1. Frica de zgomote puternice – apare la bebelusi si la cei care abia incep sa mearga.

Cauza: Copiii mici se obisnuiesc cu lumea, iar zgomotele puternice ii iau prin
surprindere.

Solutie: Tine-i aproape de tine si ofera-le alinare. Vorbeste incet si spune-le ca sunt
in siguranta. Spune-le ce anume provoaca sunetul respectiv. Lasa-i sa atinga
aspiratorul sau alte obiecte care fac galagie, atunci cand nu sunt pornite. [Ema era
terifiata de zgomotul blender-ului pe care il folosim pentru prepararea micului dejun;
asta pana cand am incurajat-o sa apese pe butonul blender-ului…]

2. Frica de straini – apare la bebelusi si la cei care abia incep sa mearga.

Cauza: Copiii au invatat cum arata parintii lor. Strainii nu le sunt familiari si nu stiu
daca pot avea incredere in ei.

Solutie: Ia-i in brate sau tine-i de mana cand se ezita sa intalneasca oameni noi. Acest
gest le transmite ca vei avea grija de ei. Vorbeste-le despre noua persoana. Vorbeste
despre oamenii din jur cu care se pot simti in siguranta.

3. Frica de baie – apare la copiii care abia incep sa mearga si la prescolari.

Cauza: Copiii mici stiu ca apa si clabucii dispar pe scurgere si se pot intreba daca si ei
vor disparea la fel. Nu inteleg ca sunt prea mari. Unor copii pur si simplu nu le place
apa.

Solutie: Asigura-te ca cel mic este in siguranta in cadita. Vorbeste-i si joaca-te cu el,
astfel ii vei transmite ca vei avea grija de el. Scoate-l din apa inainte sa dai drumul la
scurgere.

4. Frica de despartire – apare la copiii care abia incep sa mearga si la prescolari.

Cauza: Copiii stiu ca mama si tata vor avea grija de ei. Atunci cand nu mai vad ceva,
ei cred ca nu mai exista. Este foarte probabil sa nu aiba frici legate de despartire.
Totusi, copiii care abia incep sa mearga si prescolarii se sperie cand pleci de langa ei;
nu stiu ca te vei intoarce.

Solutie: Vorbeste cu copiii despre locuri noi. Du-i in vizita (la gradinita, la bona) si
petrece timp cu ei acolo. Inainte sa pleci, implica-i intr-o activitate, iar cand pleci
spune-le la revedere. Pentru unii poate fi de ajutor un mod special de a face acest
lucru, precum o strangre de mana sau o imbratisare. Informeaza-te despre cat timp ii
ia copilului sa se linisteasca dupa plecarea ta. Probabil ca dureaza doar cateva
minute.

5. Frica de animale (in special caini) – apare la prescolari.

Cauza: Comportamentul animalelor este foarte imprevizibil. Adesea cainii sunt

galagiosi, iar zgomotul poate speria copiii.

Solutie: Ia in brate copiii sau tine-i de mana cand sunt caini in jur. Vorbeste cu cainii.
Observa-i alaturi de copii si comenteaza despre cum se joaca cateii cu stapanii lor.
Incurajeaza copiii sa mangaie un catel de talie mica care sta linistit langa un adult.

6. Frica de intuneric – apare la prescolari si scolari.

Cauza: Dureaza mai mult timp pana sa dispara aceasta frica. Pe intuneric, mintea
copilului poate crea imagini infricosatoare. Adesea, pentru copiii mai mici, aceste
imagini consta in monstri, iar pentru cei mai mari, in hoti.

Solutie: Imbratiseaza-ti copiii inainte de culcare. Inveleste-i. Lasa lumina aprinsa pe

hol sau o lampa de veghe in camera lor. Stai aproape pana cand cei mici adorm. Lasa-
i pe copii sa decida cand nu mai au nevoie de lampa de veghe.

