Exemple de aplicaţii numerice

61. Staţia de transformare B, echipată cu trei transformatoare de 20 MVA 110 

2x2,5% / 6,6 kV este alimentată din sursa A prin două linii de 110 kV.
Tensiunea pe barele sursei, sarcina consumatorului din staţia B şi parametrii
transformatoarelor (identice şi raportate la primar) sunt indicate în figură
1.Să se determine puterea compensatoarelor sincrone necesare a se monta
pe barele de joasă tensiune ale staţiei B pentru a se menţine U = 106 kV
raportată la primar, atunci când una din liniile de 110 kV iese din funcţiune,
ştiind că tensiunea minimă pe barele consumatorilor, în regim de avarie
(raportată la înaltă tensiune) este U!b = 96,2 kV, în variantele:
a) se neglijează aportul capacitiv al liniei şi consumul de reactiv al
transformatoarelor;
b) suplimentar faţă de a), se neglijează şi componenta transversală a
căderii de tensiune;
2. Să se compare rezultatele obţinute în cele două cazuri

A B XT = 66 Ω b

l = 50 km
r0 = 0,21 Ω/km x0 = 0,4 Ω/km
Sb 45 + j
36 MVA

UA=117 kV RT =3,9 Ω

Z L  l  (r0  j  x 0 )  10,5  j  20

Z T  1,3  j  22
Z  Z L  Z T  10,5  j  20  1,3  j  22  11,8  j  42
Z  11,8 2  42 2  43,6

Caderea de tensiune in circuit se compune din caderea longitudinala de tensiune la care se

adauga caderea transversala de tensiune. Relatia care descrie situatia din problema, in care
s-a tinut cont si de puterea reactiva generata de compensator este urmatoarea:

1)
 P  R  (Q  Qc )  X P  X  (Q  Qc )  R
a) U A U b   j
Ub Ub

Din aceasta relatie vom obtine puterea compensatorului sincron Q c, necesara pentru a
mentine tensiunea la consumator, raportata la partea de inalta tensiune a trafo, la 106 kV.
Pentru aceasta inmultim relatia cu conjugata ei.
2 2
 P  R  (Q  Qc )  X   P  X  (Q  Qc )  R 
U  U b 
2
A   
 Ub   Ub 
U A2  U b2  U b2  P  R  Q  X  Qc  X    P  X  Q  R  Qc  R 
2 2

U A2  U b2  U b2  P  R  Q  X    Qc  X   2  U b2  P  R  Q  X    Qc  X  
2 2

  P  X  Q  R    Qc  R   2   P  X  Q  R    Qc  R 
2 2

R 2
 
 X 2   Qc2  2  X  U b2  P  R  Q  X   R   P  X  Q  R   Qc  U b2  P  R  Q  X  
2

  P  X  Q  R   U A2  U b2  0
2

 
Z 2  Qc2  2  X  U b2  X  P  R  Q  X 2  R  P  X  Q  R 2  Qc  U b4  P 2  R 2  Q 2  X 2 
 2  U b  P  R  2  U b  Q  X  2  P  R  Q  X  P  X  Q 2  R 2  2  P  R  Q  X  U A2  U b2  0
2 2

 
Z 2  Qc2  2  X  U b2  Q  X 2  Q  R 2  Qc  U b4  P 2  R 2  Q 2  X 2  2  U b  P  R  2  U b  Q  X 
 P 2  X 2  Q 2  R 2  U A2  U b2  0
Avem o
 Z2 
Z2 2
U b2
 Qc  2  
U 2  Q  X  
 c Q  U 2
b  U 2
A  2   P  R 6  Q  X  
Z2
U 2
 P2  Q2  0 
 b  b

ecuatie de gradul 2 unde:

