Cuprins

I. Mediul Hidraulic
I.1. Sisteme de acţionare hidraulică
I.2. Principiul de funcţionare al sistemelor de acţionare hidraulică
I.3. Structura sistemelor hidraulice

II.
 Mediul Hidraulic

Mediul hidraulic, agentul motor sau lichidul de lucru sunt denumiri atribuite frecvent
fluidului utilizat în sistemele hidraulice de acţionare. Acest fluid este supus, în timpul
funcţionării sistemului, unor condiţii de lucru deosebit de grele pentru transmiterea mişcării şi
efortului, cum sunt: variaţia într-un domeniu larg a temperaturii, presiunii şi vitezelor de
lucru, condiţii în care trebuie să-şi menţină propietăţile fizico-chimice şi mecanice pe o
perioadă determinată.
Condiţiile grele de lucru expuse ridică restricţii deosebit de severe şi impun o selectare
riguroasă a categoriilor de fluide care să corespundă la majoritatea cerinţelor ce se impun
acestora. Dintre cele mai importante cerinţe care se impun şi pe baza cărora se aleg aceste
lichide de lucru, se menţionează următoarele:
- bune propietăţi lubrifiante şi înaltă rezistenţă mecanică a peliculei de lichid;
- înaltă rezistenţă şi stabilitate chimică şi termică spre a prevenii oxidarea, descompunerea
şi degradarea acestuia;
- variaţie minimă a vâscozităţii cu temperatura;
- să nu degaje vapori la temperaturi obişnuite de funcţionare şi să nu conţină impurităţi
care să faciliteze degajare de vapori;
- să nu conţină, să nu absoarbă şi să nu degaje aer peste cantitatea admisa de prescripţiile
tehnice;
- să nu provoace corodarea şi deteriorarea elementelor de etanşare;
- să aibă un punct ridicat de inflamabilitate şi cât mai scăzut de congelare;
- conţinut minim de impurităţi mecanice şi tehnice.
Lichidele care corespund cel mai bine la aceste cerinţe şi care au căpătat o largă
răspândire sunt uleiurile minerale. În afară de acestea se folosesc şi o serie de lichide de
sinteză precum şi alte medii, în condiţii speciale de funcţionare.
 I.1. Sisteme de acţionare hidraulică

Aceste dispozitive se bazează pe principiul conversiei energiei unui fluid

incompresibil în energie mecanică. Lichidul utilizat este un ulei mineral ce acţionează la
presiuni de până la 100 atm., sursa de presiune hidraulică fiind încorporată în sistemul de
acţionare propriu al robotului sau aparţinând unui sistem centralizat.
Aceste dispozitive se utilizează pe scară largă în acţionarea roboţilor datorită unor
avantaje specifice printre care menţionăm: realizarea unui raport putere/greutate mare,
posibilitatea acţionării directe, interconectarea lor directă în articulaţiile de rotaţie ale
robotului etc.
Această largă utilizare este datorată câtorva factori dinte care putem menţiona:
 puterea realizată în aceste sisteme este mult mai mare decât a oricărui sistem, luând ca
referinţă greutatea echipamentului utilizat;
 acţionările hidraulice sunt mult mai robuste decât cele electrice
 amplificarea rezultată este mai mare, precizia şi răspunsul la frecvenţă sunt mai bune;
 acţionarea hidraulică are performanţe foarte bune la viteze mici;
 sistemele hidraulice se pot cupla direct la sarcină fără dispozitive suplimentare;

I.2. Principiul de funcţionare al sistemelor de acţionare hidraulică

Pentru transmiterea energiei mecanice de la elementul motor la elementul acţionat se

foloseşte energia hidraulică a unui mediu lichid, sub formă de presiune hidrodinamică sau
hidrostatică. În funcţie de modul în care se foloseşte energia hidraulică, se disting două tipuri
de sisteme de acţionari hidraulice: sisteme de acţionare hidraulică de tip hidrodinamic şi
sistem de acţionare hidraulică de tip hidrostatic.
Principiul de funcţionare constă în transformarea energiei mecanice furnizate de
arborele motor în energie cinetică a lichidului şi apoi din nou în energie mecanică, acţionând
arborele condus. Folosirea acestui sistem în acţionarea maşinilor-unelte este limitată din cauza
variaţiei considerabile a vitezei la variaţia sarcinii, complexităţii sistemelor de reglare şi
comanda, greutăţii inversării sensului de mişcare, precum şi randamentului redus la puteri
mici de acţionare.
Sistemele de acţionare de tip hidrostatic, folosesc energia potenţială a lichidului de
lucru sub formă de presiune hidrostatică. Acestea corespund mult mai bine cerinţelor de
stabilitate a vitezei care se impun maşinilor-unelte, condiţiilor de reglare, inversare, sunt mult
mai simple din punct de vedere constructiv.
Un sistem de acţionare hidrostatic se compune dintr-o pompa şi un motor hidraulic
de tip volumic, adică dintr-un grup generator-motor ce modifică starea energetică a lichidului
de lucru prin variaţiile de volum cuprins între organele sale mobile şi cele fixe.

I.3. Structura sistemelor hidraulice

Sistemele hidraulice transmit puterea mecanică prin intermediul energiei lichidelor.

Există două tipuri de astfel de sisteme:
– hidrodinamice
– hidrostatice.
Sistemele hidrodinamice (numite și sisteme hidrocinetice) transmit puterea mecanică
prin intermediul energiei cinetice a fluidului hidraulic. În general, aceste sisteme includ o
pompă rotodinamică, o turbină și câteva elemente adiţionale de control.
Sistemele hidrostatice transmit şi controlează puterea variind presiunea fluidului
hidraulic. Aceste sisteme sunt utilizate în industrie, la echipamentele mobile, aeronautică etc.
Acestea poartă denumirea de sisteme hidraulice de putere.