Ministerul Educației al Republicii Moldova

IP Centrul de Excelență în Construcții

Portofoliu
Tema:Sudarea Metalelor

A elaborat elevul Gr.CECE.18.09.2 Untila Constantin

A verificat profesor de practică:Sloninov Oleg

Chișinău 2019
 Tema Nr1:

Tehnica securității și Executarea

îmbinărilor sudate prin procesul de
sudare cu flacără de gaz.
Protectia muncii la sudura: Intodeauna
lucratorul cu aparatura de sudura va trebui sa
cunoasca normele de protectia muncii si sa-si
desfasoare activitatea in conformitate cu
acestea. Normele de protectie a muncii la
sudura se aplica in toate sectoarele economice
in care au loc activitati de sudare sau taire de
materiale metalice, indiferent de forma de
organizare a societatii. Pentru prevenirea sau
reducerea riscului de accidentare sau a
imbolnavirii profesionale, normele de protectia
muncii la sudura fac referire la cateva
elemente ce tin de organizarea si desfasurarea
acestei activitati, cum ar fi: incadrarea si
repartizarea personalului la locul de munca,
instruirea personalului, dotarea cu echipament
individual de protectie, amplasarea
echipamentelor de munca, protectia impotriva
incendiilor si exploziilor.
Echipamentul individual de protectie

La fel cum nu poti participa la vanatoare daca nu ai o

arma pentru vanat, la fel nu poti sa desfasori
activitati de sudura si sa te declari in conformitate cu
normele de protectie a muncii la sudura, daca nu ai
echipamentul de protectie adecvat. Altfel spus, sudorii
si ajutoarele de sudori au obligatia de a purta
echipament individual de protectie adecvat in
conformitate cu " Normativul Cadru de acordarea a
echipamentului de protectie". Modul in care este
exploatat echipamentul se va specifica in instructajul
efectuat cu privire la securitatea in munca. Pentru
acele locuri de munca unde activitatea este realizata
la inaltime, se poate incepe lucrul doar dupa ce
angajatul a primit avizul medical ca este apt sa
lucreze la inaltime.

sudare cu flacara de gaze

Sudarea cu flacara de gaze este un

procedeu de imbinare folosit inca mult in
ateliere si pe santiere la sudarea tablelor
 subtiri de otel si a metalelor neferoase, in
special pentru pozitii dificile, la
reconditionarea pieselor de fonta si bronz,
la incarcarea cu metale dure etc. Desi din
caldura degajata de flacara numai circa
10% este folosita pentru operatia de
sudare propriu-zisa, procedeul prezinta
avantajul ca nu necesita aparate
complicate sau retea electrica si deci poate
fi folosit oriunde. Procedeul prezinta
economicitate la sudarea tablelor subtiri de
otel si la unele metale neferoase insa, pe
masura cresterii grosimilor de metal,
productivitatea descreste si costul sudurilor
executate se mareste, ceea ce limiteaza
mult aplicarea lui economica.
Inaintea operatiei de sudare, piesele de
sudat se prind din loc in loc, pentru ca
rostul dintre ele sa ramana constant in tot
timpul operatiei de sudare, astfel incat
marginile de sudat sa nu se deplaseze intre
ele. In functie de configuratia piesei, in loc
de prinderi de sudura pot fi folosite clame
de fixare a pieselor, care permit si o
oarecare deplasare; calitatea sudurii este
mai buna, deoarece dupa sudare tensiunile
interne si deformatiile sunt mai reduse. Se
 mai recomanda sa fie folosite si pene de
distantare introduse intre rosturi, spre a se
evita micsorarea acestora sau eventual
suprapunerea marginilor.

Tema Nr2:
SUDAREA IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR
La procedeele de sudare cu arc electric in mediu de gaz
protector, protectia baii de sudura se obtine cu ajutorul
unui suflu de gaz inert sau activ, care trimis asupra arcului
de sudare impiedica accesul oxigenului si azotului din aer.

Conditia de baza pe care trebuie sa o indeplineasca gazul

protector este de a nu reactiona cu metalul sudurii sau cu
componentii de aliere din baia de sudura, iar in cazul cand
intra in reactie, gazul sa aiba un efect reducator.

Gazele care ofera protectia cea mai buna sunt gazele inerte
(argonul si heliul), deoarece ele nu reactioneaza cu nici un
element. Folosirea lor insa este conditionata de pretul de
cost, deoarece sunt scumpe si deficitare, si de aceea este
limitata la constructii executate din metale si aliaje cu
anumite caracteristici: oteluri inalt aliate, aliaje speciale
etc.

Sudarea cu electrod de wolfram (WIG)

Este procedeul la care arcul electric se produce intre

electrodul de wolfram si piesa de sudat, iar protectia
se asigura de un curent de gaz inert suflat in jurul
electrodului, conform figurii.
Prin acest procedeu se asigura o buna calitate
sudurilor si, de aceea, este folosit la sudarea
metalelor si aliajelor unde este absolut necesara
obtinerea sudurilor cu caracteristici inalte.