 Z2 
Z2 Z2
a  2 ; b   2  Q  X ; c  U b  U A  2   P  R  Q  X   2  P 2  Q 2
  2 2
 
Ub Ub  Ub

Solutia ecuatiei este:

 b  b2  a  c
Qc 
a
2
Z 43,6 2
a 2   0,17
U b 106 2
 Z2   43,6 2 
 
b   2  Q  X    2
 36  42   48,1
Ub   106 

 
2
Z
c  U b2  U A2  2   P  R  Q  X   2  P 2  Q 2  106 2  117 2  2   45  11,8  36  42 
Ub


43,6 2
2

 45 2  36 2  2195
106

48,1  48,12  0,17  2195

Qc   23,82 MVAr
0,17
 b) Daca neglijam caderea transversala de tensiune relatia devine:
P  R  (Q  Qc )  X
U A  Ub 
Ub
U b  (U A  U b )  P  R  Q  X  Qc  X
U b  (U b  U A )  P  R  Q  X 106  (106  117 )  45  11,8  36  42
Qc    20,88 MVA
X 42

2) Neglijand variatia transversala a tensiunii, rezulta o eroare:

20,88  23,82
   100  12,34%
23,82

Utilizand valoarea tensiunii minime, in regim de avarie, putem aplica formula simplificata:

Qc 
U b 
 U b  U b 106  96,2   106
'

  24,73 MVAr
X 42

62. Staţia de transformare B, în care sunt instalate două transformatoare de cîte

 10 MVA este alimentată din centrala A prin două linii electrice aeriene
paralele de 35 kV. Pe partea de înaltă tensiune a transformatoarelor staţiei B
este fixată priza de 34,13 kV. Tensiunea nominală a înfăşurărilor secundare
ale transformatoarelor este de 6,6 kV. Sarcina totală pe barele de 6 kV ale staţiei
B este de 15,5 MVA, din care Sb1 =14 MVA consum local iar Sc =1,5 MVA se
transportă, printr-o linie aeriană de 6 kV în punctul C al reţelei. Caracteristicile
liniilor, transformatoarelor şi sarcinile sunt indicate pe schemă.
Să se determine tensiunea în punctul C al reţelei, dacă la centrala A se
menţine tensiunea de 36,6 kV. Se neglijează pierderile de putere în linii şi
transformatoare şi componenta transversală a căderii de tensiune.
Se consideră că cele două linii dintre centrala A şi staţia B, respectiv
transformatoarele din staţia B, funcţionează în paralel.

A B r0 = 0,33 Ω/km
C
x0 = 0,342 Ω/km

l = 14 km 2 km
10 MVA

r0 = 0,33 Ω/km
ΔPsc= 92 kW
x0 = 0,412 Ω/km 14 MVA
Usc = 7,5% cosφ=0,7

Z L1  Z L 2  l  (r0  j  x0 )  14  (0,33  j  0,412)  4,62  j  5,768

Z L1 4,62  j  5,768
ZL    2,31  j  2,884
2 2
Tensiunea pe barele de 35 kV ale statiei B va fi :
PR Q X 15,5  (0,7  2,31  1  0,7 2  2,884
UB UA   36,6   35 kV
UA 36,6
Tensiunea de pe barele de 35 kV raportata la barele de 6 kV va fi :
6,6
U Bb  35   6,768 kV
34,13

Calculam tensiunea pe barele de 6 kV dupa ce scadem caderea de tensiune din

transformatoare.

U2 6600 2
RT  Psc  2  92000   0,04
Sn 100000002
U sc U 2 6600 2
XT    0,075   0,3267
100 S n 10000000

Impedanta echivalenta a transformatoarelor va fi

 0,04  j  0,3267
ZT   0,02  j  0,16335
2

Tensiunea pe barele de 6 kV ale statiei B va fi

PR Q X 15,5  (0,7  0,02  1  0,7 2  0,16335)

U b  U Bb   6,768   6,47 kV
U Bb 6,768

Parametrii celei de-a treia linii sunt:

Z L 3  l  ( r0  j  x0 )  2(0,33  j  0,342)  0,66  j  0,684

Tensiunea in punctul C va fi:

PRQ X 1,5  (0,7  0,66  1  0,7 2  0,684)

UC  Ub   6,47   6,23 kV
Ub 6,47

Varianta 2:
Raportam toate marimile la tensiunea de 6,6 kV. Vom avea:

6,6
U A  36,6   7,0776 kV
34,13
2
 6,6 
Z L   2,31  j  2,884     0,086  j  0,108
 34,13 
Im pedanta echivalenta linie  transformator :
Z  0,086  j  0,108  0,02  j  0,16335  0,106  j  0,27135
2

PR Q X 14  (0,7  0,106  1  0,7 2  0,27135)

UC  U A  i 1
 7,0776  
UA 7,0776
1,5  (0,7  (0,66  0,106)  1  0,7 2  (0,684  0,27135))
  6,28 kV
7,0776
Re zultatele sunt comparabile.