7. Frica de fantome/monstri – apare la prescolari si scolari.

Cauza: Mintile copiilor sunt foarte active. Ei invata continuu diferenta dintre ceea ce
este real si ceea ce nu.
Solutie: Poate fi de ajutor sa le iei copiilor o lampa de veghe. Vorbeste cu ei despre
umbre si de unde apar ele. Foloseste-ti imaginatia pentru a crea fantome
prietenoase sau monstri caraghiosi, cum ar fi un monstru-tatic care are grija de
copilul sau si sperie monstrii.

8. Frica de serpi, paianjeni si gandaci – apare la scolari.

Cauza: Adesea, in filme, paianjenii si serpii sunt inspaimantatori. Multi oameni se

tem de ei. Copiii ar putea prelua frica de la acestia.

Solutie: Invata-ti copiii despre insecte si serpi folosindu-te de carti si reviste. Citeste
povesti in care paianjenii au rolurile pozitive. De asemenea ar putea sa se joace cu
insecte de jucarie. Incearca sa iti tii sub control propria frica.

9. Frica de esec/ respingere – apare la scolari si adolescenti.

Cauza: Copiii mai mari se gandesc mult la cum sunt perceputi de catre cei din jur. Nu
vor sa arate prost in fata prietenilor. In aceasta perioada descopera cine sunt si prin
urmare vor sa „dea bine”. In acelasi timp, nici nu vor sa te dezamageasca.

Solutie: Ajuta-ti copiii sa invete ca toti facem greseli. Recunoaste atunci cand gresesti
si vorbeste despre ceea ce ai facut. Incurajeaza-i sa isi asume riscuri
corespunzatoare. Seteaza asteptari realiste de la ei. Nu ii critica in fata celorlalti.

10. Frica de stiri/ show-uri TV – apare la scolari.

Cauza: Scolarii sunt indeajuns de mari incat sa stie ca, in general, ceea ce apare la
televizor, nu este real. De asemenea, stiu si ca se pot intampla lucruri rele. Ei se pot
speria de ceea ce vad la televizor si la stiri, deoarece stiu ca lucruri precum crime sau
rapiri chiar se intampla.

Solutie: Asculta-i cand vorbesc despre propriile temeri. Invata-i cum sa se descurce in
situatii dificile pe strada. Vorbeste-le despre ceea ce este real la televizor si ceea ce
nu. Seteaza limite pentru vizionarea stirilor, a reality show-urilor si a emisiunilor
infricosatoare.
11. Frica de sange/ rani/ boala/ doctori – apare la scolari.

Cauza: Copiii stiu ca se oamenii se pot rani sau imbolnavi, iar acestea li se pot
intampla si lor. Se sperie de sange deoarece este legat de durere si pentru ca unii
copii, la anumite varste, sunt mai sensibili cu privire la lichidele din corp.

Solutie: Asculta-ti copiii cand vorbesc despre lucrurile de care se tem. Vorbeste cu ei
despre siguranta. Joaca-te de-a doctorul. Cititi carti in care se povesteste despre
mersul la medic sau la spital. Lasa-i sa te priveasca atunci cand ti se recolteaza sange
sau cand mergi la dentist.

12. Frica de a ramane singuri acasa – apare la scolari.

Cauza: Unii copii se tem sa stea singuri in casa. Este posibil sa simta ca nu au pe
nimeni care sa ii protejeze.

Solutie: Asculta-ti copiii cand vorbesc despre ceea ce se tem. Invata-i ceea ce au
nevoie sa stie astfel incat sa poata avea singuri grija de ei si sa se poata proteja.
Invata-i ce trebuie sa faca in cazul unor urgente. Ar putea fi de ajutor daca nu s-ar
uita la filme inspaimantatoare sau emisiuni TV atunci cand sunt singuri in casa.

13. Frica de moarte – apare la scolari.

Cauza: Scolarii au vazut imagini legate de moarte, insa majoritatea nu le inteleg.

Copiii mai mici nu se tem de moarte deoarece cred ca aceasta nu este permanenta.
Incep sa se teama mai tare in momentul in care isi dau seama ca cei care mor nu se
trezesc pur si simplu.

Solutie: Vorbeste cu copiii despre moarte. Asculta-le fricile si ideile. Explica ce se

intampla cu corpul unei persoane dupa ce aceasta moare. Vorbeste despre
credintele tale referitoare la ceea ce se intampla dupa moarte. Participa la funeraliile
unei rude indepartate sau pregateste o astfel de ceremonie pentru un animal de casa
care a murit. Cititi carti in care se vorbeste despre moarte.