Sudarea WIG este folosita la sudarea aluminiului si a

aliajelor de aluminiu, a otelurilor inoxidabile, a
cuprului, etc.

Procedeul de sudare manuala cu electrod invelit

Principiu:

 Arcul electric produs intre un electrod metalic fuzibil si

piesa determina formarea unei bai metalice comune (fig. 2).

 Atmosfera gazoasa a arcului este puternic ionizata (T =

5000-8000oC, fig. 3).
 Domeniu de aplicabilitate:

 Reprezinta 60% din masa de metal depusa anual, fiind

preferat pentrun realizarea de cusaturi scurte, complexe, cu
accesibilitate limitata;

 Se utilizeaza cu precadere pentru sudarea otelurilor de

constructie, slab, mediu si inalt aliate (oteluri inoxidabile si
refractare), aliaje speciale (fonte, aliaje de cupru, aluminiu).

Avantaje:

 Se pot suda practic toate tipurile de imbinari, in orice

pozitie, in uzina sau pe santier, grosimi diverse, cost scazut,
echipamente de sudare simple, electrozi inveliti existenti pe
piata de profil intr-o mare varietate.

Dezavantaje:

 Productivitate mica, viteza de sudare mica, timpi auxiliari

mari (alimentare cu electrozi), pierderi de material (stropi,
capete de electrozi);

 Calitatea imbinarii depinde de calificarea sudorului.

 In cazul otelurilor refractare calibile este nevoie de

preincalzire - apar probleme pentru protectia sudorului.

Tema N3:
Executarea îmbinărilor sudate în mediu de gaz
protector cu electrod fuzibil MIG/MAG.

Sudarea MIG/MAG
 Este o îmbunătățire a procesului de sudare SEI. Cu toate că
procesul de sudare este asemănător, totuși aparatele de sudare
precum și pistoletul de sudare se deosebesc semnificativ. Diferența
majoră o constă introducerea de gaz protector la locul sudării, care
înlocuiește învelișul electrodului. Gazul protector, cum reiese și din
denumirea lui, are rolul de a proteja zona de sudare efectivă (arcul
electric și baia metalică). Deoarece majoritatea metalelor
reacționează cu aerul formându-se oxizi, care deteriorează grav
caracteristicile mecanice ale îmbinării, este necesar ca în imediata
vecinătate a procesului de sudare să nu fie aer. Acest lucru se
realizează prin intermediul gazului protector. Acest gaz poate fi de
două tipuri, MIG (Metal Inert Gas) sau MAG (Metal Activ Gas).
Gazele inerte, de exemplu argonul, heliul sau amestecuri ale lor se
folosesc la sudarea metalelor și aliajelor reactive cum
sunt cuprul, aluminiul, titanul sau magneziul. Gazele active se
folosesc la sudarea oțelurilor obișnuite, de construcții sau înalt
aliate. În cazul proceselor de sudare MIG/MAG electrodul folosit
este așa-numită sârmă de sudură. Aceasta este împinsă în baie de
către un sistem de avans. În vecinătatea băii, înainte de contactul
mecanic ea trece printr-o diuză de curent, de la care preia energia
electrică a sursei de curent necesară creării arcului și topirii
materialului. Diuza de curent este poziționată în interiorul diuzei de
gaz. Astfel prin orificiul dintre cele două diuze va curge gazul
protector. Tensiunea aplicată arcului electric este cu mici excepții
continuă, cu formă de undă staționară sau pulsată. Rata de
depunere ajunge în aplicațiile industriale curente la 3 – 4 kg/h. O
evoluție nouă a procedeului MIG-MAG este Procedeul MIG/MAG
Tandem dezvoltat de firma CLOOS (Germania) care a introdus
subprocedeul "MIG/MAG-TANDEM", ca pe o unealtă tehnologică de
mare productivitate. Aceasta reprezintă o versiune flexibilă și
performantă a procedeului de sudare MIG/MAG cu două arce, la
care cele două sârme electrod sunt avansate pe direcții concurente,
într-o baie topită comună. Pentru a permite un transfer dirijat, cu un
grad de stropire cât mai redus, cele două surse de sudare sunt
sincronizate electronic. În același timp parametrii celor două surse
pot fi reglați individual, astfel că e posibil să se sudeze de exemplu
cu două diametre de sârmă, sau chiar cu două procedee diferite
(normal și pulsat). Ca rezultat se pot obține cusături sudate având o
calitate deosebită, rate mari de depunere și în același timp o
stropire redusă, toate acestea la viteze de sudare care ating
frecvent 3~4 m/min. La sudarea tablelor subțiri (2–3 mm), procesul
TANDEM poate asigura chiar viteze de până la 6 m/min. La sudarea
tablelor medii/groase se pot obține cote ale îmbinărilor de colț de
până la 8 mm, dintr-o singură trecere. Rata de depunere, de până la
26 kg/h face din acest procedeu o alternativă foarte avantajoasă la s

