DIN ORNAMENTICA ROMANA ALBUM de broderii si tesaturi romanesti (40 planse color cu 284 modele) intocmit de DIMITRIE COMSA Text introductiv, bibliografie si tabele reactualizate de Rodica Irimie-Fota Edigie ingrijité le STEFAN TANCOU SIBIU, 1976 Editat de Revista TRANSILVANIACuvint introductiv Aparifia la Sibiu, in 1904, a Albumului reprezentind 284 broderii si festturi, dupa originale fardnesti, intocmit de Dimitrie Comsa, marcheazi un moment important din istoria culturali ‘ poporulni roman din Transilvania, fiind prima materializare remareabilé a preocupirilor privind cunoasterea si conservarea unor creafii de seami ale artei populare roménesti. Organizarea de expozitii in care erau prezentate si creatii ale artei populare romanesti, intocmirea unor albume de por- turi, broderii, fesituri etc. a fost infeleasi de intelectualii tran- silvaineni progresisti, intre care se numiri si Dimitrie Comsa, a acfiuni nu numai eu caracter cultural, ci si politic, social, de afirmare a posibilitiilor creatoare, a geniului artistic al unui popor, care lupta pentru recunoasterea libertifii sale nafionale, pentru drepturi sociale si economice. Trebuie si subliniem faptul ci, nu intimplitor, primele luerari de acest gen au apiirut tocmai in Transilvania si anume Ja Sibiu: in 1904, Albumul de broderii si fesdturi-intocmit de Dimitrie Comsa iar in 1905, Albumul de broderii $i fesituri romdnesti realizat de Minerva Cosma. in Transilvania, interesul pentru tradifiile gi creatiile de arti popular romaneasc& dateazi din secolul al XIX-lea, asa cum 0 dovedese notifele si articolele apZrute in presa epocii, care anunf& intocmirea unor colectii de desene dup’ porturi roma- nesti#, Janseazi apeluri fie pentru pastrarea portului national fie pentru intocmirea unor colectii de port, broderii si fesituri. {in general, se consider ci interesul stiingific pentru cer- cetarea culturii noastre populare, in Transilvania i celelalte provineii locuite de romani, dateazi din a doua jumitate a secolului al XIX-lea. Astfel ci, Gheorghe Barigiu, care inci din 1838, in articolul-program publicat in Foaia pentru minte, manifest preocupari in aceasti direcfie, poate fi socotit un * Calendarat poporatut roman, Bragov, 1861 Foata pentru minte, tnind st Wereturd, 1861 Ortentata tating, Brayov, 1874 Fania, 1884 Telegrful romén, 1880 * Famitie, 1880 Gazeta de Transttvania, 1882 Familia, 1886 ‘Timioara, 1888 mene pane! ‘Trap 10000 exemple adevirat precursor. Inci din 1855, Baritiu publicase, im- preund cu profesorul de desen St. Emilian, un album cu mo- dele de porturi romanesti, iar in 1860 un studiu intitulat Porturile romdnesti. Important si actual este aici accep- fiunea care se di termenului de port: imbricimintea de fie- care zi si cea de sirbiitoare, dar si textilele din interiorul locuinfei, deci si fesiturile si broderiile. Valabil& si astizi este, de asemenea, enunfarea, in acelasi studiu, a unor prineipii meto- dologice in cercetarea artei populare, indeosebi a portului. Se afirma astfel, c& este necesari o cercetare de ansamblu a diferi- telor tipuri de porturi, din toate regiunile locuite de romani, c& studiul trebuie si fie ficut dintr-o perspectiva istoric&. Se subliniazi, de asemenea, faptul ci se impune realizarea unor planse si desene ale diferitelor porturi gi reproducerea lor nefal- sificata in studii si albume. Actul de cultura pe care Dimitrie Comsa il implineste prin intocmirea si publicarea Albumului de broderii si fesaturi, se inserie deci in contextul unor mai vechi preocup&ri, cu caracter mai general ins, privind arta populara roméneascé sau referi- toare mai mult la portul popular, dobindind faz de acestea mai multi rigoare stiintific’, afirmind interesul nou pentru domeniul ornamenticii. In acest sens, el poate fi pe drept considerat un precursor Ja noi, intrucit, asa cum mérturiseste el insugi, in ma- terie de ornamenticd popular nu a avut izvoare sau modele, nici studii teoretice sau o alti Iucrare de acest gen care si-i ser- veasci drept ciliuzi. Singura Iucrare apiruti la noi, in 1893 dar de mai mici amploare, reproducind broderii romanesti din Muscel, i-a fost probabil necunoseutii.* Dar cine a fost, de fapt, Dimitrie Comsa? Nascut la Sibiu, in 1846, din pringi fArani-mAiereni, a urmat scoala primard si * Duntee, Nicola, Un studia al fut Gheorghe Barta despre portal national, tn ‘Stuail gl cereeiri de istoria arte, nr. 1-2, 1056 4 Mudele de eustart pent costume rationale romne ealese in Jadetal Musee, 1099, editor foun Niculeseu, Bueureytl, Prefa de Joan Nieuleseu, 4 pagin! text, pagial cu -Broderit naflonale romaine (Ia Cabinetal de stampe al Biblioteclt Acadee ‘miet R. S. Romints) * De. Millea, Aurel, Dumitru Coma. Omul gf opera, 1961, manuscris dactlogra- flat ta Bibtloteca Muzeulul Brukenthal Sibiugimnaziul in orasul natal. In 1871 a absolvit Seminarul din Sibiu, in 1873 si-a luat diploma in studii agronomice la Academia de Agronomie din Altenburg, in 1874 a absolvit sectia de agro- nomie din Leipzig, fiind numit in acelasi an profesor la Semi- narul din Sibiu. In 1877, a contribuit la aparitia Foisoarei, supli- ment al Telegrafului roman, in 1887, a infiintat impreund cu un grup de intelectuali progresisti ,Reuniunea Romani de Agri- cultura din Comitatul Sibiu“, al cirui secretar a fost pind in 1894, cind a fost ales presedinte al acesteia. A participat la mis- carea Memorandumului si a fost condamnat de autoritati la trei ani inchisoare. Interesul siu pentru arta popular a inceput si s-a dezvoltat odat& cu activitatea desf%suraté in cadrul Reuniunii Romane de Agricultura, cind in cilitoriile prin satele din Ardeal si Banat facute in scopul de a impartasi taranilor, prin conferinte sau brosuri, cunostinte de agriculturi, a inceput si colectioneze cusaturi populare si obiecte de lemn. Ideea de a intocmi albume, in care s& fie reproduse broderiile si fesiturile, la preocupat timp indelungat, dupa cum martu- riseste in Cuvintul inainte la albumul litografiat. Inc din 1898, Comitetul Reuniunii Romane de Agricultura din Sibiu a publicat in presi apeluri pentru stringerea de cusdturi si tesdturi, care nu au dat insa rezultate. D. Comsa a reusit, in cea mai mare parte singur si ajutat de unii elevi ai sai, s constituie 0 colectie de fesituri si broderii romanesti vechi, cu aproximativ 300 de piese, care au fost prezentate in cadrul Expozitiei industriale din 1902 de la Sibiu, organizaté de Reuniunea Romana de Agricultura impreuna cu Reuniunea Meseriasilor Romani. Tot atunci, s-a prezentat si 0 expozifie de p&apusi imbracate in porturile feme- iesti din diferite parti ale Ardealului, 0 colectie de broderii si cusaturi noi si o alta de tes&turi din in, bumbae si lind, din care cele mai frumoase exemplare au fost incluse in albume. In vederea reproducerii modelelor, D, Comsa a infiintat un atelier cu cinci razboaie de fesut, la care lucrau, dupa indicatiile sale, citeva {4rinci, care au facut si demonstrafii in fafa publicului, in cadrul expozitiei. Interesat nu numai de valoarea artistic’ a pieselor fesute, ci si de mijloacele tehnice de realizare a acestora, D. Com- a s-a preocupat si de perfectionarea razboaielor de tesut exis- tente, reusind, dupa multe eforturi, si realizeze razboiul ,Comsa* a cirui valoare a fost confirmat&é cu ocazia expozifiei indus- triale din 1902. Dup& aceasta, s-au mai infiinfat inc& doud ateliere, unul pentru fesut si altul pentru cusut, in care au lucrat aproximativ 25 de {Aranci, realizind in cite patru exemplare fiecare model de broderie, de fesaitura din lind si bumbac. Acestea au fost reunite ca atare in trei albume, fiecare in cite patru exemplare (4 de broderii, 4 de tesituri de lind, 4 de tesituri de bumbac). Cele mai reusite dintre ele, au fost reproduse in albumul litografiat, aparut in 1904, cuprinzind 187 modele de broderii de pe diferite piese de costum, 60 modele de tesaturi si 37 de modele de pe alte piese, precum covoare si velinfe, in total 284 de modele din cele 384 cuprinse in celelalte ,albume“, cu modele realizate din materialele si in tehnicile originale. Modelele reproduse in albumu] litografiat sint originare din 19 comitate, cele mai multe din Sibiu iar celelalte din FAgaras, Brasov, Tirnava Mare, Tirnava Mica, Alba inferioara, Hu- nedoara, Mures-Turda, Turda-Aries, Cojocna, Solnoc-Dobica, Bistrita Naséud, Maramures, Salaj, Bihor, Arad, Caras Severin Timis si Torontal. Acestea au fost grupate dupa tehnica si mate- rialul utilizat in trei mari categorii: broderii, fesituri din bum- bac, fes&turi din lind, iar aranjarea pieselor in cadrul fiecdrei 6 categorii s-a facut in functie de depirtarea locului de origine fata de Sibiu, care a servit ca punct de plecare. Remarcabila este stradania lui D. Comsa de a prezenta intr-un mod cit mai stiintific fiecare model, prin acele tabele sau ,,conspecte*, care inscriu in rubricile lor urmatoarele date: comitatul de unde provine modelul, ,,cercul* (aria) de extindere, comuna din care a fost colectionat, numirile (cea generala si cele locale) ale motivului, partea de costum pe care se aplici sau locul din interioru! locuintei in care se amplaseaza respectiva fesittura. In cadrul rubricii ,observatii*, se specifica vechimea modelului, mai rar data precisa’, de cele mai multe ori indicin- du-se cu aproximatie ,strivechi*, ,foarte vechi* si ,,vechi*. Aparifia albumului a fost salutataé in presa vremii ca un eveniment de o important& deosebita, subliniindu-se valoarea artisticd si semnificatia patrioticd a acestui act de cultura. Ast- fel, Valeriu Braniste in articolul ,Ornamentica nationala“*, con- sidera opera lui D. Comsa drept ,epocala“, o opera de pionierat care va da in mod negresit o directie definitiva dezvoltarii gustului national la noi si totodaté ne va face cunoscufi lumei mari, care pind acum nici idee n-a avut de bogifiile si minuna- tiile datorite acului si rizboiului femeei romane.* Nicolae Iorga in studiul intitulat ,0 comoara de arta: Albumul de fesaituri din Sibiu” vorbea in termeni elogiosi despre aceasta lucrare, pe care 0 numea ,antologia mestesugului de colorat, de izvodit, de lucrat cu dragoste si mindrie a f4ran- cei noastre*. De asemenea, ecouri in legatura cu albumul Comsa au apirut si in publicatiile ,Poporul roman‘, ,,Luceafarul* care apdreau la Budapesta gi altele din Ardeal. Activitatea lui D. Comsa legata de studiul textilelor popu- lare a continuat si dupa aparifia albumului din 1904, Constient de valoarea istorici si artistica a acestui gen de creatie, el a organizat sau a ajutat la organizarea unor expozitii, in care erau prezentate publicului piese autentice si valoroase. Aceste mani- festari au fost organizate de obicei cu prilejul unor festivitati, comemorari sau inaugurari de monumente publice*. Astfel, in 1905 s-a realizat 0 asemenea expozifie cu prilejul inaugurarii Muzeului si Bibliotecii Astrei, organizataé de Minerva Cosma, iar D. Comsa a prezentat 0 expozitie de tesaturi si broderii in 1906, o expozifie de fesdturi la Avrig in 1922, cu ocazia cente- narului Gheorghe Lazar, in 1923 la Cimpeni 0 expozitie inchi- nat&é memoriei lui Avram Iancu, in 1925 0 expozitie etnografica la Sibiu, solicitat de Astra, iar in 1927 la Timisoara, tot din incredintarea Astrei. Interesul lui Comgsa pentru studiul ornamenticii populare s-a materializat si prin aparitia, in 1909, tot la Sibiu, a Albu- mutlui de crestéturi in lemn, cuprinzind 41 de planse litografiate, care reproduc 243 de obiecte {4ranesti din lemn, decorate: flu- iere, furci, cruci, bite, plosti precum si detalii de ornamente de pe mobilier. Pentru fiecare pies’ sau ornament reprodus sint date denumirile originale. Proiectul de a mai edita un album de ornamente de pe piesele de cojocarie si altul de ceramica ro- maneasc& a ramas nerealizat.” Exemplu! lui Comsa a dat destul de curind roade, pentru c in anii imediat urmatori aparitiei albumului sau de broderii si fesaituri, au mai fost editate inc& citeva lucrari dedicate ace- luiasi domeniu. In 1905 a aparut, tot la Sibiu, primul volum al tm Drapelul, Lugoj, 7.11.1905 7 im Tribuna, Arad, 23.11.1905 "Dr. Millea, Aurel, luer. eit. * Idemalbumului realizat de Minerva Cosma™, care a brodat si a fesut la dimensiunile planselor respectivele motive. Acesta a fost publicat cu ocazia expozitiei de industrie casnici roméneasca, organizata la Sibiu in 1905. Plansele reprezinta broderii si fesa- turi de pe diverse piese de port, altite, gulere, mineci, zadii, catrinte, precum si de pe stergare si covoare. Al doilea volum, apirut in 1925, este prefatat de Vasile Goldig, presedintele As- trei si Ioan Lupas, profesor la Universitatea din Cluj. In acelasi an, a aparut la Bucuresti, un caiet cu modele de cusaturi roma- nesti, realizat de Eliza A. Marghiloman, iar in 1906, albumul de cusituri al Elenei Cornescu, cu 41 de planse colorate!®. De data aceasta, piesele reproduse provin din alte zone etnografice: Golesti, Dimbovita, Arges, Muscel, Olt, Dolj, Mehedinti, Gor} si Rimnicu Vilcea. Acestea au fost culese intre anii 1852— 1867, dup& cum miarturiseste autoarea in introducere, animata de dorinja ,de a pastra spre amintire frumosul nostru port national sia cunoaste mai de aproape fesiturile si cusiturile batrinesti*... In bibliografia alcdtuité de Niculescu-Varone'*, figureazi un album cu modele din atelierul de fesaturi si cusituri al Reu- niunii femeilor romane din Orastie, aprut in 1910 (care a fost in colectia sa), precum gi un album cu modele de broderie din Bucovina, din 1912, acestea fiind cele mai cunoscute. In perioada dintre cele dou’ rizboaie mondiale, numarul albumelor de acest fel, aparute la Bucuresti sau in diferite orase din Transilvania, intre care si Sibiul, este mai mare 1°, fapt care se datoreazi desigur cresterii interesului fajA de acest gen de creatie si dorinfei de a face cunoscutd valoarea artei populare romanesti. La Sibiu, s-a mai tiparit, in 1922, la Institutul ar- tistic Josef Drotleff, un album de cusdturi romanesti, cuprin- zind 16 planse colorate, in 1929, un album cu 20 de planse colo- rate, reproducind compozifii noi, realizate de Maria Herisescu, dup’ modele tradifionale din jurul Sibiului’, in 1936, un altul de cus&turi si fesituri romanesti, create tot dup’ modele tradi- tionale de Olivia Pop-Sirbu si Ani Sirbu'* si in 1937, un caiet cu scoarfe romanesti, care nu s-au ridicat insi la nivelul albu- mului Comsa. Dupa 23 August 1944, activitatea de studiere si conservare a patrimoniului artei populare a cunoscut, in mod firesc, 0 am- ploare deosebiti, avind la bazi o metodologie riguros stiinfi- fic. Studiile si lucrarile despre arta populara romaneasca api- rute acord& un loc important problemelor diverse legate de arta textilelor. Este vorba pe de o parte, de lucrari despre arta popu- lara cu caracter general, care cuprind gi capitole dedicate tesi- turilor si broderiilor si studii despre port (pe zone sau centre), care implicit se refera si la ornamentica textili, iar pe de alta parte, de lucriri dedicate in exclusivitate studiului textilelor populare, fie studii mai ample care trateazi si probleme de teh- nici, ornamentici, vechime, evolutie etc., fie albume™. 1 Cosma, Minerva, Album de brodertt $4 fesdturi romanestt, Sibiu, vol. 1. 1905, vol. 11 192% M1 Netea, Vasile, Un ullat album de brodertt st fesaturt romanestt, in Revista de etnogratie, nr. 3, 1965 1% Modele de cusdtur! nationale, publicat de Eliza A. Marghiloman, Bucuresti, 1905, eaiet cu 104 modele (aflat Ia Cabinetul de stampe al Bibliotecli Academici R. S. Romania) 18 Cusdturt romanegti culese de Elena G. Cornescu, néscutd I, Manu, Bucuresti, Sovec, 1906 M4 Niculescu-Varone, G. T., Albume cu modele de ewsdturt romdnestt (Bibliografie 1893—1939), Bucuresti, 1939 18 Modele ale industriel easnice de broderie din Bucovina, desenate si studiate de ing. Erieh Kolbenheyer, 1912, album 4 y, Bibllogratia albumelor de broderil sl fesituri romAnegti 1 Un pas inainte In ornamentica romana, Compoztflt not romanestt de Maria Vasile Herigescu, Sibiu, 1929 48 Album de cusdturt st fesdturi artistice romanesti, Seria I-a, Creatia Olivia Pop-Sirbu 51 Ani Strbu, Sibiu, 1996, 4 tabele cu modele de cusituri romdneti % y, Bibliogratia De asemenea, studierea si conservarea pieselor de acest gen s-a realizat prin colectiile muzeale, cum sint cele de la Muzeul Brukenthal din iu, Muzeul de arta populara al R. S. Roma- nia din Bucuresti s.a. Colectia de broderii a sectiei de arta populari a Muzeului Brukenthal, cu o valoare artisticd si documentara deosebita, este una din cele mai bogate colectii de acest gen din fara?', care poate fi, in acelasi timp, considerat& ca o continuare, la un nivel superior gi pe criterii actuale, a operei lui Dimitrie Comsa. Aceasti colectie cuprinde in prezent 9 738 de piese si modele. Din colectia lui D, Comsa se pastreazi la Muzeul Brukenthal 270 modele de broderii originale. Modelele provenite din vechea colectie a Muzeului Astrei, datoriti vechimii lor (din jurul anului 1900), au