Combaterea adicției de internet

Diaconu Georgiana, Heinrich Otilia-Daria, Gherasim Claudia Elena Ştefania, Matei Ana Maria,

Şerban-Drăgan Filip-Bogdan

Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București

[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 2

Combaterea adicției de internet

Introducere

Când se vorbeste despre termenul „dependență”, cele mai comune referiri se fac la adicții

către consumul anumitor substanțe (alcool și droguri) sau la activități al căror efect negativ este

mult mai ușor de sesizat (spre exemplu, jocuri de noroc), însă, urmărind aceleași definiții clasice,

putem spune că un individ care nu poate concepe începutul unei zile fără a verifica ultimele

noutăți de pe Facebook sau YouTube este, de asemenea, un dependent, iar în literatură există deja

numeroase studii pe tema dependenței de Internet (Chou, Condron, & Belland, 2005; D'Hondt &

Maurage, 2017; Kuss, Griffiths, Karila, & Billieux, 2014; Kuss & Lopez-Fernandez, 2016;

Weinstein & Lejoyeux, 2010; Widyanto & Griffiths, 2006; Young, 1996).

Odată cu evoluția sa și cu extinderea aplicabilității ei în tot mai multe domenii, dar și în

divertisment sau activități cotidiene, tehnologia a devenit indispensabilă în viața de zi cu zi a

omului, chiar și atunci când nu vorbim despre o utilizare specifică, aplicată într-un anumit

domeniu de specialitate. Printre aplicațiile utilizate de cei mai mulți dintre utilizatori, se numără

motoarele de căutare (Google, Bing), rețelele de socializare (spre exemplu, Facebook, Google+,

Instagram), platformele de micro-blogging (Twitter, Tumblr), aplicațiile care contribuie la

organizarea diverselor activități (Google Calendar, Google Notes), dar și jocurile sau platformele

de divertisment. Având aceste atuuri, Internetul a devenit rapid utilizat de mare parte din

populația globală, evoluând de la un număr de 400 de milioane de utilizatori în anul 2000 la 3,2

miliarde în 2018 (Fatehkia, Kashyap, & Weber, 2018). În România 44,1% din întreaga populație

folosea Internetul în luna Decembrie a anului 2012 (Cmeciu & Cmeciu, 2014). Pentru utilizarea

Internetului, oamenii găsesc mii de motive, unii dintre aceștia îl folosesc pentru ușurarea muncii
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 3

cotidiene (spre exemplu, căutarea unor rețete culinare), alții ca pe un mijloc de relaxare sau

pentru a face câteva cumpărături într-un mod mai ușor și mai rapid, fără a se deplasa până la

supermarket. Toate aceste motive, împreună cu multele beneficii pe care Internetul le oferă, au

dus la această creștere bruscă a numărului de utilizatori.

Dintre modurile de utilizare a Internetului menționate anterior, una dintre cele mai

răspândite este utilizarea platformelor de socializare. Dintre toate aceste platforme, cea mai

utilizată este Facebook. În corelație cu tendința de creștere a numărului de utilizatori de Internet,

numărul de utilizatori de Facebook a crescut semnificativ de la 1,8 miliarde (cu 800 de mii de

utilizatori activi cel puțin 40 de minute pe zi) în anul 2012 (Bachrach et al., 2012 citat in Tommy

Tandera et al., 2017) la 1,86 de miliarde de utilizatori activi în luna decembrie a anului 2016

(Facebook, 2017 citat in Atroszko et al., 2018), iar atingerea pragului de 2 milioane de utilizatori

a fost anunțată de către fondatorul rețelei de socializare în luna iunie a anului 2017.

În România, considerând procentul de 44,1% din populație care utiliza internetul în 2012,

55,78% dintre ei aveau un cont pe Facebook în anul respectiv (Cmeciu & Cmeciu, 2014), cifrele,

cel mai probabil, mărindu-se considerabil în ani ce au trecut.

