Auditul Surselor Regenerabile

MATERIALE IZOLATOARE
ECOLOGICE.

EXEMPLE DE UTILIZARE

Indrumator: conf.dr.ing. Angela Pleşa

Masterand:
Sectia: ER an 2

1
 Auditul Surselor Regenerabile
Generalitati
Cladirile sunt cel mai mare consumator de energie, folosind 40% din energia totala
consumata, mai mult decat este nevoie in transport (32%) si in industrie (28%). Izolarea
cladirilor poate reduce substantial consumul de energie si costurile aferente.

Orice cladire poate consuma mai putina energie daca este izolata. Materialele
termoizolante sunt usor de instalat si rezista pe toata durata de viata a cladirii fara sa necesite
intretinere.

Secretul unei izolari de calitate consta in gasirea materialului termoizolant cel mai
potrivit pentru fiecare tip de aplicatie. Alegerea corecta a produsului si in special a grosimii
materialului de izolare trebuie sa asigure nu doar o eficienta energetica ridicata in cladiri, dar si
un climat interior agreabil, un mediu igienic si un confort ridicat.

Avantajele izolarii termice a locuintelor

- Reducea facturilor de incalzire prin prevenirea pierderilor de caldura

- Proprietati acustice deosebite prin absorbtia zgomotului - blocheaza zgomotul din afara si
izoleaza zgomotul din interior
- Produse neinflamabile - asigura o protectie ridicata a cladirilor la incendiu
- Rezistenta difuza joasa - asigura permeabilitatea izolatiei, casa „respira"
- Stabilitate de forma si de volum la schimbarile de temperatura
- Coeficient de conductibilitate termica scazut - proprietati termice si de izolare excelente ale
materialului
- Produsele rezista pe toata durata de viata a cladirii
- Produse obtinute din materiale reciclabile
- Nu necesita intretinere
- Usor de instalat
- Reducea costurilor de manipulare si transport prin-un ambalaj eficient comprimat

Izolarea locuintelor este cea mai usoara si economica metoda de reducere a

consumului de energie, a costurilor de incalzire si racire, precum si de protectie a mediului. Cu
cat este mai bine izolata cladirea, cu atat mai multa energie poate fi economisita pentru ca
utilizarea de materiale izolante asigura o temperatura constanta in interior si nu permite
influentarea acesteia de diversele modificari climatice care pot aparea la un moment dat.

In continuare voi prezenta cateva dintre materialele izolatoare eologice care se

folosesc in constructii pentru izolarea cladirilor:

2
 Auditul Surselor Regenerabile

1.Denim reciclat

Denimul, sau mai pe româneşte zis pânza de doc, este materialul din care sunt
confecţionaţi popularii pantaloni blue-jeans. Acest tip de material izolator se realizează din
reciclarea acestor pantaloni şi a deşeurilor rezultate la fabricarea lor, după ce sunt curăţate şi
tratate cu acid boric, care conferă produsului finit rezistenţă la foc, insecte şi mucegai.

Izolaţia cu denim este 100% reciclată, iar bumbacul din care este produsă pânza nu
emană nici un gaz chimic. Se instalează rapid şi uşor, fără echipament special sau îmbrăcăminte
de protecţie.

Avantajele izolaţiei din denim:

- procesul de fabricaţie consumă puţină energie, iar izolatorul este 100% reciclabil;
- nu conţine compuşi iritanţi pentru gât sau piele;
- este plăcut la atingere şi uşor de montat pe pereţi;
- bumbacul este şi un bun izolator fonic.

3
 Auditul Surselor Regenerabile
În prezent izolaţia cu denim nu a ajuns în România şi nu este prezentă în oferta niciunui
magazin local de materiale de construcţii, însă în curând ea va deveni o alternativă viabilă şi la
noi. Mai mulţi oameni de afaceri americani care lucrează deja în domeniul imobiliar la noi în
ţară au decis să deschidă o fabrică de izolaţii din denim, cu o investiţie iniţială de 9 milioane
euro. Fabrica va fi amplasată pe şoseaua de Centură a Capitalei, lângă Mogoşoaia.