63. Să se aleagă tensiunea pe ploturile a două transformatoare coborâtoare de

115  3x1,5% / 6,3 kV astfel încât abaterea de la tensiunea nominală de 6 kV
să fie aproximativ aceeaşi în regim de sarcină minimă şi maximă. Se cunosc
sarcinile pe 6 kV: Smax.= 65 + j45 MVA (cu transformatoarele în paralel); Smin.=
20 + j15 MVA (şi funcţionează un singur transformator) şi caracteristicile,
identice, pentru fiecare dintre cele două transformatoare:
Sn = 40 MVA; ΔPcu = 80 kW; ΔPfe = 25 kW; usc %= 10%; i0 %= 2%;
Tensiunea pe barele de înaltă tensiune se menţine constantă la 110 kV.

Calculam parametrii unui transformator raportati la tensiunea de 6,3kV

U n2 6300 2
RT  PCu  2
 80000  2
 2  10 3 
Sn 40000000
u sc U n2 10 6300 2
XT      0,1 .
100 S n 100 40000000
PFe 25000
GT  2
 2
 630  10 6 S
Un 6300
i0 S n 2 40000000
BT   2   2
 20  10 3 S
100 U n 100 6300

Calculam parametrii echivalenti ai transformatoarelor functionand in paralel.

RT
Re   10 3 
2
X
X e  T  0,05 .
2
Ge  2  GT  1,26  10 3 S
Be  2  BT  40  10 3 S

Pierderile de putere activa in regim de sarcina minima sunt:

2
 S  P2  Q2
P  3  RT  I  PFe  3  RT  
2
  PFe  RT   PFe 
 3 U  U n2
400  225 12
 2  10 3   10  25000  31500  25000  56,5 kW
63002

Pierderile de putere reactiva in regim de sarcina minima sunt:

2
 S  P2  Q2
Q  3  X T  I  U  BT  3  X T  
2 2
n   U n  BT  X T  U 2  U n  BT 
2 2

 3 U  n

400  225 12
 0,1  2
 10  6300 2  20  10 3  1574703  793800  2,37 MVAr
6300

Pierderile de putere activa in regim de sarcina maxima sunt:

 2
 S  P2  Q2
P  3  Re  I  PFe  3  Re  
2
  PFe  Re   PFe 
 3 U  U n2
65 2  45 2
 10 3   1012  2  25000  157470  50000  207,5 kW
63002

Pierderile de putere reactiva in regim de sarcina maxima sunt:

2
 S  P2  Q2
Q  3  X e  I 2  U n2  Be  3  X e     U n2  Be  X e  2
 U n2  Be 
 3 U  Un
65  45
2 2
 5  10  2   1012  63002  40  10 3  7873520  1587600  9,46 MVAr
63002

Circulatiile de putere activa si reactiva in regim de sarcina minima si maxima sunt:

S min  20  j  15  0,0565  j  2,37  20,0565  j  17,37 MVA

S max  65  j  45  0,2  j  9,46  65,2  j  54,46 MVA

Calculam pierderile de tensiune pe barele de 6 kV in regim de sarcina minima si maxima.

Aplicam formula:

PR Q X
U 
U
20,0565  2  10 3  17,37  0,1
U min   0,296 kV
6
65,2  10 3  54,46  0,05
U max   0,465 kV
6

Raportam aceste tensiuni la primar si calculam tensiunea primara in regim de sarcina

minima si maxima.

115
U min  110  0,296   104,6 kV
6,3
115
U max  110  0,465   101,5 kV
6,3

Calculam raportul de transformare pentru tensiunea de 6 kV.