Simptomele dependenței de internet sunt similare experiențelor trăite de persoanele

dependente de substanțe sau alte comportamente asemănătoare (Echeburua & de Corral, 2010) ,

incluzând experiențe care îmbunătățesc starea de spirit (efortul susținut pe siteurile de

socializare care are ca rezultat schimbări benefice în starea de spirit), reliefarea propriei

importanțe (îndreptarea, în totalitate, a atenției către utilizatorul rețelelor de socializare în

comportament, gândire și emoție), mascarea comportamentului adictiv (ascunderea timpului

petrecut pe rețelele de socializare față de prieteni și familie sau negarea acestuia), toleranța

(creșterea timpului petrecut pe siteurile de socializarea la o valoare extraordinar de mare),

[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 4

retragerea (confruntarea cu simptome de disconfort fizic și emoțional când utilizarea siteurilor

de socializare îi este restricționată sau interzisă), conflicte (probleme interpersonale și

psihologice datorită utilizării siteurilor de socializare) și recidivă (întoarcerea rapidă către

utilizarea siteurilor de socializare după o perioadă de abstinență).(Griffiths, 2005)

Având în vedere totalitatea asemănărilor dintre dependentele ușor de observat și

dependența de siteurile de socializare putem afirma cu ușurință că este cel puțin la fel de gravă și

dificil de depășit și că ar trebui să i se acorde la fel de multă atenție ca și celorlalte dependențe.

Odată ce a sporit accesibilitatea la Internet, dependența de acesta a devenit o problemă

serioasă la nivel global, în special în rândul tinerilor adolescenți. În Hong Kong, frecvențele

raportate a posibililor dependenți de Internet din rândul adolescenților a variat între 6,7% raportat

în anul 2010 (Fu, Chan, Wong & Yip, 2010) și 26,7% raportat în anul 2012 (Shek & Yu, 2012).

A fost sugerat faptul ca dependența de Internet poate fi rezultatul unui număr semnificativ de

rezultate negative, precum disfuncții academice, anxietate, depresie, insomnie, familie

disfuncționala și relații interumane sărăcăcioase, cât și al abuzul de substanțe. (Greydanus &

Greydanus, 2010).

Un motiv crucial pentru care comportamentul adictiv pe internet este considerat dăunător

indivizilor este faptul că acest comportament afectează funcțiile psihosociale ale acestora.

Utilizarea de lungă durată a Facebook-ului a fost asociată cu un nivel scăzut al stării de bine

subiective (Denti et al., 2012), al nivelului de satisfacție în viața cât și al fericirii și vitalității

subiective. (Andreassen, Torsheim et al., 2012).

Koo & Kwon (2014) afirmau că aceluiași comportament adictiv îi sunt asociate anumite

tendințe, precum tendința de a te elibera de tine însuti pentru câteva momente cât și control de
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 5

sine insuficient sau deficitar, dificultăți în reglarea emoțiilor și în elaborarea unor strategii de a

face fată stresului.

Persoanele care au abilități scăzute de comunicare și preferă mai mult comunicarea online

în defavoarea comunicarii fată în fată, sunt, de asemenea, mai predispuse comportamentului

adictiv decât persoanele care au plăcerea comunicării.

Caplan (2010) afirma că persoanele introverte și care suferă de probleme precum,

dificultăți în reglarea emoțiilor, folosesc Facebook-ul pentru a-și îmbunătăți starea de spirit,

pentru a combate stresul și a își refula emoțiile negative.

În ceea ce privește sănătatea fizică și psihică, în momentul în care subiectul este

considerat dependent de rețelele de socializare, au fost observate simptome precum insomnia,

calitate slabă a somnului și simptome somatice.

