Curs HFN

HIDRODINAMICA FORMELOR NAVEI
Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 1

Structura disciplinei
Denumirea disciplinei – Hidrodinamica formelor navei
Cod disciplină: UG-N-32 (TD)
Număr de ore pe săptămână:
Curs – 3 ore/saptămână
Proiect – 2 ore/saptămână
Numărul de credite: 6 credite
Pre-requisite: Mecanica fluidelor/Hidrodinamică şi teoria valurilor, Proiectarea
preliminară a navei, Teoria navei, Rezistenţa la înaintare a navei
Conţinut curs:
- Geometria navei;
- Principiile proiectării formelor navei;
- Modificarea formelor navei;
- Particularităţile formelor diferitelor clase de nave.
Proiect: - Generarea planului de forme – Tribon/Rhino;
- Generarea suprafetei corpului navei – Rhino;
- Modificarea formelor navei;
- Simularea curgerii in jurul carenei – Shipflow.
Evaluare: - Proiect – 30%; Referat – 20%; Examen – 50%*
* Nota la examen peste 5.

De ce Hidrodinamica formelor navei?
- Reducerea consumului de combutibil – reducerea costurilor de operare

ex. reducerea cu 1 % a consumului de putere a unei nave de tip feribot, de mărime
medie, conduce la reducerea anuală a costurilor pentru combustibil cu 50000 USD..

- Energy Effciency Design Index (EEDI) – o măsură a cantității de dioxid de carbon pe

care o emite o navă în functie de cantitatea de marfa transportata și de viteza (IMO regulations).

Planul de forme este utilizat pentru urmatoarele calcule:

• Calcule hidrostatice;
• Compartimentajul navei;
• Calcule de asieta;
• Calcule de stabilitate;
• Calcule de lansare;
• Estimarea rezistentei la inaintare si teste pe model la scara;
• Calcularea fortelor taietoare si momentelor incovoietoare;
• Desenele tablelor desfasurate.
• Calculul derivatelor hidrodinamice;

Caracteristici functionale generale

Caracteristici functionale generale

Teme referate

Teme referate
- Tip nava;
- Functionalitatea navei;
- Caracteristici principale (valori uzuale, min., max.)
- Viteza (valori uzuale, min., max.)
- Putere ()
- Elemente/particularitati care ar putea influenta formele;
- Caracteristici ale formelor navei (coef. de finente, forme
prova, forme pupa, tip propulsive, apendici);
- date/filmulet/poza - spectaculose/interesante

Teme referate
Tipuri de nave:
1. Bulk carriers
2. Container
3. Passengers
4. Passengers inland
5. Ferry
6. Cargo
7. Tanker
8. Chemical tanker
9. Fishing boat
10. Tug
11. Pusher
12. Car carrier
13. Ice breaker
14. Reefer
15. Dredger
16. Offshore supply/support
vessel
17. Research vessels
Teme referate
Tipuri de nave:
18. Barges
19. Pilot vessels
20. Crew supply
21. Heavy lifts
22. Superyachts
23. Motor yachts
24. Sailing boat
25. Catamarans
26. ski jet
27. Submarine
28. Frigate/Corvette
29. Swath
30. Offshore platforms
31. Drill ship
32. Hydrofoils
33.

Artificial Intelligence
Inside Finland’s plan to become an artificial intelligence powerhouse
https://www.wired.co.uk/article/finland-artificial-intelligence-online-course
“People are comparing this to

electricity – it touches every single
sector of human life”
Nokia chairman Risto Siilasmaa
Key terminology
Autonomy
The ability to perform tasks in complex environments without constant guidance by a user.
Adaptivity
The ability to improve performance by learning from experience.

Formularea problemei
Deadweight, viteză,
autonomie, echipaj
(specificatia tehnica)
L, B, T, coeficienţi de fineţe, LCB
- Rezistenţa la înaintare
- Propulsie
- Flotabilitate şi stabilitate
Formele navei
- Seakeeping
- Manevrabilitate
- Aspecte legate de tehnologia de
construcţie şi cost

Dimensiunile principale ale navei
Limitari ale dimensiunilor principale:

1. Lungimea poate fi limitata de: calea de lansare din santier, spatiul
disponibil la acostare (cheu), dimensiunile ecluzelor/ canalelor;
2. Latimea - stabilitate si/sau latimea canalului;
3. Inaltimea de constructie – combinatia dintre pescaj si bord liber;
4. Pescajul – adancimea acvatoruiului din port, zone de acvatoriu limitat.
Exceptie - ULCCs si Supertancurile.

Rapoarte între dimensiunile navei
Raportul dintre lungime si lăţime (L/B)
- evidenţiază alungirea relativă a carenei, având valori uzuale între 4 şi 10;
- valori mari ale L/B sunt favorabile pentru crestrea vitezei, dar reduc performantele de
manevrabilitate;
- valorile mici cuprinse între 4 şi 6 sunt specifice navelor tehnice, cu viteză relativ mică
şi cu posibilităţi bune de manevră (drăgi, remorchere, şalande);
- valorile medii cuprinse între 6 şi 8 se regăsesc la navele comerciale maritime, cu viteză
medie;
- valorile cuprinse între 7 şi 9 sunt specifice navelor de pasageri, navelor de transport
rapide şi navelor militare grele;
- valorile mari cuprinse între 9 şi 10 se regăsesc la navele militare uşoare şi rapide.
Raportul dintre lăţime si pescaj (B/T)
- are valori uzuale cuprinse între 1,8 şi 4;
- cu cât valoarea raportului creşte, nava are o stabilitate transversală mai bună, dar si o
rezistenţă la înaintare mai mare.
Raportul L/V1/3
- evidenţiază distribuţia volumui carenei pe lungimea navei;
- are valori uzuale cuprinse între 4 şi 8,5;
- cu cât raportul creşte, cu atât nava are forme mai fine şi întâmpină o rezistenţă la
înaintare mai scăzută.
Coeficienţi de fineţe - Coeficienţi de fineţe ai ariilor
Coeficientul ariei plutirii CW

- variază în funcţie de tipul şi formele
navei, având valori uzuale cuprinse
între 0.7 (nave militare) şi 0.9 (tancuri
foarte mari)
Coeficientul ariei secţiunii maestre CM

- Valorile tipice între 0.75 (distrugătoare) şi
0.95 (tancuri foarte mari)

Coeficienţi de fineţe - Coeficienţi de fineţe ai volumelor
Coeficientul bloc CB
- are valori cuprinse între 0,38 (nave
rapide, cu forme fine) şi 0,85 (tancuri,
petroliere mari), iar in cazul pontoanelor
poate ajunge pana la 0.95
Barrass, 2004
Coeficientul prismatic longitudinal CP
- coeficientul furnizează o imagine
asupra distribuţiei volumului navei pe
lungime şi are valori curente cuprinse
între 0,55 şi 0,85
- valorile maxime indică existenţa unor
zone cilindrice prelungite
Planul de forme
Plane principale de referinţă
z
P.D.
W.L.
B.L.
k x
P.B.