1 U min  U max U  U max 104,6  101,5

Ur    k  min   17,175
k 2 2 U r 26
Pentru acest raport de trasformare teoretic, obtinem tensiunea primara:

U p  k  U s  17,175  6,3  108,2 kV

Calculam numarul plotului pe care tebuie sa functioneze transformatoarele.

 1,5
U p Un  n  U n 
100
U p  U n 100 108,2  115 100
n     3,94
Un 1,5 115 1,5

Alegem plotul -3x1,5%

Pe acest plot vom avea un factor de transformare real:

 3  1,5 
1    115
 100 
k  17,43
6,3
Tensiunile in secundar vor avea valorile la sarcina minima si maxima:

104,6
U min   6,001 kV
17,43
101,5
U max   5,823 kV
17,43

In procente, abaterile vor fi:

6,001  6
U min   100  0,16%
6
5,823  6
U max   100  2,95%
6

64. Se consideră schema din figură, în care o staţie coborâtoare de 2x20 MVA
este alimentată de o linie 110 kV lungă de 30 km, cu conductoare de oţel-
 aluminiu 3x185 mm2 cu  = 0,029  mm2/m şi cu fazele aşezate în linie,
distanţa între fazele vecine fiind de 3175 mm. Conductanţa liniei se neglijează.
Parametrii (identici) ai transformatoarelor:
Sn = 20 MVA; usc% = 9% ; ΔPcu = 120 kW; ΔPfe = 30 kW; io% = 2% ;

raportul de transformare
Tensiunea pe bara A este de 115 kV iar puterea maximă absorbită de
consumator în punctul C este Sc = 25 + j 20 MVA

Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul
ale inductanţei specifice
a
x0 = 0,145 lg 0,779b Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice

7,57368
b0 = lg
a 10=6 S/km
b
2. Să se calculeze:
- parametrii schemei echivalente pentru linie ( în Π ) şi pentru
transformator (în Ѓ );
- pierderile de putere în linie şi transformatoare; la calculul acestora se
neglijează pierderile de tensiune în elementele reţelei;
- pierderea totală de tensiune; se neglijează căderea de tensiune transversală.
3. Să se determine treapta de reglaj a transformatoarelor coborâtoare pentru ca
la sarcina maximă tensiunea pe bara C să fie 35 kV

A B C

OL-AL 3x185 mm2 - 30 km

SC 25+ j

20 MVA

UA =115 kV Uc =35 kV

1)
a = distanta medie dintre conductoare
 b = raza conductorului

a  3 D12  D23  D31  3 3175  3175  2  3175  3175  3 2  4000 mm

S 185
S    b2  b    7,676 mm
 

2)
Parametrii liniei:
l 30000
RL     0,029   4,703 
S 185
a 4000
X L  l  0,145  lg  30  0,145  lg  12,29 
0,779  b 0,779  7,676
GL  0 S
7,57368 7,57368
BL  l   10  6  30   10 6  83,628  10 6 S
a 4000
lg lg
b 7,676
Pentru schema echivalenta in  ,
BL 83,628  10  6
B   41,814  10 6 S
2 2

Parametrii transformatoarelor:

U n2 115000 2
RT  PCu   120000   3,9675 
S n2 20000000 2
u sc U n2 9 115000 2
XT      59,5125 .
100 S n 100 20000000
PFe 30000
GT  2
 2
 2,268  10 6 S
Un 115000
i0 S n 2 20000000
BT   2   2
 30,245  10 6 S
100 U n 100 115000

Calculam parametrii echivalenti ai transformatoarelor functionand in paralel.