Elementul care justifică, în mod fundamental, studiul adicției de față de rețele de

socializare, ca și în cazul celorlalte adicții este efectul nociv pe care acestea o au asupra calității

vieții. Astfel, un dependent de rețele de socializare, nu doar că alocă foarte mult timp activității

de a folosi siteurile de socializare, ci suferă dezavantaje în ceea ce privește profunzimea relațiilor

inter-umane de care nu mai dispune la același nivel și chiar se pune (din punct de vedere social și

fizic) în pericol expunându-și în mod excesiv viața personală unor necunoscuți/persoanelor care

nu sunt de încredere. (Atroszko et al., 2018)

Scop general si obiective specifice.

Scopul urmărit prin această campanie reprezintă combaterea adicției de internet in

randul tinerilor. Obiectivele urmărite sunt următoarele:

Constientizarea efectelor negative ale adictiei de internet

Prevenirea comportamentelor ce pot influenta negativ dezvolatrea tinerilor

[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 6

Dezvoltarea unor comportamente sanatoase ce ar putea inlocui utilizarea

internetul

Clinicizarea adictiei de internet in scopul implementarii unuei schimbari

atitudinale in randul tinerilor

Utilitatea directa.

Creșterea semnificativă a timpului pe care tinerii îl petrec în general pentru a desfășura

diferite activități necalificate în mediile cibernetice provoacă schimbări la nivelul

comportamentelor psihosociale (Çikrikçi, 2019). Ca urmare a acestor schimbări, au fost

dezvoltate concepte de utilizare a internetului, atât sănătoase cât și patologice. Deși utilizarea

‘sănătoasă’ a internetului permite afișarea efectivă a diferitelor abilități cognitive și sociale

(colectarea și difuzarea informațiilor, alegerea, citirea, comunicarea, partajarea), utilizarea

excesivă a internetului reprezintă un sindrom care afectează viața socială, psihologică și

profesională a indivizilor (Çikrikçi, 2019). Această distincție este utilă în diferențierea

persoanelor ce petrec timp pe internet în scopuri benefice și a celor ce pierd resurse importante

de timp si energie când navighează online. Totuși, cea de-a doua categorie de persoane nu

realizează de cele mai multe ori faptul că au o problem și deci, nu modifică nimic din

comportamentul lor în scopul unei funcționări eficiente. Desi internetul a devenit o resursă

necesară pentru ca adolescenții și tinerii să primească și să împărtășească noi cunoștințe și

informații (Li, Hou, Yang, Jian, & Wang, 2019), stresul fizic și emotional, anxietatea, depresia,

reprezintă elemente deosebit de importante de luat în calcul în momentul în care alegem sa

petrecem timp pe internet fără ca măcar să ne gândim la faptul că astfel, sănătatea noastră ar

putea fi pusă în pericol.

[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 7

Toate dependențele, fie chimice, fie comportamentale, au anumite caracteristici, printre

care saliență, uzură compulsivă (pierderea controlului), modificarea dispoziției și ameliorarea

stresului, toleranța și retragerea și continuarea în ciuda consecințelor negative (Cash, D. Rae, H.

Steel, & Winkler, 2012). Această pierdere a controlului în momentul navigării pe internet este o

capcană în care mulți dintre noi cădem foarte ușor și ne dăm seama de acest lucru foarte greu,

fapt pentru care vom prezenta pe parcursul campaniei noastre metode prin care putem ține acest

fapt sub control.

Deși cercetătorii au descoperit o varietate de metode terapeutice ce vizează adicția de

internet (CBT), ele se află încă în faza incipientă și par a avea un impact limitat asupra

îmbunătățirii relațiilor sociale (Khazaei, Khazaei, & Ghanbari-H., 2017). Noi ne propunem

astfel, prin intermediul unor practici și metode care au la bază o validitate științifică, să abordăm

toate aspectele afectate de această adicție de internet și să identificăm abordarea care rezonează

cel mai mult în rândul tinerilor.

