GHIDUL

CADRULUI DIDACTIC
clasa pregătitoare

București, 2019
Editura Booklet Pentru comenzi:
www.booklet.ro tel: 021 430. 3095
021 440. 1002
e-mail: comenzi@booklet.ro

Redactor: Adina Lateș

Tehnoredactor: Monica Bîrlodeanu
Design și copertă: Anca Vrănescu

@Editura Booklet 2019

Toate drepturile asupra lucrării aparțin editurii
 Cuvânt-înainte

,,Învățătorul este acela care face să crească două idei acolo unde există
doar una."
Elbert Hubbard
,,Şcoala cea mai bună este aceea în care vezi alături de tine sufletele
care-ţi sunt ca fraţii şi surorile.”
Nicolae Iorga

„Se acordă mai multă importanţă omului care merge decât drumului pe
care îl urmează. Astăzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le
înăbuşă, le abate de la rolul lor simplificator şi le închide în impasul
hiperspecializării.
Inconvenientele tot mai evidente ale compartimentării, necesitatea din ce
în ce mai manifestă a unor perspective globale şi contestarea unui
devotament faţă de obiect care face ca omul să fie uitat, au dus treptat la
conceperea şi la promovarea a ceea ce s-a numit interdisciplinaritate.”
L. D’Hainaut

3
 Începând din anul școlar 2012-2013, în sistemul național, CLASA PREGĂTITOARE este
clasă a învățământului primar – conform art.23, al. 1 (b) din legea nr. 1 / 2011.

Această clasă are rolul ,,unei punți de legătură” între grădiniță și școală, facilitând
adaptarea și integrarea copiilor în mediul școlar. asta nu presupune că, deja, elevii ar trebui
să citească, să scrie și să socotească. trebuie, în schimb, să-și formeze diverse deprinderi
(de muncă), să se familiarizeze cu anumite lucruri care le vor ușura activitatea viitoare: se
vor citi povești, se va comunica, vor cânta, vor învăța să distingă dimensiuni ale lucrurilor,
forme, culori, să numere obiecte etc., folosindu-se cu precădere jocul.
Programele școlare pun accentul pe formarea de competențe specifice generale la
școlarul mic prin discipline de studiu noi: comunicare în limba română (clr), Matematica
și explorarea mediului (MeM), Dezvoltarea personală (Dp), Muzică și mișcare (MM), arte
vizuale și abilități practice (aVap). acestea vizează: dezvoltarea fizică, socio-emoțională,
cognitivă, a limbajului și a comunicării, dar și dezvoltarea capacităților și atitudinilor de
învățare, pentru asigurarea deopotrivă a bazelor de natură cognitivă, afectivă şi motivaţională.
conceperea unui curriculum reprezintă un demers complex, amplu şi dificil, care nu se
reduce la stabilirea obiectivelor, a conţinuturilor, a activităţilor, a metodelor şi criteriilor
de evaluare.
Bazele sale au fost puse de r. tyler, care consideră că un curriculum se bazează
structural pe finalităţi clare, conţinuturi atent selectate şi delimitate, mijloace (activităţi,
experienţe, materiale) bine precizate și pe modalităţi de evaluare.
Elevii trebuie să devină capabili să-şi organizeze şi să-şi ordoneze propria lor învăţare,
să înveţe singuri sau în grup şi să surmonteze dificultăţile pe care le întâlnesc în cursul
proceselor de învăţare. reușita ,,negocierii” curriculare ține în mare măsură de gradul de
structurare a conținutului proiectat, într-o viziune unitară, țintind anumite finalități.

Situaţii conflictuale cu părinții ce pot apărea și posibile modalități de rezolvare:

- reticențele părinților referitoare la programa clasei pregătitoare
(cauze: necunoașterea specificului clasei pregătitoare, lipsa de informare);
Remediere: explicarea elementelor de conținut si structura programei
- probleme privind procurarea de materiale pentru copii (cauze: obisnuința ca
materialele să fie furnizate de instituțiile de învățământ)
Remediere: explicarea necesității materialelor specifice școlii și nivelului de învățare al
elevului; proiecte prin comitetele de părinți sau cu alte organizații ale
comunităților

Soluții care pot duce la eficientizarea comunicării cu părinții elevilor ar putea fi:

- consultațiile individuale în cadrul orelor de consiliere și orientare (și nu numai);
- ședințe interactive părinți-elevi;
- ateliere de creație pentru părinți (organizarea unor activități extrașcolare unde sunt
invitați părinții).

Învățarea într-o manieră cât mai firească, naturală, pe de o parte, și, pe de altă parte,

4
învățarea conform unei structuri riguroase, sunt ,,extreme” care trebuie să coexiste în
curriculumul integrat. Desfăşurând activităţi integrate, elevul are posibilitatea de a-şi
exprima păreri personale, de a coopera cu ceilalţi în elaborarea de idei noi, în rezolvarea
sarcinilor, în argumentare, devenind mai activ şi câştigând mai multă încredere în sine. În
ce priveşte rolul cadrului didactic, acesta se transformă din ,,furnizor de informații” în factor
de sprijin, facilitator (îndrumător și coordonator), partener al elevului în demersul de joc
și învățare, călăuză pe ,,drumul” acestuia.

Dificultăţi şi limite ale activității integrate:

- dificultatea pregătirii cadrelor didactice care să predea într-o asemenea manieră;
- sistemul de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice din românia este
predominant axat pe predarea pe discipline, în funcţie de specializarea de pe diploma
de absolvire a facultăţii;
- imposibilitatea aprofundării de către elevi a cunoaşterii ştiinţifice specializate;
- lipsa de tradiţie pedagogică a integrării;
- ,,opoziţia” latentă sau activă a cadrelor didactice privind tendinţele integratoare.

Erori frecvente întâlnite în demersul evaluativ:

- în elaborarea testelor nu se ține cont de particularitățile de vârstă ale elevilor;
- depășirea cerințelor programei școlare;
- discriminarea în notarea elevilor;
- evaluarea cunoștințelor se face într-un mod ,,neînțeles” de elevi;
- nu li se explică modul de notare (descriptori/ bareme după care au fost evaluați).

Cele mai multe cauze care favorizează distorsiuni şi divergenţe în evaluarea educaţională
generate de comportamentul cadrului didactic sunt:
- neînţelegerea codului emitentului;
- timpul insuficient;
- sarcina neadaptată vârstei elevului;
- programa şcolară mult prea stufoasă;
- baza materială insuficientă a şcolii.

5
 ORDin nr. 3371 din 12 martie 2013
privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a Metodologiei privind
aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar
emitent: miniSteRuL eDuCaţiei naţiOnaLe
PuBLiCat în: mOnitORuL OFiCiaL nR. 192 din 5 aprilie 2013
În conformitate cu prevederile art. 64 - 68 din legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, în baza ordonanţei de urgenţă a guvernului nr.
96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice
centrale şi pentru modificarea unor acte normative, în temeiul prevederilor Hotărârii
guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului, cu modificările şi completările ulterioare.

PLanuL-CaDRu De învăţământ PentRu învăţământuL PRimaR

Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
limba și literatura
Limbă și 5 7 6 5 5
română1
comunicare
limbă modernă 1 1 1 2 2

Matematică și Matematică2 3 3 4 4 4
științe ale naturii Științe ale naturii 1 1 1 1 1
istorie - - - - 1
geografie - - - - 1
Om și societate
educație civică - - - 1 1
religie 1 1 1 1 1
educație fizică 2 2 2 2 2
Educație fizică,
sport și sănătate Joc și mișcare - - - 1 1
Muzică și mișcare 2 2 2 1 1
Arte arte vizuale și
2 2 2 2 1
Tehnologii abilități practice
Consiliere și Dezvoltare
2 1 1 - -
orientare personală
Numărul total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia școlii (opționale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22

*1) La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba
română.
*2) La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi
explorarea mediului.

6
 SCHema ORaRă PentRu CLaSa PReGătitOaRe
Nr. de ore conform
Aria curriculară Disciplina Nr. de ore
planului cadru
comunicare în limba
Limbă și 5 5
română
comunicare
limba modernă 1 1
Matematică şi Matematică şi
4 4
științe ale naturii explorarea mediului
Om şi societate religie 1 1

Educație fizică, educație fizică 2 2

sport şi sănătate Muzică și mișcare 2 2

Arte arte vizuale și abilități

2 2
Tehnologii practice

Consiliere și
Dezvoltare personală 2 2
orientare
Numărul total de ore trunchi comun 19 19
Curriculum la decizia școlii (opționale) 0-1 1
Număr minim de ore pe săptămână 19
Număr maxim de ore pe săptămână 20
Total ore pe săptămână: 20

7
 STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2019-2020
Școala va începe pe 9 septembrie 2019 și se va încheia pe 12 iunie 2019. Anul şcolar
2019 – 2020 are 35 de săptămâni de cursuri.
SemeStrul I are 15 săptămâni dispuse în perioada 9 septembrie 2019 – 20 decembrie 2019,
astfel:
Cursuri – luni, 9 septembrie 2019 – vineri, 20 decembrie 2019
În perioada 26 octombrie – 3 noiembrie 2019, clasele din învăţământul primar şi
grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 21 decembrie 2019 – duminică, 12 ianuarie 2020
SemeStrul al II-lea are 20 săptămâni dispuse în perioada 13 ianuarie 2020 – 12 iunie 2020,
astfel:
Cursuri – luni, 13 ianuarie 2020 – vineri, 3 aprilie 2020
Vacanţa de primăvară – sâmbătă 4 aprilie 2020 – marți, 21 aprilie 2020
Cursuri – miercuri, 22 aprilie 2020 – vineri 12 iunie 2020
Vacanța de vară – sâmbătă, 13 iunie 2020 – duminică, data din septembrie 2020 la
care vor începe cursurile anului școlar 2020-2021.
Programul național „Școala Altfel” se va desfășura în perioada 7 octombrie 2019 –29
mai 2020, pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la
decizia unității de invățământ.

8
 PRezentaRea auxiLiaReLOR Și ReCOmanDăRi
Auxiliarele permit abordarea integrată și interdisciplinaritatea între materiile predate
la clasa pregătitoare. temele și exercițiile propuse se bazează pe comunicarea în diferite
contexte de viață, stimulează învățarea prin joc, trezește curiozitatea copilului. grafica
este adaptată nivelului de vârstă, iar sarcinile de lucru sunt prezentate gradual. toate
informațiile sunt structurate într-un singur caiet.
caietele sunt utilizate de către elevi în activitatea de la clasă, fiind un real suport
pentru învățător, prin punerea împreună și, mai ales, în ordine logică și firească, a temelor
urmărite de programa școlară, pentru un demers educațional fluent și coerent.
sunt realizate astfel încât elevului să îi fie ușor să identifice și să înțeleagă sarcinile
de lucru, prin raportare la ilustrații, care reprezintă elementul de bază pentru învățare,
școlarul neștiind încă să citească. ilustrațiile comunică cerința exercițiilor, permit
înțelegerea și rezolvarea acestora, dar în același timp constituie un element ludic, pentru
bucuria copilului.
se propune o modalitate flexibilă de realizare a activităților − materialele nu sunt
modele fixe, standardizate. sarcinile sunt prezentate gradual și pot fi adaptate la nivelul
de dezvoltare al fiecărui elev.
Ghidul metodologic vine în ajutorul cadrului didactic prin planificarea calendaristică
realizată integrat, precum și printr-un opis al activităților pe săptămâni și unități de
învățare.
cele cinci unități de învățare sunt susținute de materiale ajutătoare orientative:
povești, desene, poezii sau cântecele.
auxiliarele sunt și un excelent suport pentru lucrul acasă în vederea consolidării sau
recapitulării cunoștintelor predate la clasă de către profesor (în lipsa manualelor școlare
pe care elevii le primesc începând cu clasa i).
la ,,Comunicarea în limba română”, sarcinile pe care trebuie să le rezolve copiii sunt
axate pe elemente de construcție a comunicării, specifice vârstei: imagini, întrebări, audierea
de texte pentu înțelegerea mesajului, repovestirea unor fragmente, numirea de personaje,
realizarea de dialoguri pe diferite teme (reale sau simulate), reformularea mesajelor,
executarea unor comenzi simple, reguli ale jocurilor.
se va accentua cunoașterea și rostirea sunetelui de început/ final, a silabelor unui
cuvânt și a numărului de cuvinte dintr-un enunț/ propoziție, stabilirea numărului de
cuvinte și al locului cuvântului în propoziție, exerciții de îmbogățire și activizare a
vocabularului (sinonime, antonime omonime), punerea în concordanță a cuvântului cu
imaginea, participarea la jocuri de tip vorbitor-ascultător, desenarea unor obiecte ș.a.
se vor desfășura activități în perechi, în grup/ echipă, jocuri de rol (De-a...), exerciții de
stimulare a creativității.
se vor realiza exerciții de tipul citire – scriere prin: scrierea elementelor grafice care intră
în componența literelor de mână: linii, puncte, basonașe, ovale, semiovale, zale, bucle,
nodulețe pe suport de hârtie (liniat și neliniat), reprezentarea grafică a propoziției,
cuvântului, silabei, sunetului; despărțirea în silabe a cuvintelor, recunoașterea sunetului nou;

9
identificarea literei prin încercuire/ subliniere în cuvinte și propoziții date, trasarea
(desenarea) literelor de tipar după contur sau unirea punctelor (folosind instrumente diferite
de scris), desenarea literelor de tipar în spațiul dat.
la ,,Matematică și explorarea mediului”, s-a avut în vedere ca temele alese să fie
accesibile, să aibă legătură cu mediul apropiat al copilului, axarea activităților în special
pe descoperiri proprii/ individuale, dezvoltarea unor deprinderi și capacități de investigare
asupra mediului înconjurător și cunoașterii realității.
se folosește, de asemenea, abordatea integrată. activitățile de învățare au ca sprijin
elementele de le textele suport al ghidului. Concentrul numeric de operare este 0-31.
conținuturile se referă la:
 recunoașterea, formarea, citirea, scrierea cu cifre, compararea și ordonarea
numerelor, în etape: de la 0 la 10, de la 10 la 20, de la 20 la 31;
 efectuarea de adunări și scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/ extragerea a
1-5 elemente dintr-o mulțime dată, folosind numărarea de obiecte sau imagini,
calculatorul, metoda balanței;
 rezolvarea de probleme în care intervin operații de adunare sau scădere cu 1-5
unități în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor, folosind jocuri de rol care să îi pună în
situații întâlnite în viața reală („la cumpărături”, „În parc” etc.).
 realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenționale
în probleme–joc simple, de tip: venituri–cheltuieli, cu numere din concentrul 0-31 („la
magazin”, „În parcul de distracții” etc.).
elemente intuitive privind:
 științele vieții (corpul omenesc, plante și animale, hrana ca sursă de energie,
condiții de viață);
 științele pământului (pământ - Univers);
 științele fizicii (forțe și mișcare, forme de transfer de energie).
se recomandă achiziționarea/ utilizarea mijloacelor de învățământ de ordin tehnic:
aparate electrice, de redare vizuală și sonoră, cD-uri (softuri educaționale), imagini, planșe,
baterii etc.
la ,,Dezvoltarea personală”, auxiliarul este structurat pe trei părți principale:
1. autocunoaștere și stil sănătos de viață
2. Dezvoltare emoțională și socială
3. aspecte specifice organizării învățării și pregătirii pentru viață a școlarului mic
aceste părți ale auxiliarului au fost adaptate celor 5 unități de învățare propuse în
planificarea integrată în conformitate cu opisul pe care îl cuprinde ghidul. De asemenea,
se vor adapta/ folosi textele–suport existente (sau alese de învățători) la tematica
respectivă.
Dirijarea învățării va urmări ca elevii să-și exprime opinii. se vor ,,corecta” anumite
comportamente și idei, nu ale colegilor sau ale altor persoane în cauză. Vor fi expuse (și
însușite) clar regulile unei discuții: exprimarea opiniei și ascultarea interlocutorului etc.
imaginile și desenele conținute de auxiliar se pot constitui și în activități de evaluare.
auxiliarul ,,Muzică și mișcare” pentru clasa pregătitoare le oferă celor mai mici dintre
școlari posibilitatea de a face cunoștință cu lumea sunetelor și a dansului. caietul cuprinde

10
și partituri ale cântecelelor, fiind întocmit în așa fel încât să vină atât în sprijinul
învățătorului cât și al părinților.
prin intermediul activităților variate, al jocurilor, al ghicitorilor și al imaginilor
sugestive experiența învățării devine distractivă și captivantă.
se realizează introducerea copiilor în sfera muzicii și mișcării pentru conștientizarea
elementelor de limbaj muzical:
• să diferențieze sunetele muzicale de cele vorbite sau instrumentale;
• să diferenţieze în cânt calităţile sunetelor muzicale (durată, înălţime, intensitate);
• să dezvolte capacităţi interpretative vocale şi instrumentale;
• să cânte (după auz) individual şi în grup, cântece la unison;
• să acompanieze ritmic interpretarea vocală;
• să marcheze duratele prin bătăi în palme, paşi, instrumente de percuţie, jucării;
• să exprime duratele sunetelor prin silabe ritmice (pas, iute, rar);
• să cânte în grup, solistic, în dialog şi alternanţă;
• să interpreteze cu voce şi acompaniament ritmic (de jucării sonore sau instrumente
de percuţie);
• să practice jocuri cu melodii, exteriorizându-şi propriile trăiri.

auxiliarul pentru ,,Arte vizuale și abilități practice” stimulează învățarea în manieră

integrată, conținuturile fiind structurate pentru 5 unități de învățare și gândite din
perspectiva învățării prin joc. Va sugera copilului că orice hârtie are o poveste.
Înțelegerea sarcinilor de lucru este facilitată de prezența simbolurilor/ desenelor
sugestive. acestea, ample și atractive, susțin învățarea prin descoperire.
temele sunt înlănțuite gradat și au legătură cu experiența de viață a școlarului mic.
prin parcurgerea acestor unități ale caietului, micii școlari vor învăța să realizeze
colaje, vor construi, vor face origami, vor modela diferite materiale, vor desena și picta,
pășind astfel în lumea fascinantă a formelor și a culorilor.
activitățile variate (individuale, de grup, joc, experiment, portofoliu) implică toate
procesele psihice – atenția, imaginația, gândirea, limbajul; paginile de recapitulare sunt
realizate sub formă de joc.
Curriculumul integrat presupune o anumită modalitate de predare și o anumită
modalitate de organizare și planificare a instruirii şi produce o interrelaţionare a
disciplinelor sau obiectelor de studiu, astfel încât să se răspundă nevoilor de dezvoltare
ale elevilor.
Cei patru piloni ai învățării: a învăţa să ştii; a învăţa să faci; a învăţa să munceşti împreună
cu ceilalţi; a învăţa să fii – cer proces educaţional organizat astfel încât să traverseze
barierele obiectelor de studiu, predarea şi învăţarea sunt văzute din perspectivă holistică,
reflectând lumea reală, care este interactivă.
Auxiliarele sunt editate în așa manieră, încât să se realizeze abordarea tematică,
integrată, transdisciplinară, holistică a conținuturilor programei școlare și abordarea
diversificată a strategiilor de predare – învățare – evaluare.
Instruirea integrată se referă la o anumită modalitate de predare, de organizare si
planificare a instruirii care produce o interrelationare a disciplinelor sau a obiectelor de

