce să fumezi?

Î: De ce se apucă un contabil de fumat?

R: Ca să îşi deducă din cheltuieli costul ţigărilor, pe motiv că au fost distruse de foc!

Insomnie

Un contabil se duce la doctor pentru că avea probleme cu somnul.

- Buna ziua Dl. Doctor, sufăr de insomnie.. nu pot să dorm...
- Aţi încercat să număraţi...?
- Da desigur, tocmai asta este problema... mă apuc să număr şi dacă greşesc, trebuie să verific de unde a
apărut eroarea şi să sun după auditor.

Garda financiară la cofetărie

A venit la noi controlul,

Un economist citit -
Spune că profite-rolul
Are rolul de profit.

Nedumerire, determinată de modul de paginare a imprimatului bilanţului, prezentat de

contabilă

Rogu-te, îmi dă povaţă:

Semnez la "Total pasiv"
Când, avându-te în faţă,
M-aş dori "Total activ"?

Politicieni şi economişti

Soluţia-n economie,
Acum, desigur, este grea
Că nu se ştie ce se vrea
Dar nu se vrea şi ce se ştie.

Unui contabil necinstit

Minunat contabil - fiu de cârciumar,

Învăţând la tata încă de copil:
Minus în registre - plus în buzunar
Şi-apoi un cont propriu - o, ce cont... abil!

~ 40 ~
CLASA A IX-A B

BALEA RAREȘ CLASA A XI-A C

DĂMIAN DIANA-DENISA
DUMA IOANA FĂRCAȘ ANA-MARIA
MOLDOVAN MONICA MANȚA BIANCA
MURAR DIANA
NAGY ADRIAN
TÎRNĂVEAN IOANA COPERTA:
TOPOR ANTONELLA
TOPOR JULIANNA MATEI MIHAI – CLASA A XI-A C

CLASA A X-A A COLECTIVUL DE REDACȚIE

BUCUR FLAVIA NADIA
CIOTLĂUȘ MĂDĂLINA – CLASA A X-A B
DAN ALEXANDRA
MOLDOVAN PETRUȚA – CLASA A X-A B
ICLĂNZAN COSMIN
IUGA CĂTĂLIN
POP BIANCA
TAMAS SEBASTIAN
TĂMAȘ ANAMARIA
TEGLA ROXANA

CLASA A X-A B

ANDREI SANDRA
BÂRSAN ADRIAN
BEICA ALINA
BEICA CAMELIA COORDONATOR AL PROIECTULUI
CHEȚEG DRAGOȘ
EDUCATIV „PRIMII PAȘI ÎN
CIOTEA ALEXANDRA
CIOTLĂUȘ MĂDĂLINA CONTABILITATE”
COZMA ALEXANDRU
GLIGOR ANDREI PROF. CIULA ADRIANA MIHAELA
LINCA ELENA
MOLDOVAN PETRUȚA
MUICA ANA-MARIA
RUS MĂDĂLINA
SERBEZAN IONUȚ
ȚÎNTAR ADRIANA
ANUL ȘCOLAR 2013 – 2014

~ 41 ~