Proiecţiile planului de forme

Planul de forme
Planul de forme este reprezentarea grafică prin secţiuni longitudinale,
transversale şi orizontale a suprafeţei teoretice a corpului navei.
Planul de forme cuprinde trei proiecţii:
 Longitudinalul planului de forme – format din curbele definite de
intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planurile paralele
cu PD. Curbele astfel obţinute se numesc longitudinale şi se notează
de la PD spre borduri cu: I, II, III
 Transversalul planului de forme – format din curbele definite de
intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planuri paralele cu
planul cuplului maestru. Curbele astfel obţinute se numesc cuple
teoretice şi se notează de la pupa spre prova cu: 0, 1, 2, …, 20.
 Orizontalul planului de forme – format din curbele definite de
intersecţia suprafeţei teoretice a corpului navei cu planurile paralele
cu PB. Curbele astfel obţinute se numesc linii de apa sau plutiri şi se
notează de la PB cu: 0, 1, 2, …, 10.

Caroiajul planului de forme
- Caroiajul longitudinalului planului de forme este definit de proiecţiile plutirilor şi

cuplelor teoretice
- Caroiajul transversalului planului de forme este definit de proiecţiile plutirilor şi

longitudinalelor
- Caroiajul orizontalului planului de forme este definit de proiecţiile longitudinalelor şi

cuplelor teoretice
- Caroiajele celor trei proiecţii definite mai înainte formează împreună caroiajul
planului de forme.

Generarea planului de forme

Generarea planului de forme

Generarea suprafeţei corpului navei

Rezistenţa la înaintare
- Curgerea cu suprafata libera - interferenţa dintre valurile generate de prova, pupa,
umeri;
- Evitarea separării curgerii.
Aceste fenomene sunt influentate de cativa parametri: CB şi CP, LCF, LCB, forma
secţiunilor, formele prova şi pupa.
Fn=0.1 Fn=0.14 Fn=0.19

Propulsia

Propulsia
- Curgerea favorabilă în discul elicei:
- Formele pupa;
- Dispozitive de control al curgerii

Seakeeping:
Stabilitate este influenţată de:
- aria plutirii de plină încărcare
- forma secţiunilor de sub/deasupra liniei de plutire
Seakeeping:
- Mişcarea navei în valuri şi wave loads;
- Slamming;
- Rezistenţa adiţională în valuri;
- Mişcările de ruliu şi stabilitatea dinamică;
- Green water;
Mijloace de îmbunătăţire a performanţelor navei:
- Amortizarea ruliului – se poate ajusta prin sisteme dinamice sau chile de ruliu
- Performante bune de seakeeping: slamming-ului (se poate elimina forme prova V,
pescaj prova corespunzător)

Manevrabilitatea:
Manevrabilitatea:
- Stabilitatea de drum;
- Performanţele de manevrabilitate.
Acestea sunt influenţate aria laterală proiectată în planul diametral sub linia de plutire şi
centru acestei arii.
Mijloace de îmbunătăţire a performanţelor navei:
- Manevrabilitatea navei – se poate ajusta prin bow
thruster, cârme active, azimuth truster;
- Stabilitatea de drum – se poate ajusta prin amplasarea
unor apendici.
Aspecte legate de tehnologia de construcţie şi

cost:
- Simplitatea constructive;
- Costurile de construcţie;
- Costurile de exploatare.

Perfect shape – perfect flow
Forme Fenomene

Principiile proiectarii formelor navei
In condiţiile în care se cunosc dimensiunile principale (L, B, T, CB ), aparent ar rămâne

relativ puţină libertate în definirea liniilor planului de forme.
Cu toate acestea, printr-o distribuire convenabila a deplasamentului pe lungimea navei
(i.e. forma curbei ariilor secţiunilor transversale) şi prin alegerea corespunzătoare a
coeficientului secţiunii maestre rămâne totuşi o doza mare de libertate în profilarea
extremităţilor.
Elaborarea planului de forme presupune, prin urmare, acordarea unei atenţii deosebite
pentru:
- LCF;
- LCB;
- VCB;
- Lungimea zonei cilindrice;
- Lungimea zonei prova/pupa;
- Distribuţia deplasamentului pe lungimea navei, forma curbei ariei secţiunilor
transversale, forma umerilor hidrodinamici;
- Valoarea coeficientului secţiunii maestre si forma secţiunii maestre;
- Forma secţiunilor transversale şi a liniilor de apa;
- Formele prova şi pupa.

Principiile proiectarii formelor navei
1. Forma curbei ariilor sectiunilor transversale imerse, proeminența umerilor;

2. Coeficientul ariei sectiunii maestre si forma sectiunii maestre;
3. Profilele prova si pupa;
4. Plutirea de plina incarcare;
5. Linile puntii ( linia puntii in bord si linia puntii in PD);
6. Formele prova;
7. Formele pupa.

Distribuţia deplasamentului - SAC
Distribuţia deplasamentului pe direcţie longitudinală este exprimată prin

intermediul curbei ariilor secţiunilor transversale imerse (SAC).
- LCB – corespunde abscisei centrului ariei de sub SAC;
- Lungimea zonei cilindrice Lp - corespunde zonei pentru care aria secţiunii
transversale este constantă;
- Lungimea de intrare (LE) şi lungimea de ieşire (LR) - LE + LP + LR =LPP;
- Unghiul de intrare al curbei ariilor secţiunilor transversale la perpendiculara prova;
- Unghiul de ieşire al curbei ariilor secţiunilor transversale la perpendiculara pupa.
Forme alternative ale curbei secţiunilor transversale

SAC – Lungimea zonei cilindrice
- este definită ca lungimea zonei pentru care ariile secţiunilor transversale sunt
constante;
- efectul lungimii zonei cilindrice asupra rezistenţei la înaintare:
- extinderea zonei cilindrice conduce la apariţia unor umeri pronunţaţi;
- pentru un deplasament dat creşterea Lp conduce la creşterea Cp şi implicit a
rezistenţei (componenta de val);
- pentru viteze/numere Fn mici creşterea Lp nu afectează semnificativ
necesarul de putere.

