UNIREA

PRINCIPATELOR ROMÂNE
24 IANUARIE 1859

Competenţe specifice:

1. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvată a surselor istorice

referitoare la fapte din istoria românilor, desfăşurate în Epoca Modernă şi în secolul
al XX-lea (2.4.);
2. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor,
desfăşurate în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice
(3.6.);
3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al
XX-lea, pe baza surselor istorice (3.8.)
 CONGRESUL DE PACE DE LA PARIS (1856)

„ În cadrul acestui Congres, marile puteri europene (Anglia, Franţa, Austria, Imperiul Otoman,
Rusia, Prusia şi Sardinia) au luat decizii şi în privinţa Principatelor Române- Ţara Românească şi
Moldova. Astfel, acestea rămâneau sub suzeranitate turcească, dar ieşeau de sub protectoratul
rusesc şi intrau sub garanţia colectivă a celor şapte mari puteri, iar sudul Basarabiei era
retrocedat Moldovei pentru ca Rusia să nu mai aibe ieşire la Dunăre. La propunerea ministrului
de externe al Franţei, contele Walewski, de unire a Moldovei cu Ţara Românească, marile puteri
au reacţionat diferit. Franţa, Rusia, Prusia şi Sardinia au fost de acord, însă Imperiul Otoman şi
Austria s-au opus vehement, în timp ce Anglia la început s-a poziţionat pentru unire, apoi, la
insistenţele Imperiului Otoman, împotriva uniriii. În final s-a adoptat soluţia consultării
populaţiei celor două Principate, prin convocarea la Iaşi şi la Bucureşti a câte unei Adunări Ad-
hoc, alcătuite din reprezentanţi ai tuturor categoriilor sociale, prin care românii erau chemaţi să-
şi hotărască soarta.”

(Alin Ciupală, Istoria modernă a românilor, Ed. Tritonic)

Analizaţi, pe baza sursei de mai sus, hotărârile Congresului de la Paris, rezolvând cerinţele:

1. Menţionaţi două hotărâri ce priveau Principatele Române;

2. Identificaţi meritul Franţei în promovarea intereselor românilor la nivel european;
3. Analizaţi poziţia marilor puteri faţă de propunerea Franţei;
4. Precizaţi cum s-a încheiat neînţelegerea dintre marile puteri cu privire la Principatele
Române.
5. Notaţi pe „treptele unirii” etapa Congresului de la Paris şi hotărârile importante ale
acestuia.
HARTA PRINCIPATELOR ROMÂNE ÎNTRE 1856-1859
 ADUNĂRILE AD-HOC

A. „Adunarea Ad-hoc a Moldovei, păşind pe calea ce i s-a prescris de către tratatul de la

Paris, declară că cele dintâi, cele mai mari, mai generale şi mai naţionale dorinţi ale ţării
sunt:
1. Respectarea drepturilor Principatelor şi îndeosebi a autonomiei lor;
2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România;
3. Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare din Europa, etc.”
(Hotărârile Adunării Ad-hoc din Moldova- Iaşi,7 octombrie 1857)

B. „ De aceea românii sunt unanimi în dorinţa formulată în următoarele puncte:

1. Respectarea autonomiei şi a drepturilor noastre internaţionale;
2. Unirea Ţării Româneşti cu Moldova într-un singur stat şi sub un singur guvern;
3. Prinţ străin cu moştenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare din Europa, etc.”
(Hotărârile Adunării Ad-hoc din Ţara Românească- Bucureşti, 8 octombrie 1857)

Analizaţi, pe baza surselor de mai sus, hotărârile Adunărilor Ad-hoc, rezolvând cerinţele:

1. Identificaţi data şi locurile unde s-au luat deciziile acestor Adunări;

2. Menţionaţi două asemănări importante în deciziile luate de Adunările Ad-hoc;
3. Rezolvaţi următoarea situaţie-problemă: credeţi că era o decizie bună aducerea unui prinţ
străin la conducerea României?
4. Notaţi pe „treptele unirii” etapa Adunărilor Ad-hoc şi principalele hotărâri ale acestora.
 CONVENŢIA DE LA PARIS

„ În 1858, cele şapte mari puteri s-au întrunit iarăşi la Paris, unde au luat în discuţie dorinţa de
unire a românilor, exprimată prin Adunările Ad-hoc. Puterile au adoptat o convenţie în care se
exprimau următoarele decizii: Moldova şi Ţara Românească formau o uniune numită
Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, sub garanţia celor şapte mari puteri; Principatele
urmau să aibe fiecare câte un domn (român, nu străin), câte o Adunare, câte un guvern şi câte o
capitală; existau şi două instituţii commune, cu sediul la Focşani, una cu rolul de a alcătui
proiecte de legi, iar alta ca instituţie judecătorească supremă. Acest act nici nu înfăptuia unirea,
dar nici nu o împiedica în mod expres.

Noii domni urmau să fie aleşi de către adunări elective, întrunite la Iaşi şi Bucureşti, în ianuarie
1859. ”

(Ioan Aurel Pop, Istoria românilor, Ed. Biblioteca populară)

Analizaţi, pe baza sursei de mai sus, hotărârile Convenţiei de la Paris, rezolvând cerinţele:

1. Identificaţi data şi locul unde s-au luat deciziile acestei Convenţii;

2. Menţionaţi motivul pentru care s-au întrunit marile puteri;
3. Precizaţi două hotărâri importante luate de marile puteri;
4. Selectaţi două deosebiri între hotărârile Adunărilor Ad-hoc şi hotărârile marilor puteri.
5. Notaţi pe „treptele unirii” etapa Convenţiei de la Paris şi hotărârile importante ale
acesteia.
 DUBLA ALEGERE A LUI ALEXANDRU IOAN CUZA

(ÎNFĂPTUIREA UNIRII MOLDOVEI CU ŢARA ROMÂNEASCĂ)

„ Opoziţiei marilor puteri europene, românii din principate le-a răspuns cu un act de mare
abilitate politică. Întrucât Convenţia de la Paris nu interzicea explicit alegerea aceleiaşi persoane
ca domn în ambele Principate, unioniştii l-au ales pe colonelul Alexandru Ioan Cuza domn al
Moldovei (pe 5 ianuarie 1859), apoi şi al Ţării Româneşti (24 ianuarie 1859). Dubla alegere a lui
Cuza a pus marile puteri în faţa faptului împlinit, acest element de originalitate creat de români şi
a pus bazele statului român modern.

La presiunile Franţei, Imperiul Otoman şi Austria au recunoscut unirea de la 24 ianuarie 1859,

chiar dacă numai pe timpul domniei lui Cuza.

Unirea deplină s-a realizat în 1862 când s-au hotărât un singur domn, un singur domn, o singură
Adunare şi o singură capitală- Bucureşti.”

(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Ed. Univers Enciclopedic)

Analizaţi, pe baza sursei de mai sus, dubla alegere a lui Cuza, rezolvând cerinţele:

1. Precizaţi în ce a constat abilitatea politică a românilor, la 1859;

2. Menţionaţi dacă dubla alegere a lui Cuza a însemnat nerespectarea Convenţiei de la Paris;
3. Explicaţi semnificaţia zilei de 24 ianuarie 1859 pentru istoria românilor;
4. Notaţi pe „treptele unirii” etapa dublei alegeri a lui Cuza şi semnificaţia acesteia pentru
istoria românilor;
5. Rămân două trepte necompletate pe acest grafic. Ce credeţi că urma să se întâmple cu
noul stat creat- România?