Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea “Științe economice”

Departamentul ”Contabilitate și Informatică Economică”

RABEI CRISTINA

INFLAŢIA ŞI CAUZELE EI

Conducător științific:

Hamuraru Maria

Chișinău 2018
CUPRINS

Pag.

Lista abrevierilor………………………….……………………………………………………3
Introducere.....................................................................................................................................4

I. Inflaţia şi cauzele ei: abordare teoretică ….............................................................................5

II. Importanţa evaluării inflaţiei şi particularităţile fenomenului inflaţionist în RM


…………………..............................................................................................................................7

Concluzii şi recomandări............................................................................................................12

Bibliografie...................................................................................................................................13

2
LISTA ABREVIERILOR

IPC – Indicele preţului de consum

PIB – Produs intern brut

BNM – Banca Naţională a Moldovei

BNS – Biroul Național de Statistică

3
INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei abordate. Una dintre cele mai mari probleme cu care
se confruntă economia unei ţări o constituie insflaţia. Aceasta reprezintă una dintre cele mai
importante forme de dezechilibru economico-social, fiind un fenomen studiat şi analizat în mod
complex în macroeconie. E de o importanţă deosebită să cunoaştem formele şi cauzele acesteia
pentru a putea elabora politici de combatere a inflaţiei, acesta fiind un obiectiv în continuă
realizare.

Gradul de studiere a temei. Studierea şi analiza fenomenlui inflaţiei prezintă o


importanţă majoră în economia unei ţări. Annual se efectează diverse studii şi cercetări pentru a
putea determina nivelul inflaţiei în cadrul economiei unei ţări. De asemenea, având ca bază
fenomenul inflaţiei se efectuează diverse cercetări statistice, speciliştii fiind în continuă studiere
a acestui aspect.

Scopul cercetării îl constituie determinarea tipologiei inflaţiei, studierea cauzelor


apariţiei inflaţiei, stdierea metodelor de măsurare a acesteia, precum şi analiza politicilor de
combatere a inflaţiei, cu propuneri şi concluzii proprii.

Obiectul de studiu îl reprezintă mediul economic al ţării, situaţia sa de echilibru sau de


dezechilibru economic. Lucrarea dată s-a elaborat prin intermediul următoarelor modalități de
cercetare: observația, compararea, analiza și sinteza, gruparea, selectarea, gruparea și altele. Sunt
prezentate date și sub formă tabelară.

Cuvintele cheie: inflaţie, indicele preţului de consum, echilibru macroeconomic,


hiperinflaţie, politici antiinflaţioniste.

4
I. INFLAŢIA ŞI CAUZELE EI: ABORDARE TEORETICĂ

Inflaţia este un proces de creştere continuă a nivelului mediu al preţurilor şi de


diminuare a puterii de cumpărare a monedei.

Când vorbim despre inflaţie, se are în vedere nu o oricare creştere a preţurilor, ci doar o
creştere a nivelului mediu al tuturor preţurilor.

Inflaţia este un dezechilibru macroeconomic şi se manifestă prin 2 tendinţe fundamentale:

1. Creşterea generală a preţurilor;


2. Deprecierea banilor.

Inflaţia, ca orice fenomen economic, are multiple cauze ce duc la apariţia lui. Ea se
manifestă ca un proces de creştere a preţurilor în lanţ; creşterea unor prodse atrag după sine
creşterea preţuurilor altor produse.

Inflaţia are următoarele forme:

1. Inflaţia latentă – se caracterizează printr-o creştere anuală a nivelului preţurilor cu 3-5%


şi se consideră că este favorabilă pentru creşterea economică;
2. Inflaţia moderată – care nu depăşeşte creşterea medie a preţurilor cu 5-20%; se
consideră că nu este favorabilă pentru o creştere economică;
3. Inflaţia galopantă - se caracterizează printr-o creştere de 20% şi mai mult a preţrilor pe
parcrsul anului. Are efecte negative aspra dezvoltării economice.
4. Hiperinflaţia – când ritmul anual de creştere a preţurilor atinge până la 100%. Este mai
rar întâlnită şi de obicei este generată de unele fenomene excepţionale ca: războaie,
calamităţi naturale ş.a.

Inflaţia poate fi măsurată:


 În mărime absolută;
 În mărime relativă.

În măriime relativă, inflaţia se exprimă prin diverse categorii de indici, unul dintre cei
mai importanţi fiind indicele preţlui de consum. Acesta exprimă modificarea medie ponderată a
cheltuielilor pe care o familie de talie mijlocie din mediul urban le face pentru asigurarea
mijloacelor de existenţă ( coş de consum).