constituit punctul de plecare pentru noile culegeri. Spre deosebire de vechile colectii, care erau alcdtuite oarecum la intimplare, din localitati rizlefe din Ardeal si Banat, cuprinzind un numar restrins de modele din fiecare localitate, actuala colectie a fost realizati prin culegere stiintific’, siste- matici, in cadrul zonelor etnografice, in legituri cu studiul celorlalte domenii si manifestari de arti populara, in primul rind portul. Fisele existente pentru fiecare piesd inregistreazd datele esentiale legate de denumirea motivelor, tehnicile de cusut, amplasarea si functia lor in structura pieselor de port, vechimea, cromatica etc. Constituirea colectiei de broderii a Muzeului Brukenthal reprezinti prima actiune de culegere sis- tematica, la noi in fara, de studiu amplu, pe concret, in cadrul unor zone etnografice cu specific bine precizat, a acestui domeniu important al artei noastre populare. Arta broderiilor si fesdturilor este continuaté astazi de creatorii populari, care, pornind de obicei de la motivele tradi- tionale, realizeazi noi lucrari valoroase. Centrele judefene de indrumare a creafiei populare si a misc&rii artistice de masi studiaz& si coordoneaz& activitatea acestora, facind cunoscut creatiile lor prin organizarea de expozitii judetene, republicane si peste hotare, prin editarea de stu albume#*, De asemenea, valorificarea unor asemenea creatii se realizeazi si in cadrul cooperativelor artizanale apartinind Uniunii Centrale a Coope- rativelor Mestesugaresti. Albumul realizat de Dimitrie Comsa, desi depagit in unele privinfe, isi pastreaz& si astazi valoarea si importanta ca docu- ment artistic si istoric, constituind, in acelasi timp, 0 valoroas& sursi de comparatie pentru lucrarile noi de acelasi gen. Alaturi de varietatea si frumusetea motivelor culese si a celor reproduse in album, se cuvine s& relevam faptul ca acesta este un document autentic, culegerea motivelor fiind facuta dupa criterii, in mare parte, stiintifice. Aceast opera reprezinta un capitol de inceput in activitatea de cunoastere si conservare a patrimoniului artei populare roménesti. Faptul ci albumul original, tiparit in 1904 doar in 600 de exemplare, este astazi o raritate, se adauga celor- lalte argumente in favoarea reeditarii sale. Broderiile si testurile la romani reprezinté un domeniu care ofera incd noi posibilitafi de cercetare. Strins legate de evo- lutia portului popular, in cadrul procesului istoric de formare si dezvoltare a poporului roman, aceste genuri de creafie, prin marea lor diversitate si valoare artisticd, sint 0 dovada a boga- fiei spirituale sia puterii de creafie a poporului nostru. Rodiea Irimie-Fota % Irimle, Cornel, Colecfia de brodertt a Muzeulut Brakenthal din Stbtu. Valoarea sa documentara si artisticd, in Omagiu lui George Oprescu, Editura Academiei, Bucu- esti, 1961 32 y, Bibliografia albumelor de broderit gi fesituri romAnegttBibliografie I. Luerdri si studii ew earacter general despre arta populard romdneascd, cuprinzind capitole despre port, fesaturi si broderii x x x Arta populard roméneascil, Editura Academiei, Bucuresti, 1969 % xx Tara Btrsei, Editura Academiei, Bucuresti vol. 1. 1972, vol. II 1974 Baniifeanu, Tancred, Arta populara din nordul Transilvaniei, Bucuresti, 1969, Casa creatiei populare a judefului Maramures Banateanu, Tancred, Arta populard bucovineand, Bucuresti, 1975, Cen- tral judetean de indrumare a crealiei populare si a migcarii artistice de masi, Suceava Florescu, Florea Bobu, Petrescu, Paul, Stahl, Paul, Arta populard de pe valea Bisirijei, Editura Academiei, Bucuresti, 1969 (Studi de etno- grafie si arti popular’) Florescu, Florea Bobu, Stahl, Paul, Petrescu, Paul, Arta populard din zonele Arges si Muscel, Bucuresti, 1967 Holban, Eugen, Tomaselli-Holban, Angela, Arta populard din judeful Galati, Comitetul de cultura si educatie socialista, Centrul judejean de indrumare a creatiei populare si a migcirii artistice de masa, Galati, 1974 Marian, Simion Florea, Cromatica poporului roman, Bucuresti, 1888 Opreseu, George, Arta fardneased la roméni, Bucuresti, 1922 Oprescu, George, L’art du paysan roumain, Bucuresti, 1937 Oprescu, George, Probleme romdnesti de arta {drdneased, Bucuresti, 1940 Pamfile, Tudor, Lupescu, Mihail, Cromatica poporului romdn, Bucuresti, Pamfile, Tudor, Industria casnict la romani. Trecutul si starea ei de astazi. Contribufiuni de arta si tehnicd populard, Bucuresti, 1910 Pacali, Victor, Monografia comunei Rasinari, Sibiu, 1915 Petrescu, Paul, Irimie, Cornel, Mestesuguri artistice in Romania, Bucu- resti, 1967 Stoica, Georgeta, Secosan, Elena, Viidutiu, Ion, Petrescu, Paul, Arta Populard din Vile, Rimnicu’ Vilcea, 1972, Comitetul de cultura si educatie socialist, Centrul judetean de indrumare a creafiei populare sia miscarii artistice de mas& Vileea Stoica, Georgeta, Vagii, Maria, Arta populard din cmpia Munteniei, Casa creagie re a judetului Mov, 1969 Vlaidutiu, Ion, Etnografia roméneased, Editura $tiinfificd, Bucuresti, 1973 II. Luerdri si studii despre port Banteanu, Tancred, Portul popular din Regiunea Maramures, vol. 1 (20- nele Oas, Maramures, Lipus), Baia Mare, 1965, Sfatul popular al regiunii Maramures, Casa creatiei populare Binifeanu, Tancred, Portul popular din Tara Oasului, Bucuresti, 1955 (Caiete de arta populara) Biniteanu, Tancred, Portul popular romdnese, Editura didactic’ si peda- gogici, Bucuresti, 1965 (Cursurile de vara si colocviile stiintifice de limba, literatura si arta poporului .) Butura, Valeriu, Evolufia portului popular tn sectorul rdsdritean al Mun- filor Apuseni, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe ani 1959—1961 Cilugiru, Maria, Contribufii la studiul portului popular de pe valea Bis- frifei (satele Ciuta-Obreja), in Revista muzeelor, nr. 2, 1965 Cioar’, Maria, Contribufii la cunoasterea portului popular femeiesc din zona ‘Mehedinfi, in Revista muzeelor, nr. 6, 1969 Constantin, Maria, Contribufii la cunoasterea costumului femeiese din partea centrald a judefului Teleorman, in Studii $i cercetari de istoria artei, nr, 2, 1970 Constantin, Maria, Costumul popular femeiesc tn stampele pictorului Carol Popp de Szathméry, in Studii si cercetari de istoria artei, nr. 1, 1972 Dunare, Nicolae, Influen{e reciproce tn portul si textilele populare de ye ‘ambele versante ale Carpafilor Meridionali, in Anuarul Muzeului E's grafic al Transilvaniei pe anii 1959~-1961 Dunare, Nicolae, Focsa, Marcela, Portul buciumenilor din Munfii Apu- seni, Bucuresti, 1957 (Caiete de arti populard) Dunire, Nicolae, Portul popular din Bihor, Bucuresti, 1957 (Caiete de arti popular) Dunare, Nicolae, Porlul popular din Tara Zarandului, in Acta Musei regio- nalis Devensis, Sargetia IV, 1967 Dunare, Nicolae, Catrina, Constantin, Portul popular romdnesc de pe Tirnave, Casa creatiei populare a judefului Brasov, 1968 Enichescu-Cantemir, Al., Portul popular romdnese, Porturi din deosebile finuturi romédnesti, Craiova, 1939 (reeditata la Editura Meridiane, Bucuresti, 1971) Fabritius-Dancu, Juliana, Repser Trachlenzone in Aquarelten, in Volk und Kultur, 1—IV nr. 5, 1972, VI nr. 9, 1972, VII nr. 10, 1972 Florescu, Florea Bobu, Geneza costumului popular romdnese, in Studi si cercetiri de istoria artei, nr. 1, 1959 Florescu, Florea Bobu, Portul popular din Moldova de nord, Bucuresti, 1956 (Caiete de arti popular’) Floreset, Florea Bobu, Portul popular din Muscel, Bucuresti, 1957 (Caiete de arti popular’) Floreseu, Florea Bobu, Portul popular din Tara Vrancei, Bucuresti, 1959 (Caiete de arti popular) Floreseu, ie Bobu, Portul popular romdnese, Bucuresti, 1962 (lito- grafiat) Foesa, Gheorghe, Evolufia portului popular in zona Jiului de sus, Bucu- esti, 1957 (Studi de arti) Foesa, Marcela Contribufii la studiul portului din Ordstie, in Revista mu- zeelor, nr. 1, 1968 Formagiu, Hedwig-Maria, Porlul popular din Romdnia, Catalog tipolo- gic, Muzeul de arti popular’ al R.S. Romania, Bucuresti, 1974 Formagiu, H., Pauncev, M., Stanciu S., Portul popular din zona Codru, in Revista muzeelor, nt. 2, 1967 lorga, Nicolae, Portul popular romdn,.Valenii de Munte, 1912 Irimie, Cornel, Portul popular din Tara Oltulut — zona Avrigului, Bucu- resti, 1957 (Caiete de arté popular) Irimie, Cornel, Porlul popular din Tara Oltului — zona Fagdrasului, Bucuresti, 1956 (Caiete de arta populara) Irimie, Cornel, Portul popular din Tara Oltului — zona Persanilor, Bucu- reli, 1958 (Caiete de arti populara) Irimie, Cornel, Portul popular din zona Branului, Bucuresti, 