Sunteți pe pagina 1din 22

Nu-i nimic, o macara, iata ca pe sus ma ia

Nina Cassian - in tara Si m-aseaza dupa plac,


Colo-n umbra-ntr-un hamac.
lui mura-n gura Huta-huta, ce sa zic,
Bine-i cand nu faci nimic.
Lectiile stau pe masa,
Dar de lectii nici nu-mi pasa.
In tara lui Mura-n Gura, Stau si motai in hamac,
totu-mi este pe masura. Ele singure se fac.
Cand ma scol de dimineata, -Draga aritmetica, nu stiu ce te-mpiedica
Nu la sapte, ci la zece, Sa rezolvi vreo trei probleme!
Vine-o tava cu dulceata Eu de fleacuri nu am vreme!
Si-un pahar cu apa rece. Draga mea gramatica,
Si dulceata zice: ia-ma! Nu fi antipatica!
Si paharul zice: bea-ma Nu fi zau, nesuferita!
Ia-ma!Bea-ma! Si transcrie intr-o clipita
Usor de zis! Exercitiile mele!
Insa gura s-o deschizi, vezi ca eu n-am timp de ele!
Nu-i deloc asa usor! Hai, draga mea istorie,
-Ajutor! Ajutor! N-am chef sa am memorie!
Lingurita, grijulie, Tine minte tu mai bine,
Imi deschide gura mie. Cine s-a luptat cu cine,
Ei, asa mai merge, zic, In ce an si-n care loc!
Daca ma ajuti un pic! Eu sa-nvat nu am timp deloc!

Dar e timpul sa fac baie! In tara lui Mura-n Gura,


Apa intra in odaie Am prieteni pe masura!
Cu volanele-i albastre. Vreti sa vi-i prezint cumva?
- Ne-adresam domniei voastre! S-a facut! Poftiti incoa!
- Cum doriti sa fiti spalat? Asta-i Puiu-prinde-muste,
Uite-asa, culcat in pat! Asta-i Lica-vreau-galuste.
Cum doriti sa fiti laut? Asta-i Mita-straba-nas
Uite-asa, in asternut! Asta-i Duta-mielul-gras
Iar, acum prosopul cel pufos Asta-i Sanda-somn in gene
Se inclina, moale, pana jos Si-asta-s eu: burduf de lene.
-Eu sa va frec as vrea , pe spate
-Nu, vai de mine, nu se poate! toata-toata ziulica,
Intreaba-te si intreaba-ma ati vazut? nu fac nimica.
Cum pot sa ies din plapuma? si programul se incarca.
Afara-i frig, in pat e cald astfel, nu e de mirare,
La urma urmei nu ma scald! ca ceva ma-mbie parca
si ma trage la culcare.
In tara lui Mura-n Gura, Ah! imi este somn de pic!
Casti o gura cat o sura, si-apoi, prea mult am vorbit cu voi!
Si indata-ti pica-n ea, cand vorbesc mai multisor
Tot ce vrei si tot ce ai vrea! obosesc ingrozitor!
Sarmalute-n foi de vita, in tara lui Mura-n Gura
Supa calda, tocanita, somnul repede te fura!
Cozonac, compot, halvita nici n-ai timp sa spui la luna
Carnaciori si ciulama, ...Noapte buna!...
Muraturi, etc.

Am mancat, de m-am umflat


Share this:

Monoloage (texte)
27 februarie 2015 la 15:14
Bookmark the permalink.

Monolog (pentru copii) „Fetita rasfatata” SUNT AICI, CU TINE

Ian14 by S. De Cornel Udrea

(Personajul intra in scena cu un aer usor iritat. Anul trecut, pe vremea asta,eram in Egipt... ma
Merge zeflemitor si incepe sa interpreteze cu un zdroncaneam pe o camila batrana si apatica,
ton vizibil nervos, subiectiv) acoperita cuniste valtrapuri complicate si
desirate de atatea funduri turistice. Stapanulei,
Sunt eu rasfatata? Asa-mi spune mama. S-a unul chior si fara varsta, ragea mai tare decat
intalnit in urma cu cateva zile cu vecina de la camila, aratandu-mi cu unbrat descarnat
patru si i-a bagat in cap… numai prostii! Auzi piramidele, de parca el le descoperise in chiar
ca a citit ea un articol pe internet intitulat „9 ziua aceea,special pentru mine. In fond, refaceau
semne ca ai un copil rasfatat” si ce sa vezi! la scara mica, pe banii mei,
Vecina de la patru se pare ca ar fi vrut sa aventurasupravietuirii intr-o lume de nisip,
insinueze ca eu sunt o fetita rasfatata! Atat de ostila. La o adica, n-ar fi iesit nimenidintr-o
infuriata sunt incat as putea sa merg chiar acum piramida, sa-ti dea o cana cu apa. Nu draga, n-
la nesuferită si sa-i demonstrez cine e rasfatata! am vibrat la vedereapiramidelor, a motanului
(Tacere in care se gandeste) ala, pe care-l cheama „Sfinx”, eu vibrez cand
Dar daca sunt intr-adevar rasfatata? E si vecina vad unbarbat viu, intepenit pe picioarele din
o vrajitoare…ei, nu spun ca e rea! Dar daca are spate, pregatit sa ma ridice inbrate... Ma uit des
dreptate si o necajesc pe mama? Doar sunt la fotografiile ce le-am facut pe-acolo. Imi statea
norocoasa posesoare al celui mai tare telefon bine inrochita aia inflorita si palaria rosie,
din clasa! Si totusi ai mei nu mi-au cumparar barbatii mai mult cu ochii la minedecat la
tableta aia faina pe care am vazut-o eu pe piramide si Nil.
facebook in urma cu o luna luna! Ce rai sunt!
Imi vine si sa plang doar daca-mi amintesc ce Adevarule ca mi-am jurat sa nu plang:
frumoasa e tableta. Si ce rai sunt parintii mei… cea din pat sunt eu! A dat peste mine o
Si vecina de la patru…O vrajitoare! nenorocirepe patru roti, o nenorocire japoneza
(Se opreste. Un timp se plimba nervoasa) mi se pare, cu roti groase si dezlantuita,care m-a
Si daca as fi rasfatata, ce-ar fi? O fetita asa si aruncat la cativa metri! De ce eu, de ce pe mine?
trebuie sa fie. Daca nu primesc ce-mi doresc, Probabil norocul s-aplictisit sa mai locuiasca cu
oare ar trebui eu sa-mi mai ascult parintii ori sa mine, a plecat, insa nu mi-a spus ca pleaca,
nu-i ignor cu vehementa? Normaaal ca asa se numi-a zis nimic, m-a parasit in varful
face! Asa am vazut in filme ca se face! M-as picioarelor! Dute-n ma-ta, norocule almeu! Nu
duce chiar acum in fata vrajitoarei si i-as spune te-am vazut nici macar o data la fata!
rastit ca are dreptate! Sunt o fetita rasfatata, dar
ce-i rau in a fi alintata si iubita de toata lumea? Foartemoarta inca nu sunt... i-am auzit
(O pauza mica) vorbind pe medici, o dadeau pe latineste, dareu
Daca ar fi o virtute… as fi fost sfatuita sa ma am priceput ca mai am o sansa, e drept foarte
comport asa! mica, dar posibila! Si astia,baietii lui Hipocrat,
Sunt eu rasfatata? Sau nu sunt? Ma duc degraba vorbeau de noroc... si de-o minune, marca
sa-mi cer scuze mamei. Daca vecina are garantata, cusemnatura lui Dumnezeu.
dreptate…
Dumnezeu nu da cu pietre in ceeace a cladit cu Eu n-amintalnit administratori de bloc
mana lui... isi rumega supararile in tacere si nici frumosi, sa-ti fie drag de ei, cand te duci cubirul
SfantuluiPetre nu-i spune de ce ofteaza uneori. si nu incape indoiala ca nevestele lor i-au
indragit si s-au lasatpacalite la altar, pe cand ei
Cunorocul asta trebuie sa fie o intreaga erau altceva si aratau altcumva.
stiinta nevazuta, o facatura faraexplicatie:
vecinul n-a jucat niciodata la ruleta ruseasca, dar De unde inconstienta asta de-ane crede
toti ceilaltidin jur, cad secerati de plumb in nemuritori? Hai, pana la 30 de ani mai merge, se
tampla, merge pe strada si gaseste coace omul la soarelerealitatii, dar dupa aceea
portofelulnimanui plin cu bancnote de 1000... o care sunt temeiurile? Pe ce se bazeaza omul,
mie de dolari, ce altceva? Sapa sa-sifaca privata vorbalui Moromete. Adicatelea daca ajunge la o
pe langa cabana si da de-o comoara, pierde suta de ani, acesta e-un motiv demandrie? De ce
trenul si ala deraiazapeste-o ora, se vara ca sa ne laudam noi cu secolul de viata al altora?
prostul la coada, crezand ca e ceva mai ieftin Fiecare a avutin familie o strabunica ce putea sa
lavanzare si afla ca e al o mie-lea vizitator al citeasca la varsta de o suta de ani, faraochelari,
expozitiei si primeste omasina... sa umble fara baston, ori un mosneag care
povestea, cu amanunte,soldat fiind, ce fumau
Cestilalti,carora nu li s-a servit cu nemtalaii in transeele lor de laTurtucaia! Ce
lingura, trebuie sa munceasca pe branci, sa- meritavem, de ce ii privim ca pe-o curiozitate
sinumere fiecare banut si daca au suparat – fara zbarcita si umblatoare? Se zice caDumnezeu, pe
sa stie – vreun sfant aflat incadere libera, apoi la cand era harnic si pus pe fapte mari, altele decat
ei se asaza boala in casa, li se rastoarna cele de-acum,a-nceput sa-mparta tuturor
lumanarea, leramane mata gravida cu sobolanul, animalelor cate 40 de ani, la fiecare...
ori grindina le sparge capul.
Omul, iaca si el, ultimul larand, sosit cu
Sau damasina peste ei... asa, tam-nisam, intarziere, naiba stie pe unde-o fi umblat... Ii
da navala un Nissan! vine randul sidin sac scoate Dumnezeu 25 de
ani, atatia ii mai ramasesera... Omul se
Moarteae o realitate. Tevile alea, supara,bombane, se scarpina-n cap, se-nvarte de
aparatele alea care ma tin in viata sunt orealitate. colo-colo, cu mainile la spate.
Visele nu, de-aia nu platim impozit pe ele,dar ne
costa. – Ce-i, ma,ce nu-ti convine?