5
Un alt indicator semnificativ este indicele general al preţurilor. Acesta caracterizează cel
mai bine caracterul inflaţionist.

Inflaţia are influenţe atât pozitive, cât şi negative asupra creşterii economice, asupra
întreprinderilor, cât şi asupra populaţiei.

O inflaţie ridicată frânează creşterea economică, hiperinflaţia induce recensiune, iar la un


nivel moderat, inflaţia în general antrenează efecte benefice. Însă, de cele mai multe ori, inflaţia
determină efecte negative, datorită consecinţelor negative asupra mediului economic şi social.

Inflaţia constituie un obiectiv major al politicilor macroeconomice din toate ţările cu


economie de piaţă. De aceea, politicile de combatere a inflaţiei sunt astfel elaborate încât să
stopeze inflaţia şi în acelaşi timp să permită creşterea economică şi limitarea şomajului.

Obiectivul principal al politicilor antiinflaţioniste este stabilitatea nivelului general al


preţurilor, însă într-o anumită economie deschisă schimburilor internaţionale, acest lucru nu este
suficient.

Mijloacele tradiţionale antiinflaţioniste consta în:

 Politici bugetar-fiscale
 Politici monetare
 Politici de preţuri

6
II. IMPORTANŢA EVALUĂRII INFLAŢIEI ŞI PARTICULARITĂŢILE
FENOMENULUI INFLAŢIONIST ÎN RM

Este bine cunoscut faptul că pe parcursul întregii perioade de tranziţie, economia


Republicii Moldova s-a confruntat cu dezechilibre inflaţioniste, care s-au manifestat începînd cu
anii 1990-1991 şi pînă în prezent, cu intensităţi diferite şi forme variate. În acest context, analiza
evoluţiei inflaţiei, precum şi a factorilor determinanţi ai acesteia în Republica Moldova este foarte
importantă, dar şi complicată datorită unor particularităţi specifice evoluţiei economiei naţionale
în această perioadă.

Din acest motiv, este necesar să menţionăm că toate analizele referitoare la evoluţia
inflaţiei şi procesului inflaţionist în Republica Moldova pentru perioada anterioară emiterii
monedei naţionale nu sunt tocmai relevante, din motivul existenţei în acei ani a unui haos
monetar, circulaţiei mai multor monede şi unor tendinţe crescătoare de pătrundere a dolarului
SUA pe piaţa autohtonă. În aceste condiţii Banca Naţională a Moldovei nu dispunea de
posibilitatea de a gestiona procesul circulaţiei monetare.

În Republica Moldova, indicatorul utilizat în politica monetară pentru măsurarea inflaţiei


este Indicele Preţurilor de Consum (IPC), care se calculează în baza unor ponderi a mărfurilor şi
serviciilor, ce intră în coşul de consum, ca modificare medie ponderată a nivelului preţurilor. IPC
nu poate servi ca reper în fundamentare adeciziilor de politică monetară, dat fiind faptul că
modificarea IPC indică însuşi modificarea costului vieţii sau a cheltuielilor finale ale
consumatorilor efectuate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în perioadele respective şi nu
poate fi corelat cu oferta de bani, deoarece masa monetară participă la realizarea tranzacţiilor cu
cantitatea totală de bunuri şi servicii din economie, dar nu doar cu cele care intră în coşul de
consum al populaţiei.

Din punct de vedere al nivelului inflaţiei înregistrate şi a situaţiei macroeconomice,


procesul inflaţionist poate fi divizat convenţional în cinci perioade, şi anume :

● Perioada I (1990-1993) – perioada slumflaţiei, caracterizată prin inflaţie înaltă (peste


100% anual) şi reducere substanţială a PIB-ului real (de circa 40.0 la sută). Perioada dată este
marcată de procesul de deschidere a economiei moldoveneşti, odată cu semnarea Decretului
Preşedintelui RM nr. 256 din 27 decembrie 1991 cu privire la liberalizarea preţurilor şi tarifelor şi
protecţia pieţei interne, ceea ce a condus pur şi simplu la un „boom” al preţurilor , vechiul sistem
de preţuri creând mari distorsiuni în economie. Aceasta, împreună cu întârzierea reformei

7
monetare şi emisiunea monedei naţionale, la 29 noiembrie 1993, au condus la rate enorme ale
inflaţiei şi anume de 1669,6 % în 1992 şi 2705,7%.în.1993;

Creşterea lunară a preţurilor în 1992

● Perioada II (1994-1999) – perioada stagflaţiei caracterizată prin inflaţie galopantă