Populaţia vizată

Influența internetului este incontestabilă, în special în viața tinerilor, și nu este surprinzător

faptul că timpul petrecut online crește din ce în ce mai mult. Populația vizată de noi este

reprezentată de elevii liceelor din București cu vârste cuprinse între 14-18 ani deoarece cei mai

mulți utilizatori ai mediului online sunt reprezentați de adolescenți și ținerii adulți (Ballarotto et al,

2018).

Dincolo de numeroasele avantaje oferite de noile forme de tehnologie, cercetările recente

au arătat că populația adolescentă prezintă un risc mult mai mare de a dezvolta o formă de

dependență față de Internet (Young, 1996). Deși internetul a devenit o sursă necesară pentru tinerii

care vor să primească și să impărtășească noi cunoștințe și informații, folosirea excesiva a acestuia
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 8

a fost asociată cu efecte negative în materie de sănătate precum grave tulburări neurologice,

probleme psihologice, tulburări de somn și probleme de socializare în viața de zi cu zi

(Stavropoulos, Gentile, & Motti-Stefanidi, 2016).

În timpul adolescenței apar numeroase schimbări, iar abilitățile de auto-reglare

sunt incă relativ imature (Casey et al, 2005). Studiile recente privind dezvoltarea creierului

adolescenților au subliniat faptul că experiențele activatoare de emoții (inclusiv abuzul sau

utilizarea incorectă a internetului) ar putea cauza modificări unor regiuni și sisteme ale creierului,

precum cortexul prefrontal și sistemul limbic. Aceste zone joacă un rol cheie în reglementarea

emoțiilor și evaluarea riscului (Steinberg, 2005; Giedd, 2009) și ar putea fi responsabile de

impulsivitatea și tendința generală a adolescenților de a-și asuma riscuri (Galvan et al, 2006;

Cerniglia et al, 2015).

În plus, deși ținerii prezintă o nevoie crescută de autonomie și independentă fată

de părinti, calitatea acestei relații rămane un predictor fundamental pentru dezvoltarea și

maturizarea acestora (Moretti, 2004; Tafa et al, 2017). Astfel, utilizarea internetului poate fi

considerată o strategie dăunătoare, utilizată de către adolescenți, pentru a face fată emoțiilor

negative cauzate de relații disfuncționale (Pednekar, 2017). În mod particular, s-a demonstrat că

atașamentul scăzut față de părinți este asociat cu un timp mai îndelungat petrecut pe internet

(Moawad, 2016; Richards et al, 2010) și angajarea în activități online riscante (Yang et al, 2016).

Utilizarea îndelungată a internetului este asociată cu o calitate scăzută a relațiilor familiale și mai

puțin timp petrecut în familie, în timp ce adicția de internet este asociată cu situații adverse precum

conflicte părinte-copil, conflict marital și o satisfacție scăzută cu dinamica generală a familiei

(Ballarotto et al, 2018).

[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 9

Mai multe studii genetice și epigenetice au subliniat faptul că adolescenții care

utilizează excesiv Internetul sunt de cele mai multe ori impulsivi, timizi și agresivi, confruntându-

se adesea cu sentimente de sentimente de izolare, mânie și detașare. Adicția de internet a fost

asociată cu depresia, tulburarea de anxietate și tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă sau,

în unele cazuri, doar cu simptome ale acestora (Ballarotto et al, 2018).

În ansamblu, aceste constatări sugerează că unul dintre principalele motive care pot duce

la dependenta de internet în randul adolescentilor este folosirea acestui mijloc pentru a atenua

suferința psihologică și dificultățile resimțite.

Direcții principale, planul de acțiune general.

O campanie de succes face o promisune. O promisiune ce consta în asigurarea

persoanelor vizate de campanie că aceștia au oportunitatea de a-și schimba stilul de viață, iar

campania vine întru ajutorarea acestora sub aspectul de informații fundamentale, date, statistici,

indicații, sfaturi etc.