14. Frica de razboi/ terorism – apare la scolari.

Cauza: Acestea sunt frici pe care multi dintre noi le avem. Pe masura ce afla mai
multe despre razboi si politica, copiii pot incepe sa se teama de violenta.

Solutie: Fii atent la ceea ce simt copiii si asculta-le ideile. Clarifica informatiile pe care
nu le-au inteles corect. Vorbeste-le despre conflicte si despre modalitati creative de
a le rezolva. Asigura-i ca vei face tot ce iti sta in putinta pentru a-i tine in siguranta.

Recomandari.

1. Nu iti speria copiii pentru a-i face sa te asculte. Unii parinti fac acest lucru pentru
a-i determina sa urmeze regulile. Nu este o modalitate prea eficienta de a controla
comportamentele copiilor. Frica activeaza nivelurile joase ale creierului, astfel incat
acestia nu vor invata sa gandeasca in momentul in care parintii apeleaza la frica.
Utilizarea fricii poate accentua alte frici pe care copiii le au. Cand se sperie des,
creierul invata sa se sperie si mai repede. Invata diferite metode prin care iti poti
disciplina copiii.

2. „Copilul meu de 12 ani inca se teme de monstri”. Unii copii isi depasesc unele frici
mai tarziu decat altii. Uneori, temerile pot duce la imbolnavirea copiilor. Unii sunt
atat de speriati incat nu fac lucrurile pe care majoritatea copiilor le face. Toate
acestea sunt semne ca un copil are nevoie de ajutor suplimentar in a-si gestiona si
depasi fricile.

3. „Copilul meu are nevoie ajutor suplimentar. Unde apelez la ajutor?” In calitate
de parinte, sunt o multime de lucruri pe care le poti face pentru a-ti ajuta copilul. Pe
aceasta tema exista multe carti si site-uri.

Uneori copiii pot avea nevoie de mai mult ajutor decat le putem oferi noi. Cea mai
buna metoda de a-i ajuta poate fi apelarea la ajutorul altor persoane. O persoana
potrivita poate fi consilierul de la scoala unde invata copilul. De asemenea, sunt
multi terapeuti care lucreaza cu copiii pentru a-si depasi fricile; terapeutii care
folosesc jocul sunt specializati in lucrul cu copiii. La un centru specializat in probleme
mentale poti gasi astfel de servicii sau chiar mai multe care se adreseaza copiilor
speriati. Medicul de familie ar putea cunoaste persoane din comunitate care l-ar
putea ajuta pe cel mic…