2. Lâna de oaie

Lâna este un izolator excelent, folosit ca atare de mii de ani, în nenumărate tipuri de
haine, căciuli sau chiar încălţăminte. Calităţile lânei provin din dispunerea firelor de păr,
între care se formează mici goluri de aer, cu rol excelent de izolare termică.

Nu degeaba se spune că, în vechime, ciobanii români îşi păstrau cuşma de oaie pe cap şi
vara şi iarna, pentru a-i proteja atât de ger, cât şi de arşiţă.

În mod similar, stratul de lână utilizat modern pentru izolarea locuinţelor (un fel de
saltele care se fixează pe perete) are mai multe avantaje, dintre care merită menţionate:

- material 100% natural, regenerabil şi biodegradabil;

- procesul de fabricaţie consumă cu 15% mai puţină energie decât izolaţia din fibră de sticlă;

4
 Auditul Surselor Regenerabile
- perfect sigur la atingere şi uşor de instalat;
- nu este iritant pentru piele, ochi sau plămâni;
- este ignifugat şi rezistent la apă, în urma unor tratamente specifice.

Acest tip de izolator se fabrică din fibre de lână naturală, spălată şi tratată, care sunt
compactate mecanic folosind maxim 12% fibre de poliester, pentru a forma plăci, saltele sau
role. Izolaţia de lână se foloseşte ca izolator termic şi fonic, atât la construcţii uşoare (case pe
structură de lemn) cât şi la clădiri din cărămidă.

Fără a face reclamă vreunei firme anume, putem spune că izolaţia din lână de oaie este
deja prezentă în oferta cel puţin a unei firme din România, la preţuri care depind de grosimea
stratului de izolator.

Cel mai ieftin sortiment, de 20 de milimetri grosime are un preţ de 4 euro pe metrul
pătrat şi poate ajunge la 16 euro metrul pătrat pentru izolaţia cu o grosime de 100 de
milimetri (fără TVA). Montajul costă aproximativ 50 lei pe metru pătrat.

5
 Auditul Surselor Regenerabile

3. Baloţi de paie

Din cele mai vechi timpuri, oamenii şi animalele au învăţat că, iarna, paiele ţin de cald,
iar vara păstrează răcoarea. Este acelaşi principiu al materialelor izolatoare ce conţin mici goluri
de aer în interior, întâlnit şi în exemplele anterioare.

Iată că, mai recent, ideea a prins contur şi în industria materialelor de construcţii, iar cei
care îşi doresc o casă ecologică pot lua în calcul, ca material izolator, baloţii de paie compactaţi
şi împachetaţi într-un cofraj de lemn.

Printre avantaje, putem menţiona:

- material regenerabil, biodegradabil şi 100% ecologic;

- foarte bun izolator termic şi fonic;
- aplicarea stratului de izolator se realizează mult mai uşor decât în cazul celorlalte materiale;
- foarte ieftin în comparaţie izolaţiile clasice.

Ideea nu mai este demult o noutate în America, unde entuziaşti ai traiului ecologic au
aplicat-o cu succes. Un exemplu este locuinţa construită de Carolyn Roberts lângă Tucson, cu un
cost infim (pentru Statele Unite) de 50.000 USD. Pentru cei care se îndoiesc de rezistenţa în timp
sau la intemperii a acestei tehnologii, proprietara afirmă că locuinţa sa a trecut cu bine 23 de
inspecţii – şi ştim bine că, în SUA, standardele de siguranţă sunt foarte stricte şi se respectă la
literă.

6
 Auditul Surselor Regenerabile

Dar – SURPRIZĂ – ideea este deja aplicată şi în România. Da, chiar dacă suntem
obişnuiţi ca ideile noi să pătrundă destul de greu în ţara noastră, există deja case din paie
construite cu tehnologia modernă. Şi nu, nu e vorba de bătrânescul nostru chirpici.