Viata eo realitate. Trezitul din somn e o – Eputin, Doamne, putin de tot, raspunde
realitate si ce urata uneori, cand ai infata pustiul omul...
unei zile cenusii in care nu primesti nici macar
un zambet, oimbratisare, un cuvant frumos si Dumnezeubombane si El, se scarpina-n
cinstit, ca o aripa de fluture. Viata e simana pleata alba, se-nvarte de colo-colo cu mainile
lipicioasa care ti se pune pe fund in autobuz, laspate, si-ntr-un tarziu zice: du-te de cere la
injuratura sparta intredinti ca o aluna, urletele animale, o sa-ti dea animaleledin viata lor.
femeii care naste si obrazul neterminat
alincasatorului de la electricitate. Si ce mai viata Pleacaomul si se-ntalneste cu calul. Pe-
e moartea, la urma urmei...lucrul acela, daca atunci vorbeau aceeasi limba, se intelegeaubine,
lucru o fi, ca nu poti sa-l iei dintr-un loc si sa-l omul nu-i pusese inca zabala in gura si saua pe
aseziintr-altul, il legi sa nu cada, cand il duci cu spate: „Da-mi 25 de anidintr-ai tai, face omul.”
tine prin vacante si concediicare se sfarsesc – Si calul ii da. La fel si cainele, inca 25 de ani,iar
nedesmintit – cu o zi ploioasa, urata ca la urma si maimuta il cadoriseste cu inc-un sfert
administratorulblocului. de veac. Asa cu o suta deani asupra-si se-ntoarna
la Dumnezeu si-acela ii zice: „A fost hotararea Viata astade curtezana ar trebui sa starneasca
ta,omule! Primii 25 de ani ai tai ai sa-i traiesti sila oricarei fiinte delicate.Eu sunt oasemenea
omeneste, in ceilalti 25 ai satragi ca un cal, in fiinta ..da, nefericirea mea e cea mai buna
ceilalti 25 vei latra ca un caine, iar in ultimii 25, dovada.Sunt mereu jignitaca barbatii nu-mi vad
ceidin jur te-or maimutari, si-si vor bate joc de sufletul, mereu le-o reprosez.Cred ca viata asta
tine!” decurtezana ma va scarbi, odata siodata!Cat o
sa o mai duc asa?Cand o sa am si eu timp liber?
sa mai citesc si euo carte …de ani de zile n-am
mai citit o carte!!As vrea sa ma cuprinda sila
deviata pe care o duc, sa mi se faca lehamite si
uite ca nu mi se face.Si iar se instaleaza desfrau,
iar mise pare viata frumoasa.

MARIA MAGDALENA Din DON Gata!M-am hotarat!Plec in Egipt1O casuta


JUAN MOARE CA TOTI pemalul Nilului:patru camere, baie, bucatarie-sa
CEILALTI stau acolo pana vor veni si tristeteasi remuscarea
si durerea si ce ma fac daca nu vor veni
niciodata?
Teodor Mazilu

A fost ingrozitor!Nu, nu ,numa


intreba!Ingrozitor.10000 de barbati imi strigau Monologul Caterineidin Furtuna de
innebuniti numele,voiau A.N.Ostrovski (actul I,scena 7)

sa-misfasie rochia.Mai rau ca la Carnavalul de la CATERINA:Zic :de ce nu zboara oamenii


Rio…Si agitatia asta isterica imifacea capasarile?Stii, cateodata imi pare c’as fi o
placere.Ca sa vezi cum e omul!in loc sa ma pasare.Cand stai pe-o culme dedeal,parca,iti
scarbeasca imi faceaplacere.Mereu imi propun vine sa zbori!Uite-as mi-as lua avant,as ridica
sa ma scarbeasca si pana la urma ma trezesc ca- mainile si aszbura.Sa incerc oare acuma?(Vrea
mi faceplacere?Nu mai stiu unde sa ma sa se repeada)
ascund…Chiar daca m-as duce in Himalaya, tot
arveni dupa mine haitele astea de admiratori …………………………………………………
nebuni.M-am saturat.Nu exista zi incare sa nu …………………………….
primesc o mie de declaratii de dragoste:apuca-
te, citeste-le,claseaza-le, strecoara cate un Ah,cum eramodata!Traiam fara nici o grija ca o
cuvant de simpatie.A trebuit sa-mi pasare sloboda.Mamuca era asa de buna
angajezsecretara…Chiar m-am saturat!Eu tot cumine,ma gatea ca pe-o papusa nu ma punea la
sper sa ma apuce scarba.. treaba,faceam numai ce vroiam.Ah!Stii cum o
duceam cand eram acasa?Stai sa-ti spun.Ma
Ma simt nefericita!Eu astept o mare iubire!Si sculam dis dedimineata;daca era vara,ma
stau si astept si astept sistau si astept si ma- duceam la fantana,ma spalam,aduceam apa si
ntrteb de ce totibarbatii pe care I-am iubit toateflorile din casa le udam.Aveam flori
sedeau la mama dracului, in podisul Tibetului , multe,multe.Dupa aceea ne duceam cu mamala
intimp ce toti cretinii, toti negustorii, toti biserica,cu toi si cu hagioaicele – la noi era casa
neputinciosii zaceau la doi paside mine?De ce plina de hagioaice si demaici. – Cand veneam de
uratul e la doi pasi de noi , doar sa-ntinzi mana? la biserica,ne asezam la lucru,brodam,mai mult
cuaur,pe catifea,iar hagioaicele incepeau a
povesti:pe unde au colindat,cate
auvazut,spuneau tot felul de intamplari sau Suntetinumai urechi?
cantau stihuri.Asa trecea vremea panala masa.Pe Esteo anume doamna Ford, Sir; dati-va,
urma,batranele se culcau si eu ma duceam sa ma rogu-va, mai in partea asta sa nu ne-
plimb pringradina.Apio la vecernie,si seara iar audacineva... eu, stiti, locuiesc la domnul Caius.
povesti si cantece.Asa ere de bine!
Vasa zica D-na Ford..
…………………………………………………
……………………………... Ah,sir, e o fiinta cumsecade!

Da,dar aiciparc’as fi in robie.Si grozav imi Doamne,Doamne, ce mai craidon imi


placea sa ma duc la biserica.Parca intram sunteti! Dar sa va ierte Dumnezeu si pe noi
inrai.Nu mai vedeam pe nimeni,uitam si de totipentru ca pentru asta ma rog si eu.
vreme nici n-auzeam cand se sfarseaslujba.Parca
toate s-ar fi petrecut intr-o clipita.Mamuca Eibine, iata care-i povestea din fir in par.
spunea ca toti seuitau sa vada cei cu mine.Si stii Ati pus-o intr-o asemenea fierberepe biata
inzilele cu soare,cade ca un stalp luminos din femeie ca te minunezi, nu alta. Cel mai de frunte
bolta,si in stalpul acela,e ca unfum,ca un nor.Si dintre curteni, n-arfi putut s-o aduce in halul
imi parea ca in stalpul acela zboara ingeri asta. Si doar erau acolo cavaleri, lorzi,
cantand.Iarcateodata se intampla cand ma gentilomicu echipajele lor... Va asigur curgeau
sculamnoaptea – la noi in toate partile echipaje dupa echipaje, scrisori dupascrisori si
ardeaucandele – si ma inchinam undeva intr-un cadouri dupa cadouri... si toti miroseau atat de
colt pana dimineata.Ori ma duceam disde frumos a mosc.
dimineata in gradina,la rasaritul soarelui,cadeam
in genuchi,ma inchinam siplangeam si singura Si toti va spun erau numai in matasesi
nu steam de ce ma inchin si de ce plang.Asa ma aur;
gaseau.Si dece ma inchinam atuncea si de ce
Sitoti umblau numai cu cuvinte aligante
plangeam nu stiu ca nu-mi trebuia
de ar fi putut cuceri inima oricareifemei.
nimica,aveamdetonate.Si ce visuri
Eibine va asigur n-au dobandit de la
aveam,Varica,ce visuri!Ori biserici de aur,ori
dansa nici macar o privire... Chiar
gradiniminunate si tot cantau glasuri nevazute si
astazidimineata mie mi s-au oferit douazeci
mirosea a chiparos;iar muntii sicopacii nu erau
deingerasi de argint, dar eu ii dau incolo pe toti
ca cei obisnuiti ci asa cum sunt zugraviti pe
ingerii de neamul asta, cum sespune, afara de
icoane.Sialtadata parka zburam,parka zburam
cazul cand ii castig pe cale cinstita...
prin vazduh.Si acum mai visez cateodata darrar
de tot si altceva.
Eibine, dansa a primitscrisoarea de la
dumneavoastra, va mutumeste de o mie deori si
va anunta ca sotul ei va lipsi de acasa intre orele
Doamna Quickly de W. Shakespeare zece si unsprezece.

Vaurez buna-ziua, inaltimea voastra. Zecesi unsprezece...

Sanu va fie cu suparare, inaltimea Siatunci spune dansa puteti veni sa-i
voastra! vedeti pictura aia pe care o stitidumneavoastra.
Jupan Ford, barbatul ei, n-are sa fie acasa. Vai
Asputea incredinta oare un cuvant, doua draga de ea,duce cu el o viata tare grea, e un
inaltimii voastre? barbat gelos pana in maduva oaselor.
Zeceunspe; amarnica viata trage cu dansul draga Ca o livadă când obate bruma.
de ea.
Şi bunul tău renume ţi se duce,
Aaa!Dar mai am un misaj pentru
inaltimea voastra. Doamna Page si ea va Ca mugurii, când vinevijelia
trimitesimtaminte pornite din inima; si lasati-ma
sa v-o spun la ureche, dansa este ofemeie atat de Şi-i scutură. Femeia mânioasă
virtuasa si atat de iducata, cum nu mai exista
dua in Windsor... E-ntocmai ca fântânatulburată,

Suntincredintat ca umblati cu farmece, Ca apa noroioasă şi sălcie,


intalimea voastra, dar incantata sa va fieinima
Din care nimeni, cât de însetat,
pentru aceste farmece.
Nu vrea să bea măcar opicatură.
Ah!Doamna Page ar dori din toata inima
sa ii trimiteti pe micul dumneavoastra paj;sotul
Bărbatul ţi-e stăpânşi păzitor
ei are o netarmuita infectiune pentru dansul.
E viaţa ta, e capul tău, ţi-e domn ;
Dar!Nu e bine sa stie pruncii toate
stricaciunile; vedeti persoanele de o Veghează – asupra ta şi se-ngrijeşte
anumitavarsta au cum s-ar spune discretie si stiu
cum sa se comporte in lume! De tine. Îşi supune veşnic trupul

Asaca aveti mare grija cum potriviti La grele munci, pe mare, pe uscat,
lucrurile!
Veghează noaptea pe furtună, ziua
Suntincredintata ca umblati cu farmece,
nu alta! Dar pentru farmecele astea ma rogsi eu. Pe arşiţă ; pe când tu staiacasă,

Pe lângă foc, în linişte şi pace.