Luăm în calcul că această campanie ar putea cauza disonanță cognitivă în mintea celor

asupra careia e prezentată și aplicată, așadar prin această campanie noi trebuie sa vizăm emoțiile

subiecților, starea lor generală, sa-i convingem că ceea ce noi încercăm să sugeram și mai târziu

implementăm le va face bine pe termen lung. Pentru ca aceasta campanie să nu aiba ca rezultat

efectul de boomerang, adică sa aducă dupa sine mai multe daune decât plusuri, noi trebuie să ne

asigurăm că elevii privesc campania ca un lucru pozitiv pentru viețile lor, ce nu va stoarce

distracția și buna voie din ei inșiși, trebuie sa ne aliem cu ei, nu sa luptăm împortiva lor și

comportamentelor lor, ci să le arătăm că aliniindu-se la comportamente pozitive de sănatate

aceștia iși vor îmbunătăți și diversifica viața

[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 10

Campania noastra va viza adicția de Internet la adolescenți și tineri, în special generația Z

și millennials, deoarece aceștia sunt în mare parte afectati de folosirea constantă a Internetului și

a rețelelor de socializare.

Vom avea ca baza teoretică psihologia pozitiva și practicile acestora, deoarece aceasta

studiază emoțiile si trăsaturile de personalitate pentru a putea imbunătăți sănătatea. Psihologia

pozitivă, spre deosebire de alte abordari care își concentrează atenția pe slăbiciuni și probleme,

pune accent pe emoțiile pozitive și îmbunătățirea stilului de viață. (Fateme Khazaei, 2017)

Vom merge prin licee si universități din Bucuresti unde vom face psiho-educație în ceea

ce privește adicția de Internet și practicile pe care noi le vom folosi. Subiecții vizati având

conceptele noastre clar definite, vor fi încrezători în noi inșine si în ceea ce dorim să le

prezentăm.

Ne vom ajuta de informații din studii, din articole ce vizează această adictie de Internet,

ne vom ajuta de flyere, postere, voluntari (spre ex: psihologul liceului, dirigintele, profesori

interesați sau chiar elevi dornici să ne dea o mână de ajutor), persoane ce lucrează în domeniul

sanătății. Vom avea exemple concrete despre cazuri de adicție de internet și daunele pe care le

face aceasta atât în viata noastră socială, cat si pe plan emoțional si cognitiv.

O parte importantă a campaniei este aceea de a masura nivelul de adicție de Internet

printr-un chestionar, pe care îl va aplica psihologul școlii/liceului. Aceasta campanie va funcționa

îndeosebi dacă staff-ul instituției de învățământ va fi deschis si susținător fața de campania

noastră, și o va continua chiar și în lipsa noastră, prin aplicarea acestor teste și prin consilierea

frecventă a elevilor în ceea ce privește adicția de Internet și cum să folosească Internetul înțelept.
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 11

Tehnicile şi procedurile utilizate, acţiunile propriu-zise.

Adoptarea unui comportament de sănătate poate fi determinată de factori interni, precum

cunoștințele, sau de factori externi, cum ar fi suportul social (Avram, 2016). În cazul de față,

campania de aducerea la cunoștință asupra dependenței de internet va începe prin informarea

adolescenților despre riscurile utilizării îndelungat a internetului și despre posibilitatea crescută

de dependență. Informarea se va realiza prin broșuri și postere împărțite și afișate în școli și

licee. Totodată, deoarce adolescenții petrec mult timp în mediul virtural, informația va fi

distribuită și pe site-ul liceeului și rețelele de socializare (Facebook, Instagram). Informația va fi

personalizată pe baza caracteristicolor și a comportamentelor individuale ale adolescenților .

