Necesitatea si esenta creditului

Existenta proceselor de porducere a marfurilor si serviciilor este imposibila fara existenta relatiilor de
creditare, de aici reiese si necesitatea creditului. Fiecare agent economic, desfasurind activitatea
economica, permanent schimba forma capitalului sau, initial capitalul existent in forma monetara. Dupa
incetarea procesului de productie si consumarea tuturor factorilor de producere, capitalul se transforma in
forma de marfa. Dupa realizarea marfurilor, capitalul din nou se transforma in forma monetara. Aceasta
rotatie a mijloacelor banesti se numeste ciclul de rotatie a capitalului, repetarea ciclului este numita rotatia
capitalului. Marimea capitalului necesar pentru decurgerea fara intrerupere a capitalului permanent
oscileaza. Marimea oscilatiilor depinde de caracterul activitatii desfasurate de agentii economici. In
legatura cu oscilatiile capitalului , la fiecare agent, in unele perioade apar necesitati de mijloace banesti
temporal libere, in cazul micsorarii capitalului, iar ununele cazuri, apar mijloace banesti suplimentare in
acest cazare loc o crestere a capitalului.
Existenta in permanenta a agentilor care au surplusuri temporale de capital si a celor care au necesitati
temporale de capital au dus la aparitia unor relatii economice. Relatiile economice in baza carora se
redistribuiesc mijloace banesti temporar libere se numesc relatii de creditare.
Rolul creditului in economie se manifesta prin functiile pa care le indeplinesc. Cu ajutorul creditului
este asigurata continuitatea ciclului de productie, apar noi edificii activitati,etc.
Creditul isi are originea din cuvintul latin “creditum” care insemna a crede, a avea inredere.Aceasta
origine a notiunii de credit scoate in evidenta un element psihologic absolut necesar existentei unei
operatiuni de imprumut incredere.
La aparitia sa creditul era realizat sub forma de imprumut natural in care un individ acorda altuia un
bun sau un serviciu. In present formele creditului au evoluat cu mare rapiditate datorita dezvoltarilor
societatilor. Notiunea de credit este continuta in art.3 al Legii institutiilor financiare conform care “credit”
este: orice angajament de a acorda bani in impumut cu conditia rambursarii lor, si platii dobinzii si a altor
plati aferente, orice prelungire a termenului de rambursarii lor, si platii dobinzii si a lator plati aferente,
orice prelungire a temenului de rambursare a datoriei , precum si orice angajament de a achizitiona o
creanta sau alte drepturi de a efectua plata.
Definitia creditului este-operatiunea prin care se ia in stapinire imediata resurse, in schimbul unei
promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal insotite de plata unei dobinzi ce ramburseaza pe
imprumutator.
Operatiunea de creditare priveste doua parti. O parte acorda creditul, cealalta parte il primeste. Operatiuni
de creditare pot interveni intr-o gama ampla de relatii intre indivizi cit sub forma unor acorduri personale
simple, cit si sub forma de tranzactii formalizate si formulate in cadrul unor contracte complexe.
Formele de credit
Creditul bancar este imprumut banesc acordat solicitantilor de catre institutiile specializate, denumite
institutii bancare, sub forma baneasca pentru un timp determinat ce va fi rambursat in viitor la o anumita
data, fin insotit de dobinda.
Creditul commercial presupune acordarea imprumutului in cadrul activitalor comerciale, creditul se
acorda in forma naturala dar se ramburseaza in forma monetara. Vinzatorul transmite marfa in schimbul
careia nu primeste bani, dar primeste un document care contine obligatiunea cumparatorului de a achita
costul marfii plus dobinda la creditul respective, acest document se numeste cambia.
Creditul de stat se subintelege creditul acordat de personae fizice si juridice bugetului de stat, el sa acorda
in forma de emisiune de hirtii de valoare de stat. Acest credit se foloseste pentru acoperirea deficitului
bugetar.