1960 (Caiete de arti popular) Irimie, Cornel, Bielz, Julius, Unbekannte Quellen zur Geschichte der sieben- burgischen Volkstracht des 17—19. Jahrhunderts, in Forschungen zur Volks-und Landeskunde, nr. 1, 1959 Moraru, Georgeta, Contribufii ta studiul portului popular din Clmpia Brdilei, in Revista de etnogratie si folelor, nr. 1, 1975 Moraru, Olivia, Considera(ii asupra porlului din subzona Sdtcele, in Guni- dava, IV, 1970 Moraru, Olivia, Contribufii la studiul portului din Scheii Brasovului, in Cunidava, II, 1968 Mozes, ‘Tereza, Portul popular femeiese din bazinul Crisului Repede, Ora- dea, 1968, Comitetul judefean de cultura si arté, Muzeul Oradea Nagy, J., Portul popular din Trascdu, Bucuresti, 1957 (Caiete de arta populara) Niculescu-Varone, G., T., Gostumele nafionale din Romania tntregita, Bucuresti, 1937, 2 vol. Niculescu-Varone, G., T., Folklor si caracterizdri etnografice. In Scheii Brasovului — Junii si costumu! de sdrbatoare al femeilor romdne, Bucu- resti, 1932 Niculeseu-Varone, G., T., Portul nafional romdnesc, Cercetiri etnogra- fice, Bucuresti, 1933 Osianu, Romulus, Aspecte privind evolufia portului popular de ta Sieu- Siew{, judeful Bistrifa-Nasitud, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1965 —1967 Pascu, Viorica, Aspecte privind evolufia portului popular in comuna Apa- hida, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe anii 1959— 1961 Pascu, Viorica, Considerafii asupra portului popular din Transitvania, in Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei pe ani 1957-1958 Pascu, Viorica, Portul popular din zona Nasdudului, in Anuarul Muzeului Etnografic ‘al Transilvaniei pe anii 1965—1967 Pavel, Emilia, Portul popular moldovenesc, in Revista muzeelor, nr. 4, 1973 Pavel, Emilia, Portul popular din zona Tasului, Casa judefean’ a creatiei populare Iasi, 1969 Pernicek, Otilia, Colecfia de cdmdsi femeiesti din sectia etnograficd a Muze- ului regional Alba Julia, Bucuresti, Editura stiinfified, 1963 (Acta Musei Apulensis, V) Petrescu-Burboni, I., Porlul locuitoritor de pe valea Slanicului — Buzdu, Bucuresti, 1941 Petrescu, Paul, Costumul popular romdnese din Transilvania si Banat, Bucuresti, 1959 Stanciu, Smarindita, Portul popular din comuna Tilisca—Sibiu, in Stu- j cercetiri de etnografie si arta popular’, Bucuresti, 1965 Stoica, Georgeta, Portul popular din Cimpia Munteniei, in Muzeul Sa- tului. Studii $i eereetari, 1970 Stoica, Georgeta, Vasileseu, Virgil, Portul popular din Gorj, Comitetul judetean pentru cultura si educatie socialist Gor), 1971 Vuia, Romulus, Portul popular din Tara Hafegului. Bazinul de ta Hafeg, Bucuresti, 1962 (Caiete de arti. popular) Vuia, Romulus, Portul popular al pddurenilor din regiunea Hunedoara, Bucuresti, 1958 (Caiete de arta popular’) IIL. Studii despre broderii si festituri populare romdnesti Avrameseu, Elena, Florescu, Florea, Bobu, Broderiile la romdni, Bucu- resti, 1959 Banateanu, Tancred, Foesa, Gheorghe, Ionescu, Em., Arta populard tn R.P.R., Port, fesitluri, cusdturi, Bucuresti, 1957 Catrina, Constantin, Ornamentica iilor din subzona Tirnava mare (Rupea), in Revista muzeelor, nr. 3, 1970 Catrina, Constantin, Gontribufii la studiul broderiilor romdnesti din Rupea, in Revista muzeelor, nr. 6, 1967 Duniire, Nicolae, Textile populare romédnesti din munjii Bihorului, Bueu- resti, (Studii de arta) Dunire, Nicolae, Dunire, Maura, Tesdturi si alestturi populare din Tara Zarandului, in Sargetia, V, 1968 Foesa, Marcela, Scoarfe romdnesti, Bucuresti, 1970Focsa, Marcela, Tesdturi din Ttrnave, in revista muzeelor, nr. 4, 1969 Industria textild din Brasov si Tara Blrsei, Catalog de documente, 1413 — 1820, vol. 1, Bucuresti, 1960 Jompan, Aurelia, Jompan, Dumitru, Gateala capului la femei in valea Bistrei, Resita, 1972, Comitetul pentru cultura si educatie socialist’ al judetului Caras-Severin, Centrul judetean de indrumare a creatiei populare si a miscarii artistice de masa Lungescu, Olivia, Tesdfurile populare din bazinul Crisului Alb, in Contri- bulii la eunoasterea etnografiei din Tara Crisurilor, nr. 10, Oradea, 1971 Marinescu, Marina, Testturi' romdnesti de ceremonie: functie si tipologie, in Studii si cercetari de istoria artei, nr. 1, 197: Miu-Lerea, C., Considerafii asupra artei {ardnesti din Banat — Cusaturi si fesdturi, Timisoara, 1936 Moise, Ilie, Dumbriveanu, Petre, Crealori populari sibieni, Sibiu, 1975, Comitetul judetean de cultura si educatie socialista Niculescu-Varone, G., T., Albume cu modele de cusituri romanesti (Bibliografie 1893-1939), Bucuresti, 1939 Nistor, Francis, Creafii si creatori populari din zona etnograficd’ Maramu- res, Sfatul popular al regiunii Maramures, Comitetul pentru cultura si arti, Casa regional a creatiei populare, 1967 Ofetea, Georgeta, Broderii marginenesti, in Studii si cercetari de istoria artei, nr. 2, 1 Ofetea, Georgeta, Interiorul si fesdturile la hufulii de pe valea Ruscovei (Maramures), in Studii si cercetari de istoria artei, nr. 3—4, 1957 Ofetea, Georgeta, Testturi populare romdnesti din satele vechiului scaun de Saliste, in Studii si cercetari de istoria artei, nr, 1—2, 1957 Pernicek, Otilia, Tesdturi populare romdnesti pentru tmpodobirea interio- rului din zona Alba, in Apulum, nr. 10, 1972 Petrescu, N., Industria textila din Transilvania, Bucuresti, 1920 Petrescu, Paul, Rodna, Nicolae, Romanian Teztiles, F. Lewis Publishers Limited, Leigh-on-Sea, England, 1966 Petrescu, Paul, Stahl, H., Paul. Tapis roumains, Editura Meridiane, Bucuresti, 1966 Stoica, Georgeta, Vaigii, Maria, Arta populard din Ctmpia Munteniei, Casa creafiei populare a judefului Ilfov, 1969 Tomida, Ecaterina, Cusdturile si broderiile costumului popular din Roma- nia, Bucuresti, Editura tehnica, 1972 Zderciuc, Boris, Covorul maramuresean, Editura Meridiane, Bucuresti, 1964 IV. Albume de broderii si fesdturi populare romdnesti Modele de cusaturi pentru costume nafionale romdne culese tn judeful Muscel, 1893, editor I. Niculeseu, Bucuresti Album artistic reprezentind 284 modele de broderii si fesdturi dupd originale {drdnesti, intocmit de Dimitrie Comsa, Sibiu, 1904 Minerva Cosma, Album de broderii si fesdturi romdnesti, Sibiu, vol. I. 1905, vol. II 1925 Modele cu cusdtturi najionale, publicate de Eliza A. Marghiloman, Bucu- esti, 1905 Cusdturi romanesti culese de Elena C. Cornescu niscuti I. Manu, Bucu- esti, Socec, 1906 Modele din atelierul de {estturi si cusdturi roménesti al Reuniunii femeilor romdne din Ordstie, 1910 Modele ale industriei casnice de broderie din Bucovina, adunate, desenate si studiate de ing. Erich Kolbenheyer, 1912 Modele de eusdluri rominesti, Institutul artistic Josef Drotle, Sibiu, Izwoade de cusitturi romdnesti de Eugenia Ionet, 1923 Colectia de cusdturi nafionale romédnesti din diferite judefe, adunate de Maria I. Panaitescu, edifia a Il-a, ,Cartea Romineasci“, 1926 Colectia de covoare, de Natalia Camile Toneseu, Bucuresti, 1929, Casa Seoalelor si culturii poporului* Album de cusdturi si {esdturi nafionale romdnesti, create si compuse de Ani si Olivia (Pop) Sirbu Sonnenfeld, Oradea, 1929 Un pas tnainte tn ornamentica romana, Compozitii noi romanesti de Maria Vasile Herisescu, Sibiu, 1928 Arta roméneascd din Banat, de Lucretia Brancovici, Bucuresti, 1930 Arta romaneascd tn Oltenia, de Lucretia Brancovici, Bucuresti, 1931 Album nou de cusdturi nafionale inedite si sabace, culese de Margareta Miller-Verghi si Elena Senfea-Cuparenco, Bucuresti, 1932 Caietul I-ul de modele romanesti, ereate si lucrate de Vasile Moldovanu, Comuna Cojocna — Cluj, 1933 Album de cusdturi si fesdturi artistice romdnesti, Seria 1, Creatia Olivia Pop-Sirbu gi Ani Sirbu, Sibiu, 1936 Scoarfe romdnesti, Sibiu, 1937 Cusaturi romanesti, adunate de Elena Cuparencu Sentea, Bucuresti, 1939 El. Britianu, Cusdturi romdnesti, Bucuresti, 1943 Lueia Apolzan, Portul si industria casnied'textild tn Mun{ii Apuseni, Bucuresti, | 1944 Maria Boese, Testuri populare romdnesti din Bihor (Bazinul Crisului Negru), Oradea, 1969, Comitetul judejean pentru cultura si arta, Muzeul judeean Bihor N. I. Simache, $tergarul prahovean, Ploiesti, Casa creatiei populare a ju- defului Prahova, Muzeul de istorie al judefului Prahova, 1969 Cusdturi din finutul Ocnelor, Comitetul judejean pentru cultura si arti, Casa judefeand, a creatiei populare Harghita, 1971 Aurelia Blaga, Nicolae Dundre, Nestemate bihorene, Editura tehnicd, Bucuresti, 1974 Elena Nicoard, Elena Cuparencu, Liicere si covoare moldovenesti, Centrul de Indrumare a