RT
RTe   1,9837 
2
X
X Te  T  29,756 .
2
GTe  2  GT  4,536  10 6 S
BTe  2  BT  60,5  10 6 S

Calculam cantitatea de energie reactiva produsa de linie:

QL  B L  U 2  83,628  10 6  115000 2  1,106 MVAr

 Aceasta energie va tranzita transformatoarele dar numai jumatate din ea va tranzita
linia electrica, conform schemei echivalente in  .
Puterea care circula prin fiecare transformator este:
25  j  20
ST   12,5  j  10 MVA
2

Pierderea de putere in fiecare transformator este:

P2  Q2
ST  3  I 2  ( RT  j  X T )  PFe  j  BT  U 2  3    RT  j  X T   PFe  j  BT  U 2 
3 U 2
252  20 2
 3  10 6   3,9675  j  59,5125  30000  j  30,245  10 6  1150002 
3  1152
 307500  j  4612514 30000  j  400000  0,7075  j  5,012 MVA

Pierderea de putere in ambele transformatoare este:

S 2T  2  S T  2  (0,7075  j  5,012)  1,415  j  10,024 MVA

Puterea vehiculata prin punctul B este:

S B  S  S 2T  25  j  20  1,415  j  10,024  26,415  j  30 MVA

Puterea tranzitata prin linia electrica va fi:

QL  1,106 
SL  SB  j   26,415  j   30    26,415  j  29,45 MVA
2  2 

Patratul curentului care circula prin linia electrica este:

S L2 26,415 2  29,45 2
I L2    10 6  39447 A 2
3 U 2
3  115 2

Pierderile de putere prin linie vor fi:

S L  3  I L2  ( RL  j  X L )  3  39447  (4,703  j  12,29)  0,5566  j  1,4544 MVA

Puterea furnizata din statia A va fi:

S A  S  S 2T  S L   25  j  20  1,415  j  10,024   0,5566  j  1,4544  27  j  31,5 MVA

Calculam caderea longitudinala de tensiune pe linie si tensiunea in punctul B

PL  RL  QL  X L 26,415  4,703  29,45  12,29
U AB    4,23 kV
UA 115
U B  U A  U AB  115  4,23  110,77 kV

Calculam caderea longitudinala de tensiune pe transformatoare si tensiunea in C

P2T  RTe  Q2T  X Te 26,415  1,9837  30  29,756
U BC    8,53 kV
UB 110 ,77
U C  U B  U BC  110 ,77  8,53  102,24 kV
Raportam la sec undar tensiunea din punctul C
38
U C  102,24   33,78 kV
115
3)
Tinand cont de caderea de tensiune din transformatoare, raportul de transformare real este

U B 110,77  115 
k    ,3 28   ,3 026
UC 33,78  38 
Pentru ca tensiunea in punctul C sa fie 35 kV avem nevoie in punctul B de tensiunea:
U Br  k  U Cr  3,28  35  114,8 kV

Determinam plotul transformatoarelor

2,5 U  U B 100 114,8  110,77 100
U Br  U B  n   U n  n  Br     1,4
100 Un 2,5 115 2,5
Alegem plotul 1x 2,5%
Tensiunea in punctul C va fi
 2,5 
U B  1  
 100  110,77  1,025
UC    34,62 kV
k 3,28
Eroarea este
34,62  35
   100  1,1%
35

Se observa ca eroarea este mai mica decat jumatatea unei trepte a comutatorului de ploturi
(2,5%).

65. Pe schema din figură sunt prezentate caracteristicile unei reţele precum şi
sarcinile staţiilor de distribuţie A şi B. Liniile electrice sunt echipate cu
conductoare din oţel aluminiu cu secţiunea de 120 mm2, cu diametrul de 15,8
mm şi  = 0,0324  mm2/m, cu fazele aşezate în linie, distanţa dintre fazele
vecine fiind de 3175 mm.
Se cere:
1. Să se precizeze semnificaţiile simbolurilor a şi b din formulele de calcul ale
inductanţei specifice
a
x0 = 0,145 lg 0,779b Ω/km,
respectiv susceptanţei specifice

7,57368
b0 = lg
a 10=6 S/km
b
2. Să se calculeze parametrii electrici ai liniilor şi transformatoarelor
3. Să se calculeze puterea absorbită de pe barele C ale centralei CE ştiind că
transformatoarele din staţiile A şi B au caracteristici identice, respectiv:
ST = 10 MVA; raport de transformare k =115/6,3 kV; ΔP cu = 80 kW; ΔP fe
= 20 kW; usc% = 10% ; io% = 2% ;
Conductanţele liniilor se neglijează. Liniile dintre centrala CE şi staţia A precum
şi transformatoarele din staţiile A şi B funcţionează în paralel