ÎMBLÂNZIREA SCORPIEI de Şi-ţi cere doar iubire, ascultare,


WilliamShakespeare
Credinţă, şi un zâmbet în privire.

CATARINA Răsplată ne-nsemnată pentru grija

Şi osteneala lui. Căci datoria

Hai, descreţeşte-ţifruntea încruntată, Femeii către soţul ei, e-asemeni

Şi nu-ţi zvârli privirea cu dispreţ Supunerii pe care-o datoresc

Ca să-ţi răneşti stăpânul, domnul tău, Supuşii suveranului. Şi când

Cârmuitorul tău. Ţi se zbârceşte, Se-arată încruntată, necăjită,

Frumosul chip, când teîncrunţi aşa, Cicălitoare, acră, nu-i ascultă


Porunca înţeleaptă, nu e oare Le-ncrucişaţi, în semn de ascultare,

O învrăjbită neascultătoare, Şi cereţi-le soţilor iertare.

Ce soţului i-arată vrăjmăşie ? Iar dacă soţul meu îmi porunceşte

Mă ruşinez când unele femei Îndeplinesc pe loc, tot ce pofteşte …

Se războiesc cu soţii, neprimind

Să vieţuiască-n pace, şi voiesc

Să poruncească şi să stăpânească,

În loc să se supună, să asculte MACBETH de William


Shakespeare
Şi să iubească. Nu ne este trupul
LADY
Aşa firav şi gingaş,şi molatec MACBETH

Şi nedeprins cu zbuciumul, cu munca Ce i-a-mbătat pe ei,mă-mbărbătează,

Acestei lumi, ca astfel să ne fie Ce stinsu-i-a-mi dăfoc. Auzi! Tăcere!

A sufletelor noastregingăşie ! E bufniţa, e clopotarul sorţii

Neputincioase şisemeţe gâze ! Ce-şi cântă fiorosulnoapte bună.

Şi mintea mea, a fostnechibzuită, El e la lucru. Porţile-s deschise,

Şi inima trufaşă ;am avut Iar pajii regelui beţi morţi, cu sforăieli,

Destule pricini să răspund la vorbe Îşi bat şi joc de slujba lor de strajă.

Cu vorbe, la mânie cu mânie! Le-am dres cu nişte leacuri băutura

Acum văd că lănciile noastre Şi firea-n ei cu moartea se sfădeşte

Sunt trestii doar, şi că forţa noastra De-s morţi sau vii.

E-o slăbiciune nemaipomenită! Darcine-i, cine-i ? Stai !

Cu cât voim să ne-arătăm mai sus, Mi-e teamă, vai, că s-au trezit din somn

Cu-atât ne arătăm mai de nimic! Şi-atunci nu s-a făcutnimic. Nu fapta

Deci fiţi la locul vostru, e mai bine; Ne poate pierde, numai încercarea!

Şi mâinile, aşa cum se cuvine, Auzi ! Le-am pus pumnalele alături,


Şi nu se poate-a nu le fi găsit. Iubeşti pe pruncul căruia-i dai sânul,

De n-ar fi semănat în somn cu tata, Dar i-l smulgeam din ştirbele-i gingii

Aş fi făcut-o eu ! În clipa chiar când îmi zâmbea-n obraz,

Bărbatul meu ! …De ce-ai ieşit ? E pe sfârşit cu Şi creierii zdrobeam, de-aş fi jurat
cina.
Cum te-ai jurat!
În treaba asta , noi ne oprimaici ?
Dăm greş ?
Ţi-a fost nădejdea beată-n care te mândreai ?
Ci strâge-ţi tot curajul într-un gând,
Şi-a adormit? Şi se trezeşte-acum
Şi nu dăm greş! Când Duncan va domi,
Atât de veştedă şi pământie
Căci greaua-i zi de drum, la somn l-îndeamnă,
Privind la ce făceai de bunăvoie ?
Eu i-ameţesc pe-nsoţitorii-i doi,
Ştiu azi ce preţ să dau pe-a ta iubire, –
Cu băuturi, într-o aşa măsură,
Te temi să fii şi-n faptă şi-n tărie
Că amintirea, paznic minţii, e-abur,
Acelaşi ca-n dorinţă . Vrei să ai
Şi-al gândului locaş, cazan de spirt.
Tot ce socoţi a fi podoaba vieţii,
Iar când în somn porcesc ei zac beţi morţi,
Şi să rămâi mişel în ochii tăi,
Ce lucru n-o să fim în stare a-i face
Ţinut între „aş vrea” şi „nu-ndrăznesc”,
Noi amândoi, lui Duncan , nepăzitul ?
Întocmai ca motanul din poveste.
Ce oare nu putem a pune-n seamă
Cefiară
Acestor doi bureţi, străjerii săi,
Te-a-mpins această faptă să-mi destăinui ?
Şi vina marei noastre făr-de-legi
Erai bărbat când cutezai s-o faci,
S-o poarte ei ?
Iar ca să fii mai mult decât ai fost,
Cine-ndrăzneşte să creadă altceva, când
Cu-atât mai mult va fi să fii bărbat.
Ne-om urla durerea şi-ntristarea c-a murit? …
N-aveai atunci nici timp, nici locprielnic Du-te!

Dar vreai să ţi le faci! Şi când prilejul

Se-arată de la sine, eşti nevolnic! Tennesse Williams, Orfeu în infern

Am alăptat şi ştiu cât de duios Lady


Suntnebună de mult, nu de azi dimineaţă. Am de Cine ţi-a dat puterea-aceastasupra mea?
gând să-ţi reţin “tovarăşa de viaţă”până îmi fac
bagajele! Da, mă duc să-mi fac bagajele şi să E încă miez de noapte.
plec, dacă pleci tu,să plec după tine! La asta nu
te-ai gândit? Într-adevăr, nu te-ai gândit. Cecrezi Mai lasă-mă, nu mă lua!
că aveam să fac dupa plecarea ta? Ce crezi? Să
stau aici într-un magazinplin de sticle şi cutii, în Îndură-te încă puţin de viaţamea.
timp ce tu pleci zorit mai departe, fără să am
măcaradresa ta? O să-mi trimiţi adresa! O,
mulţumesc, mulţumesc. Şi ce să fac cuadresa ta,
Suntatât de tânără
să mă uit la ea în dosul acestei perdele? Să-i
spun: “ O, draga meaadresă, în locul lui strânge- Şi trebuie să mor?
mă, sărută-mă şi să-mi fii credincioasă!”
Frumoasă fost-am de asemeni şide aici năpasta !
Batesus…Ştiu! E Moartea care-mi bate la uşă!
Crezi că eu nu aud cum bate?Parcă i s-ar ciocni Ce aproape a fost iubitul.Astăzi e departe.
oasele între ele… Întreabă-mă şi am să-ţi spun
cum e cândte culci în pat cu Moartea, colo sus. Sfâşiată e cununa. Risipităfloarea.
Mi se încreţea carnea pe mine laatingerea lui.
Dar am îndurat şi asta. Cred că inima mea ştia (ascultă cu încordare)
că într-o zicineva se va pogorî să mă scoată din
acest infern! Ai fost tu acela. Şiiată-mă! Trăiesc glasul iubitului a fost acesta?
din nou! Nu vreau să mă ofilesc în bezna de
aici! Să-ţi intreasta bine în cap! Acuma, ascultă! (se ridică; lanţurile cad)
Tot ce este în acest blestemat magazin
apare strada-n faţa mea,deodată,
îţiaparţine, nu numai salariul tău, ci tot ce a
adunat Moartea aici, însă Moarteatrebuie să
pe unde te văzui întâiaşidată...
moară mai înainte de a fugi noi de aici…
Înţelegi, în sfârşit, ce-ţispun? Atunci, du-te şi senină, iată şi grădina,...
schimbă-te. Astă-seara va fi spectacol de gală.
în care te-aşteptam...

cu Marta, vecina şi cântam...


Margareta
(întorcându-seiar spre el)
„Faust „ - Johann Wolfgang von Goethe
se face zi. Pătrunde – aiciultina zi!
Liniştea mea,
Şi de ar fi fost cum trebuia săfie,
Odihna toată –
Desigur ziua mea de nuntă-ar fi!
Nu le mai aflu
s-a întâmplat cum mi-a fost dat:
Ah niciodată.(îngenunchind)
ne-om revedea.