La jumătatea anului trecut, Asociaţia ECO HABITAT a anunţat că dezvoltă în România

tehnicile construirii caselor din baloţi de paie.

În apropiere de Buzău, un grup de tineri entuziaşti construiesc case din baloţi de

paie, ca parte a unui proiect social ecologic realizat împreună cu Parohia Glodeanu
Cârlig. O alta casă din baloţi de paie a fost ridicată la Valea Nucului, în comuna Berca, în cadrul
unui proiect privat.

Potrivit constructorilor Asociaţiei, acest tip de casă este de 3 ori mai eficient decât o
locuinţă obişnuită, iar, într-un ciclu normal de viaţă de 30 de ani, costurile pentru energie se
reduc cu până la 75%.

Baloţii de paie echilibrează şi umiditatea aerului prin stratul de lut care îi acoperă. Casa
are o inerţie termică mare – menţine căldura, lutul absoarbe agenţii poluanţi, nu există emisii
toxice, casa este vie, organică şi are altă încărcare energetică.

Se folosesc aproximativ aceleaşi materiale ca şi la chirpici, dar puse în altă ordine,

tehnologia diferind astfel esenţial. Tehnica folosind baloţii din paie s-a dezvoltat de zeci de ani în
ţările Occidentale, în Germania ajungând să se construiască acum chiar blocuri de 3-4 etaje
cu aceste materiale şi tehnici.

7
 Auditul Surselor Regenerabile

4. Celuloză (hârtie reciclată)

Celuloza utilizată în panourile izolatoare provine din hârtie reciclată, care a fost tocată şi
amestecată cu acid boric, pentru a o ignifuga, şi cu soluţie antiseptică pentru a combate insectele
şi rozătoarele.

Metoda este o soluţie modernă şi performantă de izolaţie termică şi fonică, realizată prin
injectarea fibrei de celuloză, sub presiune, în spaţiul care se doreşte izolat.

Pe scurt, avantajele sale majore sunt:

- este 100% reciclabilă şi provine din materiale reciclate;

- producţia sa consumă de 10 ori mai puţină energie decât izolaţia din fibră de sticlă;
- nu reacţionează cu oţelul, cuprul şi aluminiul, deci nu le corodează;
- este şi un foarte eficient izolator fonic;
- nu permite apariţia mucegaiului sau a fungilor.

În plus, pasta de celuloză pătrunde în spaţii sau zone înguste din jurul instalaţiilor din
pereţi, cum ar fi ţevi şi conductori electrici, nelăsând goluri de aer libere care ar putea reduce
eficienţa izolaţiei. Celuloza ajută la distribuţia uniformă a umezelii prin cavităţile din pereţi,
prevenind acumularea ei într-o zonă şi accelerând evaporarea.

8
 Auditul Surselor Regenerabile
Şi acest tip de izolaţie a pătruns deja în ofertele firmelor de construcţii din România, la
costuri relativ reduse (ca termen de referinţă, între 10 şi 15 €/mp, TVA inclus, după cum
afirmă oferta unei firme de profil).

5. Spumă din materiale organice, cum ar fi soia

Spuma organică este cunoscută de mult pe plan industrial şi are aspect similar cu
spuma poliuretanică expandată, fiind însă fabricată din ingrediente organice (ulei de soia,
plastic de tip PET reciclat etc.).

De fapt, principalul element care o deosebeşte de spuma poliuretanică tradiţională este

faptul că unul din componentele principale ale produsului (poliolii) provine din diverse plante –
uleiul de ricin, uleiul de soia – sau PET-uri reciclate. Acesta reprezintă 20 % din compoziţia
materialului astăzi şi se aşteaptă o creştere în viitor.