SAC – Lungimea zonei cilindrice
Efectul lungimii zonei cilindrice asupra construcţiei şi exploatării, :

- dpdv tehnologic este evident avantajos construcţia unei nave cu Lp semnificativ;
- exploatarea spaţiului este optimală.
Recomandări dpdv hidrodinamic:
- ca tendinţă - Lp creşte pe măsură ce Fn scade;
- în general, se recomandă considerarea unei zone cilindrice extinse pentru Fn<0.24;

SAC – Lungimea de intrare (LE) şi de ieşire (LR)

- LE şi LR determină poziţia aproximativă a umărului prova, respectiv pupa;
Influenţa LE şi LR asupra rezistenţei la înaintare:
- principiul pe baza căruia se alege LE este minimizarea sistemului de valuri
transversale generate de prova navei (Kelvin bow wave) prin obţinerea unei
interferenţe favorabile cu valul generat de umărul prova;
- în aceeaşi manieră sistemul de valuri generat de umărul prova trebuie atenuat prin
obţinerea unei interferenţe favorabile cu valul umărului pupa;
- datorită relaţiei dintre lungimea de val şi nr. Fn interferenţa nu poate fi vizată

decât o singură viteză;
- evitarea separării curgerii în zona umărului pupa.

Articol Parametric Generation, Modeling, and Fairing of Simple Hull

Lines With the Use of Nonuniform Rational B-Spline Surfaces

Distribuţia deplasamentului
Definirea geometrică a umerilor şi alegerea corectă a lungimilor de intrare şi de ieşire

în concordanţă cu forma şi dimensiunea zonei cilindrice precum şi cu poziţia abscisei
centrului de carena poate influenţa semnificativ valoarea coeficienţilor rezistenţei la
înaintare.
Caracteristicile SAC – modele Seria 60 CB=0.60-0.80

Nave de viteza mica Fn<0.18;

Cp>0.8

Nave de viteza medie 0.18<Fn<0.25;

0.6<Cp<0.8;

Nave rapide de deplasament 0.25<Fn<0.36;

Cp<0.58; zona cilindrica redusa



LCB
- Poziţia longitudinală a centrului de carenă exprimă gradul de concentrare a distribuţiei

deplasamentului pe lungimea navei;
- Împreună cu coeficientul prismatic longitudinal influenţează direct generarea şi
intensitatea sistemului de valuri din zona umerilor prova şi pupa;
- Poziţionarea lui B mult spre prova în raport cu planul cuplului maestru determină
apariţia unui val proeminent în jurul umerilor prova;
- Poziţionarea lui B mult spre pupa în raport cu planul cuplului maestru conduce la
riscul apariţiei desprinderilor şi structurilor vorticale în amonte de elice ceea ce
poate afecta eficienţa propulsorului;
- În consecinţă, determinarea poziţiei lui B se realizează din considerente legate de
suprapunerea sistemului de valuri generat de prova şi cel generat de umeri – de obicei
în cazul navelor cu viteze mari unde componenta rezistenţei de val este mare;
- Recomandările realizate pe baza experimentelor sistematice şi investigaţiilor
numerice – tendinţa de a poziţiona B spre pupa pe măsură ce Fn creşte sau coeficienţii
de fineţe descresc. În funcţie de CP, LCB poate lua valori între -2.0 şi -3.0% Lpp (spre
pupa), în timp ce pentru Fn de aprox. 0.15, LCB aprox. +2.0% (spre prova).

LCB

Relatia intre CB si LCB

Forma liniilor de apă
Aspecte legate de hidrodinamimica:

- Forma liniilor de apa la prova
- Raza de curbură a DWL
- Zona pupa a DWL
- Lungimea zonei cilindrice a DWL
- Centrul de plutire (CF) - Influenţa formei DWL asupra stabilităţii

şi performanţelor de seakeeping

Forma liniilor de apa la prova
- Pentru Fn mici – formă convexă

- Pentru Fn medii şi mari – formă concavă
- Pentru Fn foarte mari – formă fără inflexiuni – nave rapide cu L/B mari

- Principala caracteristica a liniilor de apa este semiunghiul de intrare iE
masurat în raport cu PD.
Semiunghiul de intrare iE este dependent de:
- forma sectiunilor transversale
- curba ariilor sectiunilor transversale
- latimea navei
iE
Tabelul de mai jos recomanda valorile optime pentru iE , Pophanken (1939)

CP 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75 0.80 0.85
iE 8 9 9–10 10–14 21–23 33 37
- pentru nave moderne cu forme V pronunţate unghiurile iE puţin mai mari decât
cele recomandate de Pophanken
- în ultimii ani navele cu forme prova parabolice (tancuri, vrachiere) – iE este foarte
mare


Pentru nave fără bulb – unghiul de intrare pentru liniile de apă de sub DWL descreşte
– unghiul de intrare pentru liniile de apă de deasupra DWL
creşte progresiv
Nave cu bulb – sunt caracterizate de iE mic la DWL
– iE creşte progresiv la plutirile de sub şi de deasupra DWL
Pentru navele de linie şi în special pentru petroliere forma plutirilor de sub DWL este
aproape la fel de importantă ca şi cea a DWL.

Forma la prova a liniei de apă de plină încărcare, CWL

- Raza de curbura a liniei de plina incarcare la intrarea in PD trebuie sa fie cat mai
mica. Forma ei depinde de soluţia constructivă a corpului
- Utilizarea profilelor circulare pline la etrava permite obtinerea unor raze minime
situaţie in care raza minima este de circa 3-4 ori mai mare decat grosimea tablelor.

Formele pupa ale liniilor de apă
- Pentru a evita separarea curgerii şi apariţia structurilor vorticale în pupa navei, Backer
recomandă ca unghiul de ieşire să nu depăşească 20º.
- Lungimea zonei cilindrice a plutirii de plină încărcare:

Centrul ariei plutirii (CF)
Influenţa ariei CWL asupra stabilităţii - Creşterea Cw conduce la îmbunătăţirea
stabilităţii de formă datorită creşterii momentului de inerţie transversal

Tendinţe
- Forme pram pupa – LCB spre pupa – ameliorarea umerilor şi reducere a iE cu

1,5-2,5 º
- DWL dreaptă şi linii de apă de sub DWL convexe
- iE :
- chemical and product carriers - 21 - 35º
- ro-ro passenger ferries -13-22º
- passenger cruise vessels - 10-20º
- iE mici - conduc la reducerea rezistenţei la înaintare, dar în corelare cu DWL
fără inflexiuni şi umeri prova amelioraţi
- la dimensiuni principale impuse cea mai bună metodă de reducere a iE este
mutarea LCB către pupa.

