Proiect didactic

Obiectul: Logică şi argumentare

Clasa: a IX-a
Unitatea de învăţare: Analiza logică a argumentelor
Subiectul lecţiei: Termenii – caracterizare generală, clasificarea termenilor
Competenţe generale:
C1 – utilizarea conceptelor specifice ştiinţelor sociale pentru organizarea demersurilor de
cunoaştere şi explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
C2 – aplicarea cunoştinţelor specifice logicii în rezolvarea unor situaţii problemă, precum şi
analizarea posibilităţilor personale de dezvoltare
Competenţe specifice:
- utilizarea corectă a conceptelor şi instrumentelor logice
- identificare structurii unui argument, a elementelor componente şi a relaţiilor dintre
acestea (termeni, propoziţii, raţionamente).
Competenţe derivate:
- definirea termenilor;
- distingerea între cele trei componete ale termenului;
- definirea intensiunii şi a extensiunii termenilor;
- identificarea diferiţilor tipuri de termeni;
Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare ( transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe)
Resurse procedurale: conversaţia euristică, exerciţiul, explicaţia didactică, expunerea,
problematizarea
Resurse materiale: fişe de lucru, manualul, tabla, creta

Desfăşurarea lecţiei
1. Captarea atenţiei elevilor
Omul are capacitatea de a cunoaşte. Obiectul cunoaşterii poate fi real sau ideal.
Cunoaşterea dobândită constă în caracteristici, proprietăţi, înţelesuri etc, toate acestea
constituie noţiunea. Orice noţiune are o anumită expresie lingvistică, constituită dintr-un
cuvânt sau grup de cuvinte. Expresia lingvistică se aplică anumitor obiecte, ceea ce înseamnă
că fiecărei noţiuni îi corespunde o mulţime de obiecte.
 2. Comunicarea subiectului şi a obiectivelor lecţiei
Vom studia astăzi termenii. Prin însuşirea cunoştinţelor referitoare la aceştia veţi şti care
sunt componentele unui termen, care sunt tipurile de termeni şi ce raporturi există între
aceştia.
3. Prezentarea materialului stimul şi dirijarea învăţării
Planul temei se prezintă elevilor de la început pentru a avea o orientare asupra
problemelor care vor fi urmărite pe parcursul lecţiei şi pentru a avea o privire de ansamblu
asupra temei:
Termenii – caracterizare generală
Clasificarea termenilor
Raporturi între termeni
În această oră vom discuta doar despre primele două probleme
Un termen are trei componente:
- cuvântul sau componenta lingvistică;
- noţiunea sau componenta cognitivă;
- obiectul sau componenta ontologică.
Definiţie: un termen este un cuvânt sau un ansamblu de cuvinte care exprimă o
noţiune şi care se referă la unul sau mai multe obiecte reale sau ideale.
Orice termen are o intensiune (conţinut) şi o extensiune (sferă).
Intensiunea unui termen este formată din totalitatea însuşirile necesare ale unei clase
de obiecte care se reflectă în noţiune.
Extensiunea reprezintă clasa de obiecte care posedă însuşirile oglindite în conţinut.
Le cerem elevilor să găsească intensiunea şi extensiunea termenului de pătrat.
Clasificarea termenilor
După sferă
1. Termeni vizi sau termeni nevizi
Un termen este vid dacă sfera lui nu conţine nici un element (pătrat rotund, cel mai mare
nr.prim), în caz cobtrar termenul este nevid (caiet, frumos).
2. Termeni singulari sau termeni generali
Un termen este singular dacă sfera lui conţine un singur obiect (M. Eminescu, planeta
Marte) şi este general dacă conţine cel puţin două obiecte (carte, oraş).
 3. Termeni colectivi sau termeni distributivi
Un termen este colectiv dacă redă o colecţie de obiecte (stol, cireadă, pădure) şi este
distributiv dacă sfera lui s-a format prin selectarea obiectelor care o alcătuiesc unul câte unul,
pe baza unor proprietăţi comune acestor obiecte (pom, cană, pasăre).
4. Termeni vagi sau termeni precişi
Un termen este precis numai dacă oricare ar fi obiectul putem spune că aparţine sau nu
clasei redate de noţiune (pătrat, creion), în contrar este vag (frumos, tânăr).
După conţinut
1. Termeni pozitivi sau termeni negativi
Un termen este pozitiv dacă redă prezenţa unei însuşiri la un obiect (curat, prietenos) şi
este negativ dacă redă absenţa unei însuşiri la un obiect (orb, incorect).
2. Termeni abstracţi sau termeni concreţi
Un termen este abstract dacă redă o însuşire considerată în sine ca nelegată de un obiect
(frumuseţe, răutate), iar dacă redă una sau mai multe însuşiri ca aparţinând unui obiect este
concret (om, generos, roşu).
3. Termeni absoluţi şi termeni relativi
Un termen este absolut numai dacă redă proprietăţi ce aparţin unor obiecte, chiar dacă
aceste ar putea fi considerate izolate unele de altele (planetă, obiect) şi este relativ dacă
desemnează o relaţie între două două sau mai multe obiecte (unchiul meu, soţ-soţie).
4. Obţinerea performanţei
Vom solicita elevii rezolve exerciţiile de pe fişele de lucru.
Asigurarea feed-back-ului
Răspunsurile elevilor la aceste aplicaţii vor indica gradul de înţelegere al noilor cunoştinţe.
În cazul în care vom constata anumite dificultăţi, erori sau lacune vom reveni cu explicaţii
suplimentare asupra problemelor respective din lecţie.

5. Asigurarea retenţiei şi transferului

Elevii sunt solicitaţi să analizeze sfera şi conţinutul termenilor de: şcoală, carte, cel
mai bun elev din clasă.
 EXERCITII

Identificaţi termenii pozitivi şi pe cei negativi: roşu, frumos, antimaterie, mut,

imoral, antigel, nesimetric, corect, needucat, ascultător

Identificaţi termenii vizi şi pe cei nevizi: om, împăratul României, inginer, regele
Spaniei, extraterestru, vertebrat, infractor nevinovat, copac, cel mai mare număr prim,
stilou

Identificaţi termenii singulari şi pe cei generali: copil, Mihai Eminescu, inginer,

Italia, capitala Rusiei, manual de logică, adult, creion, soldat, deal

Identificaţi termenii pozitivi şi pe cei negativi: verde, simetric, anticorp, surd, moral,
curat, incorect, educat, neascultător, orb

Identificaţi termenii vizi şi pe cei nevizi: pom, fantomă , copil, înger, extraterestru,
nevertebrat, infractor, creion, cel mai mare număr natural, sirenă

Identificaţi termenii singulari şi pe cei generali: cal, Franţa, capitala României, manual,
caiet, pisică, Dumnezeu, felină, şcoala nr.2, elev