11
 studiu, astfel încât vine în întâmpinarea nevoilor de dezvoltare ale elevilor, ajută la crearea
de conexiuni între ceea ce învaţă si experienţele lor prezente si trecute.
Particularităţi ale învăţării integrate: interacţiunea obiectelor de studiu; centrarea pe
activităţi integrate de tipul proiectelor; relaţii între concepte din domenii diferite;corelarea
rezultatelor învăţării cu situaţiile din viaţa cotidiană; rezolvarea de „probleme” – cea mai
importantă forţă motrice a integrării, relevanţă practică.
este necesar să formăm la elevi capacitatea de a realiza transferuri rapide și eficiente
între discipline, de a colecta, sintetiza si de a pune la lucru împreună cunoştintele
dobândite prin studierea disciplinelor școlare.
accentul, la clasa pregătitoare, trebuie să fie pus pe :
Metode active – participative care determină copilul să exploreze și să devină
independent, respectând totodată diferențele individuale, interesele, abilitățile și
capacitățile fiecăruia.
aceste diferențe trebuie luate în considerare când facem proiectarea activităților.
cunoașterea experienței de viață a fiecăruia, a experienței de învățare sunt necesare, de
asemenea, pentru adaptarea sarcinilor individuale.
activitățile de învățare se pot desfășura cu întreaga clasă, fie pe grupuri mici (echipe),
fie individual.
Interacțiunile învățător – elev (adult copil) trebuie să se realizeze atât în relație cu
managementul comportamentului social, cât și în legătură cu stimularea limbajului, mai
ales al celor ce ,,vorbesc mai puțin”.
Dintre mijloacele de realizare amintesc: jocul didactic, povestirea, exercițiile cu
materiale individuale, lectură după imagini, observări ale materialelor, vizionări de filmulețe,
construcțiile, convorbirea, cântarea în colectiv/ individuală, convorbirea, creare de povestiri,
memorizări ș.a.
Jocul este forma de învățare decisivă pentru formarea, educarea și dezvoltarea
copilului. este cea mai naturală formă de învățare și exprimare a conținutului psihic al
fiecăruia.
Jocul utilizat în procesul de învăţământ dobândeşte funcţii psihopedagogice
semnificative, asigurând participarea activă a elevului la lecţii, sporind interesul de
cunoaştere faţă de conţinutul lecţiei. această metodă dinamizează acţiunea didactică prin
intermediul motivaţiilor ludice care sunt subordonate scopului activităţii de predare-
evaluare într-o perspectivă pronunţat formativă.
 Jocuri senzoriale (auditive, vizuale, motorii, tactile),
(de observare, de dezvoltare a limbajului, de stimulare a cunoaşterii interactive)
 Jocuri după conţinutul instruirii:
(matematice, muzicale, sportive, literare/ lingvistice)
 Jocuri după formă de exprimare:
(simbolice, de orientare de sensibilizare, conceptuale, jocuri-ghicitori, de
cuvinte încrucişate, spontane)
- după resursele folosite:
(materiale, orale, pe bază de întrebări, pe bază de fişe individuale, pe
calculator)

12
 - după competenţele psihologice stimulate:
(jocuri de mişcare, de observaţie, de imaginaţie, de atenţie, de memorie, de
gândire, de limbaj, jocuri de creaţie.)
Evaluarea la nivelul clasei pregătitoare Nu se face prin calificative. trebuie să urmărim
progresul copilului în raport cu el însuși. Demersul de evaluare a elevilor presupune,
printre altele, aplicarea unor metode și instrumente de cunoaștere: metoda observației,
metoda convorbirii, metoda biografică, metoda analizei produselor.
cele mai uzuale metode pe care le putem utiliza la clasa pregătitoare sunt ,,metoda
observației sistematice” și ,,portofoliul personal”.
Înregistrarea datelor se face pe baza unei grile de observație care sistematizează
obiectivele urmărite.
este important însă să notăm în grila de evaluare doar comportamentul elevului fără
a face judecăți de valoare.
pentru o evaluare corectă trebuie să ținem seama de cel puțin trei funcții ale acesteia:
măsurare (ce a învățat copilul?), predicție (este ,,dezvoltat” suficient pentru a face față
activității școlare viitoare?) și diagnoză ( ce anume frânează dezvoltarea copilului?)

mult succes!

13
 DeSPRe PROGRameLe ȘCOLaRe

programele disciplinelor sunt elaborate potrivit unui nou model de proiectare

curriculară, centrat pe competenţe. construcţia programelor este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului din ciclul primar. Din perspectiva
disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite
accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea
personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
n Notă de prezentare

n competenţe generale

n competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

n conţinuturi

n sugestii metodologice

COMPETENŢELE sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini

dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau
a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei jalonează achiziţiile elevului
pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. pentru realizarea
competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care
valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate
unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului
pentru dobândirea competenţelor de bază.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice,
precum şi elemente de evaluare continuă.

14
 COmuniCaRe în LimBa ROmână

Conținuturile învățării sunt dirijate către:

 comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
 citire/ lectură - scriere/ redactare
 elemente de construcţie a comunicării
propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. se urmăreşte astfel realizarea
unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute
de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev.
includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o
perspectivă nuanţată a curriculum-ului la acest nivel de vârstă. este necesară o abordare
specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere
în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul
de achiziţii variate ale elevilor.
curriculum-ul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe
comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral
şi scris precum şi cele de exprimare orală şi scrisă.
actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă,
centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o
experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se
continuă până în clasa a ii-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin
valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor
afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

15
 matematiCă Și exPLORaRea meDiuLui

Conținuturile învățării se referă la:

 Numere
 Figuri şi corpuri geometrice
 Măsurări
 Date
 Ştiinţele vieţii
 Ştiinţele pământului
 Ştiinţe fizice
Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu
disciplinele studiate până în prezent în clasele i şi a ii-a din învăţământul primar. În
planul-cadru de învăţământ, disciplina Matematică şi explorarea mediului face parte din
aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii, realizând o abordare integrată a
conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale naturii, pentru care sunt
alocate, la clasa pregătitoare şi clasa i, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a ii-a, 5 ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor
elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
▪ o învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru
elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere.
▪ contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte
profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.
▪ armonizarea celor două domenii – matematică şi ştiinţe – permite folosirea mai
eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.
studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare,
se continuă până în clasa a ii-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor,
precum şi a celorlalte achiziții dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei
specifice vârstei acestora, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi
acţionale ale formării personalităţii lor. programa de Matematică şi explorarea mediului
pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să promoveze un demers didactic
centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de vârstă mică, în scopul
construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.

16
 DezvOLtaRea PeRSOnaLă

În planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria

curriculară Consiliere şi orientare, având alocate două ore pe săptămână în clasa
pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele i şi a ii-a.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului,
organizate pe următoarele domenii:
 autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
 Dezvoltare emoţională şi socială
 aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic
Disciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop
dezvoltarea capacităţii elevului de autocunoaştere şi de a-şi exprima într-o manieră
pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi
comunicare, reflecţiile cu privire la învăţare. În cadrul disciplinei, se formează în primul
rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine,
starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor.

17
 muziCă Și miȘCaRe

Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului

pentru familiarizarea cu elemente de bază ale muzicii şi mişcării. ele sunt grupate astfel:
 cântare vocală
 cântare instrumentală
 elemente de limbaj muzical
 Mişcare pe muzică
Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat.
principalele motive care au determinat abordarea integrată a acestei discipline
sunt următoarele:
▪ învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru
elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere;
▪ contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte
profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate;
▪ abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte
flexibilitatea interacţiunilor;
▪ asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de
vârstă ale copiilor, iar pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii
dezvoltării fizice armonioase, a coordonării motrice, a dezvoltării simţului estetic, a
dezvoltării afective şi dezvoltării intelectuale.
În clasa pregătitoare, clasa i şi clasa a ii-a, disciplina Muzică şi mişcare vizează un
parcurs educativ specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale.
Asocierea muzicii şi a mişcării la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva
avantaje, prezentate mai jos.
▪ stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia
spontană şi naturală a copilului este mişcarea. respectând acest specific, combinarea
audiţiei şi a cântecului cu mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta
o practică muzicală tip joc, consonantă cu caracterul sincretic al activităţii şcolarului
mic.
▪ reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în
spaţiul şcolar să înveţe prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică
exprimarea personală şi creativă.
▪ pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră
intuitivă, accesibilă. studiul disciplinei Muzică şi mişcare, început în clasa pregătitoare,
se continuă până în clasa a iV-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor prin
valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor
afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.

18
 aRte vizuaLe Și aBiLități PRaCtiCe

Conținuturile învățării sunt grupate astfel:

 Desen
 pictură
 Modelaj
 textile şi hârtie
 construcţii
 Foto-video
Și disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu
disciplinele studiate până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată,
situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Tehnologii. În planul-cadru de învăţământ,
disciplina are alocate două ore pe săptămână la clasa pregătitoare.
Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie,
scenografie, ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică,
arta tiparului, sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. toate
acestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan se raportează la ele. abordarea
doar a artelor plastice limitează sfera preocupărilor şi intereselor copiilor.
cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie
specifice limbajului vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente
şi corecte.
se mută accentul de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi
practice, pe formarea caracterului. reprezentanţii ,,Şcolii Active” considerau că
practicarea îndelungată a lucrărilor manuale este o adevărată şcoală de cultură morală,
întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea armonioasă de
priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă.
expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi
îmbinarea acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept consecinţă
creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea îndemânării şi încrederii în variate posibilităţi
de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şi semeni.
activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline
integrate ajută la dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii, având implicaţii importante în
formarea deprinderilor corecte de scris şi de executare a diverselor tehnici specifice
artelor vizuale.
Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi
esenţiale pentru dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului
artistic şi valoarea estetică a lucrurilor utile.
studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte și dezvoltarea progresivă
a competenţelor specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi
prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii
acestora.

19
 COmPetențe GeneRaLe/ SPeCiFiCe

A. COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ (CLR)

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
1.1. identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;
1.2. identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar;
1.3. identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a
cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar;
1.4. exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de
comunicare cunoscute.
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple;
2.2. transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin
mesaje scurte;
2.3. participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală;
2.4. exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru
comunicare.
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
3.1. recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari
şi mici de tipar;
3.2. identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări,
fenomene, evenimente familiare;
3.3. identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate
imediată, din universul familiar;
3.4. exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv,
manifestând interes pentru lucrul cu cartea.
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.1. trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate;
4.2. redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare;
4.3. exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor
neconvenţionale.

COnținutuRi utiLizate PentRu DezvOLtaRea COmPetențeLOR SPeCiFiCe

▪ Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune):
- acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect,
o persoană, a formula o rugăminte
- cuvântul. propoziţia/ enunţul
- Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate
- Dialogul
- Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei,
prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală
20
 - Forme ale discursului oral
- povestirea după imagini, citire/ lectură
- cartea–coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii
- literele mici şi mari de tipar
- simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de
pietoni etc.
- citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
- propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
- Formularea de propoziţii cu suport intuitiv
- ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv
▪ Scriere/ redactare:
- elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte,
bastonaşe, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţe
- Desenarea literelor de tipar
- simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
- scrierea funcţională folosind desene, simboluri
- Felicitarea
- Biletul
▪ Elemente de construcţie a comunicării:
- Vocabular
- cuvântul
- cuvinte cu sens asemănător
- cuvinte cu sens opus
- Fonetică
- sunete specifice limbii române
- Despărţirea cuvintelor în silabe
- cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi
sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe,
ghi

B. MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI(MEM)

1. utilizarea numerelor în calcule elementare
1.1. recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31;
1.2. compararea numerelor în concentrul 0-31;
1.3. ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziţionarea pe axa
numerelor;
1.4. efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/ extragerea
a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată;
1.5. efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare şi reprezentări
obiectuale în concentrul 0-31;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +, –) în

21
rezolvarea şi/ sau compunerea de probleme.
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
2.1. orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/ direcţii precizate, folosind
sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga,
dreapta, orizontal, vertical, oblic;
2.2. identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc)
şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în
mediul înconjurător.
3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din mediul apropiat
3.1. Descrierea unor fenomene/ procese/ structuri repetitive simple din mediul
apropiat, în scopul identificării unor regularităţi;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar;
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun,
reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu”;
4.2. identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…” între două evenimente
succesive.
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
5.1. sortarea/ clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat;
5.2. rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu
1-5 unităţi în concentrul 0-10, cu ajutorul obiectelor.

COnținutuRi utiLizate PentRu DezvOLtaRea COmPetențeLOR SPeCiFiCe

▪ Numere:
- Numerele naturale 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre),
comparare, ordonare: de la 0 la 10, de la 10 la 20, de la 20 la 31
- adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, prin numărare
- adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 fără şi cu trecere peste ordin, prin
numărare/ cu suport intuitiv
- probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu
suport intuitiv
▪ Corpuri geometrice:
- orientare spaţială şi localizări în spaţiu
- repere/ direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele,
sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
- Figuri plane/ 2D (pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc) denumire, conturare
- corpuri/ 3D (cub, cuboid, sferă) denumire
▪ Măsurări:
- lungime – unităţi nonstandard
- timp – ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare
- anotimpurile: denumire, ordonare
- Bani – leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei)

22
 - schimburi echivalente valoric în concentrul 0-31
▪ Date:
- colectarea şi gruparea datelor
▪ Ştiinţele vieţii:
- corpul omenesc
- părţi componente şi rolul lor
- simţurile
- igiena corpului
- Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena
alimentaţiei
- plante şi animale
- părţi componente
- Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare
- condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)

▪ Ştiinţele Pământului:
elemente intuitive privind:
- pământul
- prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.)
- Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet
- Universul, pământul, soarele şi luna: recunoaştere în modele simple
▪ Ştiinţele fizicii:
- Forţe şi mişcare
- efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere
- Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere
- Forme şi transfer de energie
- electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în
mânuirea aparatelor electrice
- Unde şi vibraţii: producerea sunetelor

C. DEZVOLTARE PERSONALĂ (DP)

1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă
de ceilalţi
1.1. identificarea unor trăsături personale elementare;
1.2. identificarea unor obiecte şi activităţi simple de igienă personală;
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu adulţi cunoscuţi și copii
2.1. recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii simple, familiare;
2.2. identificarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară;
2.3. explorarea caracteristicilor fiinţelor şi obiectelor preferate şi a interacţiunii
simple cu acestea;

23
 3. utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar
3.1. identificarea unor rutine în activitatea şcolară;
3.2. aplicarea unor tehnici simple care sprijină învăţarea şi succesul şcolar;
3.3. identificarea hobby-urilor, jocurilor şi activităţilor preferate.
COnținutuRi utiLizate PentRu DezvOLtaRea COmPetențeLOR SPeCiFiCe
▪ Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos:
- autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi
- igiena personală
▪ Dezvoltare emoţională şi socială:
- trăire şi manifestare emoţională, starea de bine
- comunicare şcolară eficientă
– interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
▪ Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic:
- rutine şi sarcini de lucru
- abilităţi şi atitudini de învăţare
- explorarea meseriilor

D. ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE (AVAP)

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
familiare
1.1. sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/
modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar;
1.2. identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în
spaţiul înconjurător;
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple,
exprimate vizual;
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare
diverse
2.1. observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul
familiar;
2.2. exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor
vizuale;
2.3. realizarea de aplicaţii/ compoziţii/ obiecte/ construcţii simple, pe baza
interesului direct;
2.4. transformarea unui material prin tehnici simple;
2.5. exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin efort propriu;
2.6. participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se
asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică.

COnținutuRi utiLizate PentRu DezvOLtaRea COmPetențeLOR SPeCiFiCe

▪ Desen:
- Materiale şi instrumente: hârtie, diverse obiecte, creion grafit, creioane colorate
(opţional: pc, tabletă)

24
 - tehnici de lucru
- linie modulată, repetiţie
- elemente de limbaj plastic: linia, punctul, forma (fără terminologie)
- sugestii de creaţii/ produse ale activităţii: desen liber, decoraţii simple
▪ Pictură:
- Materiale şi instrumente: acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete,
pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, pc, tabletă
- tehnici de lucru: pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare, pulverizare
- elemente de limbaj plastic: pata
- sugestii de creaţii/ produse ale activităţii: compoziţii
▪ Confecţii şi jucării:
- Materiale şi instrumente: hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece,
ramă de ţesut, cretă, materiale din natură (frunze/ petale uscate, ghinde)
- tehnici de lucru: origami, tangram, croit, cusut
- elemente de limbaj plastic: punct, linie, nod, formă
- sugestii de creaţii/ produse ale activităţii: obiecte decorative şi de îmbrăcăminte
pentru păpuşi
▪ Modelaj:
- Materiale şi instrumente: plastilină, presare, modelare liberă
- elemente de limbaj plastic
- Formă
- sugestii de creaţii/ produse ale activităţii: obiecte decorative, figurine etc.
▪ Colaj:
- Materiale şi instrumente: foarfece, lipici, fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite
obiecte
- tehnici de lucru: mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire,
răsucire, lipire
- elemente de limbaj plastic: formă, volum
- sugestii de creaţii/ produse ale activităţii: obiecte decorative, bijuterii, spaţii,
jucării, instalaţii, figurine etc.
▪ Foto-film:
- Materiale şi instrumente: aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto,
pc, tabletă), filme, fotografii
- sugestii de creaţii/ produse ale activităţii: vizionarea unor filme şi fotografii;
realizarea unor fotografii

E. MUZICĂ ȘI MIȘCARE (MM)

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
1.1. receptarea unor sunete din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi
contrastante;
1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite sau cântate;
1.3. receptarea sunetelor emise de jucăriile muzicale şi percuţia corporală;

25
 1.4. receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între Do1-la, cu o structură
ritmico-melodică asemănătoare cântecelor din folclorul copiilor;
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
2.1. cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text;
2.2. cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul liber;
2.3. emiterea unor onomatopee asemănătoare cu sunetele din mediul înconjurător,
cu durate şi intensităţi diferite;
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,
individual sau în grup
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de
exprimare;
3.2. executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu, din folclorul
copiilor;
3.3. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător, pentru
acompanierea cântecelor;
3.4. improvizarea unei combinaţii ritmice asemănătoare celor din folclorul copiilor
şi asocierea acesteia cu mişcări adecvate.
COnținutuRi utiLizate PentRu DezvOLtaRea COmPetențeLOR SPeCiFiCe
▪ Cântare vocală:
- cântarea vocală în grup şi individual
- poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea
▪ Instrumentală:
- percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.)
- Jucării muzicale improvizate
- Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne)
- cântarea cu acompaniament
- acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic
- acompaniament de jucării muzicale realizat de copii
▪ Elemente de limbaj muzical:
- timbrul
- sunete din mediul înconjurător
- sunete vocale (vorbite sau cântate)
- sunete muzicale instrumentale
- ritmul
- sunete lungi/ scurte
- Melodia
- genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde
– interpretarea
- Nuanţe: tare/ încet/ mediu
- cântec vesel/trist

26
 ▪ Mişcare pe muzică:
- Mişcări libere pe muzică
- Mişcări sugerate de textul cântecului

SuGeStii metODOLOGiCe

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei

şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare – învăţare –
evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline. copilul va învăţa, prin metode
adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această
etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
la acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor
conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând
contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.
Strategii și metode de predare integrată
la baza proiectării efective a activităţilor de învăţare ce urmăresc realizarea
competenţelor de comunicare trebuie să stea metodologia interactivă. aceasta ţinteşte,
pe lângă realizarea obiectivelor de ordin cognitiv (stimularea proceselor cognitive
superioare, dezvoltarea capacităţii de a lega cunoştinţele între ele, dezvoltarea
inteligenţelor multiple etc.), şi atingerea obiectivelor de ordin socio-afectiv (dezvoltarea
capacităţilor de relaţionare, de dialogare interpersonală şi intrapersonală, stimularea
încrederii în sine, stimularea capacităţilor de reflectare asupra propriilor demersuri de
învăţare şi asupra relaţiilor interumane etc.)
Strategia didactică reprezintă un model de acţiune cu valoare normativă, angajată
pe termen scurt, mediu şi lung, care integrează în structura sa de funcţionare
pedagogică:
• metodele, considerate ,,cosubstanţiale strategiilor în calitatea lor de elemente
operaţionale sau tactice” (Dan potolea, 1989);
• stilurile educaţionale, de tip autoritar, permisiv sau democratic, care plasează
decizia profesorului într-un câmp psihosocial favorabil sau nefavorabil situaţiilor de
învăţare concrete;
• resursele de optimizare a activităţii. (sorin cristea, 2002)
STrATEgIA este o ,,succesiune de etape mari prin care ajutăm elevii să dobândească o
cunoştinţă sau să stăpânească o capacitate.”
(Dictionnaire Encyclopedique de Pedagogie Moderne, 1973)
Strategiile didactice interactive de grup sunt considerate ca fiind modalităţile de
organizare a activităţii prin care se favorizează schimburile interrelaţionale între
participanţii la activitate prin procese interumane de cooperare şi competiţie
constructivă (elev-elev / elevi-elevi, elevi – profesor, elev – grup), stimulând activismul
subiectului în interaţiunea sa, nu numai cu ceilalţi, ci şi cu materialul de studiu, prin
procese de acţiune şi de transformare a informaţiei.