Aceasta va fi livrată într-un limbaj accesibil, cu referire la surse științifice validate și cu accent pe

oferirea de soluții (grupuri de susținere, training-uri de creștere a auto-eficacității, ședințe de

consiliere gratuită). Conform Tice et al., 2001 (citat de Avram, 2016), oamenii renunță la

comportamente sănătoase deoarece nu reușesc să vadă beneficiile pe termen lung ale

autocontrolului ( resurse cognitive). În acest caz, informarea va acorda atenție deosebită

beneficiilor unei vieți în care nu ești dependent de internet. Conform Teoriei Învăţarii sociale

(Bandura,1977) cunoştinţele şi deprinderile sunt învățate prin observarea directă sau indirectă a

comportamentelor unor modele şi a consecinţelor pe care le au aceste comportamente asupra

modelelor. Astfel, campania de informarea va urmări să atragă atenția asupra consecințelor

negative pe care modele adolecenților le suportă și asupra riscurilor la care se expun modelele

adolescenților atunci când utilizează excesiv de mult rețelele de socializare .

Colaborări și desfășurare

Campania noastră se va desfășura în toate liceele din Municipiul București, pe parcursul

unui semestru școlar.

[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 12

Un expert în psihologia sănății le va explica copiilor și adolescenților acțiunile ce trebuie

întreprinse: cum, unde, când, clarificându-le potențialele rezultate pozitive. Totodată, se va

urmări accentuarea imoportanței stabilirii progesive a obiectivelor, atunci când dorim să

adoptăm un comportament sănătos.

Pentru a atenua influența barierelor percepute în adoptarea comportamentului sanogen,

diriginiții de la clasă vor primi un training prin care vor învăța să acorde reasigurări, încurajări,

întăriri verbale și asistență. Lucru pe care îl vor face la ora de dirigenție sau ori de câte ori nevoia

o impune.

Pentru a stimula acținea și adoptarea comportamentului, în școli și licee se va institui un

sistem de memento-uri care va consta în difuzarea în pauze la difuzorul școlii a unui mesaj care

să avertizeze privind riscurile dependenței de internet posibilele soluții.

Pentru a crește autoeficacitatea adolescenților, de două ori pe lună în licee vor fi ținute de

către psihologi și medici traininguri de asistență și implementare a acțiunilor sanogene.

Rezultate aşteptate

Ne așteptăm ca în urma campaniei derulate să se înțeleagă mai bine gravitatea adicției

de internet și a consecințelor pe care aceasta le are și la o ușoară descreștere a utilizării

internetului, mai ales în cazul siteurilor de socializare, platformelor de divertisment și a

jocurilor online.

De asemenea, ne așteptăm la clinicizarea adicției de internet în scopul tratării si

prevenirii adicților la nivel global și a implementării unei schimbări atitudinale, mai ales, în

rândul tinerilor.
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 13

References

Andreassen, C. S., Griffiths, M. D., Gjertsen, S. R., Krossbakken, E., Kvam, S., &

Pallesen, S. (2013). The relationships between behavioral addictions and the five-factor model

of personality. Journal of Behavioral Addictions, 2, 90–99.

Atroszko, P. A., Balcerowsk, J. M., Bereznowski, P., Biernatowsk, A., Pallesen, S., &

Schou Andreassen, C. (2018). Facebook Addiction among Polish Undergraduate Students:

Validity of Measurement and Relationship with Personality and Well-Being. Computers in

Human Behavior.

Bachrach Y, Kosinski M, Graepel T, Kohli P, Stillwell D. Personality and patterns of

Facebook usage. In 4th Annual ACM Web Science Conference; 2012. p. 24-32.