însoţită de recensiune economică. Reducerea nivelului inflaţiei de la 23,7 % în 1995 până la 11,2
% în 1997 a constituit, totuşi, o tendinţă pozitivă în direcţia stabilizării leului moldovenesc. Însă
rata anuală a inflaţiei de 18,3 % care a fost înregistrată în anul 1998 a dat peste cap politica
fulminantă a BNM în această direcţie. În acest context, merită să specificăm că scăderea
periodică a nivelului inflaţiei a fost precedată de anumite fluctuaţii dure, uneori chiar galopante
precum ne-a demonstrat practica anilor 1998-1999 , unde nivelul ratei inflaţiei a variat între 18,3
% şi respectiv 43,3 %. Acest declin a survenit în cea mai mare parte ca urmare a crizei financiare
din Rusia;

●Perioada III (2000) – perioadă de dezinflaţie (de la 43,8 % la 18,4 %) şi începutul


stabilizării situaţiei macroeconomice în urma crizei financiare regionale din anul 1998;

●Perioada IV (2001-2002) – perioada dezinflaţiei rapide, manifestată printr-o micşorare


a preţurilor bunurilor şi serviciilor ce s-a încadrat în limitele de 4,4 – 6,3% . Nivelul ratei inflaţiei
pe perioada anilor 2000-2002 a înregistrat cele mai mici valori. Astfel în 2000 acesta a fost de
18,4% , în 2001- 6,3% , iar în 2002- de numai 4,4% (!) fiind în acelaşi timp cel mai redus nivel
din spaţiul postsovietic .

●Perioada V (2003-prezent) – perioada inflaţiei deschise , caracterizată printr-o


majorare anuală a preţurilor la bunuri şi servicii între 10-15% , cu excepţia anului 2003, când

8
rata inflaţiei atinge 15,7% . În vara anului 2003 preţurile au crescut spectaculos din cauza
anticipărilor inflaţioniste înalte legate de recolta proastă de cereale, contrazicând tendinţa de
descreştere din anii normali. A fost anul când s-a manifestat aşa numita „criză a pâinii”.
Totodată creşterea preţurilor din acest an mai pot fi puse şi pe contul majorării preţului la
resursele energetice , dar mai ales la gazul natural, pe pieţele internaţionale, de care e dependentă
şi RM.

Diagrama 1.

Inflaţia în Republica Moldova


120 1994
1995
100
1996
80
1997
60 1998

40 1999
2000
20
2001
0

Inflaţia în Repblica Moldova

Cauzele inflaţiei în RM

În Republica Moldova evoluţia preţurilor de consum este influenţată atât de factorii monetari
care se află sub controlul direct al BNM, cât şi de factorii nemonetari, cum ar fi preţurile
administrative, veniturile populaţiei şi productivitatea muncii, anticipările inflaţioniste, măsurile
de politică bugetară care nu sunt supuse controlului direct al BNM, dar care exercită o influenţă
semnificativă asupra cererii şi ofertei de bunuri şi servicii.

Inflaţia în RM demonstrează mai degrabă un pronunţat caracter sezonier, care se manifestă cu


stabilitate mai ales în perioadele ianuarie-aprilie şi august-octombrie al fiecărui an.

Acesta este legat de :


● dependenţa înaltă a economiei de sectorul agricol
● importul masiv
● pieţele emergente.

9
Aprecierea şi deprecierea monedei naţionale faţă de dolarul SUA , monedei euro,
etc.,de asemenea are o influenţă semnificativă asupra evoluţiei preţurilor mărfurilor şi serviciilor
comercializate pe piaţa Republicii Moldova, datorită faptului că influenţează direct costurile
importatorilor de bunuri şi servicii, iar ponderea produselor importate constituie o parte
importantă din consumul final.

Agenţii economici şi populaţia decid asupra cheltuielilor pe care intenţionează să le


efectueze pe baza aşteptărilor lor privind inflaţia. Astfel, aşteptându-se la o rată a inflaţiei
sporită, deci la creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor, agenţii economici şi populaţia tind să
deţină cât mai multe active reale (bunuri de consum durabile , stocuri de produse şi bunuri
capitale), stimulând astfel cheltuielile de consum şi investiţiile în bunuri reale, deci, cererea
agregată şi , respectiv volumul PIB.

Alţi factori, de natură nemonetară, de influenţă asupra indicelui preţurilor de consum în


perioada anilor 1994-2007 sunt:
● tarifele la energie electrică
● preţurile la combustibil
● preţurile la gaz
● nivelul salariilor nominale calculate
● preţurile la serviciile de transport - care au afectat direct sau indirect costurile de ..producţie
ale agenţilor economici şi ulterior, preţurile bunurilor şi serviciilor.