Forma secţiunilor transversale
-Secţiunile transversale - furnizează caracteristicile esenţiale ale formelor

navei.
Tipuri de secţiuni transversale:

a. U
b. V
c. Rectangular
d. Circulare
e. (Hard) Chine
f. Cu bulb
Bulk carrier Supply vessel

Forma secţiunii la cuplu maestru – depinde ce CM, raza de gurnă şi “deadrise”

a. Secţiune transversală tipică cu borduri verticale
b. Secţiune evazată sub DWL – îmbunătăţeşte stabilitatea la pescaje mici – se folosea
la pasagere transatlantice vechi. Oferea posibilitatea unor întărituri suplimentare în
cazul navelor de război vechi.
c. Secţiune V evazată deasupra DWL – ferrie, spărgătoare de gheaţă
d. V sub DWL şi verticală deasupra DWL – portcontainere moderne.
e. Tumble-home – nave de linie vechi şi pasagere, reducerea greutăţii şi controlul
asupra zG
f. Cu flotoare suplimentare în dreptul DWL pentru a îmbunătăţi stabilitatea – se
foloseşte în cazul conversiilor sau in cazul navelor vechi de război.

Forma secţiunilor transversale la prova şi pupa
Relaţia dintre forma secţiunii maestre şi formele prova/pupa:
- dacă secţiunile în zona cuplului maestru sunt pline atunci secţiunile prova/pupa pot
fi U sau V;
- dacă secţiunile în zona cuplului maestru sunt zvelte de tip V atunci aceste permit
conectarea doar cu secţiuni de formă V la prova/pupa;
Forma secţiunilor în zona gurnei – criterii (uneori contradictorii):
- evitarea generării unor structuri vorticale;
- influenţa asupra amortizării mişcărilor;
- suprafaţă udată cât mai mică pentru minimizarea rezistenţei de frecare;
- razele de curbură ale secţiunilor;
- “height of deadrise”

V vs. U – zona prova
Avantaje ale formei V:
- Lăţime mai mare in zona plutirii de plina încărcare (la CWL), prin urmare moment de
inerţie al ariei plutirii mai mare si o ordonata mai mare a centrului de carena (ambele
determina un braţ mai mare al momentului de redresare);
- Suprafaţă udata mai mica si greutate a structurii redusa;
- Suprafeţe curbate minime, costuri mai mici de fabricaţie a corpului;
- Performante superioare de seakeeping datorita rezervei superioare de flotabilitate si
evitarea slamming-ului;
- O suprafaţa mărită a punţii principale — important in cazul in care nava este destinata
transportului containerelor pe punte, pasagere, portavioane;
Dezavantaje ale formei V:
- Spaţiu limitat sub DWL;
- Creşterea cotei centrului de greutate.

Forma secţiunilor prova sub linia de plutire
Rezistenţă
-Nave de viteza mică – nave cu CB ridicat determină utilizarea unor secţiuni cu formă U
pronunţată
-Nave de viteză medie – principalul mod de a reduce rezistenţa de val este reducerea
unghiului de intrarea a plutirii, ceea ce conduce la mutarea volumului spre fundul navei
ceea ce conduce la utilizarea formelor U.
- Nave de viteza mare - forme V la cuplu maestru (ferries, fishing, boats) – forme V la
prova
Seakeeping
- Influenţa formelor secţiunilor transversale asupra performanţelor de seakeeping poate fi
semnificativă.
- pentru nave cu pescaj mic (balast) – provele cu forme prova U pronunţat conduc la
fenomene severe de slamming.
- evazarea pronunţată deasupra plutirii de plină încărcare conduce la slamming de bordaj
şi implicit la probleme severe de vibraţii
- cea mai potrivită soluţie – combinaţie între secţiuni U şi V mai puţin pronunţate

Fn=0.096
Fn=0.144
Delimitarea zonei de apariţie
Valuri capilare
Instabilităţi - wrinkles
Fn=0.192

Forma secţiunilor pupa sub linia de plutire
Rezistenţă:
În general, secţiunile de forma V sunt mai eficiente din punct de vedere al rezistenţei
datorită evitării separării curgerii şi generării de structuri vorticale.

Propulsie: Testele experimentale şi teoretice au demonstrat – curgerea în discul elicei
este pozitiv influenţată de utilizare a secţiunilor U în amonte de elice deoarece acestea
asigură o distribuţie omogenă a curgerii în discul elicei faţă de secţiunile V.
Nave cu o singura linie de axe – îmbunătăţirea siajului
- Utilizarea bulbului pupa – conduce la accelerarea curgerii în discul elicei şi
uniformizarea curgerii în discul elicei (reducerea vibraţiilor, creşterea eficienţei
sistemului de propulsie)
- Utilizarea pupelor asimetrice – generarea unui vârtej care să se rotească în sens opus
curgerii induse de elice
- Utilizarea dispozitivelor de control al curgerii – omogenizare şi accelerare a curgerii

Nave cu o două linii de axe – îmbunătăţirea siajului:

- Secţiunile navelor cu două linii de axe sunt proiectate pe baza criteriilor de
reducere a rezistenţei la înaintare şi imbunatatirii performantelor de
propulsie. În general se utilizează secţiuni V. O atenţie deosebită trebuie
acordată amplasării bracheţilor de legătură între liniile de axe şi corp;
- Navele cu două linii de axe moderne (în special pasagere) au tunele la pupa
care asigură un siaj uniform şi amplasarea elicelor cu un diametru mai mare.

Forma secţiunilor pupa deasupra liniei de plutire
Configuraţiile secţiunilor pupa deasupra plutirii de plină încărcare:

- Apariţia ambarcării de apă la pupa este mai puţin pronunţată şi apare numai în
cazurile valurilor de urmărire
- Probleme semnificative de stabilitate dinamică apar în special în cazul navelor
mici (pescadoare) şi sunt induse de valurile de urmărire, apar din cauza modificării
semnificative a arie plutirii şi apare la navele cu forme V pronunţate.

DEFINIREA FORMELOR PROVA
Când se discuta de formele navei la prova, se analizează cateva aspecte:
- Forma proiecţiei provei in PD (profilul etravei proiectat in PD);
- Forma cuplelor in zona provei;
- Forma plutirilor in zona provei.
Factorii care influenţează formele prova:
- adaptarea sinuoasă a provei cu cuplele;
- performanţele de rezistenta la inaintare;
- performanţele de seakeeping;
- exploatarea instalaţiilor de pe punte;
- siguranţa la coliziune;
- tehnologia de constructie.
Profilul etravei proiectat in PD (Profilul prova – Stem profile)
Formele provei se clasifica in:
- Etrave normale (prove fără bulb);
- Prove cu bulb.