27
 această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea
flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va
insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea
încrederii în sine.
Directa implicare în sarcină este o condiţie a activismului şi a asigurării unei
învăţări temeinice.
Principii de respectat în alegerea strategiilor la clasa pregătitoare:
Folosirea nonverbalului: învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine
verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau
muzical. Dacă profesorul mimează acţiunea, pentru elev va fi mult mai clar despre ce
este vorba. Învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea
ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau muzical.
tot ceea ce se întâmplă la şcoală ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de
jocuri antrenante amuzante (abordarea ludică). Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească
jucăriile, chiar realizate de profesor împreună cu elevii. De asemenea, accentul se va
pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigoarea ştiinţifică a
acestora. prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se
corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate.
astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă,
individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente.
Învăţarea în context: dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte
de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului,
elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi
în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce
învaţă.
Metoda didactică reprezintă o acţiune care vizează eficientizarea învăţării în termenii
unor rezultate imediate, evidente la nivelul unei anumite activităţi de predare – învăţare
– evaluare.
activitatea de predare – învăţare trebuie să devină ,,o aventură a cunoaşterii” în
care copilul este provocat să participe, după puterile proprii, întâlnind probleme şi
situaţii de învăţare menite să-l determine să le analizeze, să le examineze, descoperind
soluţii plauzibile. rolul profesorului constă mai mult în cel de stimulare şi dirijare, iar
motivaţia activităţii reiese din paticiparea entuziastă a cadrului didactic. elevul e
implicat în procesul de predare-învăţare-evaluare, iar disciplina devine autodisciplină
a muncii şi interesului, asigurată de satisfacţia cooperării.
,,Procesul de învăţare ar trebui să fie distractiv, folosind o metodologie adaptată, diversă şi
incitantă. Dacă învăţarea nu e distractivă, vom face eforturi imense, atât elevii, cât şi noi,
profesorii.” (J. olsen şi th. W. Nielsen, 2009).
cele mai productive strategii şi metode de predare integrată, recunoscute ca
promotoare ale unei învăţări autentice–eficiente sunt:
 Învăţarea prin dezbatere. este o metodă care constă în prezentarea unor întrebări,

28
teme, probleme etc., care sunt supuse spre analiză şi soluţionare unei clase, unui grup.
• Învăţare prin problematizare
• Învăţare prin încercare şi eroare
• Învăţare senzorio-motorie
• Învăţare socială
 Învăţarea prin cercetare . Metodă de învăţământ care implică participarea directă
şi activă a elevului împreună cu profesorul la cercetarea ştiinţifică, la descoperirea
adevărului, la refacerea procesului ştiinţific de constituire a cunoştinţelor. autoritatea
didactică este înlocuită prin cooperare.
 Învăţarea prin rezolvarea de probleme. problema reprezintă un obstacol sau o
dificultate cognitivă care implică o necunoscută (sau mai multe) şi faţă de care
repertoriul de răspunsuri câştigat în experienţa anterioară apare insuficient sau
inadecvat (i. radu, 1991).
În procesul de învăţare prin rezolvarea de probleme sunt parcurse următoarele
etape:
- comunicarea, formularea problemei/ situaţiei-problemă;
- îndrumarea elevilor prin cunoaşterea datelor, comparaţii, exemplificări etc.;
- formularea unor alternative de soluţionare;
- decizia, selectarea alternativei de rezolvare;
- rezolvarea problemei prin aplicarea soluţiei găsite şi verificarea rezultatelor.
 Învăţarea prin descoperire. promovează metode de învăţământ de tip euristic,
care implică un ansamblu de operaţii privitoare la conceperea şi organizarea lecţiei în
care elevul, sprijinit de profesor, descoperă cu propriile forţe intelectuale explicaţia şi
semnificaţia unui fenomen sau proces, legile, cauzele şi esenţa acestora. prin învăţarea
prin descoperire se pune accentul pe căile prin care se ajunge la produs, la metodele
de cunoaştere şi înregistrare.
 Învăţarea bazată pe metoda proiectului. proiectul este o metodă interactivă de
predare-învăţare care implică, de regulă, o micro-cercetare sau o investigare sistematică
a unui subiect care prezintă interes pentru elevi/ copii. Învăţarea bazată pe proiect
presupune colectarea de informaţii, prelucrarea şi sintetizarea acestora, interpretarea
şi reflecţia personală, cooperarea în realizarea sarcinilor. elevii se află în centrul
procesului de învăţare.
 Învăţarea bazată pe probleme. presupune:
organizare a instruirii care dezvoltă simultan atât strategiile de rezolvare a
problemelor, cât şi bazele cunoaşterii disciplinare.
aducerea elevilor/ copiilor în situaţia de a identifica şi de a găsi soluţii pentru
probleme contextualizate, utilizând achiziţiile anterioare ale învăţării şi capacităţile de
analiză şi sinteză.
orientare pro-activă şi creativă, transformând problemele în oportunităţi şi oferind
soluţii alternative argumentate.
Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii.

29
 În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare
a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie,
bastoane, buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură
tip i.
scrisul este inclus în categoria deprinderilor motrice care se formează prin
stabilirea unor relaţii automatizate între datele perceptive şi actele motrice
corespunzătoare. Deprinderea de scriere este, în primul rând, o deprindere intelectuală
pentru că presupune automatizarea unor aspecte ale proceselor de observaţie, de
memorie şi de imaginaţie, incluzând în faza iniţială acea verigă motrice, care se reduce
pe măsură ce acţiunea de scriere se interiorizează.
pentru a realiza însuşirea scrierii corecte de către micii şcolari, învăţătorul trebuie
să cunoască o gamă variată de metode şi procedee didactice pe care să le aplice, în
funcţie de caracteristicile colectivului de elevi, să cunoască laturile vieţii psihice
implicate în actul învăţării, să cunoască particularităţile individuale ale elevilor săi.
De aceea, trebuie organizate numeroase activităţi care au ca scop:
- depistarea elevilor cu defecte de vorbire;
- corectarea acestor greşeli în cadrul activităţilor la clasă sau îndrumarea cazurilor
mai grave spre cel mai apropiat cabinet logopedic;
- activităţi de cultivare a auzului fonematic, în care să primeze metoda fonetică,
analitico-sintetică.
activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu micii
școlari, astfel încât să răspundă intereselor acestora. copiii vor fi stimulaţi să întrebe,
să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
Evaluarea – componentă organică a procesului de învăţământ
la clasa pregătitoare, evaluarea are ca scop urmărirea progreselor fiecărui copil
pentru a putea stimula, îmbunătăți sau dezvolta cunoştinţele, deprinderile şi priceperile,
capacităţile, atitudinile, abilităţile şi aptitudinile acestuia.
se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea
sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea,
realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi
timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei.
Evaluarea trebuie să se realizeze prin raportare la competenţele specifice,
evitându-se comparaţiile între elevi.
De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare,
pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/ competenţele dobândite de
către copii în contexte nonformale sau informale.
Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga
activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui
copil.

30
 ORDinea texteLOR în GHiD:
• Adio, grădiniță! - aurora luchian
• Melcul școlar - Vasile Vesavia
• Păsările călătoare - elena Dragoș
• Povestea fructelor - Nedelea Diana, elevă la Școala gimnazială „gheorghe cioată”,
todirești
• Supa de zarzavat - otilia cazimir
• Mărul - shel silverstein (repovestire de elena-andreea ion)
• Povestea mărului buclucaș - Vladimir suteev
• Mirosul meseriilor - gianni rodari
• Domnutrandafir - Mihail sadoveanu
• Acum e toamnă, da!
• Povestea cărții de povești - emilia căldăraru
• Frunza curajoasă - emilia căldăraru

Albă-ca-Zăpada - Frații grimm (repovestire de alexandru Mitru)

Motanul încălțat - charles perrault
Scumpa țară românească - george coșbuc
Cântec (românește-așa...) - george coșbuc
Moștenirea urmașilor - petru Demetru popescu
Iepurașul ,,Nu Mi-e Teamă De Nimic” - constanța Nițescu
Elefănțelul curios
rățușca cea urâtă - Hans christian andersen (repovestire)
Omida - georgeta Moraru
Capra cu trei iezi - ion creangă
Puișorii - emil gârleanu
Moș Ion roată și Unirea - după ion creangă
Legenda Sfântului Nicolae
Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia

Omul de zăpadă - Virgil carianopol

Sania - ion Druță (repovestire)
Cântec - george coșbuc
Lângă ieslea minunată - colind
La săniuș - ion agârbiceanu
Legenda lui Moș Crăciun
Crăciunul - octavian goga *
Veverița - după Mihail sadoveanu
Legenda licuriciului - legendă populară
Turtița - poveste populară

31
 Pinocchio - după carlo collodi
Zâna Zăpezilor
Punguța cu doi bani - după ion creangă

 Scrisoare către rândunică - elena Dragoș

 Curățenie - elena Dragoș
 Legenda buburuzei - eugen Jianu
 Povestea unei buburuze - înv. cristina popușoi, republica Moldova
 De Paști - a. Miculaiciuc
 Îngerul și ghiocelul - iulia Hașdeu
 A venit primavara - emilia plugaru
 Mărțișor - emilia plugaru
 Povestea gâștelor - george coșbuc
 Scrisoare de la rândunele - elena Dragoș
 A sosit o „zidăriță” - traian oancea

Șoricelul cel prostuț - samuil Marșak

Soarele și Pământul - aurora luchian
Polul Sud și Polul Nord - constanța Buzea
cavaleruldreptății - Mircea sântimbreanu
Cel mai bun prieten - Victor sivetidis
Ursul păcălit de vulpe - după ion creangă
1 iunie - teodor Munteanu
Prietena literei X
La cireșe –ion creangă
Muzicanții din Bremen – Frații grimm

32
 aDiO, GRăDiniţă!
adio, dragă grădiniţă!
Vă las, rochiţă şi fustiţă!
adio, păpuşică mică!
cu bine, pufos iepurică!
De urechi eu te târam
când la grădi te luam.
Însă de-acuma în ghiozdan,
Voi pune un abecedar.
meLCuL ȘCOLaR
luminați de-un putregai,
Melcul-mamă, melcul-tată,
stau la sfat cum stăm și noi,
După cină, câteodată...
— Da! Nevasta... ce sa zic?!
o fi vremea, nu-i tot mic...
Nu mai stau la îndoială,
chiar la toamna-l dau la școală!
tare mult aș vrea să știe
să citească și să scrie,
pentru ca în viitor
să se facă scriitor!...
lunecând pe-o frunză pală,
Melcul-mic pleca la școală.
Școala, dacă nu mă-nșel...
PăSăRiLe CăLătOaRe
— Mândre păsări călătoare,
Vai, cu ce v-am supărat?
— Niciun fel de supărare,
Noi ne ducem la iernat.
Vezi că vântu-i tot mai rece,
Numai nouri, numai ploi.
de Aurora Luchian
Şi un penar, numărătoare,
caiete şi-alte lucruşoare.
Voi şti să scriu, să iscălesc,
Voi învăţa ca să citesc.
ce bucurie voi avea
când încântată voi putea,
să-i scriu mamei felicitare
atunci când va fi sărbătoare.
Vasile Vesavia
e la patru pași de el.
se grăbește, ce să facă?...
trece-o frunză, trece-o cracă...
străbătu până acum
Vreo trei degete de drum,
Și mai are... vai!... mai are,
De trecut și-o piatră mare!
iată-l că s-a poticnit
Într-un băț cât un chibrit!...
se grăbește, ce să facă?
trece-o frunză, trece-o cracă...
cu ghiozdanul în spinare,
străbătând așa distanță,
Melcul a ajuns la școală
tocmai când s-a dat... vacanță!
de Elena Dragoș
iarna, însă, cum va trece,
Ne întoarcem înapoi.
— eu v-aştept la primăvară.
o să mă găsiţi uşor.
cum intraţi la noi în ţară,
Întrebaţi de Nicuşor.
33
 CuRăţenie
de Elena Dragoş

„ce faci, graur, în copac?” iarbă proaspătă-am s-adun

„Veveriţă, ce să fac, Şi-năuntru o să pun.
Văd că s-a făcut senin ca să-i fie drag să stea,
Şi mai primenesc puţin. primăverii-n casa mea”.

POveStea FRuCteLOR
de Nedelea Diana, elevă clasa a IV-a,
Şcoala Gimnazială „Gheorghe Cioată” Todireşti

a fost o dată ca niciodată o împărăţie mare şi frumoasă, o împărăţie a fructelor.

aici trăiau în prietenie toate fructele, printre care: merele, perele, cireşele, dar şi
portocalele şi bananele. Dintre toate fructele, mărul era cel mai înţelept şi din acest
motiv celelalte fructe l-au ales drept rege al lor. regină a fost aleasă o portocală. cu
toate că nu le lipsea nimic erau foarte triste. copiii din majoritatea şcolilor nu mâncau
fructe, ci doar snacksuri şi chipsuri.
Într-o zi, regele Măr şi-a adunat supuşii şi le-a spus:
— Dragii mei, v-aţi gândit cum vom rezolva problema consumului de fructe în
şcoli? cum îi putem convinge pe copii să mănânce cât mai multe fructe?
— Ne-am gândit, dar nicio idee nu a avut sorţi de izbândă. toate încercările noastre
au dat greş imediat.
— Şi niciun copil nu a mâncat fructe la şcoală sau acasă?
— Măria ta, cei mai mulţi îşi iau la pachet snacksuri şi chipsuri care au mulţi
coloranţi şi nu sunt deloc sănătoase, a zis o pară.
— am o idee! Haideţi să le propunem doamnelor învăţătoare să organizeze un
concurs cu premii-surpriză. concursul va dura o lună şi va fi câştigat de copiii care vor
mânca zi de zi cel puţin un fruct la şcoală.
— e o idee bună! premiul-surpriză îi va atrage pe copii!
După o săptămână, fructele s-au adunat iar la sfat. regele Măr grăi:
— Dragii mei, la acest concurs s-au înscris o mulţime de copii. toţi sunt curioşi de
premiul-surpriză! Întrebarea e: vor rezista ei să nu mai mănânce snacksuri?
— Vor rezista, Măria ta! Fructele mâncate i-au făcut să se simtă bine, să aibă mai
multă putere şi energie, să fie mai rezistenţi în faţa bolilor.
— chiar şi memoria lor a fost stimulată de consumul de fructe, a spus o cireaşă.
creierul prelucrează informaţiile mai rapid şi mai uşor.
— Şi eu am văzut o îmbunătăţire a sănătăţii lor, a spus regele. Fructele conţin multe
vitamine care întăresc organismul şi îl apără împotriva bolilor şi a infecţiilor.
— Şi e îmbucurător faptul că toţi elevii au spălat merele primite la şcoală înainte
de a le consuma! zise cireaşa.

34
 — Dragi prieteni, dar ce premiu credeţi că trebuie să primească elevii care au
respectat regula?
— Vor primi câte un coşuleţ cu fructe şi o diplomă.
iată că au trecut şi cele treizeci de zile. copiii au învăţat că trebuie să aibă un stil
alimentar sănătos, chiar de pe băncile şcolii. au început să mănânce fructe şi legume şi
acasă, dar şi la şcoală. creşterea permanentă a consumului de fructe şi legume în rândul
celor mici, a contribuit şi la lupta împotriva bolilor cardiovasculare şi a obezităţii.
Fructele au împiedicat şi apariţia colesterolului.
la festivitatea de premiere, elevii participanţi la concurs au fost răsplătiţi cu câte
un coşuleţ cu fructe. au fost învăţaţi apoi să îşi prepare singuri o salată delicioasă de
fructe. cum nu este un lucru greu de făcut, mulţi elevi au ales să consume fructele în
acest mod plăcut.
chipsurile au fost uitate pe rafturile magazinelor, copiii preferând fructele care
acum erau foarte fericite.
Şi-am încălecat pe-o şa, şi v-am spus povestea aşa.
Şi-am încălecat pe-o roată, şi v-am spus povestea toată!

SuPa De zaRzavat
de Otilia Cazimir
s-a dus gospodina să ia zarzavat, le ia gospodina pe rând să le spele,
Și vine acasă cu coșu-ncărcat pe urmă le taie bucăți-bucățele:
cu morcovi, Și morcov,
cu varză, Și varză,
cartof, cartof, pătrunjel,
pătrunjel, Și sfeclă,
cu sfeclă, Și ceapă,
cu ceapă, pe toate la fel!
că toate-s la fel!
pe oala în clocot capacul tresaltă,
Și toate încep să se certe pe masă: Și fierb sărăcuțele, fierb laolaltă:
— Ba, eu sunt mai dulce! Și morcov,
— Ba, eu mai frumosă! Și varză,
Dar morcov cartof, pătrunjel,
sau varză, Și sfeclă,
cartof, Și ceapă,
pătrunjel, Fierb, toate la fel!
ori sfeclă, pe urmă, tac toate... ce vreți să mai
ori ceapă, spună?
Nu-s toate la fel? căci supa-i pe masa, și-i strașnic de
bună!

35
 măRuL
- repovestire de Elena Andreea Ion -
după Shel Silverstein
a fost odată, demult, un bătrân care trăia împreună cu soţia lui. aceştia aveau un
băieţel. Nu erau oameni bogaţi, dar se străduiau să aibă câte puţin din toate. Voiau ca
Mer, copilaşul lor drag, să se bucure pe deplin de copilărie.
În spatele grădinii, familia avea o livadă cu pomi fructiferi. printre aceştia se găsea
un măr uriaş. acesta era locul de joacă preferat al lui Mer. copilul venea mereu aici
şi-şi petrecea aproape întreaga zi lângă acest copac. se urca până în vârful lui, mânca
căteva mere mari, cât pumnul, apoi cobora şi adormea ore întregi, fericit, la umbra
copacului. Băieţelului îi plăcea tare mult mărul, dar şi mărului de el.
Într-o zi, Mer vine lângă copacul său, posomorât. copilul nu mai este fericit, ca
altădată. se citeşte tristeţea pe chipul lui gingaş.
copacul îl îmbie:
— Vino să te joci cu mine!
Băieţelul îi răspunde:
— Nu mai sunt chiar un copil, ca să mă joc în jurul copacilor. Vreau jucării, dar am
nevoie de bani ca să le cumpăr!
— Îmi pare rău, dar nu am bani! răspunde mărul.
copilul se întristează. spera ca prietenul său, mărul, să-l poată ajuta.
— Nu te întrista, băiete, îi spune mărul. Uite, poţi culege toate merele mele ca să
le vinzi. astfel, vei avea bani şi vei putea să-ţi cumperi multe jucării!
Fericit, băiatul culege toate merele şi pleacă, bucuros, cu ele. Îşi cumpără jucării şi
se joacă toată ziua cu ele. De mult Mer nu mai vine să viziteze copacul care-i dăruise
fructele sale pentru a putea face rost de bani să-şi cumpere jucăriile mult-dorite, deşi,
nimeni altcineva nu-l ajutase să-şi împlinească dorinţa. Nici nucul, care era aproape de
casă, nici părul, cu toate că trecea pe lângă el în fiecare zi.
Într-o zi, copilul vine, din nou, la vechiul său prieten. Mărul îl îmbie:
— Vino să te joci cu mine!
— N-am timp de joacă!, răspunde băiatul. trebuie să muncesc pentru familia mea.
avem nevoie de o casă nouă în care să locuim. cea pe care o avem s-a învechit şi acu’
vine iarna, iar noi nu mai putem locui în ea.
— Îmi pare rău, dar eu nu am casă. Ţi-aş da-o ţie dacă aş avea! Dar, poţi tăia crengile
mele să-ţi faci casă din ele!
aşa că Mer se apucă să taie toate crengile copacului şi pleacă fericit. copacul este
bucuros fiindcă băiatul este, acum, mulţumit. Dar, după ce pleacă, Mer nu se mai întoarse
la copac. acesta rămâne, din nou, singur şi trist.
Într-o zi de toamnă, Mer se întoarce la mărul din livadă.
— Vino să te joci cu mine!, îi spune acesta.
— oh, sunt tare trist şi simt că îmbătrânesc. Va trebui să călătoresc pe mare şi
vremea este tot mai rece, ploile sunt tot mai dese. poţi să-mi dai o barcă?