Creditul de consum reprezinta un credit pe termen mijlociu sau scurt acordat persoanelor individuale si
destinat acoperirii costurilor bunurilor si serviciilor de care beneficiaza.
Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit, sunt extreme
de diverse. In amplitudinea sa , esenta raportului de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor
caracteristice:
1. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste
apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata angajarii
sale etc
In calitate de creditori se afirma intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati
monetare. Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea profitului, costituie foduri de rezerva,
remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei nationale. In
acelas timp cresterea venitului populatiei, prin angajarea masiva in procesele economice, prin nivel
inalt de productivitate a muncii si prin economisire, a facut din populatie un factor major in
operatiuni de creditare, in primul rind in rol de creditor. In calitate de debitori alaturi de
 intreprinderi si populatie se afirma statul, ca unul din principalii debitori. In tarile dezvolate atit
intreprinderi si populatia sunt debitori majori, cit si statul este un debitor major. Indatoririle sale se
pot compara in volum cu cele ale populatiei si intreprinderilor/
2. Promisiunea de rambursare, element essential al raportului de credit, presupune riscuri, si necesita,
In consecinta, adesea, angajarea unei garantii. In raporturile de credit, riscurile probabile sunt:
- riscul de nerambursare consta in probabilitatea intirzierii platii sau a incapacitatii de plata
datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau dificientelor imprumutului.
- Riscul de imobilizare survine la banca, sau la detonator de depozite, care nu este in masura
sa satisfaca cererile titularului de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor
acordate.
- garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care
debitorul este in incapacitate. In cazul garantiei simple, garantul are dreptul de a discuta
asupra indeplinirii obligatieisale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, in cazul
in care exista mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa. In cazul garantiei
solidare garantul poate fi tras la raspundere pentru a plati concomitant, sau chiar inaintea
debitorului, daca apparent prezinta conditii preferabile de solbabilitate.
3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. De la termene
foarte scurte , 24 ore, termen practicat intre banci pe pietele mondiale, si incheindu-se cu termene
de la 30 la 50 de ani si chiar 100, in cazul imprumuturilor pentru constructia de locuinte.
Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor, sau credite de consum, este
Caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termen mijlociu si lung implica
adesea rambursarea esalonata.
4. Dobinda, este o carcteristica esentiala a creditului. In acordurile de credit s-a incetatenit clauza
dobinzii fixe. Insa in anii 70 a aparut notiunea de dobinda variabila, ce variaza in dependenta de
inflatie.
5. Tranzactia (Acordarea creditului). Creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice;
acordarea unui imprumut, vinzarea unei obligatiuni , angajarea unui deposit. In ultimul timp s-a
dezvoltat sistemul de credit deschis, in cadrul caruia imprumuturile effective intervin la intervale
liber alese de debitor.
Acordarea creditelor, este un act de mare importanta, in vederea caruia creditorul trebuie sa-si
asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului.
In acest sens bancile isi creaza un cadru propriu de informare si documentare, sau apeleaza la agenti
specializati care studiaza capacitatea de plata si, respective potentialul economic al firmelor.
In economie actioneaza trei mari categorii de participanti (denumiti agenti ultimi sau unitati de
cheltuieli), care sunt apreciati dupa rezultatul bugetului lor
- unitatile excedentare, care economisesc (si cauta plasament pentru aceste economii)
aceste unitati fiind de fapt familie
- unitati deficitare ale caror cheltuieli de dezvolatare in principal, sunt superioare
propriilor lor acumulari sau economii, aceste sunt intreprinderi non-finanaciare;
- unitati cu situatii alternative, respective uneori excedentare, alteori deficitare, situatii in
care se afla administratia si exteriorul
Este evident ca in aceasta acceptiune se porneste de la considerarea ecuatiei general
acceptata:economii=investitii, care exprima orientarea fluxului economic general si deci releva faptul
essential ca in economie ezista doi poli:imprumutatorul final si imprumutatul ultimo, participanti
preponderenti ai procesului de restribuire a capitalului in economie , intre care se desfasoara multiple
circuite, un prin circuit este reprezentat de datoria primara.