Problema prinipală legată de inflaţie care apare este determinarea acelui nivel al inflaţiei
care permite menţinerea unei rate stabile de creştere economică. În conformitate cu estimările
economiştilor contemporani, o rată a inflaţiei sub 10 % pentru ţările cu economie în tranziţie nu
exercită influenţe negative asupra creşterii economice, ci poate manifesta chiar un efect puţin
pozitiv.

Politica BNM în domeniul inflaţiei

Odată cu semnarea planului de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană , a apărut


necesitatea armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene.
Ca urmare a acestui fapt, precum şi a tendinţelor globale de dezvoltare continuă a Băncilor
Centrale, în luna iunie 2006 au fost introduse modificării în Legea cu privire la Banca Naţională
a Moldovei.

10
Conform modificărilor date , a fost stabilit noul obiectiv fundamental all Băncii
Naţionale, şi anume asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.
Prin modificarea obictivului fundamental al BNM s-a recunoscut caracterul preponderent
monetar al fenomenului inflaţiei pe termen lung şi s-au stabilit priorităţile politicii monetare şi
valutare ale Băncii Naţionale.

Astfel, Banca Naţională a fost obligată să identifice şi să întreprindă măsurile necesare pentru a
asigura şi a menţine stabilitatea preţurilor, condiţie necesară pentru asigurarea stabilităţii
macroeconomice.

În prezent, instrumentul principal pentru dirijarea proceselor inflaţioniste utilizat de către


BNM, este controlarea agregatelor monetare, care se efectuează prin sterilizarea masei monetare
excesive preponderent prin emiterea certificatelor BNM .
Totuşi controlarea agregatelor monetare reprezintă la moment pentru BNM un proces
destul de dificil, ca urmare a intrărilor masive de valută străină în ţară , dolarizării excesive şi
cotei majore a „numerarului în circulaţie” în baza monetară.
La fel, BNM nu dispune de o corelare sigură între evoluţia agregatelor monetare şi a
indicatorului inflaţiei.

11
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Conform experţilor economici, nivelul mic al inflaţiei din ultimii ani nu este o realizare a
economiei moldoveneşti, ci se datorează faptului că Guvernul comunist din RM a menţinut
artificial inflaţia la un nivel scăzut, apreciind moneda naţională, pentru a evita tensiunile sociale
într-un an preelectoral.

Concluziile experţilor nu sunt prea incurajatoare: soluţii pe termen scurt nu există,


Banca Naţională a Moldovei nu deţine toate pârghiile necesare pentru a controla inflaţia, iar
subiectul inflaţiei şi al aprecierii monedei naţionale va constitui unul de bază pentru speculaţii
politice în următoarele luni.

Printre soluţiile nemonetare recomandate pentru stabilizarea şi reducerea nivelului inflaţiei, în


studiu sunt menţionate :
● stabilirea unor marje ale profitului şi ale rentabilităţii pentru producători , cât şi a.merjelor de
profit la bunurile comercializate ce au o pondere mare în coşul de consum
● reducerea preţurilor reglementate
● restructurarea monopolurilor „Apa Canal” , „Termocom”, „Moldovagaz” etc.
● stimularea concurenţei şi competivităţii
● protejarea producătorilor interni
● reducerea cheltuielilor bugetare şi orientarea acestora spre investiţii publice care să ...stimuleze
potenţialul productiv.
Totodată, pe termen scurt, se recomandă promovarea unei politici flotante a monedei
naţionale, aprecierea leului fiind instrument de menţinere a inflaţiei.

În final, studiul menţionează că cea mai eficientă luptă împotriva inflaţiei este creşterea
economică . Dacă PIB-ul va creşte cu 1-2% mai repede decât inflaţia, atunci problema stabilităţii
preţului va fi rezolvată.

12
BIBLIOGRAFIE

1. Legea Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi;


2. Legea Nr. 179 din 21.07.2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii;
3. Platforma online a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, Document Excel:
„Indicatori vizând activitatea întreprinderilor mici și mijlocii în anul 2017”
4. Larisa Bugaian, „Antreprenoriat: Inițierea afacerii” , Chișinău, 2010
5. Drucker P., „Realitățile lumii de mâine”, Editura Teora, București, 1999
6. Zahiu L., Năstase M., „Economia întreprinderii”, Editura ASE, București, 2004
7. https://biblioteca.regielive.ro/referate/management/intreprinderi-mari-versus-firme-mici-si-
mijlocii-110679.html
8. http://economie-politica.blogspot.com/2008/12/business-mare-si-mic-avantaje-si.html

13

S-ar putea să vă placă și