creafiet si a migedriiartistice de masi al judefului asi, 1975.LOCUL DE PROVENIENTA Riiginari Ilimbay Slimnic Slimnic Marpod Marpod ‘Marpod Marpod Marpod sibiu Fofeldea Fofeldea Sibiu Sibiu Foteldea Himbav Fofeldea Timbay Sibiu imbay Himbay DENUMIREA MODELULUL A. BRODERII Crimpojeis mari sau eu stea Crimpojelul: trisurilor (pull trufasi) Altigis poi rasindresti Altigis trandafirul intreg sau tulpanul pe jumatate (puii cu 5 umpluturi) Attia: Linguriet sau cdruful Altigd: spicul (pui cu piciorul broastit) Altigi: strugurelul sau strugurelul ‘intreg) Altigi: vermele sau puiul soacrii sau gura serpelut Flori: (calea_mortit) Guler birbitese: Alita 51 potcoavd ‘Mreaja: cu rlurile pe margine—a) riu; b) anreaja Gheiti (ciocanel) Strimbul de In minis a) stetmbul: prescuri si trisuri; ) stipuiala; ¢) toiagul Impletit peste muche ‘Clnpag, alcituit din beatd si ciupag ‘a) strajaj; b) beatil, eruciuli}a ocolita si ochil ca de la floricica; e) ciupag Pui peste umir: florile Pui peste umir (altijd: sarpele) Puls rotunzi Pal peste cot: trandafirul Pledturi: crete Spirturd: cu fintacul — a) gibace; b) spirturd cu finfacul Spirtura — a) sibace 'b) spirturd: eu opt si cruce Spiirturi —a) sibace: eu picdturl; ) erucea cu doi ochi Sparturd: cu pul sau eu rind Wj, aledituit din beatd si clupa, ‘a) ince}; b) beat: alituratit; ¢) ciupag: crucea cu ochiuri; d) bel- nigoare Clupag, aledtuit din beaté 51 clupag ‘a) Itnce}; b) beat: serpoaica; ¢) clu- ‘pag: virtelnita; a) brinigor panjurit Brijare: a) penite; b) obinzeald: eu ziluta; e) lincet. Clupag, aledtuit din beaté 51 ctupag ‘a) brinel; b) ¢ .. impins; ¢) floriciea Altiqa: cu girbact Altigd — a) coltigori; b) brinel; e) pita eA sau obinzeald ‘strimbii; d) yebac alb; e) lincet cu coadi Pui Ia giolgiu: cei tri—a) unghia ‘caprii; b) sebaci e) strimbuleyul Lameet (pumnas!) Pai In mineea barbiteased: cei umpluti ‘) pul cu 4 umplituri sau floarea fragii; b) gebac; ¢) strimbulet; a) cheita Pui pe dos: a) virtelnita; b)¢... pululul; ¢) potcoava; 4) maciuea cilugirului Pui pe dos — a) coctrlat (cornul berbe- culut) b) puiuleu cruciuliti; e) pul eu ochisori Alltije — a) penite; b) brinel; e) vir- telnifa gi floarea domneasca ; 4) lun- ceful: cu ochi si ctrlig ‘Briijare — a) brinel; b) obinzeala: cu eruci; ¢) brajare: cu cruel Guler biirbiitese — a) brinel ; b) virtel- rita; e) luncet Guler barbiitese — a) brinel; b) guler: ‘iidaged; 6) coltisori Pui peste mae: migheran (pui pe fata) Pui peste umér: stipuiti Pui peste umiir: cu o clirare gerpuitoare (pul strimbi pe dos) Altigas eu dtrg—a) strimbulet; b) tris- cor; ¢) altijd cu dirg; d). brinel; ©) Ince} chiscovean sau chiscove- nese Altit — a) ciocdinel sau vif de pul; }) floarea cu ochigori (floarea din sediri);e) bit sau bit impletit; d) lin cet chiscovenese unde se aplic& pe minec pe minecd peste umir peste umir peste umir peste umar peste umar peste umir sau ype mt- nec Ja gura minceti barbatesti da git e-a lungul minecii dea lungul mineeii Ja gura minecii Ja git a git la git Ia git peste umir peste umar Ja proboada si Ia gura ci igi barbitestt Ja eretul minecii din jos gura_mineciibarbi- testi sau la giolgiu peste cot sau peste umar peste cot sau peste umar peste umir In git Ja git Jn git ca altita, daca are Mncet, daca’ nu are, pul peste umir peste umar OBSERVATIL ‘model foarte vechi model foarte vechi model vechi model strivechi model amodel_yechi model model ‘model vechi vechi vechi model model foarte vechi model foarte vechi. Aceleasi broderii cusute pe dos se numese put pe dos. model yechi ‘model strivechi model strivechi din anul 1835 model striivechi ‘model striivechi ‘model strivechi ‘model strivvechi model strivechi din anul 1824 din anul 1814 model strivechi. = broboada model foarte vechi model foarte vechi Giolgin ‘model striivechi model strivechi model vechi model vechi model vechi model striveehi model striivechi model strivechi Chiscovean ¢ numele unui deal aproape de [limbay ‘model foarte vechi.LOCUL DE PROVENIENTA ‘Genumirile vechi (denumirile nob) DENUMIREA MODELULUI unde se aplici OBSERVATI [ecomitatur [comuna [judeyut__ | comuna (satul | Sibiu Altiga: Jui Alexe; floarea lui Alexe = Sibiu Altigi — a) floarea fragit; b) altita: eu model strivechi tiblife si virtelni{a; ¢) brinel 4) Ince} chiscovean Sibiu Pal peste cot: frunza vital model striivechi Sibiu Put peste cot —a) bujor; b) pulyors model striivechi Dif cu muste Sibiu Pal peste cot — a)¢... puiului (oaehisa) model striivecht ») puiul eu seara sau puiul cu masa ; ¢) miciuea cilugirului Sibiu Put peste cot —a) ... puiulul (onchiga) } Ia fete peste cot, la ne-] model strivechi 'b) puiul Imbinat cu cand; e) puiul | —veste peste umir Jumitate imbinat Sibiu Capote sau pul peste cot — a) tablija; } pe minecd in jos si peste | model strivechi 'b) puiul din cAifé: eu 8 albusuri sau | cot la copile ‘ochigori Sibiu Brijare — a) brinel; b) obinzealé pe | la model vehi dos; ¢) Macet eu clence (erengi) Sibiu Guler birbittese — a) brinel; b) masuta model din jurul anului 1800 ‘eu pull dim edija In feluris ) tris- cior; ) pul stireiti Sibiu Guler biirbitese: saldorean — a) col- ‘adus, pe vremuri, de un fecioras {isori; b) triseior; e) guler: eu crue! din comuna Saldorf @) brinet Sibiu Guler bairbatese —a) coltigori; b) guler: ‘model striivechi. Se numeste si ‘eu 3 eruci gi gridinita; ¢) brinel $1 guiler pe fati. coltiyori Sibiu Chirpar Guler birbiitese —a) coligori; b) triis- model striveehi clor; ¢) guler cu clence (crengi a) cheita Sibiu Chirpar Guler birbiitese — a) colfigori; b) tris- model foarte vechi ‘clor; ) floarea domneasci; d) put stireiti Sibiu Benesti Pul peste umar: cu cruciulitaé = model vecht Sibiu Benesti Guler birbitese —a) coltisori; b) pul | la git model striivechi ‘eu penufi; ©) brimel; a) giurari Sibiu Orlat Alig: pabaret peste umir model vechi Sibiu Gura Riului | Altipis strugurelul intreg peste Umar model striivechi Sibiu Gura Rtului | Aitigis patictle peste umar model striveehi Sibiu Gura Rtului | Aliga peste umar im Sliste: vita viel pe 13 Sibiu Gura Rtului | Beats crucile Ia git ‘model foarte vechi. In Saliste: floriceaua pe dos Sibiu Gura Rtului | Guler barbitese — a) colfigori; b) | la git model foarte vechi brinel; ¢) guler: eu floriecle Sibiu Steel Altiqa pihirele (spetezele pe 9) peste umir model foarte vechi, In Siliste: ale satului pe 9. Sibiu Steel Clupag, aledtuit din beatd si clupag | Ia git model foarte vechi 4) brinel; b) beat; ¢)ciupag: eu ochi9 Sibiu Pumnag: riginireseul (beat eu cruct) | Ja eretul minecii din Jos,] model vechi ca beatd la git Sibiu Pumnag: ereful de 1a flodori sau | In cretul minecti din jos] model foarte vechi pumnag: blanija Sibiu Pumnayul: de la flodori In cretul minecti din jos] model veeht Sibiu $ir: cu unghia mifii si steaua pe 11] pe mmecd in jos Sibiu [Altija: cu cirlige pe 6 sau piharel pe 6 umar Sibiu Alii: pe 9 ‘umar Sibiu Altiqas trandafirol umir Sibiu Altigis migheran umar Sibiu Altiqas striimele sau stelele mir Sibiu Altiqa: pe 14 sau pul trufagt ‘amar Sibiu Altiqas trifoiul pe 13 umir Sibi Ghirland: pabarit gi stele jungul minecti s pe} plept Sibiu Gioeinel: cu podobeald, numit pene | de-a lungul minectt s1 pe plept Beata: cu 4 ursituri sau och! In gura fel feteresti model foarte vechi Clupag: rodagea Ia git model foarte vechi Clupag, alcdtuit din beata si ciupag —] Ia git = ‘a) Drinel; b) Deati: poteoveana; ¢) ciupag: cu steaua Inchist cu ‘ochigor! BRS BS esyaeaxranzss Clupag, alcituit din beati st ciupag model vechi ‘a) brinel b) beatii; floricica sau cu Clupag, alcdtuit din beat& st ciupag ‘model vechi ‘a) Drinel; b) beat; ©) ciupag ‘Clupag, alcdtuit din beatd si ciupag model striivechi. Cacova e nu- ‘a) brinel; b) beatit: serpoaia ; e) ciu- ‘mele unui sat invecinat ag: cacovenescul Ciupag, aledtuit din beaté si clupag model veehi ‘a) brinel; b) beatd; e) clupag: floa- rea sat floarea mare Umaragi: miigheran umplut model foarte veehi ‘Pumnas — a) brinag;) dirgul impreu- ‘model din jurul anului 1824 nat; e) chelfa; d) Iimeeful: ruptLOCUL DE PROVENIENTA (Genumirile_vechi) [Wenumirie no) DENUMIRILE MODEL.ULUT opsERVATHL [comitawt[_—_comona [joes] comuna aan Sibiu Miercurea Miercurea Pumnas —a) brinas; b) steaua: | la gura minecti model din jurul anului 1824 ©) cheitd; @) floricied de 5 ate Sibiu Miercurea Miereurea Pumnas—a) brinas; b) migheran; | Ia gura mineeti model din jurul anului 1804 ©) cornite Sibiu Miercurea Miercurea Cioeanel: impodobit — a) podobitura: | dea lungul_minectt