Principalii intermediari finananciari bancari emit active secundare, constituie essential prin diferitele forme
de moneda in circulatie. O alta categorie de intermediari finaciari, intermediari financiari non-bankari, in
principal organisme specializate in colectarea economiilor, casei de economii, fonduri de pensii, companii
de asigurari, nu au putere sa creeze moneda. Acestea emit in principal quas-monedi si uneori si active
financiare specifice, valori mobiliare.
Un rol deosebit in creatia datoriei secundare si efectuarea finantarii indirecte il au intermediarii financiari
bancari. Aceastea actioneaza prin operarea unor transformari care sunt necesare sau sunt dorite de clientii
lor. In primul rind, intermediarii financiari bancari care transforma active financiare in active lichide
promovind preferintele pentru lichiditatile clientilor lor. Detinatorii de active financiare, formele datoriei
primare, care, prin natura lor, sunt conitionale si riscante, le ofera bancilor spre achizitie, obtinind active
lichide, expresia datoriei secundare.
In al doilea rind , intermediarii financiari bancari transforma economiile pe termen scurt in imprumuturi pe
termen mediu si lung. Se rezolva astfel o contradictie fundamentala in fluxul economiei-investitie. In timp
ce familie prefera in general sa formeze depozite pe termen scurt, fapt ce corespunde preferintelor lor
pentru lichiditate, intreprinderile doresc sa beneficieze de imprumuturi pe termen mediu si lung, in masura
sa asigure infaptuirea proiectelor lor de dezvoltare.
Astfel aceasta “armonizare” a ‘capacitatii de finanatiare” a familiilor cu “nevoile de finantiare” a
intreprinderilor , care constituie continutul finantarilor indirecte, evita devenirea inutila a unei parti din
economii si creaza implicit conditii pentru un inalt nivel al finantarii si deci al investitiilor si dezvoltarii
economice.

II. Particularitatile operatiunilor creditare in RM.

Operatiunile de creditare sunt effectuate pe baza urmatoarelor legi si regulamente:
1.Legea institutiilor financiare nr.121-p din 27/12/97;
2.Regulamentul provizoriu al BNM cu privire la creditul bancar, nr 14 din 26/03/93;
3.Regulamentul BNM nr 3/09 cu privire la creditele mari din 01/12/95;
4.Regulamentul BNM nr 1/09 prinvind incheierea acordurilor cu personae affiliate bancilor comerciale,
inclusive eliberarea creditelor din 10/11/93;
5.Instruciunea nr 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor in valuta straina din 02/02/96;
6.Legea cu privire la gaj nr.838-XIII, 23/05/96;
7.Regulematul provizoriu al BNM privind modul de eliberare a garantiilor si cautiunilor;
8.Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi;
9.Codul civil;
10.Codul de procedura civila;
11.Codul penal.
Pentru efectuarea creditarii eficiente, e necesara efectuarea urmatorilor pasi:a) definirea scopului
creditarii;b) analiza informatiei si documentelor prezentate la banca in vederea aprobarii creditului;c)
analizacreditelor;d) asigurarea rambursarii creditelor;e) urmarirea creditelor.
Definirea scopului creditarii.
Agentii economici inregistrati in palata de stat de inregistrare pe linga ministerul justitiei in mod stabilit
care au deschis contul de decontare in banca, pot beneficia de credite pe un termen nu mai mare de 12 luni
(credit pe termen mediu), credite investitionale si ipotecare, mai mult de 5 ani in cazuri exceptionale in
baza unor programe bine determinate.
Credite pot fi oferite in urmatoare scopuri:
-cererea unor fonduri fixe noi (capitalul de baza), extinderea, reconstructia, reutilizarea tehnica a acelora in
actiune si restabilirea celor uzate si in vederea majorarii capitalului de circulatie al agentilor economici;
-acumularea rezervelor sezoniere (provizorii) de valori material-marfare, de productie nefinisata, de
productie finite si marfuri;
-evidenta cambiilor;
-satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei;
-rascumpararea patrimoniului de stat;
-alte scopuri, la unele necoincidente dintre incasari si plati in procesul circulatiei capitalului propriu.
Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:
1.Credite acordate agriculturii, industriei alimentare-astfel de credite se elibereaza in scopul finantarii
producerii in agricultura si in industria alimentara;
2.Credite acordate pentru costructie si imbunatatire funciara-se elibereaza pentru finantarea constructiilor si
imbunatatirii funciare;
3.Credite de consum-se elibereaza persoanelor fizice pentru cheltuieli gospodaresti de familie si alte
cheltuieli personale;
4.Credite acordate industriei energeticii si a combustibilului-se elibereaza pentru finantarea producerii de
resurse energetice si agenti energetici (gaz, benzina,electricitate etc);
5.Credite acordate bancilor-se elibereaza altor banci, deasemenea presupune acordarea de overdrafte
temporare;
6.Credite acordate guvernului-se elibereaza Guvernului RM si municipalitatilor.
7.Credite acordate industriei comertului-sunt eliberate pentru finantarea industriei, comertului si in scopuri
profesionale;
8.Credite acordate pentru procurarea imobilului-sunt acordate pentru procurarea imobilului;
9.Credite acordate pentru constructia drumurilor si tranportare-sunt eliberate pentru constructia drumurilor
si dezvoltarea domeniului transportarii;
10.Alte credite acordate clientilor.
Creditul nu poate fi utlizat pentru acoperirea bresilor financiare, lipsei de spirit gospodarescsi pierderi.

Informatia si documentele prezentate la banca in vederea aprobarii creditului

Pentru primirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca urmatoarele:
a) Cererea clientului de acordarea creditului;b) Informatia de baza despre client:darile de seama contabile
pentru anul precedent (inclusive bilanturile lunare);contractile privind actiunile creditare; business-planul
pentru perioada curenta; prognozarea circulatiei mijlacelor banesti in periaoada de folosire a creditului, pe
linga acesta, in cazul creditarii pentru activitatea de investire trebuie prezentata argumentarea tehnico-
economica, documentatia de proiect si deviz, concluzia respestiva a organului corespunzator; concluzia
expertizei ecologice, proiectul resurselor de finantare;c) argumentarea tehnico-economica a creditului si
termenul rambursarii acestuia
In dosarul personal al creditului se afla urmatoarele documente:
1.Permisiunea de acordare a creditului, eliberata de organul competent
2.Contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozitiile directiei operatiuni bancare
3.Documentele prezentate de client
4.Documentele privind asigurarea creditului:
a) in caz ca se depune gaj
-contract de gaj;
-certificat de inregistrare notariala;
-nota informative despre controlul la fata locului a averii si estimatia gajului;
-alte documente prezentate la intocmirea gajului;
-informarea ce confirma posibilitatea realizarii gajului.
b) in cazul ca se da garantie, se depune cautiune:
-garantie, cautiune legalizata notarial;
-analiza situatiei financiare a garantului, cautionatarului;
-aviz despre inregistrarea garantiei sau contractului cu banca-garant despre ordinea executarii scrisorii de
garantie.
c) in cazul ca este de accord cu cesiunea numerarului:
-acord despre cesiunea numerarului
Activitatea de creditara bancara a agentilor economici
O componenta dintre cele mai importante si dificile ale tranzactiei spre economia de piata o constituie
formarea unei piete a capitalurilor. Aceasta presupune crearea unui sistem bancar efficient, care sa
mobilizeze resursele banesti de la populatie si agenti economici in vederea reinvestirii rapide in activitati
economice profitabile, contribuind astfel la sporirea vitezei de rotatie a banilorcare, comparative cu cea din
tarile dezvoltate, este de 2—3 ori mai mica.
Una din atributiile cele mai importante ale bancilor este legata de calitatea bancilor nemijlocit de credite.