Dar nu la dans...
Călăule,ce vii din ceaţă
Cenamilă se-nalţă din pământ? „Ultima oră” – Mihail Sebastian

Ce cată el pe locul sfânt? Nu mai puteamsuporta cursul


dumneavoastră. Mă indigna. Mă înfuria.
Pe mine el mă vrea. Domnule profesor: mie-miplace Alexandru cel
Mare. Dumitale nu-ţi place. Îl critici, n-ai
Apleacă-ţi faţa, încredere înel. Vedeţi, pentru dumneavoastră,
Alexandru cel Mare e un obiect destudiu…
Îndurerato, te apleacă, pentru mine…el e altceva. Un om. Un prieten.
Mai mult decât atât. Opasiune…destul de veche.
Ridică de pe mine ceaţa.
Încă din liceu. Pe Alexandru cel Mare l-am iubit
dinprimul moment. Da,
Tu, cufăptura toată
l-am iubit. E foarte frumos. Efrumos, e tânăr, e
De suferinţă sfâşiată
puţin nebun, e generos. El e înalt, puternic,
Priveşte la fiul de pe cruce îndrăzneţ. Euîl cunosc pe Alexandru. Îl cunosc.
Uneori îl văd, îl aud. Cunosc vocea lui,cunosc
Privirea ţi se duce privirea lui – privirea lui arzătoare, ochii lui
calzi şi umezi. Cu ce orgoliu îşi ridică
Către cerescul Tată, frunteaspre stele… Cu ce sfidare îşi lasă capul
pe spate. Uneori la curs,ascultându-te,
Să-ţi curme suferinţa! ascultându-te cum vorbeai despre el, aş fi vrut să
te întrerup,aş fi vrut să strig. Vorbeai cu
Ajută-ma,mă scapă indiferenţă despre lucruri ameninţător
defrumoase. Cum puteai fi aşa de rece? Aşa de
De moarte şi de ruşine absent? Şi totuşi erau clipe cândse părea că
înţelegi, că vezi. Erau momente, în cursul
Apleacă-te, te – apleacă
dumitale când lucrurileînviau deodată… Uite
astă toamnă…în noiembrie, poate ai uitat, poate
Maică peste mine.
nu mai ţiiminte, într-o joi după masă, ningea,
Doamne,mă dau ningea pentru prima oară… noi eram puţiniîn
sală… să fi fost douăzeci. Ai intrat târziu. Erai
În grija Ta. palid, puţin obosit. Aiînceput să vorbeşti cu
vocea dumitale indiferentă de totdeauna.
Mântuie-mă,Tată! Vorbeai despreplecarea lui Alexandru în Asia.
Păreai plictisit, absent. Şi deodată – nu ştiucum
Voi îngeri cetelor senine. s-a întâmplat – ai tresărit, ai ridicat mâna cu un
gest ca un fulger – ungest care deschidea porţile
Împrejmuinţi-mă, ţinându-mă subscut ! Asiei, porţile visului. Glasul îţi vibra. În
ochiaveai o mare lumină… Simţeam că
O, Henric, ce groază mi-e detine! teiubesc. Pe dumneata, pe el, pe amândoi…O…
da …îl iubesc! El merge cu mâinilelibere, cu
ochii închişi, înainte, în neprevăzut, în plină
aventură, până lacapăt. Alexandru e o flacără. N-
ai s-o stingi dumneata. Cu toate planşele,
cutoate fişele, cu toate cărţile: n-ai s-o stingi. E
Magda
mai puternic, e mai viu, emai frumos. E aşa de
frumos! Uită-te în ochii lui, drept în ochii lui – – E asta-i! zice baba. Nu fusenici o oală. Cu
şispune-mi nu ţi-e frică de el? Alexandru cel ochii tăi, frumoaso, mi l-ai băgat în boală.
Mic!
– Vai, Doamne! zic. Asemenicuvinte mă uimsc.
La ochi sunt eu bolnavă şi lumea îmbolnăvesc?
– Da , zicebaba. Curge din ochii tăi otravă, şi nu
cunoşti, măicuţă, puterea ei grozavă.Sărmanul
om tânjeşte, puterile îl lasă, şi dacă -zice baba
Agnès –monolog cea miloasă- nu vrei să fi cu el puţin mai
milostivă, întrei sau patru zile îi rupem de
„Şcoala nevestelor”- colivă. – Vai Doamne!, zic. Aş plânge dedurere.
Molière Dar mie, bietul tânăr, ce ajutor îmi cere? – Îţi
cere, zice baba, unlucru de nimic. Să vie să te
Vei crede că-i poveste, şi-i totuşi
vadă şi să vorbiţi un pic. Privirea ta, atâta
adevăr. Lucram la oscufie, sus pe balcon, când
maipoate să-l învie, căci pentru boala asta nu-i
iată,un tânăr foarte bine în stadă se arată, şi
altă doftorie. – Vai -ziceu- bucuroasă, păi,
cumremarcă umila mea prezenţă, adânc se
dacă e aşa, săvină să mă vadă de câte ori o vrea!
ploconeşte făcând o reverenţă. Nevrând săpar
mojică, pe loc, la rândul meu, prin altă reverenţă Şi astfel veni la mine şi-lvindecai de boală.
l-am salutat şi eu. Elface încă una plecându-se Acuma spune singur, făcui vreo greşeală? Aş fi
profund. Tot printr-o reverenţă la rândul putut rămâneaşa, nepăsătoare, ştiind că, fără
meurăspund. El se întoarce şi face o a treia. Eu mine, sărmanul tânăr moare? Eu, care simt
nu mă dau bătută, răspund şi la aceea. El însuflet durerea orişicui, şi care plâng în hohot
treceîncă o dată, de două ori, de nouă ori, eu, când văd murind un pui.
care cu privirea mea mereu îlurmăream, o nouă
reverenţă la rândul meu făceam. Noroc că într-
aceste şinoaptea a venit... Alminteri cine ştie,
mergeam la infinit, deoarece în cazulîn care mă Marion –monolog
dădeam bătută, ar fi putut să creadă că eu sunt
prost crescută. „Danton”- Georg Büchner

Dimineaţa, şezând în prag, aci, veni la mine o Maică-mea a fost ofemeie bună! Îmi
babă, şi astfel îmi grăi:„Copila mea, Prea-sfântu- spunea că modestia e cea mai preţioasă virtute.
i supărat. Mă tem din cer să nu trimită asupra Când aduceaoaspeţi la noi acasă, câteodată
tablestem, el te-a făcut frumoasă, tu însă cu vorbeau. Atunci mama mă obliga să plec
păcat te foloseşti de harul ce ţieţi l-a dat. Deci dincameră. Dacă o întrebam ce au vrut să spună,
află că un suflet se plânse chiar acuşi de rana îmi spunea că ar trebui să-mi fieruşine. De câte
dureroasă pecare i-o făcuşi. ori îmi dădea o carte s-o citesc, trebuia neapărat
să sarcâteva pagini. Însă îmi plăcea să citesc
– Un om rănit de mine? întrebatunci mirată. Biblia, şi acolo totul era sfânt,chiar dacă nu
înţelegeam anumite lucruri. N-aveam pe cine să
– De tine, zice baba. Rănit demoarte, vai! E întreb, aşa cătrebuia să mă gândesc singură.
tânărul pe care aseară-l salutai. Odată, într-un an, venise primăvara, am simţitcă
se petrece în jurul meu ceva ciudat, la care nu
– Dar cum se poate una ca asta, zic. Făcui să puteam lua parte. Trebuia sărespir aerul ăsta
cadă din greşeală vreo oalăîn capul lui? ciudat, care aproape mi se lipea de trup. Îmi
priveam trupul.Şi de câte ori o făceam, mă
simţeam despicată în două părţi, care se
topeauapoi una într-alta. Era un băiat care
obişnuia să treacă pe la noi. Era dulceşi spunea
prostii. Nu înţelegeam ce însemnau, dar mă Sinesti
făceau să râd. Mama îl invitadeseori – ne făcea
la amândouă plăcere. Camil Petrescu