Etrave normale
- Etrave drepte, verticale, (utilizate prima data in 1840 in Statele Unite, fiind
apoi adoptate rapid şi în alte ţări).
- Forma a fost considerata drept una convenţionala până în anii ’30 ai
secolului trecut;
- Reutilizata de Damen pentru modelul Axe bow.
- Etrave inclinate (atât în apă cât şi în afara acesteia) - formele Maier.
- Unghiurile de inclinare imers si emers au fost, la început, diferite;
- Practica a demonstrat ca modificarea pantei a determinat o reducere
a rezistentei la inaintare;
- Formele Maier introduse in anii ’30 combinate cu formele V ale
coastelor au condus la scăderi semnificative ale rezistentei la înaintare.
Forme prova fara bulb: — Forma conventionala; --- Forma Maier; -.-.-. Forme verticale

Axe bow (2006)
Characteristics:
- higher bow
- less change of water line beam,
- finer entry
- less (actually no) flare
- a deeper bow, deeper than any other part
of the vessel;
Offshore patrol vessel (OPV) - three unusual short chine-like parts on the bow
are a vital part of the design’s function
- reduction of 75 to 80% with vertical
peak accelerations that was achieved
in sea state 5 in the North Sea.
- Offshore Supply Vessel/crew boats
X-BOW Prova convenţională

Ulstein X bow (2005)
- a slender hull water line X-BOW Prova convenţională

- smoother volume distribution in the foreship
- inverted bow concept
- a wave piercing effect at small wave heights
- reduces pitching and bow impact loads in rough seas
- X-BOW has larger displacement volume starting from the waterline
- first vessel, 'Bourbon Orca', an anchor handling tug supply vessel
- protect the fore-deck area from green sea and spray
- AHTS (Anchor Handling Tug Supply) vessels, Seismic Vessels, Offshore and Pipe lay Vessels

X-bow - “ inverted ship bow” /“backward sloping bow”(Ulstein)
- “ inverted ship bow” sau “backward sloping bow”

Etrave înclinate – formele Maier
- Au fost experimentate la sfârşitul anilor 1920 şi începutul anilor 1930
- Etravele înclinate au determinat o serie de avantaje:
- Efectul de despicare a apei – micşorarea rezistentei de forma;
- Creşterea rezervei de flotabilitate;
- Protecţie superioara la coliziune;
- Estetica îmbunătăţită, îndeosebi când linia etravei este concava;
- La navele fluviale, sau la cele la care lungimea maxima este limitata, unghiul de inclinare
a etravei este păstrat încă la valori moderate.

Forme prova cu bulb
Istoric
Bulbul a fost mai degrabă descoperit decât inventat
 Inainte de 1900, testele de bazin pe nave militare (nave torpilor la care tubul
prin care se lansa torpila era amplasat în locul bulbului de azi) au confirmat ca
etravele profilate cu bulb sub linia de plutire ar putea determina o rezistenta
mai mica;
 Primul bulb a fost folosit in 1912 pe o nava militara americană, în baza unui
proiect al lui David Taylor;
 Primele nave civile cu bulb (pasagerele Bremen si Europa) au fost construite
in 1929;
 Folosirea extensiva a bulbului a apărut in anii ’50.

Forme prova cu bulb
Provele cu bulb sunt caracterizate de:

 Forma secţiunii orizontale
 Forma secţiunii transversale
 Proiecţia pe planul diametral
 Lungimea proiectata în fata perpendicularei prova
 Poziţia axei bulbului
 Raportul ariilor transversale
 Racordarea cu corpul
Forma secţiunii orizontale
 cilindrice
 eliptice
 nabla
Bulburile cilindrice şi cele eliptice, extinse substanţial în amonte de
perpendiculara prova pot fi uşor combinate cu formele U-V ale provei
Ele sunt preferate din cauza complicaţiilor tehnologice reduse

Forme prova cu bulb
Cilindric Eliptic Nabla

Forme prova cu bulb
Forma secţiunii transversale:
 Tip Δ – bulburi tip Taylor (forma etravei nu se modifica semnificativ, apare o deformare doar
pe direcţia transversala a formelor navei – nu se mai utilizează); (tip para)
 Tip O – bulburi tip eliptic, cilindric;
 Tip V – bulbul cu forma nabla (pană) (cea mai utilizata din cauza valului prova generat).
Preferat pentru navele cu forme V.

Forme prova cu bulb
- Raportul optim dintre proiecţia bulbului în PD şi forma secţiunii transversale

a acestuia poate fi determinat doar prin simulări CFD;
- Bulburile “nabla” sunt preferate datorita valului prova considerabil produs şi
performanţelor de seakeeping şi datorita riscului redus de slamming;
- Pentru ca liniile de apa inferioare sunt caracterizate de semiunghiuri de
intrare mici, efectul acestor bulburi la navigaţia în balast este similar unei
prove fără bulb, alungite. Lucrul acesta permite evitarea fenomenului de spray
şi determina o rezistenţă la înaintare redusă;
- Bulburile nabla pot fi uşor combinate cu forme V ale provei.

Forme prova cu bulb
- Bulburi extinse deasupra liniei de plutire de plină încărcare (forme
“gooseneck”)
- Fata superioara a bulbului poate determina o creştere a rezistentei la înaintare
datorita efectelor turbionare induse
- Efectul formei “gooseneck” este similar efectului indus de o aripa care
orientează curentul către planul de baza al navei; se micşoreaza valul prova;
- In cazul bulburilor “gooseneck”, autoritatea poate impune ca perpendiculara prova sa
fie considerată la intersecţia conturului bulbului cu CWL;
- Spre deosebire de bulburile complet imersate, in acest caz, se poate ajunge la o lungime
de calcul mai mare (lucru nedorit). In acest caz, daca înălţimea bulbului este > 85% D
(freeboard length) atunci etrava navei se considera extremitatea prova a bulbului.

Forme prova cu bulb
Lungimea proiectata a bulbului

- Lungimea proiectata în faţa perpendicularei prova depinde de forma bulbului si de
numărul Froude;
- Din motive de siguranţa, bulbul nu trebuie sa se proiecteze longitudinal in afara
punctului cel mai de sus al etravei;
- Literatura recomanda o valoare de 20%B pentru lungimea proiectata a bulbului;
- Depăşirea acestei valori conduce la o îmbunătăţire doar neglijabila a rezistentei la
înaintare.
Axa longitudinala a bulbului
- Axa bulbului nu este definita precis. Ea ar trebui sa fie orientata către în jos mergând
către pupa, astfel încât să genereze linii de curent descendente care anulează valul de
prova. Aceasta observaţie este valabila şi în ce priveşte linia lăţimilor maxime a
bulbului