36
 — poţi folosi trunchiul meu ca să-ţi construieşti o barcă. astfel, vei putea călători
fericit spre zări îndepărtate.
Băiatul taie trunchiul mărului şi-şi face din el o barcă.
După mulţi ani, Mer se reîntoarce la copac.
— Îmi pare rău, băiatul meu, dar nu mai am nimic să-ţi dau. Nu mai am mere pentru
tine.
— Nu mai am dinţi să le mănânc! răspunde Mer.
— Nici trunchi, ca să te urci pe el, nu mai am.
— acum sunt prea bătrân. Nu mă mai pot urca în copaci.
— Nu mai am nimic să-ţi ofer. poate, doar rădăcinile mele.
— Nu mai vreau nimic, decât un loc de odihnă, răspunde Mer. sunt foarte obosit!
— rădăcinile mele sunt cel mai bun loc de odihnă. Vino, vino şi stai aici, lângă
mine, şi te odihneşte!
Mer se aşază lângă vechiul lui prieten şi se odihneşte. tânărul este fericit că a găsit,
în sfârşit, un loc prielnic pentru tihnă. N-ar mai pleca de aici. Mărul este, de asemenea,
fericit. cu ultimele puteri, el îl mai ajută, încă, pe cel care a crescut sub ochii lui şi venea,
odinioară, să se joace sub ramurile sale.
Fericit şi el, mărul zâmbeşte printre lacrimi.

POveStea măRuLui BuCLuCaȘ

Vladimir Suteev
Într-o zi de toamnă târzie când copacii se goliseră de mult de frunze, în vârful unui
măr sălbatic, din pădure, mai atârna un măr, un singur măr.
tocmai în timpul acesta, iepuraşul iepurici, care alerga prin pădure, a văzut mărul.
Dar cum să-l ia de acolo ? Mărul era sus, sus de tot, iar el nu putea să sară până la
el!
— crra-crra!… se auzi de sus dintr-un brad. era cioara cea neagră şi urâtă care
râdea.
se uită iepuraşul iepurici la ea cu uimire şi-i strigă:
— ei, cioaro, rupe-mi şi mie mărul ăla de sus!
cioara a zburat din brad şi a rupt mărul. Numai că nu a reuşit să-l ţină în cioc, şi
mărul a căzut.
— Îţi mulţumesc, cioaro! – a strigat bucuros iepurici şi a dat să ridice mărul de jos,
dar acesta parcă ar fi fost viu, a început deodată să sâsâie…. Şi a luat-o la fugă.
— ce-o fi asta? iepurici s-a speriat foarte tare, dar apoi a înţeles: mărul căzuse
chiar pe ariciul Ţepoşilă, care, făcut ghem, dormea sub pom.
Ţeposilă, buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă, cu mărul înfipt în ţepii
lui.
— stai, stai ! – striga iepurici cât îl ţineau puterile. Unde fugi cu mărul meu?
ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:
— acesta-i mărul meu. a căzut, iar eu l-am prins.
atunci, iepurici s-a repezit la ariciul Ţepoşilă:
— să-mi dai mărul chiar acum! eu l-am găsit!

37
 s-a apropiat în zbor şi cioara şi zice:
— Degeaba vă certaţi. acesta este mărul meu fiindcă eu l-am rupt din pom. Şi s-a
pornit o ceartă între cei trei, că nu se mai puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.
— este mărul meu – striga iepurici – că eu l-am văzut primul!
— Ba e al meu – croncănea cioara – că eu l-am rupt!
— Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins!
Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. cioara îl loveşte pe ariciul
Ţepoşilă cu ciocul în nas, ariciul Ţepoşilă îl înţeapă pe iepurici cu ţepii în codiţă, iar
iepurici o loveşte pe cioară cu lăbuţa peste cioc.
Dar iată că apare şi cumătrul Moş Martin – ursul care mormăie supărat:
— ei, dar ce s-a întâmplataici? ce-i cu gălăgia asta?
toţi se reped spre el, şi-i spun:
— tu, Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din pădure. te rugăm să ne
faci judecată dreaptă. cui vei crede de cuviinţă că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie.
Şi i-au povestit ursului toate câte s-au petrecut.
a stat Moş Martin, s-a gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după urechea dreaptă şi a
întrebat:
— cine a descoperit mărul?
— eu! – a răspuns iepurici.
— Dar cine l-a rupt din pom?
— crra-crra –fireşte că eu! a răspuns cioara.
— Buun! Şi cine l-a prins?
— eu, eu, Moş Martine – eu l-am prins! a chiţăit ariciul Ţepoşilă.
— iată ce este, a fost de părere Moş Martin, – voi toţi aveţi dreptate, şi de aceea
fiecare dintre voi are dreptul să primească mărul…
— Da, dar nu-i decât un singur măr! au sărit toţi cu gura, Ţepoşilă, iepurici şi cioara.
— Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică. toţi au izbucnit
într-un glas:
— cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte?!
ariciul Ţepoşilă a luat mărul Buclucaș şi l-a împărţit în patru părţi egale. prima
bucăţică a dat-o iepuraşului şi i-a zis:
— asta ţie, iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.
a doua bucăţică a dat-o ciorii:
— asta ţie, cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom.
a treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a zis:
— asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaş.
cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi i-a zis:
— iar asta ţie, Moş Martine …
Dar de ce mie? răspunse, mirat, ursul.
tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să gândim!
Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost mulţumiţi că Moş Martin a
făcut judecată dreaptă şi nu a nedreptăţit pe nimeni. Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea.

38
 miROSuL meSeRiiLOR
de Gianni Rodari

orice meserie Șoferul are-n haină Va mirosi a pește

are un miros, copii! Mirosul de benzină, pescarul cel vânjos,
a pâine și a plăcinte Un muncitor, mirosul Și numai trândăvia
Miroase-n brutării. De uleiuri de mașină. Nu are vreun miros.

În orice tâmplărie, Miroase cofetarul

În sat sau la oraș, a nuci și scorțișoară
a scânduri noi miroase, iar un halat de medic
a vrafuri de talaș. a doctorie amară!

Un vopsitor miroase a brazdă aromată

a lacuri de vopsit, a câmp și spic bogat
geamgiul întotdeauna Va mirosi țăranul
Va mirosi a chit. ce merge la arat!

DOmnu tRanDaFiR
după Mihail Sadoveanu

Domnu nostru ne-a învăţat rugăciuni, ne-a învăţat cântece care erau aşa de
frumoase pentru copilăria şi sufletele noastre, deşi nu le înţelegeam bine; ne-a învăţat
să credem şi în alte lucruri, în trecutul şi vrednicia noastră, lucruri pe care mulţi le
batjocoreau în acea vreme; ne-a învaţat multe, de care aminte nu ne mai aducem, dar
care au rămas în fundul sufletului ca seminţe bune ce au înflorit bogat mai târziu…
Îmi aduc aminte… Într-o sară ne strânseserăm la şcoală la împletit panere. Şedeam
în cerdac, în cerdac la Domnu, şi unul spunea o poveste. era o linişte mare în împrejurimi
în primăvara aceea, şi departe, spre siret, se auzea, abia se auzea, un cântec de fluier.
Umbrele înserării ne învăluiră, povestitorul tăcu, şi noi rămaserăm fără vorbe, cu
Domnu în mijlocul nostru, ascultând adierea depărtată a cavalului.
— Mai băieţi, staţi, c-am să vă cetesc şi eu o poveste…
Şi a aşezat în geam, pe dinlăuntru, o lampă, şi în lumina ei, acolo între noi, ne-a
cetit Harap-alb al lui Moş-creangă. glasul lui curgea domol şi basmul ne fermeca pe
toţi ca un cântec frumos.
povestea mi-a rămas adânc săpată în suflet, şi, mai târziu, când am cetit-o într-o
odăiţă scundă, în iaşi, pe cand făceam liceul, am stat mult şi m-am gândit la seara când
o cetea învăţătorul, m-am gândit ca la o altă poveste senină a copilariei mele…
Dintre toate amintirile frumoase, această seară, când ne-a cetit povestea, rămase
stăruitoare în piroteala mea, în legănarea trăsurii mari, pe când clopotele sunau încet
prin liniştea pădurii. treceam printre două ziduri de verdeaţă care-mi trimiteau aburiri

39
răcoroase, şi mă apropiam repede de locul unde a fost odată şcoala, unde m-am jucat,
unde Domnu şi-a petrecut ataţia ani – treizeci – dăscălind şiruri după şiruri de copilandri
cu ochii neliniştiţi.
acolo nu mai e nimic, e loc gol, şi Domnu, îmbătrânit, cu părul alb, se plimba încet,
cu mânile la spate, singur şi trist.
Îl întreb:
— ce mai faci?
— greu, greu! îmi răspunde încet, dând din cap. De acuma mă duc să mă întâlnesc
cu Harap-alb şi cu creangă…
Şi parcă mă cuprinde o înduioşare, mă uit la dânsul şi nu-mi vine a crede că el e
omul tânăr care altădată ne-a strecurat în suflete atâta credinţă şi atâta foc!

aCum e tOamnă, Da

a, a, a acum e toamnă, da. o, o, o se duc cocorii-n stol.

Frunza-n codru-ngălbeneşte,
iarba-n câmp se vestejeşte,
a, a, a acum e toamnă, da.
e, e, e plăcută vremea e.
Mere, prune, nuci şi pere
Noi avem după plăcere.
e, e, e plăcută vreme e.
se duc cuci şi rândunele
Şi ne pare rău de ele,
o, o, o se duc cocorii-n stol.
U, u, u, a venit și frigu’.
toamna rodnică-a trecut,
Haine groase ne-am făcut.
U, u, u, a venit și frigu’.

i, i, i veniţi, copii, la vii.

strugurele must se face
Şi nouă mustul ne place,
i, i, i veniţi, copii, la vii.

40
 POveStea CăRții De POveȘti
de Emilia Căldararu

Zilele trecute, gheorghiță s-a bucurat foarte mult pentru că a primit în dar o carte.
e o carte de povești... să tot stai să-i privești pozele minunat desenate, în fel și chip
colorate. cât despre citit, lui gheorghiță îi citește mama-mare, în fiecare seară, la culcare.
Numai că, de îndată ce bunicuța a isprăvit de citit, gheorghiță, de carte, s-a și plictisit.
Ba chiar – să o spunem fără ocoli – ș-a rupt din ea o foaie să-și facă o jucărie.
— ce nerozie! auzi el de îndată.
se uită împrejur pe furiș... nimeni în odaie...
— ce nerozie! repetă foaia de hârtie.
— a, tu erai? se miră gheorghiță.
— eu... sau mai bine zis o rămășiță... din cartea ce-o văd pe jos aruncată. Hei,
dacă-ai ști povestea cărții de povești...
— povestea... ei? se întoarse gheorghita spre carte, cu o privire mirată. Vrei să
mi-o povestești?
— este, de fapt, povestea tuturor cărților.
— te ascult.
— a fost odată... nu prea demult, când poveștile-acestea din carte erau toate doar
niște gânduri și plăsmuiri minunate, în mintea și inimă scriitorului. Zile și nopți a trudit
să le scrie, cu slove meșteșugite, care să farmece și să îmbie. prietenul scriitorului,
meșterul iscusit al penelului, a citit poveștile și a zis: „ca să le placă și mai mult copiilor,
eu le voi zugrăvi în culori".
— adevărat. Mă bucur ori de câte ori găsesc și poze într-o carte...
povestea cărții însă merge mai departe..., căci fiece carte se desenează și se scrie
pe... hârtie. povestea trece, deci, și prin păduri; acolo tăietorii doboară trunchiuri vechi
și, până intră munții-n întomnare, buștenii, curățați de uscături, îi mână-n văi, spre
fabricile-n care mașini iscusite, de meșteri mari mânuite, macină lemnul, și-l mestecă
bine, și-l moaie până devine o pastă. iar pasta aceasta, albă, presată, uscată, frumos
netezită, frumos tăiată, ajunge să fie hârtie.
Vine apoi tipograful, cel care culege litere mari, litere mici, rânduri, pagini întregi.
iar tipograful munca își împarte cu cel care-adună și leagă-mpreună, foaie cu foaie, o
carte întreagă: legătorul.
— Văd eu acum prea bine de ce-ai ținut să-mi povestești povestea cărții de povești.
câți oameni au muncit pentru ea!... spuse gheorghita, pe gânduri...
— De tot ce ai aflat, te văd bucuros. sper să fie și cu folos.
— Fără-ndoială. Mai ales că la anul mă duc la școală.
— Felicitări! Și când vei avea abecedar...
— Îl voi păstra ca pe cel mai scump dar.
— până atunci însă mai ai de crescut...
— iar, deocamdată, draga mea foaie de carte, am de-ndreptat măcar în parte răul
ce ți l-am făcut; știu cât de mult prețuiești, iată, te voi lipi la locul tău în cartea cu
povești.

41
 FRunza CuRajOaSă
de Emilia Căldăraru

se leagănă pe ramul îngheţat, dar se ţine din toate puterile să nu o ia vântul, să nu

o strivească gerul. Nu se va da bătută cu una cu două. pentru nimic în lume nu-şi va
părăsi ramul. arborele a rămas dezgolit, ar fi prea de tot să-l părăsească şi ea. s-a născut,
a crescut hrănindu-se cu seva lui şi e datoare să-i arate recunoştinţă.
gerul şi vânturile reci au sucit-o, au ruginit-o, au încreţit-o încât nu o mai recunoşti.
cât de frumoasă era când abia se desfăcuse din mugur… cât de frumoasă era când
soarele îi turna prin vinişoare aur şi aramă… Dar… cele trecute sunt bune trecute. Nu-i
pare rău de nimic.
Bineînţeles, ar fi putut să plece cu surioarele sale atunci când vântul le-a smuls
rând pe rând, le-a purtat în braţe ca pe nişte păsărele, apoi le-a aşternut jos la rădăcina
copacului. acum toate dorm sub plapuma de zăpadă. probabil se simt bine, nu au nicio
grijă. Fiecare însă cu soarta sa. ea şi-a ales singură soarta.
Nu a ştiut niciodată ce înseamnă adevăratul frig. acum o ştie din plin. Nici
singurătatea nu a ştiut ce înseamnă. e alături de ram, dar ramul mereu rămâne tăcut. Îşi
aminteşte cu nostalgie de zilele când foşnea fericită împreună cu celelalte frunze la
fiecare adiere de vânt. Şuşoteau, şuşoteau şi doar înainte de furtună tăceau mâlc.
Furtuna trecea, trecea spaima şi iarăşi se puneau pe şuşotit. În hainele lor se adăposteau
mulţime de păsărele şi ce frumos mai cântau acestea la fiecare revărsat de zori. cântătoarele
au plecat, au rămas doar câteva vrăbiuţe care uneori se aşază pe rămurica sa.
— priviţi! zise una din vrăbiuţe într-o zi. o frunză foarte curajoasă. e aproape la fel
de curajoasă ca şi noi.
— Şi de ce mă rog e curajoasă, nu pricepu altă vrăbiuţă.
— păi cum de ce? Nu o fi oare un act de curaj faptul că a rămas alături de arbore,
înfruntând gerul, zăpada şi vântul?
— o fi… Numai că… cine are nevoie de asemenea curaj? credeţi că frunza asta
prostuţă foloseşte la ceva? Ba bine că nu. arborele a avut nevoie de frunze atunci când
risca să fie uscat de arşiţă. imediat ce riscul a trecut, s-a descotorosit de ele…
cât de mult au durut-o vorbele acelei vrăbiuţe… Îi trecuse prin gând chiar să se
lase smulsă de vânt. Şi ar fi făcut-o… Dacă nu auzea glasul ramului.
— e mult de când nu am scos o vorbă, şopti el. Noi, ramurile, bucuriile şi tristeţile
le trecem în tăcere. Nu ne este în fire să ne exteriorizăm emoţiile… acum însă, când te
văd atât de abătută – trebuie să-ţi vorbesc... Vreau să-ţi mulţumesc pentru curajul de
care ai dat dovadă. recunoştinţa ta mă copleşeşte. te rog să nu pleci. te voi ajuta să
rezişti până la primăvară. iarna îşi are farmecul ei. Vei vedea lucruri minunate, rămâi…
acestea au fost unicele cuvinte pe care i le-a spus ramul. De atunci nu i-a mai
vorbit. Dar ea ştie, doar el o ţine să nu fie smulsă şi dusă de vânt.
când au căzut primii fulgi a înţeles că a nimerit într-o lume de poveste. Nu mai
simţea nici frig, nici singurătate. era fericită, se juca cu fulgii, îi prindea în haina sa,

42
vântul îi scutura, dar veneau alţii şi alţii…
În fiecare zi vrăbiuţele şi câţiva porumbei se aşază alături să mai sporovăiască sau
să privească la copilaşii ce alunecă cu săniuţele de pe derdeluş. iar veselia copiilor e
atât de molipsitoare încât uneori îi vine şi ei cheful să coboare, să alunece pe luciul
zăpezii.
Noaptea se înveleşte cu o plapumă albă din fulgi, dar niciodată nu-şi trage plapuma
până peste cap, căci îi place enorm să privească cerul. Vara nu a reuşit să vadă cerul
înstelat, era acoperită de alte frunze, acum însă i se deschide în faţă frumuseţea,
strălucirea stelelor şi a lunii în toată splendoarea lor. iar lucrul cel mai interesant e că
uneori se vede zburând prin spaţiu, ajunge până la o steluţă, steluţa îi dăruieşte din
căldura sa, se întoarce la ram, împarte cu el căldura şi în felul acesta are încrederea că
îi este de folos.
Şi uite-aşa trec zilele, nopţile până când într-o bună zi soarele începe să
strălucească puternic. se topeşte rapid zăpada, apoi lucrurile se schimbă vertiginos.
Din pricina luminii şi a căldurii bătrâna frunză adoarme, se trezeşte doar când aude
alături un foşnet bine cunoscut, însoţit de ciripit de păsărele.
— Fâş, fâş, fâş, abia de şoptesc micile frunzuliţe proaspăt născute din muguri, căci
afară e primăvară. priviţi, o frunză veche…
— Nu vreau să ajung ca ea, zice o frunzuliţă mică, mică. e atât de… încreţită şi de…
urâtă. chiar o să fim la fel?
Nu-i răspunde nimeni. la urma urmei ce importanţă are? acum sunt tinere şi
frumoase. Vor acoperi copacul, îl vor proteja de arşiţă, de furtuni, de fulgere şi atât timp
cât în fiecare primăvară pe ramurile lui vor răsări alte flori, alte frunze – asta va însemna
că arborele continuă să trăiască. Şi anume ele, frunzuliţele tinere sunt dovada că el e
viu.
Bătrâna frunză zâmbeşte fericită. Nu fiecărei frunze îi este dat să-şi vadă nepoatele.
Nu mai are ce face pe ram. la prima adiere de vânt se lasă smulsă. Vântul o roteşte prin
aer ca pe o păsărică, apoi o aşază cu grijă alături de suratele sale smulse încă de cu
toamnă. Frunza cea curajoasă nu are nici o îndoială – va veni timpul când se va naşte
iară. Va fi frunză sau fir de iarbă sau floare – cine poate şti?

