Dezvoltarea tehnologiilor multimedia și influența lor

asupra industriei publicitare

Amedea Saletti

Publicitate, Anul I

Eseu – Multimedia

Profesor coordonator - Ionuț Suciu

Universiteatea de Vest Timișoara

 Dezvoltarea tehnologiilor multimedia și influența lor

asupra industriei publicitare

Multimedia este instrumentul care mediază, comunică și distribuie informații.

Reprezentând un ansamblu de tehnici (texte, imagini fixe sau animate, sunete, grafică), permite
recepționarea, depozitarea, prezentarea și prelucrarea informațiilor simultan și interactiv.
Totalitatea mijloacelor de informare a maselor formează mass-media. Mass-media are un rol
important în viața socială, educând, diversificând dar și manipulând masele de oameni.
Supranumită "a patra putere in stat", mass-media a devenit centrul gravitațional în funcție de
care se poziționează restul segmentelor sociale (politicieni, producători, consumatori).

În evoluția tehnologiilor mass-media, primul pas important a fost făcută odată cu apariţia
tiparului, inventat de catre Johann Gutenberg în 1453. Efectele se regăsesc și în domeniul
economic, mai specific în relația dintre consumator și producător, în momentul în care sporirea
vânzărilor depinde de o cât mai bună diseminare a produsului. Promovarea produselor şi a
servicilor a căpătat noi dimensiuni. Guglielmo Marconi, inginer și fizician italian, inventează
400 de ani mai târziu telegraful fără fir și antena de emisie, iar în 1895 oferă un avânt
impresionant publicității odată cu inventarea radioului, datorită posibilităţilor de cuprindere a
unui public foarte numeros şi variat, dirijat prin stimuli auditivi. În continuare, economia statelor
industrializate se dezvoltă exploziv. Restul mijloacelor electronice de comunicare se dezvoltă
rapid în a doua jumătate a secolului XX, apariția lor aducând un aport considerabil cererii de noi
produse. Mesajele audio-vizuale devin cele mai practice, deoarece vehiculează informații stocate
în bănci de date, care sunt transmise rapid la distanțe mari. Odată cu apariţia World Wide Web-
ului (www), inventat de către Tim Berners-Lee în 1990, industria publicitară şi-a pus amprenta şi
asupra lumii virtuale, moment în care se produce o turnură care face internetul să depindă de
publicitate.
 În consecință, publicitatea ia amploare, ocupându-se cu promovarea bunurilor,
serviciilor, companiilor şi ideilor, prin mesaje plătite. Scopul direct al acestor mesaje este
stimularea dorinţelor clienţilor potenţiali, şi formarea asociaţiilor pozitive în legătură cu produsul
sau compania promovată, scop care este atins prin metode subliminale, de sugestie, de creere a
dorinței.

Formatul reclamei influenţează atât impactul acesteia cât şi costul ei. O unică schimbare a
designului reclamei poate avea o influenţă hotărâtoare asupra efectului său. Ilustraţia este primul
lucru pe care-l obsearvă cititorul şi de aceea ea trebuie să fie suficient de expresivă pentru a-i
atrage atenţia. Publicitatea este modalitatea de a câștiga inima clienților, prezentând ceva într-un
mod seducător, este tipul de "returnare a investiției" pe care compania o face în realitate.
Industria publicitară este un lanț infinit de evenimente, prin modul în care toți producătorii și
consumatorii interacționează.
Publicitatea reprezintă un element crucial în hrănirea acestui sistem complex, mass-media.
Economia mondială sporește datorită publicității, la fel și fenomenelor sociale. Ar fi dificil să ne
imaginăm că companiile pot să prospere fără publicitate. Pentru producător, reclama înfățișează
o constantă a strategiei generice de promovare. La nivel planetar se ajunge la fenomenul de
masificare: toți oamenii, indiferent de cultură, valori, credințe, scopuri, sunt legați de consumul
aceluiași produs mass-media, dar creează identități în momentul în care oamenii sunt fragmentați
în publicuri țintă, mai bine definite.

Rolurile pe care le îndeplinește multimedia "în culise", constau în manipularea opiniei

publice prin mass-media. Viețile oamenilor sunt organizate în funcție de informațiile pe care le
primesc. Aspectele care demoralizează societatea încep de la impunerea de roluri stricte,
oamenii fiind obiectificați, promovându-se violența în relație cu competiția, prezentându-se un
model învingător care trebuie urmat (sportivi, actori, modele, bussines man, ș.a.) prezentarea
brandurilor mari ca modalitate de afirmare în societate. Transmiterea informațiilor eronate e la
ordinea zilei, ea fiind simulată și cumpărată. Mass-media și publicitatea impun norme sociale,
atitudini și comportamente, standardizează viziunea socială înspre stereotipuri și glorifică
comportamente care denotă virtuți, aspirații și sensuri.
 Publicitatea creează imaginea produsului care denotă unicitate, contradicția este că
produsul este manufacturat în masă! Consecința este că unicitatea e împărtășită între
consumatori. În procesul de achiziţionare a unui produs imaginea îndeplineşte trei funcţii
principale: acea de auto-aprobare -clientul cumpără acel produs pentru a-şi demonstra lui însuşi
că merită, funcţia de exprimare a unui sistem de valori -ecologiştii vor cumpăra maşini cu un
consum mai mic de carburant etc. Această eră sporește consumerismul la cote inimaginabile,
divizând oamenii în funcție de avuții. Chiar dacă pare că nu există limitări în publicitate și că
avem acces la orice, defapt chiar ea este unica alternativă. Informația vehiculată este permanent
controlată de guvern, de corporații și firme imense.

Oamenii cu putere, oamenii care dețin capital, domină spațiul economic. Mass-media se
reproduce de pe urma lor. Așadar, suprimarea presei libere, a informației, este direct
proporțională cu suprimarea democrației, toate aceastea în favoarea advertisingului. Mass-media
ne formează consimțământul, care este manufacturat în mod continuu, lucrând ca o mașinărie
propagandistă.

Depresia, anxietatea și stresul apar din cauza folosirii excesive a canalelor social-media.
Constant ne comparăm cu alți oameni și avem nevoie de confirmare, de validare. În social-media
noi suntem produsul, dându-le voie altora să ne atribuie valori. Acest fenomen duce la
schimbarea identității, fiind un alt factor important al industriei publicitare, fâcându-ne să simțim
că avem nevoie de marfă ca să ne afrimăm, ca să fim în trend, ca să creem apartenență la un
anumit grup social, sau ca să ne diferențiem. Cu alte cuvinte, așa cum spune Karl Marx, are loc o
fetișizare a mărfii. Valoarea mărfii nu mai este dată de utilitatea ei, ci de sensul ontologic.
Materiale bibliografice și webografice:

www.historia.ro

https://www.youtube.com/TedTalks

Consimțământul manufactural – Noam Chomsky (1988)

Managementul marketingului, Kotler, Philip, (2001)

Manual de publicitate -Russel, Thomas, Lane, Ronald, (2002)

Viața mea în publicitate – Claude Hopkins (1923)

Simulacre și Simulare – Jean Baudrillarde