Forme prova cu bulb
Raportul ariilor
- Raportul ABT /AM este definit ca raport al ariilor bulbului la perpendiculara prova şi a
secţiunii maestre;
- La pescajul de plina încărcare influenţa bulbului asupra rezistenta navei creşte odată cu
creşterea raportului ariilor;
Pe de alta parte, scăderea acestui raport poate sa determine:
- Scăderea rezistenţei la pescajul de balast
- Evitarea unui slamming pronunţat
- Posibilitatea lansării ancorei făra riscuri
- Bulburile cu secţiuni transversale prea mari pot determina creşterea rezistentei la
înaintare datorita efectelor asociate ale turbulentei;
- Raportul efectiv al ariilor poate avea valori peste medie in cazul in care bulbul este de
tip “gooseneck”. Chiar daca aria dispusă deasupra liniei de plina încărcare nu este
inclusa în ABT , ea poate determina reduceri importante ale rezistentei la înaintare, în
condiţiile în care forma bulbului este proiectata corect.
Racordarea bulbului cu corpul
- Poate fi realizata fie racordat, fie printr-o linie de frântură
(in cazul bulburilor încastrate);
- Trecerile racordate conduc la rezistente la înaintare minime.

Forme prova cu bulb
Pe lângă efectele hidrodinamice ale bulbului la pescajul de plina incarcare
trebuie avut în vedere şi celelalte efecte asupra navei (proiect, construcţie,
exploatare):
 Rezistenta la înaintare la diferite pescaje;
 Caracteristicile de seakeeping;
 Caracteristicile de propulsie;
 Bow thruster (amplasare, eficienta, rezistenta aditionala);
 Asieta navei;
 Costurile aferente operaţiunilor de confecţionat şi montaj a secţiilor
prova;
 Dirijarea ancorei;
 Amplasarea sonarelor si a altor echipamente utilizate în activităţile de
cercetare sau de pescuit;
 Navigaţia în gheaţa – întărituri de gheaţa.

Forme prova cu bulb
Caracteristicile de seakeeping.
- Amortizarea mişcării de tangaj. In general, provele cu bulb determina reduceri ale
amplitudinii mişcării de tangaj, in special atunci când bulbul are dimensiuni considerabile
in raport cu AM.
 Amortizarea este pronunţată îndeosebi in zona de rezonanta, adică atunci când
lungimea de val este comparabila cu lungimea navei, dar fenomenului este
remarcat si in cazul valurilor cu lungimi mai mici;
 In cazul valurilor cu lungimi cuprinse intre (1.3–1.5)Lpp, navele cu bulb pot
determina o creştere a amplitudinii mişcării de tangaj;
- Capacitatea de operare a navei fără reducerea puterii, chiar şi în condiţii de mare montată
 Bulburile ‘nabla’ fac fata slamming-ului mai bine decât bulburile normale;
 Atunci când faţa inferioara a bulbului este una plată, este posibil slamming-ul pe
partea inferioara la intrarea bulbului în apă;
- Creştera necesarului de putere la navigaţia în valuri
 Navele cu bulb determina o creştere a rezistentei adiţionale datorita valurilor, in
ciuda avantajelor legate de amortizarea mişcărilor, câtă vreme energia consumata
pentru amortizare trebuie furnizata de echipamentul de propulsie (efect similar
chilelor de ruliu).

Forme prova cu bulb
Navigaţia in gheaţa in cazul navelor cu bulb

 Forma şi poziţia fetei superioare a bulbului sa permită stratului de
gheaţă sa fie ridicat în vederea îndepărtării (navigaţiei în gheţuri
sparte), se poate considera ca bulbul are o influenta favorabila la
navigaţia în gheata – ‘petrolier spărgator de gheata’.
 La navigaţia în gheaţă spartă de grosime moderată, prezenţa bulbului
prezinta avantajul, in raport cu provele convenţionale, ca bulbul
întoarce gheata cu fata uda către corp (temperatura si coeficient de
frecare mai mici). Lucrul acesta conduce la frecări mai mici şi o uzură
(abrasion corrosion) a tablelor mai mică.
 Bulbul nu se foloseşte la spărgătoarele de gheaţă deoarece prezinta
pericolul blocării în gheaţă.

Forme prova cu bulb
Modificarea necesarului de putere la navele cu bulb fata de cele cu prova clasica,

poate fi atribuită următorilor factori:
- Modificarea rezistentei de presiune datorata efectului indus de bulb:
 Bulbul, prin partea lui superioara, acţionează ca un profil hidrodinamic.
Acest lucru favorizează deplasarea curentului către planul de baza, lucru
care determina o scădere a amplitudinii valului prova
 Deoarece efectul de aripa poate fi evitat cu greu, este recomandabil ca
forma bulbului sa fie atent studiata, aşa încât avantajul acesta sa nu
devina un dezavantaj
- Modificarea rezistentei de val spart. Profilarea corespunzătoare a bulbului poate
conduce la diminuarea a efectelor de wave-breaking sau de spray.

Forme prova cu bulb
- Creşterea rezistenţei de frecare datorate creşterii suprafeţei udate. La viteze mici,
aceasta creştere este mai importanta decât reducerea rezistentei de val;
- Modificarea energiei consumate cu generarea si întreţinerea vârtejurilor de prova.
Datorita faptului ca in zona planului plutirii de plina încărcare apare o acceleraţie
laterala a fluidului, liniile de curent se separa şi conduc la producerea de vârtejuri. Dacă
proiectarea formelor este una inteligenta se poate ajunge ca aceste vârtejuri să fie
utilizate pentru a diminua efectelor hidrodinamice care apar în zona umărului prova sau
a gurnei.
Modificări ale eficienţei propulsive datorita modificării:
(a) Coeficientului de împingere a elicei
(b) Vitezei curentului uniform
- Experimentele comparative pe modele cu şi fără bulb au

demonstrat caracteristici propulsive superioare în cazul navelor cu
bulb. Explicaţia imediată, aceea ca o rezistenţă mai mică determina
un coeficient de împingere mai mic (deci o eficienta propulsiva
superioara) este corecta insa nu este suficienta.