C B b
2
30 km
OL-AL 3x120 mm 10 MVA
CE
25 km

30 km

A
10 MVA
UC=115 kV 10 MVA 10 MVA
Sb = 12 + j8 MVA

Sa = 15 + j10 MVA

1)
 a  dis tan ta medie d int re faze
b  raza conductorului

a 3
3175  3175  2  3175  4000mm
15,8
b  7,9 mm
2
4000
x 0  0,145  lg  0,40787  / km
0,779  7,9
7,57368
b0   10  6  2,80047  10 6 S / km
4000
lg
7,9
2)
l0 1000
r0     0,0324   0,27 / km
S 120

R L1  RL 2  r0  l  0,27  30  8,1
X L1  X L 2  x 0  l  0,40787  30  12,2361
G L1  G L 2  0 S
B L1  BL 2  b0  l  2,80047  10  6  30  84,0141  10  6 S

R L 3  r0  l  0,27  25  6,75 
X L 3  x 0  l  0,40787  25  10,1967 
GL3  0 S
B L 3  b0  l  2,80047  10 6  25  70,0117  10  6 S

U2 115000 2
RT  PCu   80000   10,58 
S n2 100000002
u sc U 2 115000 2
XT   2  0,1   132,25
100 S n 10000000
PFe 20000
GT  2
  1,5123  10 6 S
U 115000 2
i S 2 10000000
BT  0  n2    15,2287  10 6 S
100 U 100 115000 2

Pentru simplificarea calculelor, determinam de la inceput valorile elementelor pasive de

circuit care sunt conectate in paralel: liniile 1 si 2, transformatoarele din statiile A si B.
 R L1 8,1
R L12    4,05 
2 2
X 12,2361
X L12  L1   6,118 
2 2
G L12  0 S
B L12  2  B L1  2  84,0141  10  6  168,0282  10 6 S

RT 10,58
RTe    5,29 
2 2
X 132,25
X Te  T   66,125 
2 2
GTe  2  GT  2  1,5123  10  6  3,0246  10 6 S
BTe  2  BT  2  15,2287  10  6  30,4574  10 6 S

Calculam pierderile de putere in cele doua transformatoare din statia B

2
 SB  P 2  Q B2
PB  3  RTe  I  2  PFe  3  RTe  
2
  2  PFe  RTe  B  2  PFe 
B  3 U  U B2
 B 

12 2  8 2
 5,29   10 6  2  20000  0,1232 MW
115 2
P2  Q2 12 2  8 2
Q B  X Te  B 2 B  BTe  U B2  66,125   10 6  30,4574  10 6  115000 2 
UB 115 2
 1040000  402800  1,4428 MVAr

Puterea necesara pe barele statiei B este:

S B  12  j  8   0,1232  j  1,4428  12,1232  j  9,4428 MVA

Energia reactiva produsa de linia AB

Q AB  B L 3  U 2  70,0117  10 6  115000 2  0,926 MVAr

Jumatate din aceasta energie este produsa local pe barele statiei B (conform schemei
echivalente in  ) iar jumatate circula prin linia AB. In aceste conditii, puterea vehiculata
prin linia AB va fi:

Q AB  0,926 
S AB  S B  j   12,1232  j   9,4428    12,1232  j  8,9798 MVA
2  2 

Calculam pierderile de putere pelinia AB

2
PAB  Q AB
2
12,1232 2  8,9798 2
PAB  RL3  2
 6,75  2
 10 6  0,1162 MW
UA 115
PB2  QB2 12,1232 2  8,9798 2
Q AB  X L3  2
 10,1967  2
 10 6  0,1755 MVAr
UA 115
 Puterea furnizata din statia A spre statia B este egala cu circulatia de putere pe linia AB
la care se adauga pierderile de putere de pe linia AB si se scade jumatate din puterea
reactiva produsa de linia AB, in punctul A, conform schemei echivalente.