Horiceaua de 7; b) ciocanel girbi- cese, urzit cu sirma Sibiu Miercurea Miereurea Beatti feterease’i — a) brinay; b) beata | la git model foarte vechi eu 9 ochi; €) eheitd; d) lincetul rupt Sibiu Miercurea Miercurea Ciupag: floarea mare din cer Ja git model din jurul anului 1804 Sibiu Apoldul Apoldul desus | Cusiturd la mineet barbatesti —a) su- | Ia gura minecti = superior Dacul; b) veregele sau pene vereye ©) subace Sibiu Topircea ‘Topircea ‘Trisurd: pe 1 fir Ja gura minecii sau gi la | model foarte vechi 4it-ca eiupag Sibiu Topireea ‘Topircea Clupag, aledtuit din beata si clupag — | la git model foarte veehi a) brinel; b) beata: eu 4 ochi; ©) ciupag pe 1 fir Sibin Ludogul-mare Ludoy Clupag: floarea din cerb (floarea mare) | 1a. git model striivechi Sibiu Stgelori Sisciori Heat sau brijar: floarea Sibiului Ia git model vechi, Sibiu Sebepul-sisese Sebes Altigds cu seaun si cu tigineseul | peste umar Sibiu Siisciori Beata sau brijar —a) brinag; b) floa- } 1a git rea Sibjului ew ochiu gi eruce; 6) ti- ghiturd (tiviturd) Sibiu Sebes Umirasi cu strugurel si eu omida (pe | peste umir marginea strugurelulul) Sibiu Pianulde Sus | Umirayis chindresti, eu pristin Ia | peste umar de la cuvintul chian — pian mijloe Sibiu Pianul-superior Pianul deSus | Stilpii la mined: ochigori sau cu 6 ochi | 1a gura minecti ‘model foarte vechi a) stilpis cu ochisoris b) sedritas ©) yebae Sibiw Pianul-superior PianuldeSus | Umarasi sau umerei sau sir: din 1 | peste umar gi pe minced | model vechi. taietura In jos, Sibiu Pianul deSus | Umirasi: cu crejul la mijloc peste umir model _veehi Sibiu Pianul deSus | Cutiruye — a) brinel; b) floarea Sibiu- | la git - luis €) sebac Sibiu Planul-superior Pianul de Sus | uw floarea Sibiului—a) ti- | Ia git ‘model foarte veehi ) floarea Sibiulut; e) yebac Sibiu Pianul-superior Pianul de Sus | Cubiruse: muscuteascd model yechi ‘Sibiu Pianul-inferior Pianul de Jos | Guler barhitese — a) tivitur’; b) cor- model stravechi ‘nul berbecelui, eretul si preseura cu ghiare; ©) ruptimpuns d) sebac Pianul-superior Pianul de Sus | Guler bdrbditexe — a) tiviturd; b) poe- model vechi nireased cu ghiare, suveicuta si pristinal cu ghiare; e) ruptimpuns; a) yebac Pianul-superior Pianul de Sus | Guler barbiitese pe 15 fire—a) tivitu- | la git model strvechi si prescurl; e) ruptimpuns; d) gebac Pianul-superior Pianul de Sus | Taieturd Ja ininced —a) tiviturd: eu | !4 gura minecii birba- | model straveehi cu 2 ghiare; | testi ‘model striivechi Pianul-superior Pianul de Sus | Cusdturd (stilpii) ta mineeds cu su- | 4e-0 lungul mineeii bar- veicufe a) plugtite; b) suveicuje gi | PAtesti sau si curmezis a eae, : peste plept Pianul-superior Pianul de Sus | stitpii: eu chele tivitura; eu | !* gura minecti birbatesti | model strivechi coltigori; b) sebac; e) stilpi 4 ochi;'d) chele cu fire scoase; ©) chele cu 5 ate Faigiras Altiti — a) pui cu gaurd; b) triscior; €) altijd tncornoraté cu rotogoale si male; @) lunges Fagiras Altitis floarea — a) colisori; b) cheitd altitd; eu de-a coasta, floarea ‘model foarte vechi. apropiat Nocrich: linet sau luncet model foarte vechi. Bragov Codlea Codtea peste umir ean $i brajaruica Tirmaya-Mare | Sighisoara Sighiyoara Bentiqas ferul orasului — a) coltigori; b) ruja_mare ‘Tinava-Mare | Seica-Mare Seica Mare | Sinor pe mineek—a) cel oblu cu | de-a lungul minecii si pe coltisori i ciocdnele; b) sinorul: | plept snnodat ‘Timnava-Mare | Seica-Mare Seica Mare | Beata, alcituita din beata si ciupag — a) colfisori; b) beatd cu steaud; e) ciupag: cu roaté de la Sibiu Timava-Miet | Micisasa Sibiu Micisasa Sirs foaia stejarulut sau foaia patrin- * jelului Alba-inferioard | Bueiumeni | Hunedoara | Bucium Guler Alba-inferioari | Ocna-Sibiutui | Sibiu Gena Sibiului | Beaté sau trasurd Ia mineet Alba-inferioara | Fenes Alba Fenes Pene peste cot — a) brazi; b) brizigorl; = ¢) sirug sau lantigor sau Kinfut Alba-inferioara | Presaca Alba Presaca Guler — a) coljurei gi brinet; b) guter; 1 alt ¢) britare: cu stelute si postauta Hunedoara Alba Sibot Vargi In probondé —a) colfigori; }la broboadd pe margine | model foarte vechi ) postae; ¢) chideald Hunedoara Sibot Guler — a) brinag; b) bargon; e) vargi |ia git (chideala) Ja git model striiveehi In git model foarte vechi pe minecd tn jos model vechi In git a Ia git si la gura minecti | model foarte vechi ‘model striivechiLOCUL DE PROVENIENTA ‘Genumiri vechi) DENUMIRILE MODELULUI OBSERVATIL [| comitatut _[comuna | judetut__[_comuna (satu | Hunedoara | Ordstie Cusiturit Ia mineea barhateased: eu | la gura_minecti cheie a) vieful penelor; b) cheie imgradita si aleituitt din cruee, militdreseul, zal, militarescul eu potcoavi; ¢) coltijori; d) chele: eu ilu Hunedoara Hunedoara | Ghelar Guler sau pumnng: steava sinoreased | 14 git si la gura minecti] model foarte veehi Hunedoara Hunedoai Brad Fodor —a) pene: b) cale cu pene: | la gura minecit model strivecht ¢) trisurd, cale si tivitura; d) ciped Solnoc-Dobiea | Fizes-Sinpetru | Silaj Stnpetru Sir: pe mineca peste cot = Almasului Solnoe-Dobtea | Fizes-Sinpetra | Silaj Stmpetru Pumnayet peste cot model vechi Almagulut Cojoena Fineiu lus Fineiu Put: gretarul (eritarul) pe minecd tn jos ‘model. veehi Cojecna Fineiu Guy Finelu Guler birbiitese — a) brinel; b) guler | 14 sit model vechi pe dos; ©) colfuneasca; d) labute Bihor Driiyotent Bihor Drigotent Pedienarit’ trig! ci toate Ja gura minecit pruncesti] model foarte vechi Bihor Driigotent Bihor Drégoteni Pusanatis.pranesll-diaeh Ja gura minecit pruneesti] model foarte vechi Sibiu Nocrich Sibiu Nocrieh Pal Ia mined birbiteased — a) pui | 14 gura minecti ‘model foarte vechi ‘neti gat; b) bat; e) strimba, d) che- ta eu col{i; €) prinsoare eu 2 edrari Sibiu Altina Altina Brigare:cu 9 ochi — a) brinel;)) obmn- | 14 alt model foarte yeni Zeal: cu coada; e) lunce} eu ochi; 4) brijare cu 9 ochi sibin Mimbay Briiqare: cormul berbecului —a) ince, | 2 alt Teoria arte wash! chiseovenesc, b) britare: cornul berbecelui Alba-inferioari] Poreurea Alba Porcurea Bomnspeste oct — a) obliges h) tte.po = ‘model strivechi mijloc Hunedoara | Fizesti Hunedoara | ‘Fizesti Pomnas bérbitese: cu ruje si furct | 8 ura minecti model veehi Hunedoara | Ghelar Hunedoara | Ghelar Pui sarmati pe marginea gurli de] model foarte vechi Shmayh qt pind Jos tn tu Hunedoara | Fintoag Hunedoara | Fintoag Pumnas (pumnarin) — a)peand;») 28- | 18 gura minecii fem, si] model foarte vechi Tata sau pirirdu; cu ptzarl bird. si la poale Hunedoara Brad Hunedoara | Brad Pene peste cot — n) cruct; b) cale (varga - aigeagi) Hunedoara | Ulpia-Traiana | Hunedoara | Sarmisegetuza | puts cocosi pe piept sila poalele din] model stravechim Jos si clinii lor Alba-Inferioard] ‘Telna Alba ‘Telna Pene peste cot: cu labe — a) pene cu = 4 labe, pul si ochi: b) brinel;; ¢) pene cu 8 labe, Indiritnicuta si ochi Cojoena Finein clu) Finclu Spiirturi satu rupturd — a) pene eren- gurate b) dul; e) fioeag; d) ruja cea mare; e) rupturit: f) coltisori Cojocna Finciu cwuy Finein Splirturi sau rupturds eturul ew para - Cojocna Catajele inj calayele Floeay —a) rupturii; b) flocas Ia tt ca guler gi pe isme- ne din jos Bihor Dragoteni Dragotent Speteari: ruda tiiat& si umpluté — | la gura mineeii pe spitoh} 8) flocas; cu rupturl; b) tieturd sf ruda intrletd cu miezuri pe 4 fire Murds-Turda | Pogiceana Pogiceaua Forma turnului — a) zilut& cu eruce: | 14 © fat de perina 'b)churele; e) urma mii; 4) taieturk tn colturi eu postiute Bihor Driigoteni Drigotent Pumpari: preseurk cu ruda t8iata st | peste umir ppocel veoh! miezuri intregi si de Jumatate Bistrita- Borgo- Susenit Pui Ia poale: ridicati pe dupi ac | pe marginea din jos a ‘Nasiiud Suseni Birgiulut rochiel (fustel) Bihor Dragoteni Dragoteni Ruda tilath $1 umpluti—a) fiocas: | Ia gura minecii ‘cu rupturi, tieturd si ruda intrieti cu mizuri’ pe 4 fire Carbunari (Cirbunari Pumnari — a)ruda intriet;b)cirligul | peste umar mic tiat cu miezuri; e) coleioragi Cairbunart (Carbunari Pumnaris roati tiiaté cu miez de |peste umir si In izmene Jumiitate—a) colciori suciti sau | din jos dinti; b) ruda cea Impletita; ¢) ciur cu ruda cea tntrieti Driigoteni Driigotent Pumnari: ruda cea curmezis taiat’ — | peste umir model vechi a) poteoava; b) coljuri; ¢) ruda intrieti; d) preseurd Himbay Pui Ia giolgin—a) chelt&; ») strim- |la brobonde pe margine| model strivechi bulet; e) bat; 4) pul umpluti in 4 locuri Mimbay Sibiu Himbay Pui ta giolgiu—a) put tntorsi sau | In broboade pe margine | model strivechi