43
 aLBă–Ca–zăPaDa
(repovestire de Al. Mitru)

a fost odată o copilă de împărat cu pieliţa obrazului albă ca neaua proaspătă,

buzele roşii ca sângele tânăr şi părul negru ca abanosul. se numea albă-ca-Zăpada.
Dar mama copilei muri curând şi tatăl ei, împăratul, îşi luă o altă soţie. aceasta se
voia cea mai frumoasă de pe lume. Întrebând însă o oglinjoară fermecată, află că
albă-ca-Zăpada era mult mai frumoasă decât ea.
De ciudă, porunci unui vânător de la curte să ducă fata în pădure. s-o răpună şi
să-i aducă, drept mărturie a faptei sale, inima copilei.
Vânătorul, mişcat de lacrimile nevinovatei fete, nu se simţi în stare s-o ucidă.
Doborî în schimb un pui de mistreţ, îi luă inima şi i-o duse maşterei.
rămasă în pădure singură, albă-ca-Zăpada nimeri la căsuţa celor şapte pitici fauri
ai munţilor. aceştia o luară să rămână pentru totdeauna la ei.
Împărăteasa era mulţumită acum că albă-ca-Zăpada pierise şi rămăsese astfel ea
cea mai frumoasă. cu atât mai mare îi fu supărarea când – întrebând într-o zi oglinjoara
– află că fata n-a murit, şi gospodăreşte căsuţa piticilor, iar aceştia o iubesc nespus, ca
pe o surioară mai mică. Mânioasă, se hotărî s-o ucidă ea însăşi.
Înveşmântată ca o neguţătoreasă bătrână, se duse la căsuţa piticilor şi o îmbie pe
fată să cumpere o cingătoare. Îi puse chiar ea cingătoarea peste mijloc. o strânse însă
atât de tare, că albă-ca-Zăpada îşi pierdu răsuflarea.
piticii o găsiră seara căzută pe podele. După ce îi desfăcură cingătoarea, o rugară
să fie pe viitor mai prevăzătoare cu cine bate la uşă.
Împărăteasa întrebă iar oglinjoara. află că albă-ca-Zăpada încă trăieşte. Şi,
preschimbată din nou în neguţătoreasă, izbuti să-i vâre copilei în părul ei bogat, negru,
un pieptene otrăvit. Fata fu iarăşi readusă în simţiri de piticii cei buni.
a treia oară, înfuriată peste măsură, împărăteasa cea rea se prefăcu în
neguţătoreasă de mere. Îi dărui fetei un măr verde pe-o parte şi rumen pe alta. când
albă-ca-Zăpada muşcă din măr, se înecă şi căzu ca moartă.
De astă dată, piticii, oricât se străduiră, nu mai izbutiră s-o readucă la viaţă.
o plânseră îndelung şi, îndureraţi peste măsură, o culcară într-un sicriu de cleştar.
sicriul îl aşezară într-o poiană fermecată pe culmea unui munte.
Un fiu de împărat trecu într-o zi pe-acolo. Văzu copila care rămăsese la fel de
frumoasă ca atunci când era vie. o îndrăgi şi-i rugă fierbinte pe pitici să-i dea sicriul.
Dorea să-l păstreze ca pe o comoară nepreţuită în palatul lui.
În cele din urmă, piticii se înduplecară. slujitorii prinţului luară sicriul dar, cum
mergeau pe cale, unul dintre aceştia se împiedică. sicriul se zgudui, fetei îi sări din gât
bucata de măr otrăvit, şi ea se ridică, teafără şi la fel de frumoasă ca mai-nainte.

44
 mOtanuL înCăLţat
de Charles Perrault

s-a întâmplat odată ca trei feciori de morar să primească moştenire după moartea
tatălui lor o moară, un măgar şi un motan. Moara i-a rămas celui mai vârstnic dintre
feciori, măgarul mijlociului, iar motanul mezinului.
— ce folos de la un motan? gândi, amărât, mezinul. Fraţii mei vor putea să-şi
câştige pâinea cu uşurinţă, dar eu voi muri de foame.
— Nu fi trist, stăpâne! îi zise într-o bună zi motanul, cu glas omenesc. „Fă-mi doar
rost de o pereche de cizme, ca să pot umbla mai uşor prin păduri şi câmpuri. Şi-ţi promit
că n-are să-ţi pară rău!”
Nu trecu mult şi motanul află că regele ieşise împreună cu fiica lui la plimbare cu
trăsura.
aşa că motanul alergă înainte caleştii şi le strigă ţăranilor care strângeau fânul:
— Dacă vă întreabă regele ale cui sunt câmpurile acestea mănoase, să-i spuneţi
că sunt ale marchizului de carabas. altfel vă paşte ştreangul! aţi înţeles?!
la auzul vorbelor motanului, ţăranii se speriară straşnic. astfel că atunci când se
apropie trăsura regelui, aceştia făcură întocmai cum le poruncise motanul încălţat.
— ale cui sunt câmpurile acestea? – întrebă împăratul.
— ale marchizului de carabas!” răspunseră-n cor ţăranii.
— Marchizul ăsta pare a fi un gospodar foarte bun” îi spuse atunci regele fiicei sale.
apoi, motanul îi porunci stăpânului să se scalde în râu când or trece pe acolo regele
şi prinţesa.
Zis şi făcut! Feciorul de morar îşi ascultă motanul. Şi atunci când trăsura regelui se
apropie de dânşii, se dezbrăcă şi intră în apă. iar motanul, care îi ascunse repede hainele,
începu numaidecât să strige, cât îl ţineau puterile:
— ajutor! Marchizul de carabas a fost jefuit! Hoţii i-au furat îmbrăcămintea!
auzind aşa o grozăvie, regele dădu de îndată poruncă slugilor să-l ajute pe marchiz.
acesta fu scos din apă şi i se dădu cel mai frumos costum regal. În hainele acelea
dichisite, marchizul arăta şi mai frumos decât fusese. aşa că prinţesa se îndrăgosti de
el de îndată, iar regele îl invită să facă împreună o plimbare cu trăsura lui.
Între timp, motanul cel isteţ plecă să i se închine unui căpcăun bogat, care era
stăpânul de drept al câmpurilor mănoase pe lângă care trecuseră cu toţii. căpcăunul
locuia într-un castel măreţ, dar nespus de întunecat, undeva la poalele unor dealuri.
De îndată ce intră în castel, motanul făcu o reverenţă şi îi spuse căpcăunului:
– N-am putut trece pe lângă frumuseţea asta de castel fără să nu fac o vizită Măriei
Voastre. Mai cu seamă că am auzit că vă puteţi transforma în orice fel de animal. e
adevărat? se prefăcu neştiutor motanul.
— este adevărat! se grozăvi căpcăunul. Numeşte numai animalul şi voi intra pe
dată în pielea lui!
— aş vrea să vă transformaţi într-un leu fioros, dacă se poate, îi ceru motanul încălţat.

45
 căpcăunul prinse a râde înspăimântător, apoi se transformă într-un leu falnic.
Motanul se sperie foarte tare când leul începu să ragă, dar se strădui să n-o arate.
Şi atunci când căpcăunul reveni la înfăţişarea lui obişnuită, îi spuse:
— Mă plec smerit înaintea Măriei Voastre! aşa o măiestrie n-am mai pomenit!
—Hă, hă!… Şi încă n-ai văzut nimic, se grozăvi şi mai abitir căpcăunul.
— Mă întreb însă dacă înălţimea voastră poate să se preschimbe şi într-un animal
mic şi nevinovat. De exemplu, într-un şoricel, zise, mieros, motanul. Dar poate că asta
vă este mult prea greu…
— Mie?! zbieră căpcăunul. eu pot să mă transform în orice. priveşte numai şi învaţă!
Însă, de îndată ce căpcăunul se preschimbă într-un şoricel, motanul nu mai stătu
nicio clipă pe gânduri: sări pe el şi-l înghiţi dintr-o singură suflare.
iar atunci când caleaşca împăratului poposi la poarta castelului, motanul încălţat
le ieşi în întâmpinare.
— Bine aţi venit, Maiestate, în castelul marchizului de carabas!
apoi, spre uimirea tuturor, mai cu seamă a feciorului de morar, motanul încălţat îi
pofti înăuntru, unde îi aştepta o masă îmbelşugată, aranjată după toate regulile artei.
imagini cu un final fericit. regele fu nespus de plăcut impresionat de bogăţia şi de
gusturile desăvârşite ale marchizului de carabas, aşa că îi zise:
— Dragă marchize, n-ai vrea să te însori cu fiica mea? Nu cred că ea ar avea ceva
împotrivă…
privind-o pe prinţesă cum îi zâmbea galeş, marchizul de carabas încuviinţă pe dată,
nevenindu-i să creadă ce noroc dăduse peste dânsul.
la puţină vreme, tinerii făcură o nuntă mare, care ţinu trei zile şi trei nopţi
încheiate. eu doar am auzit de ea, şi-mi pare tare rău că n-am fost şi eu pe acolo, fiindcă
am auzit că s-au servit numai mâncăruri alese şi băuturi fine.
Şi uite aşa ajunse feciorul de morar ginerele regelui şi mare sfetnic al luminăţiei
sale…

SCumPă ţaRă ROmâneaSCă

de George Coşbuc
scumpă ţară românească, inima de dor mi-e plină.
cuib în care ne-am născut, să te văd mereu regină
câmp pe care s-a văzut pe pământ.
Vitejia strămoşească,
scumpă ţară românească, să ai viaţă de vecie,
te salut! să sporească-al tău popor;
sub stindardul tricolor
Şi-a mea frunte ţi se-nchină să nu vezi decât frăţie,
ca naintea unui sfânt, Şi-atunci, dac-o fi să fie,
căci, deşi copil eu sunt, pot să mor!

46
 CânteC
a venit un lup din crâng,
Şi-alerga prin sat să fure
Şi să ducă în pădure
pe copiii care plâng.
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit eu c-o nuia;
— lup flămând cu trei cojoace
Hai la maica să te joace –
eu chemam pe lup încoace,
el fugea-ncotro vedea.
ieri pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine:
— poartă-se copiii bine?
Dacă nu să-i vâr în sac!
Şi-a venit la noi la poartă
de George Coşbuc
Şi-am ieşit eu şi i-am spus:
— puiul meu e bun şi tace,
Nu ţi-l dau, şi du-te-n pace!
eşti sărac, dar n-am ce-ţi face!
Du-te, du-te! Şi s-a dus.
Şi-a venit un negustor
plin de bani, cu vâlvă mare,
cumpăra copii pe care
Nu-i iubeşte mama lor.
Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit şi l-am certat:
— N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul!
pleacă-n sat, că-i mare satul:
pleacă, pleacă. Şi-a plecat.

mOȘteniRea uRmaȘiLOR
de Petru Demetru Popescu

Bucur, radu și cârlan făceau parte din oastea lui Mihai Viteazul. Voievodul îi prețuia
mult pentru credința și pentru vitejia lor. când își aduna oștirea, cei trei răsăreau cu un
cap dintre ceilalți luptători, atât erau de înalți. Ținând seama de înălțimea lor, Mihai Vodă
le poruncise să aibă grijă de steagul cel Mare al Țării, să-l ridice pe câmpul de luptă cât
mai des, să-l vadă toți ceilalți oșteni.
— să nu îl pierdeți niciodată în luptă! le poruncise voievodul. să-l purtați cu
vrednicie prin bătălii și să nu-l plecați niciodată în fața dușmanului!
— suntem trei, Măria-ta! măcar de-ar avea dușmanii atâtea paloșe încât să ne
doboare pe toți odată. Dacă am să cad eu, zise Bucur, are să-l poarte radu!
— am să-l port cu cinste, Măria-ta! răspunse radu. N-am să-l plec în fața
dușmanului, ci am să-l înalț spre țăriile cerului, ca vrăjmașii, ce ne cotropesc glia, să
vadă că suntem liberi și așa vrem să rămânem în veci. Și de-o fi să mor și eu în vâltoarea
luptei, am să i-l las cu limbă de moarte lui cârlan. să-l înalțe și mai sus.
cârlan privi gânditor la steag. Vorbi înflăcărat și cu o dulce emoție în glas:
— Și eu voi lupta, Măria-ta, până la ultima picatură de sânge, pentru a păstra
credința și mândria țării! Și dacă voi cădea și eu, am să-l las moștenire urmașilor să-l
înalțe prin vreme și mai sus. Îl voi lăsa țării! Țara nu va muri niciodată!

47
 POveStea iePuRaȘuLui CuRajOS
de Constanța Nițescu

la marginea câmpului, în apropierea grădinilor de legume, îşi făcuse adăpost o

iepuroaică cenuşie, care adusese pe lume unsprezece iepuraşi, toţi frumoşi, pufoşi şi…
gustoşi cum ar spune cumătra vulpe. Mama iepuroaică era foarte grijulie şi-şi învaţă
odraslele în fiecare zi câte un şiretlic pe care aceştia să-l poată folosi în caz de
primejdie. iepuraşii erau ascultători, rodeau tot ce găseau, se jucau, făceau întreceri la
alergare, ba chiar şi tumbe ştiau să facă.
Dar cum se întâmplă în orice familie, unul dintre fraţi îi dădea mai mult de furcă
mamei iepuroaice. acesta era foarte curios din fire şi punea sute de întrebări: de ce sunt
copacii verzi, de ce morcovul este dulce, de ce dimineaţa iarba este udă, de ce … de ce…
de ce… Biata mamă încerca să găsească răspunsurile potrivite, ca să nu-şi dezamăgească
fiul, chiar dacă uneori era obosită şi cu gândul la alte griji. Mai târziu iepuraşul capătă
un obicei şi mai ciudat: îi plăcea foarte mult să citească. cum se lumina de ziuă
deschidea o carte şi până seară o şi termina, iar dacă nu apuca să o termine, citea la
razele lunii. află astfel tot felul de lucruri interesante despre animalele pădurii, despre
oameni, despre iarnă…
Într-o zi, iepuraşul găsi o carte despre… iepuraşi şi nu mică îi fu mirarea să afle că
toată lumea spune despre ei că sunt fricoşi, că se sperie şi de umbra lor, că tremură tot
timpul de frică. tare se mai supără iepuraşul! cum adică? leul era „regele animalelor”,
vulpea era „vicleană”, lupul era „cel rău”, ursul era „cel puternic”, iar el era „fricosul”?
Din ziua aceea un gând nu-l mai părăsi: va trebui să facă ceva să scape întreg
neamul de această ruşine. Şi va începe cu numele său. Nu va accepta să se numească
nici codiţă-scurtă, nici Blăniţă-cenuşie, nici Urechi-lungi, nici pufosul… se va numi…
„Nu Mi-e teamă De Nimic”. Şi ca să nu-şi uite numele, îl repeta tot timpul cu voce tare,
astfel că animalele pădurii aflară repede despre el. Un iepuraş curajos? asta e o veste
care merită să o spui mai departe! aşa că, ori de câte ori „Nu Mi-e teamă De Nimic”
trecea pe cărarea spre izvor capete curioase se iveau din tufişuri, dintre ramurile
copacilor, din iarba înaltă. iepuraşul nu ştia că ajunsese o celebritate, el nu dorea decât să
apere cu orice preţ onoarea neamului său.
Şi iată că într-o zi, în luminişul din mijlocul pădurii, cu ochii sclipitori şi adulmecând
urmele, îşi făcu apariţia chiar lupul cel rău. prima îl zări o ciocănitoare, care se gândi că
ar fi bine să-i dea de veste iepurasului şi începu să-l strige cât o ţinea gura:
— „Nu Mi-e teamă De Nimic”! „Nu Mi-e teamă De Nimic”!
coţofana se gândi să-i sară în ajutor şi începu şi ea să strige. la fel şi veveriţa, şi
cioara, şi brotacul, şi ariciul, chiar şi şarpele sâsâia pe limba lui. toate strigau cât puteau
de tare numele iepurasului. acesta auzise hărmălaia şi venea în salturi mari să vadă ce
s-a întâmplat. lupului, speriat de atâta gălăgie, i se păru că vede venind spre el o arătare
înfricoşătoare, cu două coarne uriaşe, care strigă cu glas tunător că „Nu-i e teamă De
Nimic”. aşa că nu stătu prea mult pe gânduri şi o rupse la fugă. iepuraşul ar fi vrut să-l
urmărească, dar… inima îi bătea aşa de tare…
48
 se opri în luminiş în aplauzele locuitorilor pădurii. Şi pentru că era un iepuraş citit,
le mulţumi sincer acestora pentru ajutor.
Nu ştim dacă iepuraşul a mai înfruntat vreodată lupul, dar ştim foarte sigur că de
atunci „Nu Mi-e teamă De Nimic” şi-a făcut foarte mulţi prieteni, pe care i-a ajutat mai
ales cu sfaturi, după puterea minţii sale.

eLeFănțeLuL CuRiOS
de Rudyard Kipling

a fost odată, demult, un elefănțel foarte curios. Într-o zi s-a trezit cu o nouă
întrebare: „ce mănâncă crocodilul seara?”
aşa că a plecat prin pădure să întrebe animalele şi s-a întâlnit cu ursuleţul pe care
l-a întrebat:
— Ursuleţule, ce mănâncă crocodilul seara?
— Nu ştiu, a răspuns ursuleţul, dar du-te la lac şi vei afla.
Şi a plecat mai departe elefănțelul să caute lacul. pe drum s-a întâlnit cu o broscuţă:
— Broscuţo, ce mănâncă crocodilul seara?
— Nu ştiu, a răspuns broscuța, dar du-te la lac şi vei afla.
În apropiere de lac, elefănțelul s-a întâlnit cu șarpele boa:
— Şarpe, ce mănâncă crocodilul seara?
— Nu ştiu, a răspuns şi şarpele, dar uite lacul aici, sunt sigur că vei afla răspunsul.
tocmai atunci ieșea din apă crocodilul. elefănțelul s-a apropiat de el, dar nu ştia
că vorbește chiar cu crocodilul:
— scuză-mă, te rog, ştii cumva ce mănâncă crocodilul seara?
crocodilul, şiret, îi spune:
— Vino mai aproape să-ţi spun la ureche, să nu ne audă nimeni.
elefănțelul s-a apropiat şi crocodilul haţ! l-a apucat de nas, că pe vremea aceea
elefănțelul avea un nas ca toate nasurile, micuţ, aşa ca al tău.
Şi cum se chinuia bietul elefănțel să scape din gura crocodilului a venit repede,
repede şarpele boa care se afla în apropiere şi a început să-l tragă pe elefănțel de coadă.
Şi atâta a tras crocodilul de nas şi şarpele boa de coadă, că până la urmă şarpele a reușit
să-l salveze pe elefănțel, dar nasul i se întinsese atât de tare, că aproape îi atârna pe
jos. Şi uite aşa, de atunci are elefănțelul trompă!

49
 RățuȘCa Cea uRâtă
după Hans Christian Andersen
- repovestire -

la marginea unei bălţi, o raţă îşi făcuse cuibarul. acolo-şi clocise ouăle. Şi-acum
venise timpul ca bobocii să iasă la lumină. raţa ar fi fost cum nu se poate mai mulţumită,
dacă între boboci nu s-ar fi aflat şi o răţuşcă neobişnuit de urâtă.
Fumurie, zburlită, cu gâtul mai lung decât al celorlalţi boboci, răţuşca aceasta urâtă
fu primită pe baltă cu un roi de măcăituri batjocoritoare. Ba chiar câteva din raţele
bătrâne începură să-i smulgă penele, s-o ciocăne în cap şi s-o gonească.
sărmana raţă-mamă nu se dumirea. să-i fi pus cineva, fără ştirea ei, în cuibar oul
vreunei alte păsări? De curcă sau de găină? Dar în acest din urmă caz răţuşca ei cea atât
de urâtă nu s-ar fi priceput să înoate. or, dimpotrivă, ea se avânta pe balta uşor încreţită
de vânt cu cel mai mare curaj.
Zilele începură să treacă şi viaţa bietei răţuşte, din pricina urâţeniei sale, era din
ce în ce mai chinuită.
toţi, în afară de mama sa, o copleşeau cu ocări, sau râdeau de ea, şi cel mai adesea
nu îşi găsea niciun locşor unde să stea câteva clipe liniştită.
amărâtă şi deznădăjduită – mai ales fiindcă avea o fire blândă şi era dornică de
prietenie – biata răţuşcă se hotărî să plece în lumea largă. poate se vor găsi pe undeva,
spera ea, şi nişte fiinţe care s-o primească şi s-o îngăduie cu bunătate alături de ele.
Într-o dimineaţă plecă. aripile începuseră să-i crească, aşa încât se putea ajuta
uneori şi de ele. o vreme se adăposti în nişte stufărişuri. Numai că aici se pornise o
vânătoare de păsări. Un câine mare, ivindu-se pe neaşteptate, o vârî în toţi sperieţii.
Împuşcăturile îi răsunau fioros în creier.
scăpând cu bine din această încercare, porni în zbor mai departe. sleită de puteri,
poposi în ograda unei locuinţe ţărăneşti.
Ţăranca adăpostea în bordei o pisică şi o găină, care-i da ouă (de aceea găina se şi
bucura de foarte multă trecere). Văzând răţuşca, ţăranca se bucură.
„am s-o păstrez, cugetă, şi astfel, curând, voi putea avea la masă şi ouă de raţă care
se ştie cât de gustoase sunt!”
săptămânile însă treceau fără ca răţuşca să facă ouă. aşa că ţăranca se supără.
se apropia iarna. răţuşca simţea o ciudată chemare spre depărtări.
În acel moment, un cârd de păsări atât de frumoase cum încă nu-i mai fusese dat
niciodată să vadă, se înălţă în văzduh. erau albe ca zăpada, cu gâturile lungi şi mişcările
lor din aripi aveau un farmec nespus.
— cât de minunate sunt lebedele! auzi vocea unei femei. Zboară către ţările calde.
răţuşca îşi simţi inima bătându-i cu putere. Zbură şi ea, dar nu prea departe. se
lăsă pe oglinda lucie a unui lac.
pe lac, coborând parcă din cer, se iviră trei lebede. pline de măreţie, ele abia
alunecau pe undele limpezi ale apei. Vântul domol al primăverii le juca voios în pene.