Şi pe urmă n-am înţeles, dacă puteam să stăm Esti desigursurprins ca seful meu de cabinet a
împreună pe două scaune, dece să nu stăm insistat atat de mult, aratand ca vreau sate vad
împreună sub un singur cearceaf? Aici, el m-a asta-seara. Mi s-a spus la club azi
făcut mai fericitădecât cu glumele lui. O făceam dupaamiaza,ca sunt atacat de o foaieoarecare; la
pe ascuns şi continuam să o facem. inceput n-am dat nici o importanta numelui
gazetei… Intelegi? Unministru nu o sa stea sa
Iar apoi... a fost ca o mare care te înghite şi te citeasca toate gazetele care il injura. Unde am
trage din ce în ce maimult în adânc. Nu mai ajunge ? Sipersonal din principiu nu citesc foile
simţeam decât un singur lucru – toţi bărbaţii se care ma ataca. Asa ca habar nu aveam deacest
topeauîntr-un singur trup. Asta mi-era firea. atac din… Intocmai zic nu aveam habar, cand
Cum să scap? Până la urmă a înţeles.Avenit într- mi-au cazut ochii sub titlu.A… dar aici e
o dimineaţă şi m-a sărutat de parcă ar fi vrut să director bunul meu prieten Gelu Ruscanu…
mă zugrume, eraoribil cum mă strângea de gât. probabil ca nici nu stieomul despre ce e vorba.
Era înfiorător să-ţi fie atât de frică. Apoimi-a dat Se vede ca vreun redactor zelos in criza de
drumul, a râs şi a spus că era gata să facă ceva subiecte,acum pe caldurile astea, a vrut sa mai
idiot – să nu mă maidezbrac, să am grijă de anime foaia si…
rochie că e aproape stricată. Şi că nu vrea să-
mistrice cheful, dar rochia asta e tot ce mi-a mai …………………………………………………
rămas curat pe lume. Apoi aplecat şi n-am ……………………………...
înţeles niciodată ce-a spus. În seara aceea
stăteam lafereastră, ştii că eu înţeleg numai ceea Inainte deminister si de toate ma intereseaza
ce simt. Visam în amurgul roşiatic şiînnorat. Şi a acum ce scrisoare este asta ? Catrecine este
venit o mulţime pe stradă, copiii fugeau şi adresata ?
femeile se uitau acumpe fereastră. M-am uitat şi
…………………………………………………
eu jos în curte. Îl cărau într-un coş, lunastălucea
……………………………...
pe fruntea lui albă, avea părul ud, se înecase.
Trebuia să plâng. Eraprima durere din viaţa mea.
Cecaraghioslacuri… Si pe urma, cu cine
Alţi oameni au Duminici, şi zile de lucru, au
ar fi putut sa ma insele ? Dar in sfarsit… da-mi
şasezile de trai şi una de rugăciuni, ei simt ceva
scrisoarea s-o cercetam impreuna. Sa-tidovedesc
deosebit când este ziua lor saucând vine
daca e nevoie ce infamie s-a incercat.
Crăciunul. Eu... nu simt nimic. Şi nu înţeleg. Nu
simt nicischimbarea, nici sărbătorile, sunt mereu …………………………………………………
aceeaşi, un dor fără sfârşit, un foc,un torent, o ……………………………...
foame. Maică-mea a murit de inimă rea, oamenii
mă arătau pe stradăcu degetul... Ce mai prostie... Deocamdatada-mi sa vad scrisoarea…
Toţi ne găsim plăcerea în ceva – în trupuri Vreau si eu sa aflu cu cine m-a inselat ? Dacan-
deicoane, în flori, în jocuri... e acelaşi dor, iar oi fi cumva chiar dumneata. Mai stii dracie ?! Te
oamenii care simt cea maimare plăcere ar trebui pomenesti ca-i faceaicurte cu piciorul pe sub
să se roage mai mult. masa ? Si de aceea ii gaseai
mancaruriledelicioase. Maria te invita cam des
cand erai student. « Restaurantelesunt asa de
proaste si murdare… bietul baiat » Poate ca de absurdaafirmatie. Dar sunt avocat, discutam
aceea imigaseai discursurile frumoase, strict juridic…Ce valoare probanta poatesa aiba
admirabile cand le comentam seara la aceasta scrisoare pe care vrei sa o publici si in
coltulcaminului pe cand Maria ne turna ceaiul ? care autorul ei faceafirmatii care il privesc ca
Si pe urma seara, cand ieseamimpreuna fumand, valoare de adevar despre un tert ?
iti aduci aminte ce tigari minunate aveam ? Eu
la club,dumneata acasa… sa-ti prepari …………………………………………………
examenele… ori te pomenesti ca dupa ce ……………………………...
nedesparteam o luai pe bulevard la dreapata, la
mine acasa ? Si eu tecredeam cu ochii pe Atunciincepi cu un asasinat. Nu vei lovi
carte… E drept ca servitorii oameni de incredere decat tot in aceasta nenorocita, caci vei daprada
nu mi-auspus nimic… Dar mai stii, poate ca opiniei publice, nu numai purtarea ei de sotie
dumneata luptatorul pentru adevar, nedemna si de mamadenaturata care nu-si va
pentrudreptatea absoluta, inflacaratul mai putea pastra copiii, dar vei etala si tarele
reformator… Campionul luptei eiintime de femeie bolnava…
impotrivacoruptiei… « fie ea de sus fie de jos »
cum scrie Dreptatea Sociala,ai debutat prin a …………………………………………………
corupe pe Lina si Vasile ? Poate ca atunci cand ……………………………...
euintram pe usa, dumneata escaladai cum puteai
Candeu ministrul justitiei, am venit aici,
fereastra ? Fleacuri,fleacuri… dumneata ma
mi-am dat seama cat risc si cat deimposibila este
iubesti domnule. Da, da, mai mult decat ai crede
orice reactie pe loc, asa cum ai merita din partea
poate…cu toata graba inexplicabila de a publica
mea. Mi-am spus catrebuie sa fiu calmorice s-ar
scrisoarea asta ! Mi-aduc amintesi n-am sa uit
intampla. Mi-am spus ca trebuie sa viu pentru ca
niciodata, cand eram bolnav de pneumonie, cu
o nenorocireameninta pe fiul singurului om
40 de grade temperaturacat devotament mi-ai
superior pe care l-am intalnit in viata mea,
aratat. Infrigurarea cu care alergai dupa
sidoar in anume sens, ameninta si famila mea.
doctor… ceasuripe care le vegheai cu Maria la
Dar cum? Pentruca dumneata crezi asta,
capataiul meu… De cate ori nu te apuca
dumneata, in definitiv un oarecare, ma si
dimineatala mine acasa…
socoticondamnat si ma executi pe tememiul
………………………………………………… marturiilor unei mitomane erotice care demult ar
……………………………... fi trebuit sa fie internata intr-o casa de sanatate?
Nu gasesti catreci dincolo de limitele discutiei
Eu am jefuit, am asasinat? Afirma convenite ? Caci am convenit faptul indiscutie,
aceastanevasta-mea in scrisoarea ei? numai in nadejdea ca voi impiedica o nenorocire
iscata din dementa.Daca n-ar fi fost amintirea
………………………………………………… fierbinte a lui Grigore Ruscanu si dorinta
……………………………... uneilamuriri…

Astadovedeste fara putinta de tagada ca …………………………………………………


nevasta-mea este o mitomana, o ……………………………...
mitomanaerotica.
Eraprea patimas dar patima asta, setea
………………………………………………… asta de tot deviase la el intr-o legaturastupida si
……………………………... in jocul de carti. Nopti intregi vrea sa biruie cu
logica luiexagerata absurditatea hazardului. Asa
Tepriveste… Sa admitem daca vrei, s-a ruinat. Cum vezi, te inteleg cand te
pentru usurarea discutiei si aceasta
privesccoplesit de aceasta imprejurarea ca e cea mai frumoasa toamna care a existat
dureroasa din viata dumitale. vreodata si noi… nu stimnimic… Nimic…
Nimic…
…………………………………………………
……………………………...

Sane intelegem… Nu poti suporta ideea


ca eu sunt ministrul justitiei. Cine e devina ca iei
fumurile dumitale drept realitate ? A, daca
printr-oinexplicabila eroare eu as fi gasit vinovat
legal, atunci desigur ca ar fi fostcazul unui cerc Tenesse Williams – Menajeria de sticla
patrat. Dar numai fiindca dumneata singur m-ai
condamnat, saiei in serios aceasta condamnare e TOM: Asta-ibuna! Nu cumva ma crezi
absurd, e ridicol… Pentru astfel de fumurivrei sa indragostit de slujba asta? Nu cumva ma
sacrifici o femeie ? creziindragostit de fabrica de incaltaminte
Continental? Socoti poate ca visul meucel mai
de pret este sa-mi petrec 55 de ani din viata
acolo, intre patru peretide plastic cu tuburi
Matei Visniec – Sufleurul fricii fluorescente? Ei bine, nu! De multe ori as
prefera sa iacineva un par si sa-mi dea in cap
Bruno: Pemine ma cheama Bruno… Ma cunosc decat sa ma duc acolo. Si totusi ma duc! Decate
toti pe-aici… Stiti, eu sunt un visator… Imiplac ori intri in camera zbierand acel “Rasari si
de pilda, aceste dupa-amieze de toamna. Nu-i straluceste, mandru soare!”imi pare rau ca n-am
asa ca au in ele cevamisterios si, ca sa zic asa, murit in somn. Si totusi ma scol si ma duc!
discret? Da, da… Au ceva misterios… Stiti, Pentru 65 de dolari pe luna renuntla tot ce-am
euconsider ca nimic nu e mai frumos decat sa visat sa fac sau sa ajung vreodata. Si tu spui ca
stai la o bere, pe terasa. Uniiprefera plimbarea… sunt egoist, cama gandesc numai la mine. Vrei
Da, accept plimbarea, dar nu pot s-o compar cu sa stii ceva, mama? Daca eramintr-adevar egoist
sederea peterasa. Sunt unii care nu suporta asa cum zici tu, de mult imi luam eu lumea-n
berea.Fie vorba intre noi, nimic nu se poate cap.
compara cu o bere. Eu, daca nu beau obere
dupa-amiaza, ma simt, cum sa va spun, ma simt Ma duc la cinema.
strain… Nu mai intelegnimic… Veti crede ca e
un viciu… Nicidecum! E, ca sa zic asa, o nevoie Bine, mint. Ma duc sa ma destrabalez. Ma duc
purspirituala… Ma intelegeti, eu, ori de cate ori in localuri de fumatopiu. In tavernele viciului si
ma aflu aici, pe terasa, simtcum devin mai bun, ale crimei, auzi mama? Am intrat in Maffia,
mai uman… Am dintr-o data o teribila inbanda Hogan, sunt un asasin platit, umblu cu
slabiciune pentru discutii,incep sa receptez mai un pistol automat intr-o cutie devioara, conduc
adanc natura, s-o observ… Iata de pilda, aceasta un grup de case de toleranta in Valley-Street. Mi
toamna…Ce toamna!... Ce mai toamna!... E sespune Asasinul – Wingfield Asasinul, si duc o
domnule o toamna… cum nu sunt multe in … existenta dubla: ziua lucrez la depozit, ca orice
univers! Ha-ha! Ce parere aveti despre aceasta salariat cinstit,iar noaptea sunt rege – temutul
metafora, ca sa-i zic asa? V-amspus ca eu am o rege al lumii interlope! Joc la cazinouri,pierd
predilectie pentru contemplare… spre averi intregi la ruleta… Portmustata falsa si
observarea acelor lucruricare, la prima vedere, bandaj negru pe un ochi, iar uneori imi pun
nu-i asa, ne scapa. Iar metafora, domnule, favoriti verzi. Inasemenea ocazii mi se spune El
oricemetafora, domnule, poseda, ca sa zic asa, Diavolo. A, ti-as putea spune lucruri care arface
contine si cate un sambure de adevar!Da! Poate sa ti se zbarleasca parul in cap. Dusmanii mei si-
au pus in gand sa arunceimobilul asta in aer. teapa mea? Stiti cum ma striga portarii de la
Intr-o noapte au sa ne arunce pe toti. In ceea ce teatru:‘Lunganul’... Eu joc intr-un fel de teatru,
mapriveste are sa-mi para bine, am sa fiu chiar terapie prin arta…de fapt, e trupasanatoriului…
fericit, si dumneata la fel. Tevei inalta pe o asta a fost demult … foartedemult…
coada de matura sus, sus de tot deasupra lui
Blue Mountain,cu toti cei saptesprezece Eu…cu ce am gresit eu?
curtezani ai tai, ca o batrana vrajitoare,
pisaloagasi rea. Negrisorii astia revoltati, astiacare injura,
care fura, ajung sa te hartuiasca, sa te ucida in
metrou; eireprezinta ceva, ei fac ceva, lumea le
da atentie… Sau fetele astea, cu fustapana aici,
Mars, soldat! care innebunesc barbatii, numele lor apare peste
John Gordon tot! Sunt promovatica vedete. Ei fac ceva, ei nu
au timp dearmata! Ei sunt buricul pamantului !