Caplan, S. E. (2010). Theory and measurement of generalized problematic Internet use:

A twostep approach. Computers in Human Behavior, 26, 1089–1097.

doi:10.1016/j.chb.2010.03.012

Cash, H., D. Rae, C., H. Steel, A., & Winkler, A. (2012). Internet Addiction: A Brief

Summary of Research and Practice. Current Psychiatry Reviews, 8(4), 292–298.

https://doi.org/10.2174/157340012803520513

Çikrikçi, Ö. (2019). An exploration of the associations among positivity, general

distress and internet addiction: The mediating effect of general distress. Psychiatry Research,

272, 628–637. https://doi.org/10.1016/j.psychres.2018.12.147

Chou, C., Condron, L., & Belland, J. C. (2005). A review of the research on Internet

addiction.
[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 14

Cmeciu, C. & Cmeciu,D. (2014) Communication and Stakeholder Engagement

Strategies: How Romanian Public Organizations Use Facebook, Procedia - Social and

Behavioral Sciences, 143, 879-883

D'Hondt, F., & Maurage, P. (2017). Electrophysiological studies in Internet addiction:

A review within the dual-process framework. Addictive Behaviors, 64, 321–327.

Denti, L., Barbopuolos, I., Nilsson, I., Holmberg, L., Thulin, M., Wendeblad,

Davidsson, E. (2012). GRI-rapport, Sweden´s largest Facebook study (GRI-rapport 2012:3).

Retrieved from Gothenburg Research Institute website:

https://gupea.ub.gu.se/bitstream/2077/28893/1/gupea_2077_28893_1.pdf

Echeburua & de Corral, (2010). Addiction to new technologies and to online social

networking in young people: a new challenge. Adicciones, 22(2), pp. 91-95.

Facebook (2017, March, 5). Facebook reports fourth quarter and full year 2016 results.

Retrieved from Facebook website: https://investor.fb.com/investor-news/press-

releasedetails/2017/Facebook-Reports-Fourth-Quarter-and-Full-Year-

2016Results/default.aspx

Fatehkia, M., Kashyap, R., & Weber, I. (2018). Using Facebook ad data to track the

global digital gender gap. World Development, 107, 189-209.

Fu K.W., Chan W.S., Wong P.W., Yip P.S. (2010). Internet addiction: Prevalence,

discriminant validity and correlates among adolescents. Hong Kong British Journal of

Psychiatry, 196 (6), pp. 486-492

Greydanus D.E., Greydanus M.M. (2010). Internet use, misuse, and addiction in

adolescents. Current issues and challenges International Journal of Adolescent Medicine and

Health, 24 (4), pp. 283-289

[SHORTENED TITLE UP TO 50 CHARACTERS] 15

Griffiths, M. (2005). A ‘components’ model of addiction within a biopsychosocial

framework. Journal of Substance Use, 10, 191–197.

Koo, H. J., & Kwon, J. H. (2014). Risk and protective factors of internet addiction: A

metaanalysis of empirical studies in Korea. Yonsei Medical Journal, 55, 1691–1711.

Kuss, D. J., & Lopez-Fernandez, O. (2016). Internet addiction and problematic Internet

use: A systematic review of clinical research. World Journal of Psychiatry, 6, 143–176

Kuss, D. J., Griffiths, M. D., Karila, L., & Billieux, J. (2014). Internet addiction: A

systematic review of epidemiological research for the last decade. Current Pharmaceutical

Design, 20, 4026–4052

Shek D.T., Yu, L. (2012). Internet addiction phenomenon in early adolescents. Hong

Kong Scientific World Journal, 2012, p. 104304

Tandera, T. ,Derwin, H., Rini, S., Yen, W., Prasetio, W. (2017). Personality Prediction

System from Facebook Users. Procedia Computer Science, 116, 604-611

Weinstein, A., & Lejoyeux, M. (2010). Internet addiction or excessive internet use. The

American Journal of Drug and Alcohol Abuse, 36, 277–283

Widyanto, L., & Griffiths, M. (2006). ‘Internet addiction’: A critical review.

International Journal of Mental Health and Addiction, 4, 31–51

Young, K. S. (1996). Psychology of computer use: XL. addictive use of the Internet, a

case that breaks the stereotype. Psychological Reports, 79, 899–902.