50
 cele trei lebede o înconjurară:
— eşti surioara noastră, zise una.
răţuşca se privi în oglinda apei. Într-adevăr, în timpul iernii crescuse şi se
transformase, numai că niciodată nu vrusese să se uite la ea însăşi. oul din care se
născuse fusese al unei lebede.
ce fericire negrăită!
patru lebede, păsări împărăteşti, străluceau orbitor în soare şi cea mai mândră
OmiDa
sus pe creasta unui prun
se târăște-ncet, păroasă,
o omidă verde, grasă;
corpul lung îi unduiește,
iară gura, ca un clește
pare-a fi de căpcăun.
Bâjbâind încolo-ncoace
printre crengile-nflorite
rupe, mestecă și-nghite
Muguri tineri, frunză crudă,
smulge făr’ nicio trudă
De-unde vrea, de unde-i place.
— Hei, ce faci? îi strigă prunul,
Vrei cu dinadinsul, oare,
roada mea, abia în floare
s-o răpui? să nu rămână
Nicio frunză, nicio prună?
râde-n hohot căpcăunul:
— Ha, ha ha! Și pentru cine
pregătesti tu rod bogat?
pomul s-a înseninat:
de Georgeta Moraru
— Vreau s-adun în jur copii
si cu prune brumării
să le umplu coșuri, pline,
să-i privesc cum vin săltând,
cum se-naltă către mine
ramurile să-mi încline
Și să-mi simt în palma lor
Fructul dulce, tuturor
Dăruit cu drag, oricând.
asta e menirea mea!
Mestecând, omida grasă
Nici n-aude, nici nu-i pasă.
Șerpuind pe craca-ngustă,
Frunză după frunză gustă
Ba de aici, ba de colea.
geaba se frământă pomul,
Încercând mereu să scape.
ea privește printre pleoape
Și de-atâta trudă... cască....
cine poate s-o gonească?
Nimeni... nimeni... decât omul!
51
 CaPRa Cu tRei iezi
după Ion Creangă
- text adaptat -

era odată o capră care avea trei iezi. ledul cel mare şi cu cel mijlociu dau prin băţ
de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic şi cuminte.
Într-o zi, capra cheamă iezii de pe afară şi le zice:
— Dragii mamei copilaşi! eu mă duc în pădure ca să mai aduc ceva de-a mâncării.
Dar voi încuieţi uşa după mine, ascultaţi unul de altul, şi să nu cumva să deschideţi...
apoi capra iese şi se duce în treaba ei. iar iezii închid uşa după dânsa şi trag
zăvorul.
Dar vorba veche: „pereţii au urechi şi ferestrele ochi". Un duşman de lup – ş-apoi
ştiţi care? – chiar cumătrul caprei, care de mult pândea vreme cu prilej ca să pape iezii,
trăgea cu urechea la peretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânşii.
După plecarea caprei, când lupul a bătut la uşă, mezinul se vârî iute în horn şi,
sprijinit cu picioarele de prichici şi cu nasul de funigine, tace ca peştele şi tremură ca
varga de frică. Dar frica-i din rai, sărmana! asemenea cel mijlociu, ţuşti! iute sub un
chersin; se-nghemuieşte acolo cum poate, tace ca pământul şi-i tremură carnea pe
dânsul de frică: „Fuga-i ruşinoasă, da-i sănătoasă!"... Însă cel mare se dă după uşă şi –
să tragă, să nu tragă? În sfârşit, trage zăvorul... când, iaca!... ce să vadă? Ş-apoi mai are
când vede?... căci lupului îi scăpărau ochii şi-i sfârâia gâtlejul de flămând ce era...
Şi aşa lupul a mâncat pe iedul cel mare şi pe cel mijlociu!
cum a ieşit duşmanul din casă, iedul cel mic se dă iute din horn şi încuie uşa bine.
apoi începe a se scărmăna în cap şi a plânge cu amar după frăţiorii săi.
când jălea el aşa, iaca şi capra venea cât putea, încărcată cu de-a mâncării şi
gâfâind... iedul mezin sare iute şi-i deschide uşa. apoi s-aruncă în braţele mamei sale şi
cu lacrimi de sânge începu a-i spune:
- Mămucă, mămucă, uite ce am păţit noi! Mare foc şi potop au căzut pe capul
nostru!
capra atunci, holbând ochii lung prin casă, o cuprinde spaima şi rămase
încremenită!... Dar mai pe urmă îmbărbătându-se şi-a mai venit puţin în fire...
„aha! ia, acu i-am găsit leacul, zise ea în gândul său. taci! că i-oi face eu cumătrului
una de îşi va muşca labele!"
aproape de casa ei era o groapă adâncă; acolo-i nădejdea caprei...
Întâlnindu-se cu lupul în pădure, din vorbă-n vorbă, din una-n alta, cei doi ajung
pân-acasă la cumătră!
— ia poftim, cumătre, zise ea luând scăuieşul şi punându-l deasupra groapei cu
pricina, şezi colea şi să ospătezi oleacă din ceea ce ne-a dat Dumnezeu.
răsturnă apoi sarmalele în strachină şi i le pune dinainte. atunci lupul nostru
începu a mânca hâlpav; şi gogâlţ, gogâlţ, gogâlţ, îi mergeau sarmalele întregi pe gât.
Şi cum ospăta el, buf! cade în groapa cu jaratic, căci scăuieşul de ceară s-a topit...

52
(şi leasa de pe groapă nu era bine sprijinită...)
— cumătră, mă pârlesc, ard de tot, mor, nu mă lăsa!
— arzi, cumătre, mori, că nici viu nu eşti bun! De-abia i-a mai trece băiatului de
sperieţi, că mult păr îmi trebuia de la tine ca să-l afum! Ţi-aduci aminte, dihanie
răutăcioasă şi spurcată, când mi te-ai jurat pe părul tău? Şi bine mi-ai mâncat iezişorii!
— Mă ustură inima-n mine, cumătră! Mă rog, scoate-mă, şi nu-ţi mai face atâta
osândă cu mine!
— Moarte pentru moarte, cumătre, arsură pentru arsură... (că bine-o mai plesnişi
dinioare cu cuvintele din scriptură!)
Şi aşa s-a păgubit sărmana capră şi de cei doi iezi, da' şi de cumătru-său lupul
păgubaşă a rămas, şi păgubaşă să fie!

PuiȘORii
de Emil Gârleanu

sub lumina trandafirie a unui blând apus de soare, pământul pare adâncit într-o
odihnă neclintită: frunzele aţipesc, pregătindu-se pentru tihnitul somn al nopţii; în
depărtări, miriştile scânteiază singuratice, ca nişte ţesături de fir; iazul îşi aşterne faţa
umedă, sorbind, până în adânc, din lumina asfinţitului. Din jos, din văi, răsună talanca;
iar pe deal, în vii, doineşte fluierul.
În aer, un popor întreg de rândunele se pregăteşte de plecare; s-au adunat rând
pe rând de prin părţile acestea şi, de bucurie, în zbor nebun, străbat văzduhul ca nişte
săgeţi. atrase de întinsul sclipitor al iazului, ele se lasă deasupra lui, ca o perdea, apoi,
răzleţindu-se în ciripiri ascuţite, se avântă cu toatele înspre păduricea de sălcii;
ascunzându-se, rătăcesc prin frunzişul răcoros, apoi o iau de-a lungul miriştilor şi iar se
întorc în bătaia lină a aripilor. De după deal vine în zbor rotat un uliu. pasărea de pradă
pare că nu ia în seamă mulţimea paserilor călătoare. ele îl zăresc; un strigăt de
îmbărbătare, şi stolul întreg năvăleşte la luptă. Uliul ocoleşte iscusit prin aer, şi piere
cu repeziciunea fulgerului dincolo de deal. a scăpat! rândunelele, vesele de această
fugă, plutesc sus, crezând că l-or mai vedea; zarea rămîne însă limpede, şi dânsele se
întorc obosite de se înşiră pe vârful şurelor de paie…
pe prispa casei, copilaşul numai în cămăşuţă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul
stolului de paseri, printre care se află şi cei trei pui ai lui, din cuibul de humă de sub
streaşină. Îi căpătase dar de la mămuca lui.
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea: „Fii cuminte, dacă vrei să-ţi dau puii
când or creşte mari!”
Şi el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar în urmă au zburat! el îi văzuse cum
au ieşit zilele trecute de s-au jucat prin aer, dar parcă niciodată nu zburaseră mai mult
ca astăzi.
Şi-şi cunoaşte el destul de bine puii: sunt cei de la mijlocul şurii din dreapta, trei,

53
unul lângă altul, sau cei de lângă aceştia, dacă n-or fi chiar cei de la capăt. toţi parcă
seamănă unii cu alţii, şi-s aşa de sus, aşa de sus!…
păsărelele s-au odihnit puţin, apoi şi-au şoptit nu ştiu ce, au scos un strigăt vesel
şi s-au ridicat deodată cu toatele. câteva din ele s-au despărţit o clipă din stol, au atins
uşor streaşină casei, apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celorlalte. puişorii copilaşului
îşi luau rămas bun de la el şi de la cuibul lor de humă.
stolul mai ocoli de vreo două ori iazul, apoi se înălţă şi porni încet să lunece spre
asfinţit. copilaşul privi lung stolul care se pierdea, ca o fluturare, în adânc, apoi duse
mânuşiţele la ochi şi începu să plângă.
Maică-sa aruncă furca şi veni în fugă de-l luă în braţe; în cuvinte dezmierdătoare îl
întrebă ce are. copilul nici nu poate vorbi de atâta năvală de lacrămi. Întinde mâna spre
cer, îi arată stolul care lunecă în zbor necurmat, şi de-abia îi poate şopti.
— puişorii….
Mama îl strânge la sân şi îl săruta cu drag:
— Nu plânge, puiul mamei, au să se-ntoarcă înapoi… la primăvară…
copilaşul se linişteşte; punând mânuşiţa deasupra ochilor, ca mămucă-sa, privesc
împreună stolul pe zarea depărtată a cerului.
Şi lumina slabă a duiosului asfinţit de toamnă le îneacă ochii înrouraţi acum la
amândoi.

mOȘ iOn ROată Și uniRea

de Ion Creangă

la 1857, pe când se ferbea Unirea în iaşi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde

costache Hurmuzachi, M. Kogălniceanu şi alţii, au găsit cu cale să cheme la adunare şi
câţiva ţărani fruntaşi, câte unul din fiecare judeţ, spre a lua şi ei parte la facerea acestui
măreţ şi nobil act naţional. apoi, se zice că i-ar fi dat pe sama unuia dintre boieri să le
ţie cuvânt, ca să-i facă a înţelege scopul chemării lor la iaşi.
— oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi chemaţi aici, între noi? zise boierul cu
blândeţă.
— Vom şti, cucoane, dacă ni-ţi spune, răspunse cu sfială un ţăran mai bătrân,
scărpinându-se în cap.
— apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ani, două ţări surori, creştine şi megieşe,
Moldova noastră şi Valahia sau Ţara Muntenească, de care poate-ţi fi auzit vorbindu-se,
se sfâşie şi se mănâncă între dânsele, spre cumplita urgie şi peire a neamului românesc.
Ţări surori şi creştine, am zis, oameni buni; căci, precum ne închinăm noi, moldovenii,
aşa se închină şi fraţii noştri din Valahia. statura, vorba, hrana, îmbrăcămintea şi toate
obiceiurile câte le avem noi le au întocmai şi fraţii noştri munteni. Ţări megieşe, am zis,
oameni buni; căci numai pârăuaşul Milcov, ce trece pe la Focşani, le desparte. „să-l
secăm dar dintr-o sorbire” şi să facem sfânta Unire, adică înfrăţirea dorită de strămoşii

54
noştri, pe care ei n-au putut s-o facă în împrejurările grele de pe atunci. iaca, oameni
buni, ce treabă creştinească şi frumoasă avem de făcut. Numai Dumnezeu să ne-ajute!
Înţeles-aţi, vă rog, oameni buni, pentru ce v-am chemat? Şi dacă aveţi ceva de zis, nu vă
sfiiţi; spuneţi verde, moldoveneşte, ca la nişte fraţi ce vă suntem; că de-aceea ne-am
adunat aici, ca să ne luminăm unii pe alţii şi Dumnezeu să ne lumineze pe toţi cum a şti
el mai bine!
— Înţelegem, cucoane, aşa a fi, răspunseră câţiva ţărani mai ruşinoşi; că, dă, nu-ţi
şti dumnevoastră ce-i pe lume, noi, ţărănimea de la coarnele plugului, avem să ştim
ce-i bine şi ce-i rău?...
— Ba eu, drept să vă spun, cucoane, n-am înţeles! cică zise cu îndrăzneală unul
dintre ţărani, anume ion roată. Ş-apoi, chiar dacă ne-am pricepe şi noi la câte ceva, cine
se mai uită în gura noastră? Vorba ceea, cucoane: „Ţăranul, când merge, tropăieşte, şi
când vorbeşte, hodorogeşte", să ierte cinstită faţa dumnevoastră. eu socot că treaba
asta se putea face şi fără de noi; că, dă, noi ştim a învârti sapa, coasa şi secera, dar
dumnevoastră învârtiţi condeiul şi, când vreţi, ştiţi a face din alb negru şi din negru alb...
Dumnezeu v-a dăruit cu minte ca să ne povăţuiţi şi pe noi, prostimea...
— Ba nu, oameni buni; s-a trecut vremea aceea, pe când numai boierii făceau totul
în ţara aceasta ş-o storceau după plac. astăzi toţi, de la vlădică până la opincă, trebuie
să luăm parte la nevoile şi la fericirea ţării. Muncă şi câştig, datorii şi drepturi pentru
toţi deopotrivă.
le spuse boierul apoi despre originea românilor, cum şi de cine au fost ei aduşi pe
aceste locuri; despre suferinţele lor şi cum au ajuns a fi dezbinaţi şi împrăştiaţi prin alte
ţări. le dă el pilde câte şi mai multe: cu smocul de nuiele, cu taurii învrăjbiţi şi, în sfârşit,
se sileşte bietul creştin din răsputeri a-i face să înţeleagă care sunt roadele
binefăcătoare ale Unirii, aducându-le aminte că tot „pentru unirea tuturor” se roagă şi
sfânta biserică, în toate zilele, mai bine de 1850 de ani.
— ei, oameni buni, cred că acuma aţi priceput!
— priceput, cucoane, cât se poate de bine, răspunseră mai toţi. Dumnezeu să vă
ajute la cele bune!
— Ba eu tot nu, cucoane, răspunse moşul ion roată.
— Dumnezeu să mă ierte, moş ioane, dar dumneata, cum văd, eşti cam greu de cap;
ia haidem în grădină, să vă fac a înţelege şi mai bine. Moş ioane, vezi colo, în ogradă la
mine, bolovanul cel mare?
— Îl vedem, cucoane.
— ia fă bine şi adă-l ici, lângă mine, zise boierul, care şedea acum pe un jilţ în
mijlocul ţăranilor.
— s-avem iertare, cucoane, n-om putea, că doar acolo-i greutate, nu şagă.
— ia cearcă şi vezi.
Moş roată se duce şi vrea să ridice bolovanul, dar nu poate.
— ia du-te şi dumneta moş Vasile, şi dumneta, bade ilie, şi dumneta, bade
pandelachi.

55
 În sfârşit, se duc ei vro trei-patru ţărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umere
şi-l aduc lângă boier.
— ei, oameni buni, vedeţi? s-a dus moş ion şi n-a putut face treaba singur; dar când
v-aţi mai dus câţiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu uşurinţă, greutatea n-a mai fost
aceeaşi. povestea cântecului:
Unde-i unul nu-i putere,
la nevoi şi la durere;
Unde-s mulţi, puterea creşte,
Şi duşmanul nu sporeşte.
aşa şi cu Unirea, oameni buni! credeţi dumnevoastră că, de-a ajuta Dumnezeu a
se uni Moldova cu Valahia avem să fim numai atâţia? Fraţii noştri din transilvania,
Bucovina, Basarabia şi cei de peste Dunărea, din Macedonia şi de prin alte părţi ale lumii,
numai să ne vadă că trăim bine, şi ei se vor bucura şi ne vor iubi, de n-or mai îndrăzni
duşmanii, în vecii vecilor, a se lega de români. D-apoi fraţii noştri de sânge: franţujii,
italienii, spaniolii şi portughezii, ce aşteapt’? la orice întâmplare, Doamne fereşte, stau
gata să-şi verse sângele pentru noi... Unirea face puterea, oameni buni. ei, acum cred
c-aţi înţeles şi răsînţeles.
— Ba eu unul, să iertaţi dumnevoastră, cucoane, încă tot n-am înţeles, răspunde
moş roată.
— cum se face asta, moş ioane? Mai bine ce v-am tălmăcit, şi un copil putea să
înţeleagă.
— Mai aşa, cucoane, răspunseră ceilalţi.
— Moş ioane, zise acum boierul, cam tulburat de multă oboseală, ia spune
dumneta, în legea dumitale, cum ai înţeles, cum n-ai înţeles, de când se face atâta vorbă;
să auzim şi noi!
— Dă, cucoane, să nu vă fie cu supărare, dar de la vorbă şi până la faptă este mare
deosebire... Dumnevoastră, ca fiecare boier, numai ne-aţi poruncit să aducem bolovanul,
d-ar n-aţi pus umărul împreună cu noi la adus, cum ne spuneaţi dinioarea, că de-acum
toţi au să ieie parte la sarcini: de la vlădică până la opincă. Bine-ar fi dac-ar fi aşa,
cucoane, că la războiu înapoi şi la pomană năvală, parcă nu prea vine la socoteală... iar
de la bolovanul dumnevoastră am înţeles aşa: că până acum noi, ţăranii, am dus fiecare
câte-o peatră mai mare sau mai mică pe umere; însă acum suntem chemaţi a purta
împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre... să dea Domnul, cucoane, să fie
altfel, că mie unuia, nu mi-a păre rău.
la aceste vorbe, ţăranii ceilalţi au început a strânge din umere, a se uita lung unul
la altul şi a zice:
— ia, poate că şi roată al nostru să aibă dreptate!...
iar boierul, luându-i înainte cu glume, a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum.