In aceasta calitate bancile se ocupa de formarea resurselor, atragerea clientilor, acordarea creditelor si
elaborarea strategiei de creditare in care un loc important in corelatia dintre resurse si necesitati. Sistemul
bancar reprezinta o veriga indispensabila a strategiei de dezvoltare a unei tari. Fiecare stat isi stabileste
propria structura in domeniul bancar, in functie de obiectivele strategice propuse.
O activitate bancara sigur si profitabila presupune, pe de o parte, protectia disponibilitatilor din conturile
deponentilor si investitiilor actionarilor bancii prin reducerea riscului, dar si permanenta fructificare a
posibilitatilor oferite de piata. Acest lucru nu se realizeaza refuzind acordarea unui credit sau stabilind
termini si conditii de creditare care sa descurajeze clientii sa mai apeleze la credite
Exista principii de creditare care, care daca nu sunt aplicate consecvent permit reducerea gradului de
incertitudinesi, prin urmare, a riscului implicat in creditare.
Aceste principii se refera la :
-solicitantul creditului (debitorul)
-cererea de creditare (obiectivele urmarite)
-rambursare (rate si termene)
-dobinzi si comisioane bancare (remunerarea creditului)
-garantarea (modalitati de asigurare si recuperare)
Solicitantul creditului
Acceptul unei banci de a acorda un credit reflecta punctual ei de vedere privind capacitatea de
rambursare, prezenta si viitoare, a clientului. Prin urmare, este esntial ca banca sa obtina cit mai multe
informatii in legatura cu situatia financiara a potentialului client sis a fie sigura ca se poate baza pe toate
informatiile oferite de acesta. In aceasta analiza, banca trebuie sa ia in considerare masura in care il
cunoaste pe client; analiza se face diferentiat pentru un client nou si pentru un client traditional.
Daca solicitantul este deja un client al bancii, banca va lua in considerare evidentele salereferitoare la
acesta, de exemplu daca la creditele anterioare- a respectat graficul de rambursare a ratelor dobinzilor.
Orice solicitare de reinnoire a unui credit se bazeaza pe relatiile anterioare cu clientul.
Solicitarile noilor clienti trebuie tratate diferit. Daca cel care solicita un credit nu este clientul bancii, ca
un prim pas, trebuie sa se obtina referinte satisfacatoare despre integritatea si situatia financiara a
persoanelor care conduc afacerea. Trebuie sa obtina informatiile necesare relevante de care are nevoie
banca.
Cererea de creditare
Aspecte determinate care vor fi luate in considerare atunci cind se analizeza cererea de creditare sunt:
-competenta legala a solicitantului
-destinatia creditului
-valoarea creditului
-durata creditarii
-esalonarea ratelor scadente
-garantarea creditului solicitat
-marja de profit pe care o va incasa banca din credit
Banca trebuie sa ia in considerare daca imprumutul solicitat, se inscrie in politica de ansamblu de
creditare a bancii. O banca poate limita sumele pe care le va imprumuta unui anumit sector industrial sau
commercial, sau exista o reglementare a Bancii Nationale in ceea ce priveste creditarea unuio anumit
sector.
Cererea clientului trebuie sustinuta de un flux monetary prognozat (cash flow).Acesta poate lua forma
unui document care se indice lichiditatile curente si cheltuielile prevazute. Deci, acesta va arata valoarea
fondurilor disponibile in timp. Prognoza trebuie sa include sumele atrase de client si orice plati si dobinzi
datorate bancii.