Poza si numele meu nu apar in ziarulde


Se poate sa nu credeti ca eu nu vreau sa duminica, pe cand barbatii aia slinosi, cu parul
fac parte din grupul… dat pe spate, si altiparveniti, sunt simbolul
societatii in care traiesc eu! Si voi imi spuneti ca
Imipare rau, am gresit, pot sa reiau? Sa nu sunt apt ? Voi sunteti inapti… Impotentilor !
nucredeti ca vreau, adica ca nu vreau… vai de
mine, ce cacofonie… Vreau sucul meu de portocale !Vreau
sucul meu de portocale. Mi-ati luat sangele,
Cred ca este greu sa examinati pe cineva vreau sucul meu deportocale ! Imi cunosc
ca mine, dar…in fine…ma scuzatica v-am irosit drepturile ! Cunosc si un avocat datdracului ;
timpul si…. analizele si drumul… dar nu-l chem, ma descurc perfect si singur !
Vreau sa setermine cu petrecerile de la etaj !
De fapt, voi mi-ati irosit timpul,voi mi- Vreau liniste ! Altfel, nu ma pot concentra si ati
ati luat sangele si urina, si acum vreti sa plec?... putea crede casunt nebun. Nu sunt nebun, imi
Sa plec?... bine,plec… Ba nu plec deloc! Daca apar doar drepturile! Cand ma duc sa fac o
plec, iau cu minetot ce-mi apartine! E dreptul reclamatie,functionarul sa nu stea doar pe scaun
meu ! Doar sunt si eu cineva, nu sunt doar si sa scrie ! Trebuie sa faca ceva, sa maajute cu
osuma din partile mele componente… sunt ceva!...
cineva ! Sunt cetatean, platescimpozit, imi sustin
guvernul, imi tin gura, cred tot ce se scrie in Chever, opreste-te ! Te doare ? Nu te
ziare, factoate astea si am si eu drepturile doare, Chever !Esti puternic ! Esti curajos !Treci
mele : vreau urina si sangele meuinapoi si astept la tabla : A, C, N, G, V…e bine, randul de jos…
scuze ! Exact, scuze ! Imi datorati scuze ! b, i, h…E ‘n’, dareste bine..
Cineva imi datoreaza ceva, tara mea
imidatoreaza ceva ! Treci pe cantar ! Ai greutatea ideala, ai
inaltimea unui sportiv deperformanta ! Ce faci?
N-am lipsit niciodata de la serviciu, tatal meu Ma auzi ? Ai un auz perfect! Spune-mi ce
primea cadouri, merg lasora mea, copiii ei simteai?
primesc cadouri, mama nu-mi recunoaste vocea
la telefon,tata a murit… Aveam 13 ani si cand am ajuns acasa,el
nu era acolo. Mi-era frig. Ma obisnuisem sa-l
Credeti ca este bine sa merg singur acasa? Sa gasesc mereu acolo. Apoi mi-auspus ca a murit
fim seriosi.De fapt, cine s-ar uita la un barbat de in Vietnam. Sunt fiul unui erou mort in Vietnam,
sau n-ati auzit de Vietnam? Dumnezeu nu prea Tata ne-apărăsit de mult, de mult de tot.
si-adat osteneala sa binecuvanteze Americain Era telefonist dar, într-o bună zi, atras
Vietnam! dedepărtările necunoscute, şi-a lăsat telefoanele
baltă şi a plecat în lumealargă, spre libertate.
In picioare, Chever! Ultima oară când am avut veşti de la el a fost
sub formaunei ilustrate trimise de la
Nu cred ca pot…. Tehuantepec, de pe coasta pacifică a
Mexicului,care conţinea doar atât: „Bună ziua,
Poti, esti puternic, esti curajos! Asa: la revedere.” Şi nici o adresă.
spatele drept, pieptul inainte,mergi drept!
Bravo! Cu puterea investita in mine, iti ordon sa Mama era ofemeie şi jumătate! Când
dai jos de petine toate articolele vestimentare! hotăra un lucru, nu se lăsa până nu-l ducea la
Ai 10 secunde: 1 Mississippi, 2Mississippi, 3 bunsfârşit.
Mississippi. Gresit!
Ei drăciadracului! Cât îţi închipui că am
Cu puterea investita in mine, declarca să mai rabd? N-am nimic care să-mi
esti inapt! Armata americana nu are nevose de aparţină,care să fie al meu în casa asta. Casa ta!
tine. Urmatorul!.... Casa ta! Cine plăteşte chiria? Cine esluga...

Se poate sa nu credeti ca eu nu vreau sa M-amsăturat! Plec! Plec! Nu crezi că şi


fac parte dingrupul… Imi pare rau, am gresit, răbdarea mea are o limită, mamă? Ştiu,ştiu,
pot sa reiau? Pot?... Pot? pentru tine n-are nici o importanţă că ceea ce fac
este cu totul altcevadecât aş vrea să fac. Nu
cumva mă crezi îndrăgostit de slujba asta? Nu
cumva măcrezi îndrăgostit de fabrica de
încălţăminte Continental? Socoţi poate că
visulmeu cel mai scump este să-mi petrec
Tom
cincizecişicinci de ani de viaţă acolo,între patru
din „Menajeria desticlă” de Tennessee pereţi de plastic, cu tuburi fluorescente? Ei bine,
Williams nu! De multeori aş prefera să ia cineva un par şi
să-mi dea în cap decât să mă mai ducacolo. Şi
totuşi mă duc! De câte ori intri în cameră
zbierând acel „Răsari şi străluceşte mândru
Da, mi-s buzunarele pline cu fel defel de soare” îmispun: „Bine de cei morţi”.Şi totuşi,
scamatorii. Dar să nu credeţi cumva că aş fi mă scol şi mă duc. Pentru 65 de dolari pelună,
vreunul din acei scamatoride profesie care renunţ la tot ce am visat să fac sau să ajung
înfăţişează iluzia sub haina realităţii. Nu. Eu am vreodată. Şi tu spui căsunt egoist, că mă gândesc
să vă arătadevărul cu plăcuta mască a iluziei. numai la mine! Vrei să ştii ceva mamă? Dacă
eramegoist cum zici, de mult îmi luam şi eu
Voi începedeci prin a întoarce timpul lumea-n cap. Ca dânsul. Astăzi aş fifost departe.
îndărăt şi-l voi opri în acea stranie
perioadădintre cele două războaie, când tineretul Vrei săştii unde mă duc în fiecare seară?
american, dezamăgit şi dezorientat,bâjbâia în Bine! Mă duc să mă destrăbălez! Mă duc
căutarea unei fericiri iluzorii. În Spania era înlocuri de fumat opiu! În tavernele viciului şi
revoluţie. La noierau doar declaraţii sforăitoare ale crimei, auzi mamă? Am intratîn Maffia, în
şi confuze. banda Hogan, sunt un asasin plătit, umblu cu un
pistol automatîntr-o cutie de vioară, conduc un
grup de case de toleranţă în Valley-Street!Mi se “ION” - ACESTI INGERITRISTI ---
spune Asasinul, – Wingfield Asasinul,şi duc o D.R. POPESCU
existenţă dublă: ziua lucrez la depozit, ca orice
salariat cinstit,iar noaptea sunt rege – temutul Una dingreselile mele, pentru care am
rege al lumii interlope! ajuns unde sunt, a fost ca n-am spus
niciodatanimic. Nu ti-am spus adevarul. Ca ma
M-amsăturat până şi de filme. Da, de snopeai in batai... Stateam cu capul inpamant si
filme. Uite, le vezi? Toate vedetele astea nici nu strigam. M-ai batut si cu furca de fier.
cuzâmbete irezistibile care au aventuri peste Parca te vad cumvanai cu mana ridicata... Imi
aventuri şi care se îndoapă până aici... mie unul place, in gand, sa te opresc intotdeauna
mi-ajunge! Fiindcă, ştii cese întâmplă? Oamenii cumainile in sus si sa te tin asa, drept pedeapsa,
merg la cinema în loc să trăiască ei înşişi. cat vreau eu... Atunci nuti-am zis nimic, n-
Toatepersonajele astea pe care le fabrică aveam curaj... Dar acum pot sa-ti zic...
Hollywood-ul şi care duc o viaţă
minunată,trăiesc şi pentru ceilalţi cetăţeni ai Am omemorie grozava, tata, si nu ma
Americii, în timp ce America stă în săli lasa sa uit nimic. Si nu-ti iert nimic din cemi-ai
întunecoase şile urmăreşte din ochi aventurile. facut. Si nimanui n-o sa-i mai permit nimic. In
Câtă inconştienţă! Eu unul m-am săturat! Aşacă fiecare zi! Nu mai vreausa iau bataie. Fiindca nu
plec. Plec. mai mi-e frica, tata, nu mai sunt las, intelegi?

Ştiţi ce mi-a spus mama? „Du-te!Du-te în lună, Mama seimblolnavise, o lasasei. N-ai
du-te unde vrei, egoistule!” rabdat niciodata sa vezi pe cineva suferind
langatine, n-ai rabdat nici o durere care nu era a
Nu m-am dus în lună, m-am dus mult,mult mai ta, nici o suferinta... Tederanja. Scapai de ea. Si
departe... Căci timpul este cea mai lungă cand mama a murit, te-ai mai linistit.
distanţă între două locuri.Am plecat de acasă,
am păşit pentru ultima oară treptele scării de Ai baut debucurie, in fata satului nu mai
incendiu şide atunci am amers pe urmele tatălui aveai nici un pacat, puteai trai linistit cunoua
meu... Am călătorit foarte mult. Oraşeletreceau nevasta. Ai baut de bucurie, dar lumea a crezut
prin faţa mea ca nişte frunze moarte, frunze viu ca de durere. Si ai lasatlumea sa creada ca de
colorate, darrupte de pe ramuri. Aş fi vrut să mă durere beai... N-am sa te uit.
opresc, dar parcă mă urmărea ceva. Cevacare
venea întotdeauna pe neaşteptate. Merg ...Mavanasei ca pe un iepure, cat
câteodată noaptea singur, pestrăzile unui oraş statusem acasa, dar n-am crapat... Am fugit
străin, când nu găsesc pe nimeni care să-mi ţină dincotetul tau... Dar aici s-au inselat toti,
de urât.Traversez strada, intru într-un crezandu-ma iepure, fiindca eu aminceput sa
cinematograf sau într-un bar, comand un invat sa musc si sa intep, ca un caine, ca un
whisky,vorbesc cu primul străin care îmi iese în arici, dar eu eram maidegraba un caine raios cu
cale. piele de arici...

Mamă, eu... te rog să mă ierţi. Amrăsărit, dar n-o Asta mi-aizis cand am venit apoi acasa,
să strălucesc... Acum nu mă mai pot întoarce. n-am sa te uit.