Modul de aplicare şi principiile de funcţionare sunt, din nou, similare cu ale spumei
poliuretanice: se injectează în cavităţile din pereţi, unde îşi măreşte volumul de până la 100
de ori, după care excesul este tăiat cu un cutter.

9
 Auditul Surselor Regenerabile

Printre beneficiile sale majore:

- materialul conţine numai ingrediente naturale;

- se expandează mult, astfel încât poate sigila spaţiile închise;
- este uşor şi deloc dificil de aplicat;
- este şi un bun izolator fonic;
- rezistă la mucegai, umezeală şi fungi.

Ca izolator termic, spuma organică se comportă în aceiaşi parametri ca şi materialele

clasice, dar – spre deosebire de acestea – îşi menţine coeficientul de izolare termică în timp.
Evident, nu conţine şi, deci, nu degajă substanţe toxice şi, deoarece previne mucegaiul şi praful,
este recomandată pentru locuinţele persoanelor suferind de astm.

10
 Auditul Surselor Regenerabile
6. Perlita expandata

Perlita expandata este piatra de perlita vulcanica, numita si sticla naturala; aceasta se
marunteste si se incalzeste apoi pentru scurt timp la temperaturi ridicate de aproape 10.000 C.
Apa se transforma in vapori, iar materialul este expandat in cincisprezece pana la de doua zeci de
ori volumul sau initial. Pentru utilizarea in domenii incarcate de umiditate are loc o hidrofobare
cu silicon in dispersie fara solventi.

O varianta poate fi perlita acoperita cu bitum. Gasita sub forma de panouri, aceasta se
foloseste ca element usor de izolare a spatiilor concave, ca element de izolare sub o tencuiala
umeda si ca element de izolare sub o tencuiala uscata (acoperisuri, terase). In ultimul timp se
utilizeaza tot mai mult pentru izolarea termica a podelei.

La prelucrare trebuie mare atentie, deoarece se degaja foarte mult praf. Alte posibilitati
de utilizare sunt izolatia la zidaria formata din doua straturi, precum si izolatia masiva. Din
perlita expandata se fac mortar termoizolant si tencuieli. Tencuiala este foarte poroasa si este la
fel de buna pentru zidaria din piatra bruta de cariera.

Efectul de izolatie termica al perlitei expandate este aproape dublu, in comparatie cu

argila expandata, folosita in aceleasi scopuri. Materialul nu este sfaramicios. Datorita originii
sale vulcanice, perlita expandata este greu radioactiva. Materialul nu este inflamabil.

Perlita vulcanica, in calitate de materie prima exista in cantitati suficient de mari in

cateva depozite din lume. Este un material de izolatie deosebit de bun, fiind inert la radiatiile
solare, neinflamabil si dotat cu o excelenta durabilitate.

11
 Auditul Surselor Regenerabile
7. Canepa

Canepa - in sectorul materialelor izolatoare acest material reprezinta o noutate, care in

Franta se foloseste deja de ceva timp. Fiind un produs natural, aceasta este deosebit de rezistenta
impotriva insectelor. Disponibila sub forma de rulouri, panouri sau la vrac, aceasta este un
material vegetal care se aplica la fel ca vata de sticla sau de piatra.

Canepa tratata cu bitum se foloseste ca material de stampare uscat, sub pardoseala. Prin
presare se obtine o masa foarte stabila, cu bune proprietati izolatoare termice si acustice.

8.Pluta

Pluta este un tesut de celule moarte. Pluta bruta se obtine din coaja de stejar. Cele mai
importante tari in care se gaseste sunt Portugalia, Spania si Africa de Nord-Vest. Pluta bruta se
cojeste de pe copac, se usuca si se introduce in recipienti sub presiune, in baie de vapori de apa
supraincalziti, fara nici un fel de alt adaos. Astfel, pluta se expandeaza (se dilata) si se leaga cu o

12
 Auditul Surselor Regenerabile
rasina adecvata plutei. La expansiune apare fenolul. In cazul in care pluta nu expandeaza, se face
o impregnare cu bitum.