Rambursarea
Prognoza fluxului de fonduri disponibile va indica durata realista a rambursarii creditului. Pentru ca o
afacere sa aiba success, ea trebuie sa aiba suficiente lichiditati. Daca persoana juridical incearca sa
ramburseze creditul prea repede, s-ar putea sa ramina fara lichiditati sis a nu poata sa-si desfasoare
corespunzator activitatea in continuare si chiar sa dea faliment. Este preferabil ca rambursarea creditului sa
se realizeze in rate mai mice, valoric, esalonate, pe o perioada mai mare, dar pe care afacerea le poate
acoperi, intru-un mod realist, decit sa fie efectuata intr-o perioada mai scurta, in rate mai mari/
Insasi banca va constata ca este sa cistige sufficient din alte activitati bancare incit sa acopere costul unui
credit neperformant, fiind peferabila rambursarea in rate mai mici , decit fortarea rambursarii rapide, cu
riscul de a nu se putea rambursa creditul. In ceea ce priveste perioada de rambursare a creditului, se
impune asigurarea unui echilibru intre fondurile de care dispune clientul in timp si reducerea perioadelor de
esalonare a ratelor.
Dobinzi si comisioane bancare (remunerarea creditului
Remunerarea creditului este foarte importanta, deoarece constituie una dintre modalitatile principale prin
care banca realizeaza profit. In unele tari se obisnuieste ca bancile sa perceapaclientilor un commission de
negociere, pentru acoperirea costurilor de instrumentare a creditului. In practica romineasca, aceste costuri
urmeaza sa se acopere prin rata dobinzii, desi comisioanele se platesc adesea, prin credit. Bancile trebuie sa
se asigure ca percep o rata a dobinzii care sa asigure prifitabilitatea fiecarei actiuni de creditare. Totusi ,
bancile trebuie sa se asigure ca dobinda si comisioanele percepute sunt competitive, comparative cu cele
practicate de alte banci si institutii financiare de pe piata; in caz contrar clientii vor solicita credite din alta
parte. Riscul asumat prin acordarea unui imprumut, trebuie in “recompense” pe care o primeste banca. Este
normal ca o banca sa perceapa o rata mai mare a dobinzii, daca ea considera ca un anumit credit incuba un
risc mai mare. In mod similar, este posibil ca o banca sa perceapa o dobinda mai mica, pentru
imprumuturile garantate prin forme asiguratorii certe, neriscante sau cu risc minim. Cu toate acestea, banca
trebuie sa-i permita clientului sa dispuna de sufucient numerar pentru a putea sa-si desfasoare activitatea
nestingherit; in caz contrar stabilirea unei rate de dobinda prea mare poate determina un risc de credit
sporit.
Garantia
Datorita mediului competitive in care opereaza bancilce nu pot totdeuna stabili rate ale dobinzii care sa
reflecte, realist, riscul inerent unei situatii date. Daca o banca solicita o rata de dobinda prea mare, clientul
se poate adresa concurentei si, prin urmare banca pierde un client. Pentru a putea stabili o rata de dobinda
mai mica, o banca poate solicita drept garantie active de o anumita valoare, cu dreptul de le vinde in cazul
in care clientul nu reuseste sa ramburseze creditul. Acesta este cunoscuta sub denumirea de garantie reala.
Orice decizie privind creditarea unui client trebuie sa ia in considerare capacitatea prezenta si viitoare a
clientului, de a rambursa creditul din resurse proprii. Cu alte cuvinte, decizia de creditare trebuie luata
inainte de a adduce in discutie garantia.
Banca va trebui sa ia in considerare o valoare care sa poata atribui in mod realist oricarei garantii oferite
de client si cit de usor va fi sa transform, in numerar garantia, in caz ca apare necesitatea executarii ei.
Garantia nu constituie pentru banca sursa principala de rambursare, respective de recuperare a creditelor.
Creditele acordate de catre BC Moldova Agroindbank SA
Una dintre bancile care activeaza in Republica Moldova la care produsul credite este foarte bine
dezvoltat, oferind diferite tipuri de credite, este BC Moldova Agroindbank SA. Aceasta banca ofera credite
pentru toate tipurile de persoane, persoane fizice si juridice, cu garantii si fara garantii.
