Raport privind evaluarea iniţială

la disciplina Limba şi literatura română

pentru anul şcolar 2019-2020

În cadrul catedrei de limba şi literatura română s-a stabilit următorul grup de lucru în vederea
realizării testelor iniţiale la limba şi literatura română, limba latină şi literatură universală, precum şi
a baremului de corectare, pentru clasele de gimnaziu şi de liceu, conform modelelor oferite de
MECTS:
 Limba şi literatura română:
. Clasa a V-a – prof. Corina Raluca Burloiu
. Clasa a VI-a – prof. Corina Raluca Burloiu
. Clasa a VII-a – prof. Laurențiu Burloiu
. Clasa a VIII-a – prof. Laurețiu Burloiu
Pentru clasele gimnaziale (V-VIII), în selecţia temelor/conţinuturilor de evaluat, cât şi a
competenţelor, s-a ţinut seama de trăsăturile şi condiţiile specifice ale unei astfel de evaluări iniţiale
de un nivel mediu de dificultate, care să permită analiza ulterioară a rezultatelor prin raportare la
evaluările finale şi de cele de la ieşirea dintr-un ciclu de învăţământ (evaluare naţională).
De asemenea, s-au avut în vedere competenţele specifice din programa aferentă anului anterior de
studiu, corelate cu cele din programa pentru anul de studiu curent, putându-se astfel identifica acele
cunoştinţe, abilităţi/ deprinderi care stau la baza anticipării performanţelor elevilor şi, mai ales,
facilitează proiectarea activităţilor didactice prin corelare cu situaţia reală a elevilor, prin trasee
particularizate, cu caracter remedial sau stimulativ.
În elaborarea testelor iniţiale au fost luate în calcul ca instrumente de evaluare mai multe tipuri de
itemi, după cum urmează:

Pentru clasele a V-a – a VIII-a:

Partea I foloseşte ca suport un text literar la prima vedere/ studiat, pe baza căruia se formulează
itemi obiectivi şi/sau semiobiectivi cu răspuns scurt şi cu răspuns elaborat.
(48 de puncte)
. secvenţa A conţine 5 itemi obiectivi şi/sau semiobiectivi cu răspuns scurt şi cu răspuns
elaborat, referitori la fonetică, lexic, ortografie şi punctuaţie, morfologie, sintaxă.
(6 puncte x 5 = 30 de puncte)
. secvenţa B conţine 3 itemi obiectivi/ semiobiectivi care vizează înţelegerea textului şi
elemente de stilistică.
(6p x 3 = 18 de puncte)

Itemii semiobiectivi cu răspuns scurt presupun formularea succintă a răspunsului, limitat ca spaţiu
şi conţinut. Deşi elevul nu poate reorganiza informaţia primită, aceşti itemi permit evaluarea unui
număr mare de cunoştinţe, solicitând un anumit grad de coerenţă în realizarea răspunsului.

Întrebările structurate – sunt sarcini de lucru care pornesc de la un material-stimul (un fragment
extras dintr-un text literar), urmat de un set de cerinţe. Formularea cerinţelor permite verificarea unei
game variate de cunoştinţe, cu accent crescut pe nivelurile cognitive superioare.

Partea a II-a conţine un item subiectiv, care presupune redactarea unei scurte compuneri.

(30 de puncte)

Itemii cu răspunsuri deschise din cadrul evaluării au vizat originalitatea, creativitatea, caracterul
personal al răspunsului.

După corectarea testelor iniţiale, în conformitate cu baremul de notare, s-au obţinut următoarele rezultate:
 RAPORT ÎN URMA EVALUĂRII INIŢIALE

NIVEL GIMNAZIAL
CLASA DISCIPLINA NR. DE NR. DE NR. TOTAL DE NOTE MEDIA
ELEVI ELEVI OBŢINU-
ÎNSCRIŞI CARE AU SUB 5 5- 7- 9-10 TĂ PE
SUSŢINUT 6.99 8.99 CLASĂ
TESTUL
a V-a Limba română 5 5 1 1 3 - 5,94
a VI-a Limba română 5 5 2 3 - - 4,78
a VII-a Limba română 11 10 4 2 2 2 6,02
a VIII-a Limba română 14 12 2 2 7 1 7,10
Total Limba română 35 32 9 8 12 3 5,96

Analiza performării, prin raportare la obiectivele de evaluare

la limba şi literatura română

În urma corectării testelor inițiale la limba şi literatura română, s –au constatat următoarele:

Puncte tari

- identificarea adecvată a sinonimelor;

- identificarea sensului denotativ şi conotativ al cuvintelor;
- recunoaşterea temelor literare;
- indicarea corectă a figurilor de stil;
- identificarea unor secvenţe de text precizate în cerinţă;
- cunoaşterea elementelor de mitologie romană;
- recunoaşterea rolului marilor personalităţi romane în evoluţia literaturii europene.