Pluta se gaseste sub forma de granulat natural de pluta si sub forma de granulat din pluta
expandata, placile din pluta coapta se compun din pluta pura, expandata, ce este legata cu o
rasina adecvata. Pluta presata cu liant, pluta presata simpla sau pluta impregnata cu smoala se
folosesc mai rar pentru izolatii.

Domeniile de utilizare preferate sunt peretii exteriori si interiori, incaperile neincalzite,

acoperisurile inclinate sau plate, pardoselile, tavanele, canalele de aerisire, parchetul din pluta. In
cazul izolatiei intre capriori, se preseaza marginile bine. Resturile de pluta se folosesc ca material
de umplutura la acoperisuri, tavane si podele. Pentru fixare, pluta izolatoare se lipeste, se prinde
in cuie sau se fixeaza cu mortar.

Pluta acumuleaza de zece ori mai multa caldura decat materialul izolator pe baza de fibra
minerala. Are o insensibilitate relativ ridicata la influentele umiditatii. Materialul este rezistent si
are o mare elasticitate. Pluta este rezistenta la insecte (cu exceptia viespilor) si la ciuperci.

9.Vata de Lemn

Vata de lemn se gaseste sub forma de fabricate usoare din span de lemn de molid care
se stampeaza. Spanul se umezeste cu o solutie de clorura de calciu. Se adauga apoi liantul,
ciment, respectiv magnezit si se preseaza masa obtinuta intr-o forma. Placa legata cu ciment are
o nuanta de gri si absoarbe, datorita liantului, mai multa apa decat placa legata cu magnezit ce
are o nuanta de bej.

Placile usoare de constructie din vata de lemn se gasesc sub forma de placi de constructie,
placi pentru astupat porii si elemente de izolare a fatadei (in general in combinatie cu vata de
piatra).

Datorita efectului de izolare redus, cel mai frecvent se utilizeaza ca suport pentru
tencuiala peste alte materiale izolatoare. Izolatiile interioare cu placi usoare de constructie din
vata de lemn sunt posibile si pot fi efectuate, dupa un calcul prealabil, fara blocarea vaporilor.

13
 Auditul Surselor Regenerabile

Materialul izolator sub forma de placi are o conductibilitate termica relativ redusa, insa
are o buna capacitate de a acumula caldura si in felul acesta actioneaza compensator impotriva
oscilatiilor de temperatura. Placile se pot intrebuinta pentru constructii interioare ecologice,
precum si pentru partea exterioara, acolo unde nu exista oscilatii de temperatura. Efectul izolator
determinant al materialului limiteaza domeniile de utilizare.

Concluzii

1. Materialele ecologice câştigă teren în mai toate domeniile de activitate, de la domeniul

construcţiilor imobiliare până la domeniul auto.

2. Reinventarea materialelor naturale şi a tehnologiilor meşteşugăreşti cu vechi tradiţii,

reprezintă noi opţiuni pentru proiectanţi.

3. Materialele ecologice reprezintă o provocare atât pentru designeri, proiectanţi, tehnologi, cât şi
pentru utilizatori.

14
 Auditul Surselor Regenerabile

Bibliografie

1. http://www.arteiasi.ro/ecodesign/continut/pdf/materiale%20ecologice.pdf

2. http://www.financiarul.ro/2013/04/08/cum-sa-izolam-casa-in-mod-ecologic-5-idei-mai-putin-
traznite-decat-par/

3. http://www.100construct.ro/index.php?section=detalii-articol&id=434&cat_id=76

4. http://www.casamea.ro/casa/constructii/izolatii/termoizolatii-si-hidroizolatii-din-materiale-
ecologice-8104

5. http://www.naturalpaint.ro/termoizolatii/termoizolatii-fibrolemnoase-gutex/izolatie-
fibrolemnoasa-pentru-interior

15