Modul de acordare a creditelor la BC Moldova Agroindbank SA sunt unele particularitati similare ca si
la celelalte banci care activeaza in Republica Moldova , dar si multe diferente in pprimul rind incepind de
la dobinda creditului, perfectarea actelor, comisioanele, procentul care se percepe si de la ce suma, tipurile
de garantii in dependenta de tipurile de credite, modalitatea de aprobare.
Perfectarea creditelor
La BC Moldova Agroindbank SA persoana care perfecteaza creditele se numeste specialist de credite
care indeplineste toate etapele intocmire a creditelor conform legislatiei, regulamentului BNM si MAIB.
Din start se efectueaza interviul interimar, se verifica istoria de creditare a clientului, conform
reglementarilor in vigoare, se evalueaza corespunderea clientului cerintelor minimale si informeaza
clientul despre produsele oferite de banca.
- Specialistul de credite determina, in comun cu clientul, cele mai acceptabile pentru client
produse bancare si conditiile optimale de primire a lor.
- Se culege si se analizeaza toate documentele necesare pentru efectuarea analizei
solvabilitatii clientului (juridice, financiare, nefinanciare).
- Se analizeaza riscurile aferente activitatii clientului si afacerii de credit, clasifica clientul
si creditul.
- Spesialistul de credite primeste de la client setul complet de documente privind
acordarea creditului prevazut in Programele de Prezentare a Produselor si a altor active
normative interne, identifica clientul conform”Programului prevenirea si combaterea
spalarii banilor in banca”, verifica corectitudinea completarii documentelor si
componenta lor
- Perfecteaza concluzia privind acordarea creditului, conform Schemei tehnologice a
vinzarii produsului si Hartii tehnologice.
- Efectueaza evaluarea capacitatii de exercitiu a clientului.
- Efectueaza evaluarea situatiei financiare a imprumutantului
- Prezinta personal contractile de credit, de gaj/ipoteca si alte documente aferente la
birourile notariale, oficiile cadastrale teritoriale, Centrul de evidenta a gajului, Agentia de
Stat pentru Proprietatea Intelectuala, registratorilor independenti si in alte organe
abilitate de inregistrarea gajului, pentru autentificarea si/sau inregistrarea lor.
- Efectueaza deschiderea, inchiderea si gestionarea conturilor de imprumut a clientilor.
- Efectueaza decontarile pe conturile clientilor ce tine de creditarea clientilor.
- Tine Dosarul de credit al clientului conform standardelor aprobate si cerintelor stabilite
Tipurile de credite la BC Moldova Agroindbank SA
Creditele acordate de catre banca se clasifica in trei categorii
1.Credite pentru persoane fizice
2.Credite pentru persoane fizice lucratori migranti
3.Credite pentru persoane juridice
Credite pentru persoane fizice
-Credite pentru finantarea cheltuielilor personale
-Credit imobiliar din resurse EFSE
-Credit multioptional (pentru clienti cu istorie creditara pozitiva la MAIB)
-Credit multioptional (pentru clienti fara istorie de creditare la MAIB)
-Credit imobiliar
-Credit imobiliar avanti
-Carduri de credit
-Credit overdraft
 -Credit Auto
Credite pentru persoane fizice lucratori migranti
-Credit imobiliar
Credite pentru persoane juridice
Creditele pentru aceasta categorie se acorda in dependenta de structura organizational-juridica a
intreprinderii
-Credite pentru agricultura:
Creditul multioptional – agro
Creditul multioptional – agro plus
-Clienti corporative:
Credite clienti corporative
-Intreprinderi mici:
Credite pentru capital circulant
Credite pentru intreprinderi nou create
Credite pentru scopuri investitionale
Overdraft
Garantii bancare
Acreditive
Finantarea ordinelor de procurare
Linii de credit Revolving
-Microintreprinderi
Credite pentru capital circulant
Credite pentru scopuri investitionale
Credite pentru intreprinderi nou create
Garantii bancare
Acreditive
-Microcredite
Credit Simplu+
Credit Business+
Credit Multioptional Agro
Credit Universal Agro Plus
Credit Imobiliar
Autocredit