Forme prova cu bulb
Aspecte legate de proiectarea bulbului:

- In aproape toate cazurile, literatura care tratează problema bulbului la prova se
limitează la problema hidrodinamica, ignorând complet considerentele economice;
- Economia de putere determinata de un anume bulb trebuie analizata in contextul
modificării pescajului sau a stării marii;
- In plus, trebuie considerate si costurile suplimentare implicate de construcţia
bulbului;
- Comparaţiile care se fac între nave cu şi fără bulb au la baza ipoteza identităţii
lungimii la plutire;
- Valoarea reducerii rezistentei la înaintare ca urmare a existentei bulbului depinde de
forma si dimensiunea bulbului, după cum depinde de mărimea şi de forma navei;
- Se recomandă ca punctul extrem al bulbului să fie la nivelul suprafeţei libere;
- Distribuţia volumului:
- imersiunea prea mare a bulbului conduce la pierderea efectului acestuia;
- volumul concentrat în apropierea suprafeţei libere conduce la creşterea
efectului asupra interferenţei valului;

Forme prova cu bulb
Recomandari:
- Principial, bulbul se recomanda oricărui tip de nava comercială, cu exceptia
navelor rapide si a spărgătoarelor de gheata;
- Literatura stipulează faptul că bulbul poate determina o reducere semnificativă
a rezistentei înaintare in domeniul 0.17<Fn<0.85;
- Efectul bulbului poate conduce la o economie de putere cuprinsa intre 8% si
15% la navele cu forme clasice;
- Forma cea mai des întâlnita este cea de tip nabla;
- Lungimea uzuala a bulbului este de circa 4-5% din lungimea LWL, insa in
ultimii ani s-au construit si nave cu bulburi cu lungimea mai mare de 5% cu
rezultate foarte bune pentru in cazul navelor cu numere Fr mai mari de 0.30. De
asemenea, o alta indicatie a dimensiunilor bulbului este functie de latimea navei
si anume de 20% din aceasta B;
- La navele mai vechi, aria transversala a bulbului era recomandata a se situa
intre 6 si 13% din aria sectiunii maeste, cu 9% valoare tipic recomandata. Azi se
merge uzual pe valoarea maxima, putandu-se ajunge chiar la 20-22%;
- Suprafata superioara al bulbului de tip ‘goose-neck’ este recomandat a se situat
la circa 40-60 cm deasupra liniei de plutire de plina incarcare;

Forme prova cu bulb
- Linia de apa de plina încărcare este recomandabil sa fie pe cat posibil mai putin
curbată;
- Liniile de apa de sub linia de plutire se recomanda sa fie convexe. Convexitatea
acestora trebuie sa fie cu atât mai mare cu cat numărul Fr este mai mare; In cazul
navelor tanc cu CB in jur de 0.80 se recomanda ca liniile de apa ale navei in prova sa fie
drepte, in timp ce in cazul unui ferry-boat (nava de viteza), se recomanda formele
convexe, aşa încât curgerea în jurul carenei sa fie una uniforma;
- Umerii prova trebuie evitaţi, câtă vreme valurile generate de ei determina o crestere a
rezistentei la înaintare. In felul acesta este posibila poziţionarea mai spre pupa a
umărului prova, lucru care este echivalent d.p.d.v. hidrodinamic cu egalitatea dintre
lungimea de intrare si lungimea valului;
- Semiunghiul de intrare a liniilor de apa variază mult chiar pentru acelaşi tip de nava:
tancuri 21-45o, nave ro-ro, nave ferry 13-22o, nave pasagere 10-20o.

Formele navei la extremitatea pupa
Prelegerea vizează următoarele aspecte:

- Factorii care determină definirea formelor pupa.
- Descrierea principalelor tipuri de forme pupa:
- pupa eliptică;
- pupa crucișător;
- pupa sanie cu oglinda.
- Pupa sanie cu oglindă. Regimuri de curgere în pupa.
- Recomandări pentru proiectarea pupelor sanie cu oglindă.

Definirea formelor pupa
Stabilirea formelor pupa este guvernata de următorii

factori:
 Minimizarea rezistentei la înaintare, evitarea separării
curgerii la pupa;
 Maximizarea randamentului de propulsie prin
asigurarea:
 (a) unui siaj uniform in discul propulsorului;
 (b) unei relaţii bune intre coeficienţii de siaj si de

sucţiune (un bun randament al corpului, H ).
 Evitarea vibraţiilor elicei şi pupei, clearnce elice, cârmă
şi pupa;
 Exploatarea punţii în pupa.

Principalele tipuri de forme pupa:
Istoric, definirea formelor părţii emerse a parcurs următorii paşi de evoluţie:
 Pupe eliptice (a)
 Pupe de tip crucişător (b)
 Pupe oglinda (c)
 Alte forme

3
2
Conturul pupei: Pupa eliptica (1), pupa

crucişător (2) şi pupa oglindă (3)

Pupe eliptice
- A fost aplicată la toate navele comerciale de la mijlocul secolului XIX până la prima
decadă a secolului XX. In perioada interbelică a fost treptat înlocuită de pupa de tip
crucişător
- Pana in anii ’30, pupa eliptica a reprezentat forma convenţională a navelor de tip cargo
- Privita de sus, linia punţii avea forma eliptica, de unde si numele atribuit acestei forme
- Profilul pupa este aproape vertical pana la linia de plutire, continua similar puţin peste
linia de plina încărcare, după care se deschide pentru a forma coşul pupa, fiind apoi frânt
printr-un knuckle în zona punţii principale
- O variantă de pupa eliptică poate fi întâlnită în zilele noastre la remorchere, unde partea
superioara a profilului pupa este profilat evazat (in evantai) către extremitatea pupa frântura
apare foarte evident la nivelul punţii principale, iar parapetul este inclinat către interior –
permite utilizarea unor cârme mai mari
Remorcher
Pupa de tip crucişător

- A fost propusa in a doua jumătate a secolului 19 la navele militare, dar trecerea de la
pupele eliptice la cele de tip crucişător s-a produs treptat, abia in perioada interbelica
- A apărut în urma necesității rezolvării unei probleme tehnice militare, aceea a coborârii
maşinii de cârma sub puntea blindată, care era situată aproximativ la nivelul liniei de
plutire.
- Frântura de deasupra liniei de plutire a dispărut la acest tip de forma
Avantaje:
- Pupa de tip crucişător are caracteristici de rezistenta la înaintare mai bune decât cele cu
pupa eliptica, motiv pentru care forma s-a impus si la navele comerciale;
- Lungimea la plutire la navele cu pupa de tip crucişător este mai mare decât Lpp;
- Plutirile sunt mai “dulci” în apropierea elicei;
- Spaţiul de exploatare al punţii a fost îmbunătăţit.
Forme speciale de pupa crucişător pot fi întâlnite la veliere (tip canoe), remorchere,
pilotine, bărci mici (tip eliptic)

Pupa oglinda
- Pupa de tip oglinda (transom) poate fi privita atât ca o forma evoluata a pupei de tip
crucişător, dar și ca o dezvoltare a unei forme noi destinata navelor rapide.
- Forma a fost introdusa în principal pentru a simplifica construcţia corpului.
- A fost concepută pentru curgerea pe direcția longitudinalelor.
- A devenit, mai întâi, formă tipică pentru nave cu două linii de axe și apoi pentru
navele cu o singură linie de axe.
- De obicei, partea plată (oglinda) începe aproximativ la înălţimea liniei de plutire de
plina încărcare.
Forme tipice de pupe sanie cu oglindă

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei
Pupa sanie cu oglindă

- Forma este adaptată pentru viteze mari – reduce rezistenţa la înaintare – 2
moduri:
- efectul alungirii virtuale a navei
- reducerea înălţimii valului generat în aval (wedge)
- Unghiul de trim poate fi influenţat foarte eficient prin utilizarea pupei în
pana, (wedge). Acest tip de forma asigura curentului în zona de separare de
corp o componenta de viteza orientata în jos, în felul acesta contribuind la
reducerea amplitudinii valurilor de la pupa navei
- Pe de altă parte însa, pupa în pană poate determina intratrea provei în apă,
lucru care poate conduce la efecte negative asupra performantelor de
seakeeping.