56
 LeGenDa SFântuLui niCOLae
Nicolae provenea dintr-o familie înstărită, iar la moartea ambilor părinți a moștenit
întreaga avere, pe care a folosit-o pentru a-i ajuta pe oamenii nevoiași.
În noaptea de 5 spre 6 decembrie, se spune ca moș Nicolae vine la geamuri și
vede copiii care dorm și sunt cuminţi, lăsându-le în ghetuțe, dulciuri și diverse cadouri.
tot el este acela care-i pedepsește pe cei leneși și neascultători, lăsându-le o
nuielușă. spre deosebire de Moș crăciun, Moș Nicolae nu se arată niciodată. De altfel,
povestea darurilor împărţite pe furiș în această noapte începe din vechime.
legenda spune că trei surori, fete sărmane, nu se puteau căsători din cauza
situației financiare dificile și de aceea tatăl lor voia să le vândă. se spune că atunci când
fata cea mare a ajuns la vremea măritișului, Nicolae, care era episcop, a lăsat noaptea,
la ușa casei lor, un săculeț cu aur. situația s-a repetat și în cazul surorii mijlocii, astfel
că, atunci când i-a venit vremea și fetei mici, tatăl s-a hotărât ca în noaptea dinaintea
nunții să stea de paza și l-a văzut pe sfântul Nicolae cum a urcat pe acoperișul casei și
a aruncat pe horn un săculeț care a căzut într-o șosetă ce era pusă la uscat.
De aici a apărut obiceiul așezării șosetuțelor sau a ghetuțelor în noaptea de Moș
Nicolae. cardinalul l-a rugat pe nobil să păstreze secretul, însă acesta nu a făcut-o si de
atunci fiecare sărac care primea ceva, îi mulțumea lui Nicolae.

ŞteFan CeL maRe Şi vRânCiOaia

- legendă populară -

Demult, pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare, Moldova a fost atacată de turci şi
de tătari, care năvăliseră ca frunza şi iarba pe pământul ei. Bătălia a fost aprigă şi, din
cauza numărului prea mare de duşmani, moldovenii au fost biruiţi. Voievodul a fugit din
faţa duşmanilor, ca să nu fie prins, şi a rătăcit singur prin munţi.
După ce a umblat prin codri, a nimerit, spre seară, la o casă. aici, o bătrână, pe nume
Vrâncioaia, torcea pe prispa casei. Ştefan cel Mare descalecă, o salută şi o roagă să îi
dea ceva de mâncare şi să-i permită să se odihnească puţin.
Baba i-a dat străinului să îmbuce lapte cu mămăligă şi brânză de oi. După puţin
timp, străinul s-a aşezat pe laviţă şi a adormit. Uitându-se cu atenţie la el, bătrâna se
gândeşte că străinul nu poate să fie decât Ştefan Vodă, domnul Moldovei, despre care
auzise că fusese învins de turci în bătălie, iar el s-a retras în munţi.
Fără să mai stea pe gânduri, porni la fugă la stâna din vale, la feciorii ei. Baba avea
şapte băieţi voinici, înalţi, spătoşi şi vânjoşi. le povesti cele întâmplate, îndemnându-i
să plece cât mai curând şi să strângă pe toţi voinicii Vrancei, cu care Ştefan să pornească
la luptă şi să-i alunge pe turci din ţară. Feciorii babei, toţi şapte, se răspândiră în şapte
părţi ale Vrancei, buciumând pe văi şi dealuri. până a doua zi în zori, fiecare a strâns
câte o ceată de voinici, cu care s-au întors la casa mamei lor.

57
 Dimineaţa, când baba îşi văzu feciorii venind, îi zise lui Ştefan Vodă:
— Măria ta, nu fi întristat. ia te uită cum îţi vin ostaşii cu care vei învinge oastea
păgână!
Ştefan ieşi în prag şi rămase mirat când văzu cete de voinici, înarmaţi cu lănci şi
arcuri, coase şi topoare.
— Dar de unde sunt aceşti voinici şi cine i-a adunat?
— sunt plăieşii Vrancei, Măria ta, şi vin cu toţii ca să porneşti cu ei la luptă. De
aceea am trimis pe cei şapte feciori ce-i am şi, uite, până dimineaţă ţi-au strâns oaste
nouă în loc, toţi voinici şi dornici de luptă.
apoi, chemându-şi feciorii lângă ea, îi prezintă domnitorului:
— ei sunt: Bodea, spirea, Negrilă, Bârsan, spulber, pavel şi Nistor. cu ei şi cu
întreaga oaste ce au adunat, mergi fără teamă şi-i vei scoate pe duşmani din ţară.
cu oastea adunată plecă Ştefan cel Mare peste dealuri şi, străbătând codrii la vale,
îi atacă pe vrăjmaşi. toţi s-au luptat vitejeşte. Ştefan Vodă era printre cei dintâi,
înconjurat de flăcăii Vrâncioaiei, care se luptau ca nişte lei, lovind în dreapta şi în stânga
duşmanii care cădeau înroşind pământul.
Şi astfel, Ştefan a învins şi de data asta pe turci, izgonindu-i afară din ţară.

OmuL De zăPaDă
de Virgil Carianopol
Bogdănel a strâns din ochii negri de tăciune, a luat mătura, la fel,
stradă i-a făcut din doi cărbuni, Și a pus-o lângă el,
guguloaie de zăpadă iar în loc de nas i-a pus celor care-l văd afar’
Și în curte, lângă pom, Un ardei cu vârfu-n sus. să le pară gospodar.
a făcut din ele-un om.

Sania
după Ion Druță

Moş Mihail într-o bună vreme a început a se plimba în jurul nucului din faţa casei
şi tot îl măsura cu ochii şi cu şchioapa. Visa să meşterească din tulpina lui o sanie cum
n-au mai văzut toți lemnarii de pe lume. De mic copil avea simţul a ceva alb, sprinten şi
frumos. el hotărâse să redea aceste culori şi stărui într-o meşterie şi gândi să facă o
sanie.
ca de obicei moşul se sculase în zori şi începu lucrul. Zile întregi umbla prin ogradă
în jurul acestui nuc şi când venea vremea să facă vânt toporului, deodată rămânea pe
gânduri. iată că într-o bună zi baba a luat sama că buza toporului a început a se întuneca
şi a prins a-l ocărî. Moşul a azvârlit toporul pe umăr şi i-a spus că o să facă o sanie.
Fiindcă a venit toamna şi copacul s-a uscat, moş Mihail s-a apucat să-l scoată. După
aceasta el a retezat coroana şi a pus crengile sub şopron. Din vreme în vreme el vedea

58
în faţa ochilor ceva uşurel, sprinten şi frumos. Şi tocmai la bătrâneţe moşul înţelese că
era vorba de o sanie. toată ziua stase în casă, făcu un polobocel şi în vreme ce cioplea,
se gândea la săniuţă. Îşi spuse că mâine – poimâine o să se apuce de sanie. timpul
trecea, iar moşul aştepta că lemnul să fie gata.
iată că moşul aduse nucul în cămăruţă şi începu să-l cioplească. când a început
munca, lucra până când satul întreg adormea şi nu se auzea niciun foşnet. Visa cum
săniuţa va zbura pe drumurile satului şi cum colindă trecătorii. În ospeţie la moş Mihai
a venit Niculăieş, care a fost impresionat de creaţia bătrânului şi îi propune sume mari
de bani ca să cumpere sania. Mihailuţă îl lămurea că încă nu-i terminată, iar Niculăieş îi
spunea că iarna trece şi cel puţin să se plimbe aşa cum e terminată pe jumătate. iarna
trecuse şi moşul nu terminase sania și nici nu i-o dase lui Niculăieş.
Moş Mihail şi-a făcut un pătucean în cămară şi nu se mai arăta zile întregi. cu
vremea pierduse şi socoteala zilelor stând în cămară şi lucrând. Într-o zi, baba i-a spus
că pleacă de la el şi îl lasă singur. Moşul nu a înţeles şi a lucrat mai departe. sania mai
că era terminată, mai rămâneau câteva detalii de pus. După ce a făcut sania, se mira şi
el cât e de frumoasă. spre seară a ieşit din cămară şi a observat după dezordinea din
curte că nimeni nu e acasă. Îndată l-a învăluit tulburarea tinereţii, făcându-l voinic şi
inspirându-l la crearea altui lucru.

LânGă ieSLea minunată

- colid -
lângă ieslea minunată ne adunam cântă magii aducându-i darul lor
lin colindul sfintei nașteri colindăm ”slavă ție Împăratul tuturor!”
Doarme Fiul lângă-al Maicii sân duios cântă steaua cu lumina peste cer
soare dulce pare față lui Hristos. slavă tie, soare Veșnic – lerui ler!

Doamne, Doamne și noi Ție ne-nchinăm

cântă cerul și pământul sus și în jos
când colindul sfintei Nașteri colindăm.
slavă, cinste și închinare lui Hristos!
cântă îngerii osanei imnul sfânt Numai Maica simte semnul profețit
slavă Ție-n cer și pace pe pământ Umbra crucii peste Fiul adormit.
cântă și păstorii cântec fericit
slavă Ție sfânt Mesia mult dorit.

CânteC (FRaGment)
româneşte-aşa a fost:
să te-nduri, după putere,
să fii bun cu cel ce-ţi cere
Milă şi-adăpost!
Doine din caval să cânţi
cum te-nvaţă-n codri vântul;
când e horă-n sat, pământul
Vesel să-l frămânţi.
George Coşbuc
când vrăjmaşii vin sumeţi
să ne calce scumpa ţară,
tu-i izbeşti şi-i dai afară,
Minte să-i înveţi.
româneşte-aşa a fost –
Ştim şi noi ce se cuvine,
Şi-mpărţim şi rău şi bine
cum e mai cu rost!

59
 LeGenDa Lui mOŞ CRăCiun
legenda spune că Maica Domnului, sfânta Fecioară Maria, pribegind pe drum în
căutarea unui loc în care să-l nască pe iisus, a ajuns la casa lui Moş crăciun. acesta locuia
împreună cu soţia sa, crăciuniţa, şi cu fratele său Moş ajun. În timp ce Moş ajun de-abia
îşi ducea traiul de pe o zi pe alta, Moş crăciun era destul de bogat, dar în acelaşi timp
era şi foarte zgârcit şi rău la suflet.
ajunsă la casa lui Moş crăciun, Maica Domnului o găseşte acasă pe soţia sa,
crăciuneasa, şi îi cere acesteia adăpost. crăciuneasa era o femeie bună, însă, pentru a
nu afla soţul său necredincios, o găzduieşte în grajdul vitelor. apoi, fără să-i spună nimic
Moşului, crăciuneasa o ajută pe Maica Domnului să-l nască pe pruncul iisus.
aflând cele întâmplate, crăciun îşi pedepseşte soţia, tăindu-i mâinile. Maica
Domnului înfăptuieşte o minune şi o vindecă, lipindu-i la loc mâinile crăciunesei.
Văzând această minune, Moş crăciun îşi dă seama ce putere divină i-a trecut pragul şi
se căieşte amarnic, cerând iertare lui Dumnezeu.
atât de mult şi-a dorit el să repare greşeala făcută, încât a doua zi şi-a împărţit
întreaga avere copiilor săraci. Şi astfel, Moş crăciun a devenit primul creştin de pe lumea
asta. atunci Dumnezeu i s-a arătat lui crăciun şi i-a spus: „De azi înainte, slujba ta, Moş
crăciune, va fi aceea ca în fiecare an, de ziua Naşterii Fiului Meu iisus, să duci bucurii
tuturor copiilor de pe pământ”.
Şi aşa se întâmplă în fiecare seară de 24 decembrie.

La SăniuȘ
de Ion Agârbiceanu

la începutul săptămânii fluturau rar cațiva fulgi de nea prin văzduhul sur. se
opreau pentru o clipă nehotărâți, apoi coborau iar și iar se opreau. parcă le părea rău
după înălțimile din care veneau. Numai la o săptămână și iarna s-a înstăpânit peste
lume, până la marginea zării.
— cojoc gros ca în anul acesta n-a mai avut dumneaei de mult, vorbesc între ei
batrânii.
Ulițele satului sunt acoperite de un covor alb și gros. casele par mai mici,
dormitând sub acoperișurile grele. gerul s-a mai muiat și copiii satului au și pornit cu
săniuțele pe coastă. locul e larg, așa încât pot pleca deodată zeci de săniuțe ce vin ca
trasnetul până la poale.
Mult s-au mai rugat Vasilică și Niculăiță de părinți să-i lase și pe ei cu săniuța.
— Dacă pățiti ceva? acolo sunt și sănii mai mari care vă pot doborî.
Dar, până la urmă, au primit îngăduința. se făcură amândoi cai și porniră în fugă
către coasta săniușului. obrajii le ardeau de bucurie și ochii le scânteiau.
— Șezi tu înainte, Vasilică!

60
 — Ba șezi tu!
— să șadă cel care știe sania mai bine, zise un băiat de alături.
până la urmă se așeză Vasilică în față. apoi ceru să conducă și Niculăiță.
sania se răsturnă de două ori. trecu la cârmă iar Vasilică. Și tot așa, nici nu știau
cum fuge timpul.
se înseră când copiii intrară în curte.
— acum se vine? le strigă mama. N-ați pățit nimic?
— N-am pățit. Și copiii intrară bucuroși în casă, cu gândul că a doua zi vor merge
iar la săniuș.

CRăCiunuL
de Octavian Goga

Dragi copii din țara asta, Îngerii se uita-n casă

Vă mirați voi cum se poate,
Moș crăciun, din cer de-acolo,
să le știe toate, toate.
Uite cum: vă spune badea…
iarna-n noapte, pe zăpadă,
el trimite câte-un înger
la fereastră ca să vadă…
Văd și spun, iar moșul are
colo-n cer, la el în tindă,
pe genunchi o carte mare.
cu condei de-argint el scrie
ce copil și ce purtare…
Și de-acolo știe Moșul,
că-i șiret el, lucru mare.

veveRița
de Mihail Sadoveanu

Deşi eram la jumătatea lui april, pădurea încă mărturisea suferinţa iernii. pe alocuri
deschidea hrube de întuneric. În tăurile negre parcă rămăseseră cuibarele şi ouăle
părăsite ale balaurilor viscolelor şi furtunilor, care au trecut peste lumea noastră în luna
lui faur. Fagi şi plopi rupţi şi dărmaţi mărturiseau bătăliile trecute. pădurea păstra încă,
în cuprinsul ei, o mâhnire ș-o oboseală. Mierle zărisem numai în tufişurile de la margine.
aici, în adâncuri, nu fâlfâiau zboruri, nu ţârâiau glasuri. era neclintire şi tăcere.
Într-un tău, sub unghiul de omăt al unui clin, sticli un glob de gheaţă. În el văzui,
ca într-o cristalidă de diamant, viermele altei ierni cumplite ce va veni după un veac.
iar în sufletul meu, ca şi-ntr-al pădurii, tresări spaima iernii care s-a dus.
Motocel, locotenentul lui georghe Meiu, umblă înainte pe cărarea ce ducea în
fundul râpii. Deodată se opri, în neclintirea pădurii pustii, şi dădu un strigat de bucurie.
Înălță braţul şi arată spre furca unui fag:
— o veveriţă!
Ne oprirăm pe cărare şi căutarăm cu privirile minunea pe care o descoperise
copilul. era într-adevăr o veveriţă, un ghem de blăniţă de culoarea flăcării, cu coadă

61
stufoasă adusă pe spinare spre urechi, c-un căpşor minuscul în care licăreau ochişorii
ca două boabe de ploaie ori de lacrimi.
la exclamaţiile noastre se mişcă brusc şi trecu în partea cealaltă a trunchiului, ca
să se ascundă de privirile noastre. apoi apăru mai sus, pe altă creangă.
tăcurăm. ea era însă tot neîncrezătoare. se furişă pe o ramură subţire, apoi,
desprinzându-se de acolo, trecu pe-un fag mai bătrân. Făcuse o săritură fără îndoială,
de pe o creangă joasă, în înălţime; însă fără nicio sforţare, ca şi cum puful ei de flacără
se desprinsese de-aici şi plutise în sus. acolo, în fagul cel bătrân, se opri puţin
cercetându-ne, atât cât puturăm să-i observăm cravata albă; apoi dispăru iar în partea
opusă. De-acolo nu ne vedea ea, şi-şi închipuia, cu grăunciorul ei de înţelegere, că n-o
vedem nici noi.
Îndată ce mă lăsai iarăşi la vale, o văzui însă iar. rămăsei în urma tuturor,
privind-o atent şi neclintit. globul iernii era jos, în tăul negru; şi ea era sus, flacăra
măruntă a vieţii. se temea încă de duşman; rămăsese încă o clipă în ea amintirea
dezastrului şi a marii bătălii; bănuia încă o primejdie acum când cânta soarele în crengi;
şi stătea neclintită ca o frunză, lipită strâns de trunchiul fagului bătrân, şi, cu urechea
grămădită în scoarţă, ascultă un ceasornic care bătea acolo mărunţel, măsurând timpul.
Nu era însă decât inimioara ei de puişor al fagului, al pădurii, ș-al primăverii.
N-am simţit în aceea clipă milă, nici bucurie; ci am avut un simţământ intens de
simpatie pentru fărâma ei simbolică de viaţă, într-o fracţiune a eternităţii, în tristul şi
scurtul timp al oamenilor.
am lăsat-o în îmbrăţişarea ei părintească, ascultăndu-şi inima ei și-a pădurii, sub
mângâierea soarelui, tatăl nostru al tuturora. M-am depărtat încet către tovarăşii mei.

LeGenDa LiCuRiCiuLui
– poveste populară –

Zice că, scoborându-se odată bunul Dumnezeu din cer, jos, pe pământ, a luat cu
sine și câțiva îngeri, ca să le arate și lor lumea în care trăiesc oamenii.
Îngerii, umblând încolo și-ncoace prin lumea largă, cât timp vor fi umblat, le plăcură
tare mult de lumea oamenilor, și mai cu seamă unuia, așa încât la despărțire începu a
plânge cu hohot, de-i curgeau lacrimile vale.
După ce se depărtară de pământ, înălțându-se spre cer, Dumnezeu a întrebat ce au
vazut ei mai frumos și ce le-a placut mai mult pe pământ? Îngerii răspunseră că bisericile
frumoase ori călugării îmbrăcați în haine potrivite, ori codru cu frunza verde, ori florile
mirositoare, numai unul nu-i raspunse nimic și sta trist și îngândurat.
Mai la urmă îl întreabă Dumnezeu și pe acesta, că pentru ce e atât de trist și de ce
nu răspunde nimic?
— Mi-e frică să nu mă cerți, îi răspunde îngerul.
— Nu-ți fie teamă de nimic, îi zice Dumnezeu, căci de una și aceeași soartă vă veți
bucura.

62
 Îngerul, căzând în genunchi înaintea lui Dumnezeu, cu ochii scăldați în lacrimi, îi
zise:
— Doamne, îs trist și amărât de aceea că ochii unei pământene mi-au picat așa de
dragi, cât nu-i chip să-i mai uit vreodată, fiind așa de frumoși, cum nu mai vazusem
niciodată!
— Și ai cui erau? întreabă Dumnezeu.
— ai unei păstorițe ce păștea oi albe pe un câmp verde!
— Și ai grăit ceva cu ea? întreabă iarăși Dumnezeu.
— Da, căci îmi căzuse dragă, și i-am spus că mi-aș da viața mea îngerească pentru
ochii ei cei albaștri ca cerul înseninat.
auzind Dumnezeu cele spuse, începu a se face îngândurat și, din om cu fața senină
și fruntea curată, se prefăcu într-un moșneag cu fruntea toată creață. Și apoi, cum
mergeau așa, înălțându-se cu toții încetinel către scaunul dumnezeiesc, ajungând la
marginea cerului, Dumnezeu îi opri în loc și le zise:
— Știu că, dacă veți merge cu toții în cer și vă veți întâlni cu ceilalți îngeri, veți
povesti despre lucrurile pământene, și fiindcă lucrurile acestea nu-i iertat să le știe cei
din cer, acum vă opresc pe toți aici!
Și, cum rosti cuvintele acestea, Dumnezeu i-a prefăcut pe toți în stele luminoase,
lucind de fericire, ca ele în toată vremea să poată vedea lumea pământeană.
Îngerul cel îndrăgostit, prefăcut și el în stea, nu lucea de bucurie, ci mereu scăpăra,
aruncând scântei de foc asupra celorlalte stele.
Dumnezeu, văzând că din asta au să se întâmple neînțelegeri între stele, a luat
steaua plângătoare și, dezlipind-o de pe cer, i-a dat drumul spre pământ, aruncând-o
așa de tare, că tot în picături de scântei a picat pe pământ, umplând întreg câmpul unde
fata cea cu ochi albaștri era cu oile.
scânteile acelea nu s-au stins, ci s-au făcut licurici, ca să nu-i piară urma îngerului
îndragostit de păstoriță.
De atunci a trecut multă vreme, dar și acuma se povestește că licuricii nu sunt
altceva decât scântei din steaua aruncată de pe cer.

tuRtița
– poveste populară –

au fost odată un moș și o babă. Într-o zi, moșneagul o rugă pe babă să-i facă o
turtiță, dar baba nu avea făină.
Baba se strădui și strânse, totuși, vreo doi pumni de făină de pe fundul lăzii.
Frământă aluatul cu smântână, făcu o turtiță și o băgă la cuptor.
După puțin timp, baba scoase o turtiță rotunjoară, rumenă și frumoasă, și o puse
pe fereastră să se mai racească.
turtița stătu ce stătu pe fereastră, apoi se rostogoli pe laviță, de acolo pe dușumea
și de pe dușumea spre ușă.