"—Ceurli, ma, la mine, ca un caine


raios?, ce tot racai lumea cu pielea ta dearici?
Vezi sa nu te-afum!"
Da, nu-tiamintesti... Nu-ti amintesti nici - "Nuva suparati, puteti sa imi dati si mie o
de mama? Ai imbolnavit-o in batai. Nu delapte tigara?"
s-a imbolnavit ea... si ei ii spuneai c-o visai
noaptea murind. Dar eate-a iubit, nu te-a Noi, astia care servim la mese,n-avem vreme
spus...cum te-am iubit si eu la inceput si am nici macar de o tigara. Seful de sala sta mereu
crezut c-asatrebuie sa fie un copil, sa nu se cu ochii beliti lanoi, nu ne putem scarpina nici in
supere pe taica-sau. fund, ca ne-am si trezi cu el strambandu-se,acru
si amenintand! Daca mergeti la toaleta
Gasisei unacu case mari. Voiai sa scapi barbatilor, veti vedea in fatafiecarui pisoar, cate
de mama. O calcai in picioare! un chelner cu o mana tinandu-ne de slit, si cu
cealaltamascand o tigara, din care trag repeziti si
Tintele depe bocancii tai... Aveai niste cu sete. Din cand in cand maiprivesc ingroziti
bocanci cu tinte, ti-amintesti? peste umar, spre usa, sa nu fie surprinsi.

Eu mi-iamintesc... I-ai purtat mult timp, Le-ati vazut pe tinerele imbracatein subrete?
si dupa moartea mamei... Doua tinte am luatsi Inca-s la scoala, fac practica aici. Sfioase,
eu de pe talpile lor, ca amintire. Una pentru stangace, naive, impiedicate...Noi, astia cu
mama, pe care n-am cunoscut-osi alta pentru vechime in ale meseriei, trebuie sa le
mine. Ai calcat-o pe mama cu bocancii...Si cand supraveghem. Pe doua le-amochit eu, nici nu m-
au spalat-omoarta se mai vedeau inca, vinete, am decis inca la care sa ma opresc. Deocamdata
urmele bocancilor tai. Uite tintele!Pipaie-le! le calauzescpasii pe taramul ingrat al deservirii
Cand o sa mori, o sa ti le pun la capatai! publice. Ma aflu abia la faza aranzari tinutei" –
Hei, domnisoara, uite ce te-ai murdarit!". Le
Stii care afost ultima dorinta a mamei? trag intr-un coltintunecat si le asez mai bine
Cea mai fierbinte dorinta a ei inainte de a muri? bonetica, sortuletul si volanele fustitei.(Priveste
Sa nu te primeasca la inmormantarea ei! precaut afara, revine si trage din tigara). Nici nu
banuiam ca nistepustoaice pot avea deja
A murittanara, la 18 ani, si tu ai omorat- proeminentele acelea
o! Si te-a iubit, pacatosule!... opulente...stiti...prematurdezvoltate. (Ramane cu
urechea ciulita). Oau! Ce-mi place piesa asta!
A fugit cutine de la parinti, din
(Sescutura nebuneste) (Priveste afara, apoi
dragoste... Erai lumina ochilor ei, asa-ti zicea,
brusc: Sase! Vine sefu'! Stingetigara). Cred ca a
imispunea bunica... Iti dai seama cum a crapat
trecut...(priveste afara tusind)
pamantul sub ea, cand a vazut catesti de porc?
Ce misto e piesa asta! Pacat ca nupot dansa.
A murit dedurere. Nu numai de tintele
Trebuie sa plec. (Da sa iasa, dar revine).
bocancilor tai, de durere c-ai inselat-o
Apropo, ati auzit ce s-aintamplat ieri in fata
pentruniste case mari. Nu voia sa te mai vada,
bisericii? Am crezut ca ma prapadesc de ras!
nu mai avea pentru ce trai, de rusine,imi spunea
Toti ploziiaiai ingalati, calarindu-i pe popa si pe
bunica...
clopotar, ca niste draci impielitati,si diaconul,
care scotea niste sunete din gat, de nu stiai daca
rade oriplange! In loc sa se teama bisericosii ca
micutii cersetori ar fura banii dincutia milei, mai
bine ar da din cand in cand cate un spectacol ca
“CHELNERUL” TREI PRONUME ala de ierisi ar face bani mai dihai decat aia de la
PERSONALE --- ANA RIPKA – RUS teatru!
(Isi priveste ceasul) tre' sa plec,vine seful! toate. Mă simt atât de caraghios cu hainele astea
negre şicu buchetul de viorele în mână…Ei!
Multumesc pentru tigara! Desigur, nimeni nu s-ar fi aşteptat săsfârşesc atât
de repede. Cu atât mai puţin eu. M-am bucurat
totdeauna de osănătate de fier. Nici tu guturai,
Cadavrul nici tu dureri de cap…mistuiam până şipietrele
de moară. Cât despre inimă, cardiologul îmi
de Aldo Nicolaj zicea mereu: „Ceasornic!Aş vrea eu să am o
inimă ca a dumitale!” Mai bine ar fi avut-o!
Un interior burghez. Dormitor în care –între
Crăpa el, nueu…Acum, nu ne mai rămâne decât
patru lumânări – stă mortul. Uşa încăperii e
să ne resemnăm. A apărut şi anunţul în
întredeschisă şi, printr-oînlănţuire de odăi, se
ziar.Anunţ cu plată, bineînţeles (ia ziarul
poate vedea sufrageria, unde familia e la masă.
şiciteşte): „Ieri, după o scurtă suferinţă, s-a stins
Edoardo,50 de ani, plăcut la vedere şi politicos,
în deplinăseninătate”…Seninătate? Dar n-am
îmbrăcat în negru, are mâinileîmpreunate şi
apucat nici măcar să mă dumiresc!?...„Sufletul
între degete un buchet de viorele. Ele este
nobil al lui Edoardo Filobello, de ani 52…” Ce
mortul. Face câţivapaşi spre public, apoi
nevoie era să mai punăşi anii…Ce trebuie să ştie
lumea câţi ani am? „…Anunţă decesul, zdrobiţi
dedurere”…cam exagerat, adjectivul! Ar fi fost
EDOARDO: Mă numescEdoardo Filobello, de-ajuns: îndureraţi… „Clara,soţie, Dante, fiu,
născut la Roma, acum 52 de ani, decedat ieri la Gina, noră…” pe care, în paranteză fie spus, n-
(se uită la ceas)…la orele 20 si57…Chiar în am putut s-osufăr niciodată, cu aerele şi cu
clipa aceea s-a oprit şi ceasul. Se întâmplă. Din fandoselile ei! „Iside, soră. Înmormântarea
simpatie. Mort depneumonie, cu supliment de vaavea loc mâine, vineri 13, la orele 17…” Şi să
criză cardiacă. Eu am tot spus: mai zici că n-ai de ce să fiisuperstiţios! Vineri,
„Chemaţicardiologul…chemaţi cardiologul”. 13, 17. La toate s-au gândit… „Nu se primesc
Aş! „Măcar pentru un control… .” Toţi îidădeau vizite”. Dece? Mie mi-a plăcut întotdeauna să
întruna că în ziua de astăzi, cu atâta penicilină la am lume în jurul meu… „Rugăm a nu se
îndemână, cine maimoare de pneumonie ? trimiteflori. Conform dorinţei defunctului,
Poftim, rezultatul. Toţi contra cardiologului. familia nu va purta doliu…” În privinţaflorilor –
Inclusivmedicul casei. Mare dobitoc şi acesta. o economie stupidă. În privinţa doliului…n-am
De bună-credinţă, ce-i drept, dar dacăm-ar fi pomenit niciodatădespre asta, nici pro, nici
ascultat, în clipa asta aş mai fi încă Edoardo contra. O idee a soţiei mele, de buna seamă, care
Filobello, iar nurăposatul Edoardo Filobello. nuvrea să se îmbrace în negru, fiindcă negrul o
(îşipriveşte făptura) Ia te uită cum m-au îmbătrâneşte! „Parastasul de 30de zile va avea
împopoţonat! Costumul negru, o fi elpotrivit cu loc…” (uluit) Să mor,nu altceva! S-au şi gândit,
ocazia, nu zic nu, dar mie mi-au plăcut de pe acum, la parastasul de 30 de zile. Nici n-
întotdeauna hainele deculoare deschisă, sportive, ammurit bine, şi ei se şi îngrijesc de parastasul
tweedurileacelea frumoase şi vesele…De de o lună. Aşa, scapă de-ogrijă, şi nu-şi mai bat
cravată, ce să mai vorbim, am refuzat mereu capul după aceea. Ce repede se lichidează un
sămi-o pun. Nevastă-mea – căci ea mi-a făcut-o biet omnefericit: înmormântare…parastas de 30
cadou – insista de fiecare dată:ai să vezi că într- de zile…cine moare veşnic zace, cine-iviu
o bună zi o să ţi-o pui şi n-ai să mai vrei s-o trăieşte-n pace! (înaintează spreuşă: în fund, se
scoţi înveci! Chiar aşa. Acum înţeleg, o păstra întrevăd membrii familiei, aşezaţi la masă.
pentru împrejurarea de faţă. Poate căpentru o Decupată în geamul opac al uşii, umbra
asemenea împrejurare o fi şi cumpărat-o! soţieilui Edoardo înmoaie o grisină în paharul
Femeile! Prevăzătoarele! Segândesc la tot şi la cu vin). Chiar zdrobită de dureren-aş prea zice
că e, nevastă-mea… Mde, chiar şi durerea vizon…o să renoveze casa…o să scoată
trebuie hrănită…Mâncaţi, mâncaţi, dară! Poftă mobilele aceleafrumoase, care-mi plăceau
bună! Consolaţi-vă cu bucatele. Ce mutră arefiu- mie…o să primească vizite…o să organizeze
meu! Tot posomorât, cum l-am ştiut bridge-urişi canaste… Noră-mea o să fie fericită
întotdeauna… Nu pentru că am murit că duce o viaţă mondenă toţineisprăviţii o să
eu,ferească sfântul! Expresia lui obişnuită. Şi vină aici să se înfrupte…toţi pierde-vară…toţi
când s-a însurat avea aceeaşiexpresie, de faliţii. Masăaşternută pentru toată lumea…
plictiseală şi dezgust. Se înviorează numai când Singurul care n-o să irosească banii moşteniţi,
îşi admiră colecţiade timbre. Nevastă-sa, ce să osă fie fiu-meu. E de ajuns să te uiţi la mutra lui,
mai zic, chiar dacă nu-i rău ca fizic, e de ca să înţelegi că nu simtenici măcar gustul de a
oprostie… […] Hm, ce aromă! Ciorbă de trăi. O să se limiteze la cumpărarea de timbre.
zarzavat, făcută de Iside. Bucateletrebuie gătite Timbrerare… bucăţele de hârtie colorată, de lipit
cum le găteşte ea. Cu pasiune. Trebuie să găteşti într-un album… Şi-aşa, eu m-amcanonit toată
cu entuziasmulcu care faci dragoste, asta e, viaţa pentru ca banii mei să folosească la
zarzavaturile tăiate bucăţele mici, mici detot… cumpărarea de timbre.Ce imoral! Ce tristeţe!...
mirodeniile, eh, mirodeniile…leuşteanul… Şi, până una alta, ăştia mănâncă.[…] Dar ce o fi
slănina prăjită şi ceapa tocatămărunt, mărunt… gătitatât de gustos, soră-mea Iside? Păi, sigur că
Când aduce ciorba ei de zarzavat la masă, în da, tocană de ciuperci. Una dinpasiunile mele.
toate odăile serăspândeşte un parfum care i-ar Te pomeneşti că a făcut-o ca să-mi cinstească
scula şi pe morţi… (se opreşte) Nu, e un fel de a amintirea! Unde ofi cumpărat ciupercile?... Pun
vorbi. Din păcate nu e decât un felde a vorbi. (se pariu că de la bătrânica aceea care treceregulat
uită la o tavă plină cutelegrame, aşezată pe pe aici… Eu am spus întotdeauna să nu le
noptieră, le răsfoieşte) Câte telegrame! Soluţia cumpere de la babă: nu vedebine, cum poate cu
ceamai uşoară ca să scapi de condoleanţe. Toţi vederea ei slabă, să deosebească o ciupercă
împărtăşesc durerea…participămişcaţi la doliul bună, de unaotrăvitoare? Pentru că, să ne-
familiei…deplâng dureroasa pierdere…se nţelegem, ciupercile astea… cât eram în viaţă,
asociază suferinţei…În realitate îi doare în cot! eumă pricepeam la ciuperci… au un miros
[…] Deh, ce să mai… (se întoarce din nou în special… Ar trebui să le atrag atenţia…Cum să
direcţia familiei) Mănâncă întruna,„dumnealor”! fac? Sunt mort. Şi-apoi, înfulecă, toţi, cu atâta
Frumos lucru, familia. Bietul bărbat munceşte poftă… Nevastă-mea seserveşte a doua oară…
toată viaţa, facesacrificii peste sacrificii, trudeşte fiu-meu repetă şi el… noră-mea tăvăleşte mieyul
şi trage căruţa, pentru familie, şi peurmă… de pâineîn farfurie, ca să strângă tot sosul…
poftim, iat-o familia! Nici nu apuci să mori de-a soră-mea parcă n-ar fi mâncat de-osăptămână…
binelea, că se şi adunăîn jurul mesei, şi ce fac? Cum de nu-şi dă nici unul seama? (urlând)
Mănâncă. Liniştiţi, senini, cu poftă de parcă eu Opriţi-vă! Atenţie! Atenţie! (fireşte, nu este
nuaş fi existat niciodată. Chiar dacă inima le e auzit; resemnat) Mâine, ziarele o să
zdrobită, pofta de mâncare nuşi-au pierdut-o, publiceştirea la cronica neagră : „ O întreagă
dimpotrivă: se gândesc la moştenire. Ei, da: un familie otrăvită cu ciuperci”. Bieţiide ei. Nu-şi
birou deavocatură, bine pus pe picioare… închipuie, în clipa asta, că o să ne vedem atât de
pachetul de acţiuni…cont curent înbancă… curând… Fără săaibă nici cel mai mic răgaz să
apartament în oraş…vilişoară la mare… Iată de se bucure de moştenire. Nici tu vizon… nici
ce am existat eu! Şifiindcă eram un gospodar tumobilă nouă… nici tu viaţă mondenă… nici tu
cam strict…fiindcă am pretins totdeauna timbre… Se spune că viaţa e plinăde neprevăzut.
anumiteeconomii…acum că eu nu mai sunt, Aşa o fi, dar ce să mai spunem despre moarte?...
domnii îşi trag sufletul. Nici nu le pasă demort, Frumoasăîncurcătură! Până la urmă, o să se
se gândesc la beneficiile lăsate lor de mortul ăsta amâne şi înmormântarea mea. Poate
nenorocit. Nevastă-meao să-şi cumpere un căSocietatea de Pompe Funebre face o reducere
pentru înmormântarea unei familiiîntregi… În cald… nefericirea mea, topita-nnefericirea
fond, ar fi o economie. Da, numai că la ce şi cui celorlalte! Oamenii de acolo, din oras, sunt o
ar servi o asemeneaeconomie, acum? (se uită, alta lume.
pe rând, lafiecare membru al familiei) Îmi pare
rău, dar mă văd nevoit să vă spun : „Pe curând!” Furgonulintra-n curte. Gerard. Gilbert!
( salută cu mâna, apoi îşireia poziţia iniţială de voi fi departe de voi, nu v-am vazut
cadavru). crescand.Cand o sa va revad?