Sudarea sub strat de flux (SAW)

La sudarea sub strat de flux arcul electric arde intre electrodul fuzibil, de
obicei sub forma de sarma, si piesa de sudat, arcul electric si zona sudurii
fiind acoperite de un strat protector de flux. Amorsarea arcului electric se
face prin atingerea sarmei de piesa. Sudura sub flux se desfasoara practic
in exclusivitate in varianta mecanizata. Este posibila, de asemenea,
sudarea semimecanizata, varianta care, insa, in prezent nu se mai
utilizeaza decat in situatii foarte rare. Sudarea poate fi realizata in current
continuu sau current alternative, sursa de sudare avnd caracteristica
externa rigida sau coboratoare. In functie de caracteristica sursei, reglarea
procedeului de sudare se face prin sistem exterior sau interior
(autoreglare). Datorita rapiditatii procesului de reglare mai ales in cazul
folosirii unor sarme cu diametru sub 4 mm, se prefera utilizarea surselor
cu caracteristica rigida si, deci, cu autoreglare a arcului. Sursele moderne
de sudare permit insa exploatarea in ambele situatii, deci atat cu
caracteristica rigida, cat si cu caracteristica coboratoare. Sudarea sub flux
se remarca prin urmatoarele caracteristici: - rata de dpunere inalta; -
calitatea sudurii foarte buna independenta de indemanarea operatorului;
- existenta posibilitatii de aliere a cusaturii prin sarma si/sau flux; - grad
inalt de utilizare a materialului de adaos; - posibilitatea de automatizare a
procesului; - lipsa necesitatii de protectie a vederii operatorului - degajare
de fum foarte redusa. Sudarea se realizeaza aproape exclusiv in pozitie
orizontala. In cazul luarii unor masuri de precautie suplimentara poate fi
efectuata si in pozitie orizontala pe perete vertical. Aplicarea sudarii sub
flux necesita o instalatie de sudare complexa. Duap sudare este necesara
indepartarea zgurii. Prin contaminarea fluxului exista pericolul de
producere a unor defecte de sudare. Sudarea sub flux se preteaza pentru
realizarea unor imbinari de grosime relative mare, cu acces usor la locul
sudarii.

Tema Nr4:
TEHNOLOGIA SUDĂRII IN BAIE DE ZGURĂ
Sudarea în baie de zgură reprezintă un procedeu de sudare
prin topire, la care căldura se obţine prin rezistenţă, la
 trecerea curentului electric printr-o baie de flux topit, care
acoperă metalul depus. Se aplică la piese cu grosimi de
minimum 30mm valoarea limită superioară fiind practic de
ordinul metrilor. Este singurul procedeu de sudare prin topire
fară arc electric. Pentru formarea cusăturii, baia de metal
topit este susţinuta în parţile laterale de două patine glisante
de cupru răcite cu apă. Pentru începerea procesului de lucru
la partea inferioară a rostului se dispune o piesă de
susţinere sub forma unui jgheab. Iniţial se formează un arc
electric între sârma si piesa de susţinere. Căldura dezvoltată
de arcul electric produce topirea fluxului realizând o baie de
zgură fluida. Baia de zgură ineacă arcul electric iar acesta
se stinge. Trecerea curentului electric se face in continuare
prin baia de zgură topită sic ea de metal. Procesul decurge
în continuare fară arc electric, căldura se dezvoltă prin
efecct Joule-Lenz la trecerea curentului prin baia de zgură
care prezintă o rezistentă electrică. Cantitatea de căldura
produsa topeşte sîrma electrod si marginile materialului de
bază realizînd o anumită pătrundere. Patinele de cupru se
deplasează pe verticală în raport cu formarea cusăturii,
respective prin ridicarea nivelului băii de metal topit.

Sudarea cu plasma
Sudarea cu plasma este un procedeu de sudare prin topire la care
coalescenta se produce prin incalzirea cu un arc electric
constrans, care se arde intre electrod si piesa de sudat sau intre
un electrod si si o duza de constrangere. Protectia la sudare se
asigura cu un gaz inert sau un amestec de gaze. Sudarea se poate
 face cu sau fara material de adaos. Procedeul se aseamana cu
sudarea WIG, cu deosebirea ca arcul de plasma este constrans,
printr-o strangulare mecanica sau electromagnetica. Pin aceasta
temperatura coloanei arcului de plasma este mult maimare decat
a arcului WIG. Sudarea cu lasma se aplica, de obicei, in varianta cu
arc de plasma (transferat). Sudarea se efectueaza in curent
continuu, foarte rar in curent alternatv, sursa avand o
caracteristica externa abrupt cazatoare.