incdrigati; b) bat; e) cheita Marpod Sibiu Marpod Pui la giolgiu — a) chei{A; b) sebac; | 1a broboade pe margine| model foarte veeht ©) braduleti model foarte vechi ‘model striivechi ‘model foarte vechi model foarte vechi model vechi spitoiu = cAmagf pind In briu. model din anul 1819 Marpod Sibiu Marpod Pai In giolyiu—a) unghia capri; 1a broboade pe margine | model stritvechi b) bat; e) cheita Himbay Sibiu Nimbay Britare—) linet: foriciea cu 2 [ta git ‘cdrari; b) e... Impins Nimbay Sibiu Himbay Altitii —a) lincet: chiscovean sau pe Prost sau floricied eu 1 cirare; }) triiscior ; ) altita: miciuea eal girului; a) virful: muntelut model din jurul anului 1704 peste umir model din jurul anului 1704LOGUL DE PROVENIENTA [“comitatut [comuna _[_judetut___| comuna (satu) | Fofeldea DENUMIREA MODELULUI OBSERVATII ‘model din jurul anului 1834 Mineed, aledtuitii din — a) virful bra- dului; b) brinel; e) al 4) luncetul chiscovean sau pe pros sau floricica cu 1 edrare; e) capa puiul din edit; f) prinsoare cu dirg 1 pe margine cu floarea fragii Pui rotunzi de la 0 cirpi de mire ie Figuri (trei): chindisite de la 0 etrpi = de mire Rindurl — a) minioasa ; b) virful pui- | pe minecd tn sus lor; ) sinior sau framba Sibiu model foarte vechi ‘model foarte vechi Sibiu Saligte Siiliste 165. | Sibiu Silliste Siiliste Cimpeni model stravechi Cimpuri- Surdue Pogiiceaua Pogiceaua Peunul: tn taieturi umplute ea fund (fata) perina model vechi Driigoteni Drigoteni Pumnari birbitesti: trasi cu roate sl} In gura minecti model veehi ceurceh Roseani Royeani Gueie: cu urzariu, brine! yi virfurile | pe minecd si la gura | model strivecht brazilor climiigii pe piept Pogiceaua Popiceaua Pumnigori In mineca barbateaset - model vechi a) gebacul; b) paianjinul cu ureulas; ©) rotija In tiieturi_umplute, pe ‘margine cu postdute; d) tiieturi In colfuri Calajele Cilaijele Guler barbitese: cu taieturi in fureute, | la git ‘model vehi ochiul broagtit si postdute Fizes-Sinpetru Stmpetru §ie: pe mineck — mn) ciur; b) rujita; | de-a lungul mineeti model strivechi ‘Almagulut ©) pasta Tirnova Arad ‘Tinova Minced implstrith —(lmpistritura): | pe minecd model _vechi ‘cu pand gi punte, pe margine cu pupl model vechi Timnova Ciurdturi Ia gura elimesti: cu punte, = pupi si penite ‘Tabla — a) roata albie, cu umpliturl; | pe minecd b) urzariupureeia Ruda eu miezuri: preseuta dea lungul minectt Pumnari: preseura dea lungul minectt Roda tilaté — a) ctrloantele: cu spi- | de-a lungul minecii uri; b) ruda; e) elrlige taupestt Pani: urzith si umpluta eu aur ‘Tirnova 176 | Hunedoara | Boutariu- Baular inferior Bihor Driigotent 178 | Bihor Driigoteni Bihor Driigoteni ‘model foarte vechi model _vechi model foarte vechi. Tauti = slovaci Driigotent Bihor Drigoteni Bihor Driigotent RSF. pe minecd ‘Jugosiavia localitate din | RS.F. ‘Jugoslavia Sebes Eeiea-romant | localitate din ‘Forontal Torontal Eciea-romani Guler: impunsuriu, eu bitétur’ In git Cusitur’ din maghirane —a) cifere- | Ia proboade model striveehi Jul mie gi bunghife; b) floarea Sibiu- Jui cu suveleuta; e) subag cu negra; 4) cercelugul st bunghite Pene peste cot — a) Fujita marginita Be deochigori; b) ochit broagtit; e) stl 4) chet Guler: Ia spiicel — a) panté sau DALI Ia git ‘turk; b) guler eusut atlu; e) brat Guler biebitese 1a git Pana: cu ruje si pupi, pe margine cu } pe minecit arin (urzituri, ocoliturl) toate ccusute Impunsurit Salbdinasi— a) bimugei; ») rupturit, | din jos pe izmenele de ingirat eu bumbac alb; e) roit;] june (mire) foarte larg 4) cheie: cobila; e) ciped pe care le daruieste ‘mireasa, Forma: tiganel —a) sirul cu julufi; | pe minect b) trisuré cu birnele ‘Mineci, aledtuiti din: Ino ite (ciimagi feme- ‘A. altitd — a) brinigoare; b) mesei- | jase) de mireasi ‘oar cu gura gerpelul; e) colfisori. B. spirturd —a) sibac; b) crucen ‘cu 2 ochi C. umbreje — a) pintenul ; b) sibac; ¢) umbreje D. biinicei: pintenu! ‘Minecd, aledtuitd din: Ja ie (chimasa femeiase’) tifele: pe 14 : Mloare si banut, Sx podnbeidsbuclyana Wcaroancle ou i bucisana §i coroanele D. cheifi cu toiag si pe margine eu po Camase birbiteased (partea dinainte) =¥ A. guler — a) tiveala: in colti; b)strimbanog: cu bumbi sau bum- bigori; ¢) flori B. gura cimisit, ingridit cu rupt- Ampuns gi flori €, penele —a) pene gi flori; b) strtm- binog a D. pene: eu flori E. barburii (cusiturile barburl) — ) ghirland: cu pihar; b) ghirland: cu stea Minced, alcituitd din ‘A. altitii: fidovoalcele pe 13 B. gir: steaua cu banujul ©, clociinel, Impodobit pe margine cu frunzisoari D. cheiti: eu flori Guler—a) guler: ruje umpluti; b) zim- fel; €) trisurele; d) triisuri crucite Sibiu Sebesul-stisese | Alba ‘model din jurul anului 1800 model striivechi. Splicel — ci- mage femeiased pind la briu model din anul 1804 model din jurul anulut 1800 ‘model foarte vechi Cherelus model din anul 1835 Riiginari model foarte vechiLOGUL DE PROVENIENTA (denumiri vehi) denumiri_ noi) Marigel Cluj Matrigel Marigel Marigel Cluj Cluj Matrigel Mairisel localitate din | R.S.F. Tugoslavia RSF. Tugoslavia Eeica-romana Eeica-romana | localitate din Ecica-romana | localitate din Rahau Micdisasa Ciinelul de Sus CAinelul de Jos Boarta Boarta Lupsa Lupsa Streza- Cirfigoara Streza- Cirtigoara Diug Dumbriivija ‘Tresnea ‘Treznea Buees Stnpetru ‘Almagulai Pianul- Pianul de sus superior Petrifaliu Petresti Pianul de sus Bungard DENUMIRILE MODELULUL Pumndrei mari (becorul) — a) ruji de ‘hobod; b) zim{i; e) crucituri; 4) bri- rele; ) zimfei Piept — a) brinel; ») rufe umpluta Foded — a) trdsurele; 9) seh; «) bet ne Uraarl: ta mineci, cusu}i tmpunsuria peste umiir Ja gura cdimesii Ja gura minecii pe mineci Guler — a) batdturit; b) guler in cusi- turd clemareasc; ©) bratari cusute atiu Urzariu Ia fodori, cusut impunsuriu} Ja git Ja gura_minecii TESATURI IN BUMBAG Stergar — a) alesituri cu mai ales ea podoabi 'b) cornul berbecelui, Inchis; e) eruce 4) trandafirul mic; e) gradinuja mica; 4) trandsfirul mic, inchis; g) eleurt Innodsfi de 2 ori Stergar la seoane — a) ochiyorii mari; by) ridicdturi cu speteazd; 0) cruce; 4) gradinuja mica, inchisd; ¢) fur- eulife; ) cicuri de glug a) alesituré eu b) buzdugan; ¢) fluturel; @) gradinuja cu ochigori; e) cieuri de gluga Stergar la teoane — a) jumatate tran- dafirul mie ;b) cruce plecata; e) eruce; 4) gridinuja mare, Inchisi; e) 0¢ yori mari, ‘Lesmleuja — a) gheorghind; b) cornu- Fariu sau zald jumétate in degete; ©) ochigori; d) cornul berbecelui (ziluja Intoarsity Chindeu pe culme — a) totase: peremintele; ¢) cristornic Jn ieoane ca decoratie ete. Ja icoane ca decoratie ete. se aplicd $1 pentru alte seopuri pe culme ) €0- | pe eulme Fund de periné — a) cornul berbecelui coltigori; d) creasta grasa; 4) erucea grasi, inchisd eu gogolo} i creasta Fund de perind — a) zim ‘euclence $i creasta pe ling ) gogolot el; ¢)col- Higori; d) creasta si cruce; e) fluture si fureulita ‘Masi de pinzd — a) dirgul; b) floare din baryon; ¢) alesituri pe 4 fire; 4) alesiturd pe 16 fire; e) ciprita pe masd sau pe pat Fund de perina — a) coltisor ; b) gogo- lofi; e) vargi cirlonfata din ciped Fetisor (fai de periné) —a) zale; ) Pui cu rostul Inchis; e) mununa ; 4) cornul; e) seinteuta se aplicd 91 pentru alte scopuri Steryar de culme Fat de perind — a) dintisori; b) era- euroasa cea mare; ¢) alesitu 4) criccuroasa cea mic; e) ogneana ‘Chindeu — a) virste; b) cruciulite; ‘e) si @) zalute; e) zimtel Fata de perind —a) eruci in 5; b) ochiul boului; ¢) prescura; a) cornul ber- decelui ‘Tindeu — a) petecituri; b) geand sau sent: o) colt sau euculbA; €)pete- efituri Storgurii — a) rupturi cu cordeneiu in ) Fuji alese in Tindeu —a) si b) alesituri; e) bri; d) clucuri si nodatura |Stergar — a) jenuta; ¢) berchitit atirnat pe perete ea po- doaba C. TESATURI IN LINA Vargé Ia gurt: cu pristin, cornul ber- ecelui si schioape CAtrinji — a) broasca; b) nationalul; ) doape; 4) floarea Sibiului cu fureuta; e) zald; f) pomul [Crating — a) furcuta piendreasea ste) alesdituris Poaicit; f) floarea Sibiului CrAtinj& — a) stiveulete (buedfele); b) foarteci gi roabit OBSERVATII model strivechi ‘model strivechi combinafie {arineased din mo- dele vechi model vechi model striivechi Chindeu = stergar. Totii=Slo- vacil ‘model strivechi model strivechi model foarte vechi model foarte vechi model foarte vechi model foarte vechi model yechi ‘model veehi model vechi. Tindeu = stergar model foarte vechi sterguri’ = stergar model striivechi model nou. de la cuyintulLOGUL DE PROVENIENTA (Genwi week DENUMIREA MODELULUI comana | —Jodetut__[ comune Gata comitatul Sebesul de Sus} Bria ‘model veehi Richita Crating — a) dusuri de 9 ori; b) tra- model probabil now suri cu speteazi; ¢) trisurd cu juvelca ; d) trisuri cu speteazi de 3 ori Crittinga — a) vargi aleas; b) pul rodenesti; €) ochigori de 4; a) vargit eu Salesiturt;e) cerbul ew erengute; 1) zaluta Gitringi — a) mirgeluta; b) bortacul eu bieruje; ¢) [ineuge petrecute; @) fancuse eu furcuje ee Rae aera | mee eee matin) sind ech. Naveiite peattd suri; b) cerbul de 7; e) viirgi alese;| inte si dinay dinainte si di ere po! inte si dinapoi surte negre Gitringai — a) nafionalul; b) tureuta os eu suciturdy ¢) umpluturd cu 3; 4) umpluturd; e) umpluturd etrlon- fata Crating —a) strijnicel; b) vargi cu inti gi strajicele; e); vargiicu eruce; 4) vargi cu dirg, Inchisi Cingitoare — a) zali Incheiatd sau model din anul 1814 serpulete; b) umplutura eu crucs €) ochiul inchis eu eruc eu 3 clence; ) ochiul cu crensté Crétingai — a) strijnicel; b) vargit de model din jurul anulul 1800 ‘model foarte vechi Sibiu ‘Mohu Cratinjé — a) gurijele; b) stiuculete (bucdifele); ¢) alesdturi ‘Sibiu Apoldul de sus] Crating — a) dirgul mare; b) floarea = mare din cerb Sibiu Bradu Citring model striivechi Sibiu Boita Briu sau eingitoare - Tiava-Mic& Criitinyi — a) stilpi cu floare; b) ochi- model stravechi spicul; e) roata Vargi Ia gury — a) militirese eu doape] In gort in jos model foarte veehi pe de Kituri; b) furcufa sau mili- tirese; e) alesiturd cu spetea @) clueuri Vargi la sur} — a) coltigori; b) vargit restul sorjului e finut in euloare albastrt Hunedoara Bingint ‘Catringd — a) sedidele; b) spie ; ¢) floa- Risa yeaa rea Sibiului; d) serpoaica micdi pristenul mic; f) pristenul mare; 9) coldcel Cirpa pe umere —a) inctrlontatd; b)] peste wmir legatd de] asemenen cirpe, daruite de fete ‘Zala; e) umpluturaé cu din}i sau] — cheotearea camesii poarti voinicti sucituri; d) militirese cu potcoave ; e) spicul; f) roata cea mare i cu- fauna de spini Hunedoara Hunedoara cat i —a) ziluje sau zale; b) 91 ‘¢) sucituri ; d) sicdruicd ; e) pristenul} mie Alba-inferioard Alba Cingatoare - - ‘Turda-Aries ‘Mures ‘Zadie rept editrin}t model foarte vechi zadie = cdtrinté Murds-Turda Mures Catrina - 3 Alba-inferioart Hunedoara ‘Zadie —a) suciturd in yrist neagrils = numele edtrint& se di In acest b) alesiitura lantului; e) ouje sau finut sorfului. erucife; d) clmpul cel mare cu pristdu, coarnele berbecelui si dirg; fe) alesiituré in calea raticiti Boujariu- Carag-Severin Opreg, aledtuit din petec de opreg} drept citrinta ‘model foarte vecht inferior si Clucuri Ia opreg — a) straj Iingd alesdturd; b) alesiturk pe dinte in 4 ite Borgo-Prund | Bistrita- Prundut Pinziturd — a) fluturl; b) alesdturd In cAtringele astfel_Impodobite cu Nasiiud Birgiului pasiturd flori se poarté in general in Birgiu Borgo-Susent | Bistrija- Susenii- sean b) genita; ¢) ale-| drept cAtringa cdltrinjele astfel tmpodobite cu Nisiud Birgiulul ‘sdturd in pasiturd; d) virstele fori se poarta in general in Birgiu Lighed Timig Paidurent Opreg: pul mirunti rept ciitringa model din anul 1754 Banloc ‘Timisoara Banloc Opreg? pul mirunti rept cditrinta model strivechi. Alibunari localitate in | R.S.F. Opreg rept ciitringa = Tugostavia Banloc ‘Timigoara —_|Banloc rept cfitrinta model foarte veeht Lighed ‘Timis Padureni Opreg rept catringa ‘model stravechi Lighed ‘Timls Padurent put codrenesti rept ciitrinta model din jurul anului 1774 Lighea ‘Timis Padurent put mirungi rept citrin{i model din anul 1754LOCUL DE PROVENIENTA DENUMIRILE MODELULUI unde se aplicd OBSERVATIL Solnoe- Silay Stnpetru ‘Zale —a) alesituri de circet si | dinapoi si dinainte ‘model strivechi Dobie Almagalui corniitel; b) alesiturd mare: paingin; ©) alesiturd pe mijloc Timi Timis Secas Conetu ca broboada model striveehi Carag-Severin Caras-Severin | Tincova Opreg: cu pul mirunti, alesi tn rizboi; | drept edtrinya model strivechi ‘opregul © aledtuit’ din obeald si elueuri Timis ‘Timis Betiny Cirpi de invelit coneiul: eu pui in bat | ca broboadi model foarte vechi Timis Timi See Conein ea broboada ‘model foarte vechi Carag-Severin Carap-Severin | Tincova Opreg: cu pui marunti, alesi in ritzboi; | drept edtringat model strivechi ‘opregul:alciituit din obeala siciueuri Sibiu Sibiu Nocrieh, Prosop —a) penitele; b) piharul im- |ca covor sau velinta prejmuit cu ferestriu; €) costitele stipuite de 2 ori Faigiras Brayov Vistea de Jos} Cover — a) genute;) steluta sau floa- | pe peretele de lingt pat | model foarte vechi {in ochigori; | attnat de cheotoare | Se face pe mArimen peretelut ¢) jumatate din | (toarte) coarnele berbecelul f) coarnele cer- bulul; g) pahart Covor — a) ronta de jumitate; b) doa- | pe pat, pe mast ‘pe: 6) ochil; 4) gilbinuta binfintand, ) steatia sau prescura; f) zAlut 9) ochiul Tung sau mare 1) cornul berbecelui; k) roata mare Susenit ‘Tralsta, fesdtura in gusl — a) viorele; | uneori gi ca fata de perind Birgiulut )) trandafir: eu frunze $icoade;¢) sca- unul-domnului Romos Cirpi la git, formi im speteazi — a) ochiul in zali; b) poteoave Romos Cirpi la git, formA in speteazi = Prundut Covor: cu fesiturd in gusi—a) virsti | In biseried In preajma | model de prin anul 1785 Birgiulul ) gent; ¢) geand; d) virsti | — altarului Toplita In traiste, en eingatoare | model foarte veehi Toplita Baerd: aleasi cu zimti Ja traiste, ea cingttoare | model foarte vechi Fofeldea Velingé - model strivechi Miflocenti Covor, tesiturk in gusis trandafiri = model strivvechi Birgiulut Bran Tolice sau veliné, odinioari ,zivada~ | ca podoabs si scut pe | odinloard se imbricau tofi cei —a) sfesnicele; b) ctrligei pereti 4 pereti cu aiveri. Asa se numeau gardurile ce serveau ‘ea adapost pt. ol contra cri- vaqului Plocufuri aleast vriste; b) pi- | ca covor pe pat, masi | model vechi riut; €) eoclorbute; d) eoarnele ber- Decelui si pucisori; e) cociorbute: 4) riesor Lepedeu — a) coltigori; b) floarea Si- | ca covor pe pat, masi Diului eu fMuturel la mijloc $1 pe ‘margine cuereasta si sttlpi; e) flutur; 4) pomul cu clence RSF Misaiu, nividit si {esut preseuriu si | ca velinfa sau covor Tugoslavia firul ‘subtire bitut ptnziu masii, pe pat ete. Brayoy Vistea deSus |] To! de pat —a) genuti; b) etlige; | ca velinta sau cover model foarte vechi ‘)floarea pupezii; 4) coltisori;e)lin- | mas, pe pat ete. tus; f) stele mari localitate in | R.S. Poneava, tesuté ochiu —a) marginea | ca velinté sau covor model foarte vechi Tugoslavia (in lungimea ponevii); b) mijlocul | mast, pe pat ete. ponevii, impodobit cu pene; €) ca- itul (bordurele in litimea ponevit) Nasiud Cover ca velin{a sau cover ‘model foarte vechi masi, pe pat ete. ‘Maramuriis Maramures | Borya a velint& sau covor pe | model foarte vechi masii, pe pat etc. ‘Torontal localitate in Cilim, fesut in siriturs Hingi pat sau ca decoratie Tirnava-Micit Alba Covor de pat _ Notit: Acest tabel reproduce pe cel din albumul original, la care s-au adiugat denumirile actuale nu corespunde cu ordinea plangelor. localitatilor. Ca si tm original, numerotarea modelelor din tabelmawrcnncanes 2 TT DIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANA PERE EEEE EEG RETA TOT ERAS, & €> & © sinanionsines SHB Se 2e esDIN ORNAMENTICA ROMANA FERRER Bensnnacet RES 2-H RCRERG NEEDDIN ORNAMENTICA ROMANA Soret ee Se a tte ote + 8 TESTS - OROROSK OS tappenanaeeanany : 000004DIN ORNAMENTICA ROMANA. oooDIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANA oe on Bt DG BRE or BBE ee BRE 00 Se Z “EN ZN ZN oo DG tN tHE 40 D408DIN ORNAMENTICA ROMANA. pele! oe Eta +4 S i. hele! oO Tr ia] $EPSSES SESH SY “eae ean aie Ee eeeeoee > Hi (eas ZA. a ay ar er + 5 +DIN ORNAMENTICA ROMANA ae aE, Buea EeeDIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANA nomrond Me Se i Na ie > te Me ir fie ae | Lethe Heeger: geogEorge meee a RRORRSRECE GES Kehoe ogee be te is te te te te tei REeR eee ee Bee RRC BERR EE BRORB RES RES sedboscodpe it:DIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANA Cree RS “ornDIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANA. ag “8 sie 2 vay n a) a a o be site ++ ie ee ne Ce o> BS a ‘sl Halad D Matat i Mand Dh Mett Mand Med Sl atid MadDIN ORNAMENTICSDIN ORNAMENTICA ROMANARNAMENTICDIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANA.DIN ORNAMENTICA ROMANA See ieee ese Shoes Sa tae oR ee ee ee fe ee aeDIN ORNAMENTICA ROMANA.DIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANADIN ORNAMENTICA ROMANA