Iata o modalitate aparte de a-l ajuta pe copil sa depaseasca frica de esec scolar: o poveste terapeutica.
“A fost odata un baietel pe nume Radu. Auzise inca de la gradinita ca la scoala va fi mult mai greu decat
i-a fost pana atunci. Va invata lucruri mult mai frumoase, dar nu se va mai juca atat de mult si va trebui
sa fie mult mai serios. Sa isi faca temele, sa mearga in fiecare zi la scoala, sa fie organizat si mereu atent
la ore. A inceput si scoala. Primele zile i s-au parut de-a dreptul frumoase, dar apoi au inceput sa invete
tot mai multe lucruri si unele tot mai grele. Nu reusea sa inteleaga totul la scoala, iar cand ajungea
acasa avea nevoie ca mama sa stea cu el si sa ii explice totul inca o data.
- Nu mai vreau la scoala! E prea greu! Nu stiu nimic. Ceilalti copii stiu mai multe decat mine! se plangea
aproape in fiecare zi copilul.
De fiecare data cand era ascultat, in picioare, in fata clasei, ii era teama ca nu va sti sa raspunda si din
acest motiv raspundea cu greu sau gresea des. Invatatoarea ii spunea intotdeauna:
- Radu, trebuie sa fii mai atent. Straduieste-te mai mult. Poti, dar e nevoie sa fii putin mai serios cu
invatatul. Nu mai suntem la gradinita. Suntem copii mari deja!
Atunci cand se anuntau teste la scoala, Radu devenea din ce in ce mai speriat si nu mai era deloc sigur pe
ceea ce a invatat. Petrecea zile intregi inainte de un test cu mama alaturi si facea exercitii, dar spaima ca
nu se va descurca cand va fi la scoala era la fel de mare. Desi mama sa incerca sa il incurajeze,
dimineata, inainte de lucrarea de control, Radu era palid si speriat.
Intr-una din zile, bunica lui Radu a venit in vizita. Copilul inca era la scoala, iar mama si fata s-au pus pe
povesti. Mama lui Radu a inceput sa povesteasca despre temerile copilului ca nu va reusi sa se descurce
la scoala, ca nu va lua note bune, ca nu va fi la fel de istet ca ceilalti copii si despre frica baiatului de a
mai merge la scoala. Ce se gandi bunica?
- Pana se intoarce Radu de la scoala, voi merge la cumparaturi.
Intors acasa, Radu si-a intalnit bunica. Au povestit de toate: de scoala, despre colegii de clasa si despre
bunicul care n-a putut veni in vizita, dar care i-a trimis un cadou. Despre ce sa fie vorba? Un plic frumos
pe care scria frumos: “Pentru Raducu, de la bunicul.”
Cand a deschis Radu plicul, in interior ce credeti ca a gasit? Un bilet si un stilou nemaipomenit, cu o
penita frumos incovoiata. Pentru ca Radu inca nu stia sa citeasca prea bine, i-a cerut bunicii sa-l ajute cu
citirea biletului. Iata ce scria:
“Dragul meu Raducu,
Bunicul n-a putut sa vina la tine sa te vada de data asta, dar stie ca esti in continuare ascultator si ca
inveti tare mult la scoala. Ma bucur ca-ti place…si mie mi-a placut, desi cand eram asa mic ca tine mi-a
fost tare frica de scoala. Ca nu voi putea sa invat, sa fiu ca ceilalti copii si sa am rezultate bune. Dar tatal
meu mi-a daruit un stilou fermecat care mi-a fost aproape in fiecare zi, la scoala si acasa. Mi-a spus ca
atunci cand mi-e frica, e suficient sa ma uit la penita stiloului, sa ii spun tot ce simt (ca mi-e teama ca nu
voi reusi) si sa-mi pun o dorinta: sa ma ajute sa ma descurc. Trebuie sa recunosc ca de cand am primit
stiloul, nu mi-a mai fost frica. Am stiut ca o sa ma ajute mereu. Acum, pentru ca eu nu mai am nevoie de
el, asa cum tu ai, ti-l daruiesc. Si aminteste-ti: stiloul fermecat te ajuta sa scrii frumos tot ceea ce tu stii,
tot ceea ce ai invatat.
Eu zic sa te apuci repede sa scrii cu el si abia astept sa ne vedem ca sa mi povestesti daca te-a ajutat si pe
tine, asa cum a facut-o de fiecare data cu mine.
Te saruta cu drag,
Bunicul”
Bucuros peste masura, Raducu a luat stiloul si din acea zi a mers cu capul sus la scoala, mandru si sigur
ca se va descurca in orice situatie se va afla. Atunci cand era ascultat in fata clasei, in picioare, isi lua
stiloul in mana si-l tinea strans. Raspundea la fiecare intrebare cu siguranta si era din ce in ce mai laudat
de catre invatatoare si apreciat de ceilalti copii. Incet, incet, a ajuns unul dintre cei mai buni copii din
clasa si nu i-a mai fost frica ca ar putea avea vreun esec in invatare.”

Si tu ii poti face cadou copilului un stilou lasandu-l sa creada ca ar putea fi stiloul fermecat. Asigura-te
insa ca cel mic nu se va baza numai pe puterea stiloului: nu e suficient sa ai un stilou fermecat, ci trebuie
si sa inveti pentru a te putea descurca cu usurinta la scoala. Discuta in acelasi timp cu copilul tau si
despre ce anume simte el atunci cand traieste o situatie dificila la scoala si fa o paralela intre el si
Radu, personajul povestii.