Puncte slabe
- unii elevi manifestă nesiguranţă în selectarea dintr -un vocabular de referinţă, a unor
termeni adecvaţi tipului de comunicare impus;
- anumiţi elevi nu recunosc formele corecte ale unor cuvinte;
- unii elevi nu respectă, din necunoaştere, neatenţie sau din neglijenţă regulile
ortografice ale limbii române (scriu fără cratimă, fără semne diacritice) şi nici regulile
de punctuaţie;
- există elevi care nu cunosc elementele de construcţie a comunicării şi nici mecanismul
de funcţionare a limbii (nu fac acordul predicatului cu subiectul, al adjectivului cu
substantivul determinat, nu folosesc corect modurile şi timpurile verbelor, nu aplică,
acolo unde este cazul, concordanţa timpurilor verbale la indicativ);
- exprimare greoaie şi încâlcită, înţesată de stereotipii verbale;
- nu toţi elevii identifică semnificaţiile textului suport;
- mulţi elevi nu dovedesc creativitate şi originalitate şi manifestă reţinere atunci când
trebuie să exprime un punct de vedere personal, deşi aceasta este o cerinţă expresă sau
abordează necorespunzător tema eseului;
- există elevi care interpretează schematic figurile de stil;
- nu toţi elevii se încadrează în limita de spaţiu impusă .

Oportunităţi

- orientare pentru alegerea strategiilor educative menite să asigure progresul şcolar.

Ameninţări

- lipsa motivaţiei elevilor;

- renunţarea la lectură în favoarea altor activităţi;
- supraîncărcarea programei şcolare;
- numărul tot mai mic de ore din planurile-cadru alocate pentru studierea disciplinei
limba şi literatura română.

Concluzii privitoare la testul de evaluare

(aplicare şi barem)

Observând rezultatele testelor de evaluare iniţială, se poate spune că obiectivele de evaluare au

fost atinse, în sensul că au permis măsurarea gradului de însuşire a cunoştinţelor recapitulate
conform planului de recapitulare care a fost întocmit la nivelul catedrei de limba şi literatura română
la începutul anului şcolar.
Itemii au fost aleşi într-o ordine crescătoare din punctul de vedere al dificultăţii. Astfel, itemii 1 şi
2 (obiectivi), de la Subiectul I au avut un grad redus de dificultate, ceea ce a determinat răspunsuri
corecte din partea elevilor, într -o proporţie importantă. Erorile semnalate au avut la bază confuzia,
neatenţia.
Itemii semiobiectivi de la Partea I sunt de o dificultate medie spre mare, întrucât solicită un
anumit grad de coerenţă în formularea răspunsurilor, punând accent pe nivelurile cognitive
superioare.
La Partea a II-a, singurul item aplicat a fost de tip subiectiv, compunere (gimnaziu) sau eseu -
respectând structura textului de tip argumentativ. Puţini elevi au obţinut la acest item punctajul
maxim, acesta fiind de o dificultate mai mare, în care se verifică mai multe aspecte ale limbii: atât
noţiunile de teorie literară, cât şi lexicul, noţiunile de gramatică necesare exprimării corecte sau
capacitatea de argumentare a elevilor. De aceea, pentru acest item baremul are alocate puncte şi
pentru creativitate, originalitate, exprimarea unui punct de vedere personal, exemplificarea,
respectarea rigorilor unui text argumentativ bine structurat. Toate acestea sunt greu de îndeplinit în
condiţiile în care mai există încă anumite deficienţe de remediat.
În cadrul testului s -au acordat punctaje favorizante obţinerii notei minime de promovare,
iar punctajele de la itemul subiectiv aveau menirea de a departaja corespunzător pe elevii care au
cunoştinţe de limbă, comunicare şi competenţe medii sau superioare.
Faptul că numărul elevilor care au obţinut la gimnaziu note sub limita promovabilităţii este
relativ redus, arată că testul nu a fost de o mare dificultate, că elevii au cunoştinţe medii, că au
resurse intelectuale şi că există posibilitatea ameliorării situaţiei lor la învăţătură, la disciplina
Limba şi literatura română.

Modalităţi de remediere

Se propun ca măsuri de remediere pregătirea suplimentară a elevilor de clasele a VIII-a la limba şi

literatura română. De asemenea se intenţionează pregătirea elevilor cu rezultate bune, în vederea
participării la olimpiadele şi concursurile şcolare prevăzute în calendarul activităţilor extraşcolare
aprobate de MEN.
Pentru a verifica eficienţa planului de remediere propus, membrii catedrei au decis o constantă
analiză comparativă a rezultatelor obţinute de elevi la testele iniţiale cu cele din testele sumative
ulterioare.

Şef de catedră,
prof Corina Raluca Burloiu