Q AB 0,926
S A B  S AB  S AB  j   12,1232  j  8,9798   0,1162  j  0,1755  j  
2 2
 12,2394  j  8,6923 MVA

Calculam pierderile de putere in cele doua transformatoare din statia A

2
 SA  P 2  Q A2
PA  3  RTe  I  2  PFe  3  RTe  
2
  2  PFe  RTe  A  2  PFe 
A  3 U  U A2
 A 

15 2  10 2
 5,29   10 6  2  20000  0,17 MW
115 2
P2  Q2 15 2  10 2
Q A  X Te  A 2 A  BTe  U A2  66,125   10 6  30,4574  10 6  115000 2 
UA 115 2
 1625000  402800  2,0278 MVAr

Puterea necesara pe barele statiei A este:

S A  15  j  10   0,17  j  2,0278  15,17  j  12,0278 MVA

Puterea necesara statiilor A si B, necesar a fi transportata pe liniile AC:

S A B  S A  S A B  15,17  j  12,0278  12,2394  j  8,6923  27,4094  j  20,7201 MVA

Energia reactiva produsa de linia AC

Q AC  BL12  U 2  168,0282  10 6  115000 2  2,2222 MVAr

Jumatate din aceasta energie este produsa local pe barele statiei A (conform schemei
echivalente in  ) iar jumatate circula prin linia AC. In aceste conditii, puterea vehiculata
prin linia AC va fi:

QBC  2,2222 
S AC  S A B  j   27,4094  j   20,7201    27,4094  19,609 MVA
2  2 

Cu aceasta putere, calculam pierderile pe liniile AC

2
PAC  Q AC
2
27,4094 2  19,609 2
PAC  RL12  2
 4, 05  2
 10 6  0,3478 MW
UC 115
2
PAC  Q AC
2
27,4094 2  19,609 2
Q AC  X L12  2
 6,118  2
 10 6  0,5254 MVAr
UC 115
Puterea furnizata din statia C spre retea este egala cu circulatia de putere pe liniile AC
la care se adauga pierderile de putere de pe liniile AC si se scade jumatate din puterea
reactiva produsa de liniile AC, in punctul C, conform schemei echivalente.
 Q AC 2,2222
S C  S AC  S AC  j    27,4094  j 19,609   0,3478  j  0,5254  j  
2 2
 27,7572  j 19,0233 MVA

Pentru verificare, putem face un bilant energetic.

PC  Pb  PTeB  PLAB  Pa  PTeA  PLAC

27,7572  12  0,1232  0,1162  15  0,17  0,3478
27,7572  27,7572 se verifica

QC  QLAB  QLAC  Qb  QTeB  QLAB  Qa  QTeA  QLAC

19,0233  0,926  2,2222  8  1,4428  0,1755  10  2,0278  0,5254
22,1715  22,1715 se verifica

66. Care trebuie să fie tensiunea de scurtcircuit minimă a transformatorului

coborâtor de servicii proprii ale blocului de 388 MVA – 24 kV, astfel încât
puterea de scurtcircuit trifazat, la timpul t = 0, să nu depăşească 350 MVA pe
barele de 6 kV ale staţiei bloc de servicii proprii.
 Datele sunt precizate pe figură

24 kV 400 kV
400 MVA
G Usc= 11%
l = 20 km
S=∞
x = 0,45 Ω/km
X"d = 0,18

SG=388 MVA S=∞

40 MVA

6 kV

Calculam reac tan tele raportate la marimile de baza

S b  338MVA
U b  6kV
X d''  S b
xG*   0,18
Sn
u sc S b 388
xT*    0,11   0,1067
100 S n 400
Sb 388
x *L  x  l  2
 0,45  20   0,0218
Un 400 2
0,1285  0,18
  
x*  x *L  xT* || xG*  xt* 
0,1285  0,18
 xt*  0,075  xt*

Sn S 388
S sc  *
 x cal
*
 n   1,11
x cal S sc 350
Sn S 388
*
xcal  x *   x *  xcal
*
 b  1,11   1,11
Sb Sn 388
x*  0,075  xt*  xt*  1,11  0,075  1,034
u sc S b u 1,034  40
xT*    sc   10,66%
100 S n 100 388