Regimurile de curgere în pupa de

tip transom:
a) Regular stern flow
b) Transom stern flow
c) Dead water

Forme proiectate pentru curgere pe directia

plutirilor
Forme proiectate pentru curgere pe directia

longitudinalelor
Forme proiectate considerand un compromise

intre cele doua




Tipuri de pupa transom: a) ambarcaţiuni de mare viteză, b) nave militare, c) nave

comerciale, d1-d7) diferite forme

Avantajele pupei oglindă:
- O mai buna exploatare a punţii
- Simplificare constructivă
- Rezervă de flotabilitate mai mare
- Creşterea momentului de inerţie a plutirii şi a stabilităţii iniţiale
- Reducerea rezistenţei la înaintare la viteze mari
Dezavantajele pupei oglindă:

- Creşterea rezistenţei la înaintare pentru viteze mici;
- Creşterea vibraţiilor transmise navei;
- Performanţe de seakeeping mai slabe:
- deplasarea către pupa a XF;
- pierderea stabilităţii dinamice;
- slamming şi risc mărit de ambarcare a maselor de apă la pupa.

Recomandări pentru proiectarea formelor la pupele tip oglindă. Pentru reducerea
rezistenţei la înaintare prin controlul separării curgerii la muchia oglinzii, se
recomandă:
- Pentru navele cu Fr<0.3 pupa oglinda se proiectează astfel încât sa se situeze imediat
deasupra plutirii de plina încărcare. In marş, apare o imersare uşoară a oglinzii doar la
plutirea de plina încărcare.
- Pentru navele cu Fr0.3 se recomanda pupe cu oglinzi mici uşor imersate. Datorita
vitezei navei apare fenomenul de alungire virtuala a navei
- Pentru navele cu Fr0.4 se recomanda pupe oglinda imersata, si cu forme zona
‘wedge’ de dimensiuni medii. Imersarea oglinzii poate ajunge pana la (0.1–0.15)T sau
ATS/AM  0.09
- Pentru navele cu Fr>0.5 se recomanda pupe imersate cu zona ‘wedge’ având lăţimea
comparabila cu lăţimea navei. Imersarea acesteia poate ajunge pana la (0.15–0.2)T sau
ATS/AM  0.10
- Pentru navele cu Fr>0.6, ATS/AM  0.13
In ceea ce priveşte pupa oglinda adânc imersate se recomanda ca:
- Muchiile oglinzii sa fie bine conturate. In acest fel curentul se va separa fără
probleme.
- Prezintă dezavantaje foarte mari la marş înapoi la navigaţia în gheţuri sparte. Nu se
utilizează la spărgătoarele de gheaţă

Înclinarea plutirii de plină încărcare în
raport cu PD:
- Valori maxime αR  12-13º

- 80-90% din Bmax - pentru a evita
separarea curgerii
Înclinarea fundului în raport cu PB:
- αT  15-20º - pentru a evita impactul

puternic la ”slamming”
α
- L  13-17º - pentru a evita
ambarcarea apei la bord

Recomandări
R
- Raza racordare a
longitudinalelor cu fundul
navei – 1-1.5 Lpp
- Unghi pupei sanie în raport 13-17º
cu PB – 13-17º
Trim wedge
- Amplasare – imediat în pupa discului
elicei
- Se extinde pe o lungime de 3-5 m
- Inclinare 2-9º în funcție de Fn
- Muchia din aval 10-40 cm deasupra
sau sub plutirea de plină încărcare
Pentru o navă feribot de 111.8m adăugarea trim wedge-ului a condus la

reducerea puterii de propulsie măsurate cu 3% la Fn =0.28.


Curs HFN

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs HFN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

HIDRODINAMICA FORMELOR NAVEI

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 1

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 2

- Reducerea consumului de combutibil – reducerea costurilor de operare

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 3

- Energy Effciency Design Index (EEDI) – o măsură a cantității de dioxid de carbon pe

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 4

Planul de forme este utilizat pentru urmatoarele calcule:

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 5

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 6

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 7

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 8

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 9

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 11

“People are comparing this to

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 12

L, B, T, coeficienţi de fineţe, LCB

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 13

Limitari ale dimensiunilor principale:

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 14

Coeficientul ariei plutirii CW

Coeficientul ariei secţiunii maestre CM

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 16

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 19

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 20

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 21

- Caroiajul longitudinalului planului de forme este definit de proiecţiile plutirilor şi

- Caroiajul transversalului planului de forme este definit de proiecţiile plutirilor şi

- Caroiajul orizontalului planului de forme este definit de proiecţiile longitudinalelor şi

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 22

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 23

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 24

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 25

Fn=0.1 Fn=0.14 Fn=0.19

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 26

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 27

- Dispozitive de control al curgerii

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 28

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 29

Aspecte legate de tehnologia de construcţie şi

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 30

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 31

In condiţiile în care se cunosc dimensiunile principale (L, B, T, CB ), aparent ar rămâne

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 32

1. Forma curbei ariilor sectiunilor transversale imerse, proeminența umerilor;

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 33

Distribuţia deplasamentului pe direcţie longitudinală este exprimată prin

Forme alternative ale curbei secţiunilor transversale

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 34

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 35

Efectul lungimii zonei cilindrice asupra construcţiei şi exploatării, :

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 36

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 37

- datorită relaţiei dintre lungimea de val şi nr. Fn interferenţa nu poate fi vizată

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 38

Articol Parametric Generation, Modeling, and Fairing of Simple Hull

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 39

Definirea geometrică a umerilor şi alegerea corectă a lungimilor de intrare şi de ieşire

Caracteristicile SAC – modele Seria 60 CB=0.60-0.80

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 40

Nave de viteza mica Fn<0.18;

Forme alternative ale curbei secţiunilor transversale

Facultatea de Arhitectură Navală | Hidrodinamica formelor navei 41