Politistulspune incet: “Vreti o tigara?...


in principiu este interzisa, dar…” Asta maface sa
CIURUL smiorcai. Apoi: “Va e bine?”, “Da, imi este cat
se poate de bine. Suntcat se poate de moarta.”
Michael Azama
Usa sedeschide incetisor. Complet
“Ce-i cu telegrama asta?”, i-am singura. Pe fereastra vad un baiat, cu o paine
spusgardianei. subbrat. Nu voi mai vedea pe nimeni. Atatia ani
de inchisoare… Vei rezista,fetito, vei rezista!
“Cititi-o!”Si-am respirat adanc. Am ramas foarte
calma. “Nuuu!” cred ca am strigat. “Liniste!Sunteti in experienta
observationala pentru trei saptamani.” Ei
“Imi parerau, ” repeta. “E vorba de mama numesc astaprimire. Ciudata primire. Patul fixat
dumneavoastra”, a spus in cele din depodea, scaunul fixat de podea, geamurile
urma.Probabil am mai strigat o data. Nu stiu… batute-n cuie. Ghiseul pe undegardianul iti da de
apoi, cred ca am lesinat. mancare… Daca vezi o pasare, ai o zi
norocoasa.
Sunt atatia ani de cand astept. Nu-
imomentul sa renunt pentru cateva ore. E ciudat Cosmarul asta, mereu acelasi. Un
locul acesta intre doua lumi…curtea de onoare, barbatma tine de mana, iti seamana. Am un
inchisoarea, acest portic pe care nu l-am mai buchet de flori. Sunt fericita… ma conducepe
trecut deatatia ani. Porticul da in strada… strazile unui oras necunoscut. Deodata ma lasa
strada… si dispare la un colt. Ilcaut innebunita…
nimeni… alerg. Picioarele nu ma mai tin.
Nu-ti fie frica, fata mea. Spune-ti ca a iesi nu Noaptea cade dintr-odata ca la cinema.
inseamnanimic. Nu-i nimic. N-ar fi trebuit,
mama sa-mi faci o asemenea porcarie inseara Primulnostru vorbitor, Gerard. Eram
iesirii mele. acolo de trei ani. Eram coafata,
imbracata,aranjata. “Ia zi, te mariti azi, sau ce?”
Nicoleimi spunea: ”De-abia cand pui Nicole se distra.
piciorul afara incep sa curga belelele.”
- Maiceva decat asta, am vorbitor cu fiul
Tovarasamea de celula plange fara meu. Nu l-am vazut de trei ani.
zgomot. As mai fi ramas inca putin, chiar daca
pute.Aici se vorbeste, se rade, asta se smiocaie, - N-osa te recunoasca.
traiesti!
- Taci!ca mi-e frica!
Gamelele,sforile cu lenjerie de la un pat
la altul, povestile prostesti, parfumurile Si-apoi tu, tu ai vrut-o. Nu puteai fi decat al
dedouazeci de franci, paduchii. Da, eram aici la meu. E vinamea…. iau totul asupra mea…
fiecare act. Cel mai murder, cel mai dur. Mi-am impartit lucrurile ieri ac sicum as fi
Sangelevarsat, sangele inchegat pe tesatura. murit. Adio, va spun. Ah, in inchisoare este
amuzant. Oh, ce ne maidistram… Cand esti
Cuscaaia de la tribunal. Astept nefericita nu ai dreptul sa fii trista.
“MAXIMUM!” Iata ce te asteapta micuto…!
Mainile carese ridica, ce jura sa spuna adevarul, Clopotele de dimineata. Mila. Nuvreau sa ies,
ziaristii, sala plina, spectacolul asta!Iata viata usase deschide. Nu! Nu vreau! Mi se vor inapoia
mea vazuta in negru: “Inca de mica smulgea actele. Sa ma vad asa cum eramacum… Imi voi
capetele papusilor ei”“Domnilor, Curtea!” Toata pune taiorul. E din nou la moda. Va fi o batista
sala se ridica… alba lafereastra unei cellule… semnul de adio al
lui Nicole. Nu mai plange…
“Da!pentru vinovatie. Da! pentru
premeditare. Da! pentru premeditare. Gardianul va deschide larg usa cu cele doua
Maximum” Eimposibil! canaturi…

Maestre, spuneati zece ani cel mult! Nu voi intoarce privirea, asta poarta ghinion,voi
privi drept inainte spre oras. Mi-e frica. Asculta
“Cel putin scapati de pedeapsa pe viata, nuva acesti pasi pe culoar,vin, sunt pentru tine. Usati
plangeti!” se va deschide.

Va convine,domnilor ocnasi. Ridica-te si danseaza, danseaza!

Muncesc pe nimicsi nu fac niciodata greva.


Dar la familie v-ati gandit? “Familia, stiti,
oricum n-o intereseaza.”

Maintreb, de ce ies. In fond, cine ma


asteapta: niste pusti, care vor fi barbatein toata
firea si care nu vor mai avea nevoie de mine –
cine stie poate ii voiincurca.

S-ar putea să vă placă și