Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.
�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-
Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.
Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�
Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.
Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea
spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.
�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.
O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de
origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.
Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.
Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.
Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.
Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i
provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.
Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care
�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga
Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari
fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.
�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.
Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.
Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.
Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i
provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.
Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care
�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.Ion Creanga

Basmul reprezinta o specie a genului epic �n proza, �n care se nareaza �nt�mplari

fabuloase ale unor personaje reale, imaginare sau simbolice, reprezentante ale for?
ei binelui ?i aflate �n lupta cu for?ele raului. �n basm, binele va triumfa
�ntotdeauna.

Povestea lui Harap-Alb este un basm cult deoarece imita rela?ia de comunicare de
tip oral din basmul popular iar con?inutul se articuleaza pe schema tradi?ionala a
acestuia.

Acest basm poate fi considerat un bildungsroman care urmare?te formarea

spirituala ?i morala a feciorului de crai, pregatindu-l pentru a deveni �mparat.
Basmul urmare?te ?i drumul simbolic al lui Harap-Alb, de la naivitate, lipsa
experien?ei, la maturitate ?i �n?elepciune iar morala este enun?ata profetic la
�nceputul basmului: �C�nd vei ajunge ?i tu odata mare ?i tare vei crede celor
asupri?i ?i necaji?i pentru ca ?tii acum ce e necazul.�

Harap-Alb este supus la anumite probe care sunt menite sa-i �nsu?easca calita?ile
de care are nevoie un �mparat. Trec�nd peste aceste probe, personajul principal
�nva?a sa pre?uiasca prietenia, sa respecte cuv�ntul dat, sa asculte sfaturile
parinte?ti ?i sa iubeasca.

Drumul feciorului de crai spre Verde-�mparat reprezinta o calatorie ini?iatica care

�ncepe cu avertismentul �sa se fereasca de Sp�n ?i de omul ro?u.� Evident, feciorul
va �ncalca promisiunea facuta tatalui sau ?i �l va accepta ca tovara? de drum pe
Sp�n. Sp�nul �l ademene?te �ntr-o f�nt�na din care nu mai iese stap�n ci sluga,
dob�ndind prin juram�nt andronimul de Harap-Alb. Aceasta cobor�re �n f�nt�na are
valoare simbolica, reprezent�nd moartea ?i �nvierea.

Harap-Alb este un antroponim, un paradox literar ce face trimitere la faptele ?i

provenien?a care-i vor schimba destinul. Harap �nseamna rob iar adjectival Alb
reprezinta o recunoa?tere a originii nobile.

Ajun?i la curtea lui Verde-�mparat, Harap-Alb este supus la trei �ncercari de catre
Sp�n. �n toate aceste probe, euroul este ajutat de catre personajele donatoare:
furnicile, albinele, Sf�nta Duminica ?i cei cinci mon?tri simpatici.

Tot fantasticul din povestea lui Ion Creanga este localizat, umanizat. Calita?ile
eroului nu sunt curajul ?i vitejia ci milostenia ?i grija fa?a de cei din jur.
Harap-Alb nu lupta cu balauri sau cu zmei, ci se �mprietene?te cu uria?ii iar c�nd
�ncalca pentru a doua oara sfatul tatalui sau, cei care �l ajuta sa treaca de o
noua serie de probe sunt Setila, Flam�nzila, furnicile ?i Pasari-La?i-Lungila. Dupa
�ndeplinirea probelor, Harap-Alb se desparte de prietenii sai, fapt care sublineaza
ideea maturita?ii ?i a independen?ei.

�ntors la curtea lui Verde-�mparat, fata lui Ro?-�mparat , �ndragostita de Harap-

Alb, �l demasca pe Sp�n iar binele trimufa prin pedepsirea impostorului de catre
calul nazdravan ?i prin �nvierea eroului cu ajutorul apei moarte ?i apei vii.
Aceasta parte din ac?iune reprezinta un drum invers, din moarte spre via?a.

Oralitatea este o trasatura dominanta a artei narative a lui Creanga ?i reiese din
jovialitatea autorului, din hazul sau de necaz, din modul �n care-?i construie?te
personajele �Dihanie de om, cu urechi clapauge ?i ni?te buzoaie groase�, din
proverbe, zicatori ?i vorbe de duh.

O alta nota distincta o da limbajul folosit caci majoritatea cuvintelor sunt de

origine populara. Jovialitatea este prezenta pe tot parcursul basmului, fiind
valorificata prin categorii ale comicului: comicul de situa?ie este combinat cu cel
de caracter. A?adar, comicul onomastic precum ?i cel de limbaj sunt o modalitate
importanta de caracterizare a personajelor.

�n concluzie, Povestea lui Harap-Alb, este un basm cult care are ca particularita?i
reflectarea concep?iei despre lume a scriitorului, umanizarea fantasticului,
umorul, arta narativa ?i individualizarea personajelor. Dar, asemenea basmului
popular, cultiva principii morale �nalte precum cinstea, adevarul, prietenia ?i
curajul, transform�ndu-se �ntr-o crea?ie care oglinde?te via?a.