63
 când ajunse la ușă, turtița sări peste prag în tindă, apoi în curte. o porni spre
poartă, de acolo pe drum, după care se rostogoli tot mai departe și mai departe.
cum se rostogolea ea pe drum, numai ce-i ieși în cale un iepure, care vru s-o
mănânce. Dar turtița, fără teamă, îi zise:
Eu sunt turtița umflată
De prin ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe ferestră sunt răcită.
iar apoi, vrând să pară tare iscusită, mai zise:
Pe bunic l-am păcălit
De bunica am fugit
De tine-am să fug în dată
Iepuraș fără de pată.
Și se rostogoli mai departe, chiar de sub nasul iepurelui.
continuându-și drumul, numai ce-i ieși în cale un lup, cu o gură cât o șură, care vru
să o înghită. turtița îi cântă și lui cântecul ei, pe care îl sfârși zicând:
geaba lupul cască gura
Fug de el mă dau de-a dura.
cum se rostogolea ea prin pădure, numai ce-i ieși în cale un urs, și acesta flămând
nevoie mare! Dar turtița nici că se sinchisi de dânsul. Îi cântă și ursului același cântecel,
pe care îl încheie astfel:
Nu mă tem cât de puțin
Căci fug și de Moș Martin.
rostogolindu-se turtița mai departe, în cale îi apăru cumătra vulpe. Vicleana îi dadu
binețe și începu s-o laude, spunându-i că e tare frumoasă și rumenă.
turtița se bucură că a găsit pe cineva care să o laude, așa că se opri și-i cântă și
vulpii cântecelul ei, sfârșindu-l așa:
Și de nimeni nu îmi pasă
Fug eu și de vulpe, lasă!
Vulpea îi lăudă cântecul, dar o rugă să nu plece, ci să îl mai cânte o dată, căci e
bătrână și nu a auzit bine. ca să fie mai aproape, vicleana o pofti să se așeze pe botul ei.
turtița, nebănuind nimic, făcu întocmai.
cântecul păru să-i placă mult vulpiței, așa încât vru să-l mai asculte și a treia oară,
așa pentru ultima dată. o rugă deci pe turtiță să i se așeze pe limbă și să cânte acolo.
Însă cum sări turtița pe limba vulpii, aceasta... hap! o înghiți.

64
 PinOCCHiO
după Carlo Collodi
- repovestire -
a fost odată ca niciodată… un tâmplar bătrân, pe nume gepetto. el trăia într-o
căsuță uitat la marginea unui orăşel. Într-o zi, s-a hotărât să cioplească din lemn un
băieţel, care să-i aline singurătatea. După ce a terminat de cioplit, gepetto s-a culcat.
Un greier spiriduş a intrat în odaie şi, văzând băieţelul de lemn, a suflat peste el şi
l-a făcut să se mişte. Dimineaţă, tâmplarul a văzut cu uimire că băiatul cioplit din lemn
se putea mişca. Nu-i venea să-şi creadă ochilor.
Bătrânul l-a considerat copilul lui şi l-a numit pinocchio. Băiatul era foarte
neastâmpărat. greierele – spiriduş îl certa şi-i spunea să asculte de sfaturile bătrânului
lui tată.
— Nu vreau, nu cred că aşa ceva este pentru mine! răspundea obraznic pinocchio.
După un timp, gepetto l-a înscris la şcoală, i-a cumpărat un abecedar şi l-a condus cu
drag până la poartă, în prima zi de şcoală.
pe drum, pinocchio a dat peste un grup de păpuşari, care tocmai dădeau un
spectacol. scena era plină de marionete, iar când a trecut pinocchio, acestea s-au
năpustit asupra lui. Văzând, directorul s-a înfuriat:
— cum îndrăzniţi să întrerupeţi spectacolul?
— Domnule director, eu nu am nicio vină, răspunde pinocchio. păpuşile au vrut
doar să mă salute. Văzând cât de drăgălaş este băiatul, directorul i-a oferit cinci bănuţi
de aur, cu care pinocchio, mulţumit s-a întors acasă. la întoarcere, nici nu-i trecea prin
gând că este urmărit. la un moment dat, o vulpe şchioapă şi un motan orb i-au ieşit în
cale.
— Unde te grăbeşti băieţaşule, îl ia la rost vulpea şireată. Noi ştim cum ai putea
să-ţi înmulţeşti bănuţii. Vino cu noi pe câmpul minunilor. acolo, dacă îngropi bănuţii, a
doua zi va creşte un copac cu crengile pline cu bănuţi.
pinocchio a strigat după ajutor. la un moment dat a apărut o zâna bună care l-a
eliberat, l-a dus acasă la ea şi l-a luat la întrebări:
— Unde sunt banii?
— i-am pierdut, a încercat s-o păcălească pinocchio. cu fiecare minciună, însă,
nasul îi creştea din ce în ce mai mare.
— promit că de azi înainte mă voi cuminţi. Voi merge la şcoală şi-l voi asculta pe
gepetto, spuse pinocchio printre lacrimi.
Făcându-i-se milă de el, zâna i-a scurtat din nas. pinocchio, în câteva zile, a uitat
de promisiunea făcută. ieşind la joacă, a dat peste o trăsurică trasă de un măgăruş.
— Vino cu noi în Ţară Jucăriilor! l-au ademenit pe pinocchio.
acesta nici nu a stat pe gânduri. ajunşi în împărăţia jucăriilor, s-au jucat, au lenevit,
uitând de alte griji. După câteva zile s-au trezit cu nişte urechi lungi şi coadă. arătau ca
nişte măgari. Nişte circari i-au dus la circ şi, pentru puţin ovăz, munceau săracii din greu.
pinocchio, cu prima ocazie ivită a scăpat. Fugea, fugea, nici el nu ştia încotro.

65
 ajuns la malul unei ape, de supărare şi-a legat de gât un bolovan şi s-a aruncat în
apă. Zâna cea bună a avut însă grijă de el, i-a dezlegat funia şi l-a scăpat şi de înfăţişarea
de măgar.
pinocchio dădu din mâini şi din picioare să ajungă cât mai repede la mal. Dar, vai!
o balenă l-a înghiţit şi odată cu el şi foarte multă apă. Băiatul se zbătea în burta balenei,
încercând să scape, când deodată, două braţe puternice l-au prins şi l-au scos din apă.
era gepetto care i-a povestit că a pornit în căutarea lui pe o barcă şi a fost înghiţit de
balenă, în timpul unei furtuni. observând că noaptea balena doarme cu gura deschisă,
cei doi au plănuit să scape. s-au agăţat de coada unui pește şi au aşteptat până când
balena şi-a deschis gura. atunci, împreună cu peştele, au ieşit afară din gura ei.
ajunşi acasă, bătrânul s-a îmbolnăvit şi a căzut la pat. pinocchio l-a îngrijit,
dându-i medicamente şi mâncare. câteodată, seara, băiatul citea şi învaţa să scrie singur.
Văzând faptele lui bune, zâna cea bună a intrat în încăpere şi i-a dat viaţă.
De bucurie, bătrânul s-a vindecat pe loc. pinocchio a devenit un băieţel cuminte şi
au trăit împreună fericiţi mult timp.

zâna zăPeziLOR
După ce tatăl ei muri, rita cea frumoasă și bună rămase fără apărare în fața mamei
sale vitrege și a fiicei acesteia. Văduva tatălui său o ura, iar sora sa vitregă, pe care o
chema petra, era pe cât de urâtă, pe atât de invidioasă. amândouă își petreceau timpul
făcându-i ritei viața imposibilă. În primul rând, îi dădură toate sarcinile casei, astfel
încât aceasta făcea acum toată treaba.
După atâta muncă, degetele fetei începură să sângereze. ea se duse să se spele la
fântână. Din apele liniștite se auzi o voce dulce și convingătoare:
— rita, eu sunt zâna zăpezilor și mă aflu aici pentru a te ajuta. Mergi liniștită acasă
și fă-ți treburile fără să te îngrijorezi pentru ce va urma.
— are dreptate petra când spune că nu vrei să muncești, spuse mama vitregă când
o auzi venind. pleacă de aici și să nu te mai întorci!
rita plecă plângând pe drum. Deodată, auzi o voce care striga:
— ajutor! ajutor!
Fetița se uita în toate părțile, până când zări un cuptor de piatră în care se coceau
o mulțime de pâini.
— Voi ați strigat după ajutor? întrebă ea.
— Da, da! scoate-ne din cuptor că ne frige, te rugăm!
rita scoase pâinile din cuptor cu multă grijă și le așeză alături, pe marginea
drumului.
— Mulțumim mult, frumușico! au spus pâinicile. suntem salvate! pentru că ești atât
de bună, poți să mănânci și tu o pâine caldă.
rita își continuă drumul, când auzi mai multe voci cristaline care strigau:
— aici în măr!
se uită în pom și văzu multe mere roșii, strălucitoare.

66
 — Bună! o salutară ele într-un glas. După cum vezi, suntem multe și ne e teamă că
s-ar putea rupe crengile pomului nostru. scutură tu mărul, te rugăm.
rita scutură crengile și toate merele căzură pe pamânt, apoi le așeză într-o grămadă
și merse mai departe.
Într-un târziu, ajunse la o căsuță, unde trăia o doamnă cu părul alb ca zăpada.
— Bună, rita! nu-mi recunoști vocea?
— Ba da! e vocea din fântână.
atunci, zâna îi deschise ritei o poartă din sidef și, la trecerea ei, începu să plouă
cu aur. apoi, rita află că mama ei vitregă se îmbolnăvise și se întoarse să aibă grijă de
ea.
sora sa vitregă, văzând aurul pe care îl aducea fata, dori și ea să obțină o asemenea
bogăție. Dar ea, de hâdă ce era, nu ajută nici pâinile, nici merele intâlnite pe drum, iar
pe doamna cu părul alb nici atât.
așa că, la deschiderea porții de sidef, asupra ei se revărsă o ploaie de păcură.

PunGuţa Cu DOi Bani

după Ion Creangă

era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina
babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar
moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu răbdarea şi zise:
— Măi babă, mănânci ca în târgul lui cremene. ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi
prind pofta măcar.
— Da' cum nu! zise baba, care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu
cucoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca; că eu aşa am bătut găina, şi iacătă-o cum se ouă.
Moşneagul, pofticios şi hapsin, se ia după gura babei şi, de ciudă, prinde iute şi
degrabă cucoşul şi-i dă o bataie bună, zicând:
— Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba.
cucoşul, cum scăpă din mânile moşneagului, fugi de-acasă şi umbla pe drumuri,
bezmetec. Şi cum mergea el pe-un drum, numai iată găseşte o punguţă cu doi bani. Şi
cum o găseşte, o şi ia în clonţ şi se întoarnă cu dânsa înapoi către casa moşneagului. pe
drum se întâlneşte c-o trăsură c-un boier şi cu nişte cucoane. Boierul se uită cu băgare
de seamă la cucoş, vede în clonţu-i o punguţă şi zice vezeteului:
— Măi! ia dă-te jos şi vezi ce are cucoşul cela în plisc.
Vezeteul se dă iute jos din capra trăsurei, şi c-un feliu de meşteşug, prinde cucoşul
şi luându-i punguţa din clonţ o dă boieriului. Boieriul o ia, fără păsare, o pune în buzunar
şi porneşte cu trăsura înainte. cucoşul, supărat de asta, nu se lasă, ci se ia după trăsură,
spuind neîncetat:
Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani!

67
 Boierul, înciudat, când ajunge în dreptul unei fântâni, zice vezeteului:
— Mă! ia cucoşul ist obraznic şi-l dă în fântâna ceea.
Vezeteul se dă iarăşi jos din capră, prinde cucoşul şi-l azvârle în fântână! cucoşul,
văzând această mare primejdie, ce să facă? Începe-a înghiţi la apă; şi-nghite, şi-nghite,
până ce-nghite toată apa din fântână. apoi zboară de-acolo afară şi iarăşi se ia în urma
trăsurei, zicând:
Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani!
Boierul, văzând aceasta, s-a mirat cumplit şi a zis:
— Mă! da' al dracului cucoş i-aista! ei, las' că ţi-oiu da eu ţie de cheltuială, măi
crestatule şi pintenatule!
Şi cum ajunge acasă, zice unei babe de la bucătărie să ia cucoşul, să-l azvârle
într-un cuptor plin cu jăratic şi să pună o lespede la gura cuptorului. Baba, cânoasă la
inimă, de cuvânt; face cum i-a zis stăpânu-său. cucoşul, cum vede şi astă mare
nedreptate, începe a vărsa la apă; şi toarnă el toată apa cea din fântână pe jăratic, până
ce stinge focul de tot, şi se răcoreşte cuptoriul; ba încă face ş-o apăraie prin casă, de
s-au îndrăcit de ciudă hârca de la bucătărie. apoi dă o bleandă lespezei de la gura
cuptiorului, iesă teafăr şi de-acolo, fuga la fereastra boierului şi începe a trânti cu ciocul
în geamuri şi a zice:
Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani!
— Măi, că mi-am găsit beleaua cu dihania asta de cucoş, zise boieriul cuprins de
mierare. Vezeteu! ia-l de pe capul meu şi-l zvârle în cireada boilor ş-a vacilor; poate
vreun buhaiu înfuriat i-a veni de hac; l-a lua în coarne, şi-om scăpa de supărare.
Vezeteul iarăşi ia cucoşul şi-l zvârle în cireadă! atunci, bucuria cucoşului! să-l fi
văzut cum înghiţea la buhai, la boi, la vaci şi la viţei; păn-a înghiţit el toată cireada, ş-a
făcut un pântece mare, mare cât un munte! apoi iar vine la fereastră, întinde aripele în
dreptul soarelui, de întunecă de tot casa boierului, şi iarăşi începe!
Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani!
Boierul, când mai vede şi astă dăndănaie, crăpa de ciudă şi nu ştia ce să mai facă,
doar va scăpa de cucoş.
Mai stă boierul cât stă pe gânduri, pănă-i vine iarăşi în cap una.
— am să-l dau în haznaua cu banii; poate va înghiţi la galbeni, i-a sta vreunul în
gât, s-a îneca şi-oiu scăpa de dânsul.
Şi, cum zice, umflă cucoşul de-o aripă şi-l zvârle în zahnaua cu banii; căci boieriul
acela, de mult bănărit ce avea, nu-i mai ştia numărul. atunci cucoşul înghite cu lăcomie
toţi banii şi lasă toate lăzile pustii. apoi iesă şi de-acolo, el ştie cum şi pe unde, se duce
la fereastra boierului şi iar începe:
Cucurigu! boieri mari,
Daţi punguţa cu doi bani!

68
 acum, după toate cele întâmplate, boierul, văzând că n-are ce-i mai face, i-azvârle
punguţa. cucoşul o ia de jos cu bucurie, se duce la treaba lui şi lasă pe boier în pace.
atunci toate paserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoşului, s-au luat după
dânsul, de ţi se părea că-i o nuntă, şi nu altăceva; iară boierul se uita galiş cum se duceau
paserile şi zise oftând:
— Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat
n-a fost aici!
cucoşul însă mergea ţanţoş, iar paserile după dânsul, şi merge el cât merge, până
ce ajunge acasă la moşneag, şi de pe la poartă începe a cânta: „cucurigu!!! cucurigu!!!"
Moşneagul, cum aude glasul cucoşului, iesă afară cu bucurie; şi, când îşi aruncă
ochii spre poartă, ce să vadă? cucoşul său era ceva de spăriet! elefantul ţi se părea
purice pe lângă acest cucoş; ş-apoi în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri,
care de care mai frumoase, mai cucuiete şi mai boghete. Moşneagul, văzând pe cucoşul
său aşa de mare şi de greoiu, şi încunjurat de-atâta amar de galiţe, i-a deschis poarta.
atunci cucoşul i-a zis:
— stăpâne, aşterne un ţol aici în mijlocul ogrăzii.
Moşneagul, iute ca un prâsnel, aşterne ţolul. cucoşul atunci se aşază pe ţol, scutură
puternic din aripi şi îndată se umple ograda şi livada moşneagului, pe lângă paseri, şi
de cirezi de vite; iară pe ţol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ţi lua
ochii! Moşneagul, văzând aceste mari bogăţii, nu ştia ce să facă de bucurie, sărutând
mereu cucoşul şi dezmerdându-l.
atunci, iaca şi baba vine nu ştiu de unde; şi, când a văzut unele ca aceste, numa-i
sclipeau răutăcioasei ochii în cap şi plesnea de ciudă.
— Moşnege, zise ea ruşinată, dă-mi şi mie nişte galbeni!
— Ba pune-ţi pofta-n cuiu, măi babă! când ţi-am cerut ouă, ştii ce mi-ai răspuns?
Bate acum şi tu găina, să-ţi aducă galbeni; c-aşa am bătut eu cucoşul, ştii tu din a cui
pricină... şi iaca ce mi-a adus!
atunci baba se duce în poiată, găbuieşte găina, o apucă de coadă şi o ia la bătaie,
de-ţi venea să-i plângi de milă! Biata găină, cum scapă din mânile babei, fuge pe
drumuri. Şi cum mergea pe drum, găseşte şi ea o mărgică ş-o înghite. apoi răpede se
întoarce acasă la babă şi începe de pe la poartă: „cot, cot, cotcodac!" Baba iesă cu
bucurie înaintea găinei. găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă şi se pune pe
cuibariu; şi, după vrun ceas de şedere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se
duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Şi, când se uită în cuibariu, ce să vadă? găina
se ouase o mărgică. Baba, când vede că ş-a bătut găina joc de dânsa, o prinde ş-o bate,
ş-o bate, păn-o omoară în bătaie! Şi aşa, baba cea zgârcită şi nebună a rămas de tot
săracă, lipită pământului. De-acu’ a mai mânca şi răbdări prăjite în loc de ouă; că bine
şi-a făcut râs de găină şi-a ucis-o fără să-i fie vinovată cu nemica, sărmana!
Moşneagul însă era foarte bogat; el şi-a făcut case mari şi grădini frumoase şi trăia
foarte bine; pe babă, de milă, a pus-o găinăriţă, iară pe cucoş îl purta în toate părţile
după dânsul, cu salbă de aur la gât şi încălţat cu ciuboţele galbene şi cu pinteni la
călcâie, de ţi se părea că-i un irod de cei frumoşi, iară nu cucoş de făcut cu borş.

69
 SCRiSOaRe De La RânDuniCă
de Elena Dragoş

Dragi copii, mi-e dor de voi gâze, muşte, viermişori,

În curând voi fi – înapoi. până – or creşte mărişori.
cuibul vechi am să-l repar Şi-i voi învăţa să zboare
ca să-mi fac din nou cuibar. Dimineaţa pe răcoare.

Din cinci, şase ouă mici, eu vă spun de pe acum.

or să iasă pui voinici. că mă pregătesc de drum.
le voi da în cioc mâncare, Dar să nu afle pisica!
rând pe rând la fiecare: Vă sărută – „rÂNDUNica” .

LeGenDa BuBuRuzei
de Eugen Jianu, Rep. Moldova

au ieșit ghioceii albi, brândușele galbene şi toporaşii albaştri. albinele îşi deretică
stupul, că mâine or să iasă la treabă. Mieii zburdă pe pajiştile abia dezgolite de nea.
În ogradă, găinile scurmă şi cotcodăcesc. toată lumea are treabă; nimeni nu stă
degeaba.
Mângâiată de soare, buburuza cea mică şi roşie a ieşit şi ea din crăpăturile scoarţei
copacului unde a stat pitită până atunci. a făcut ochii mari şi s-a uitat în jur. aşa cum
stătea pe scoarţa cenuşie a copacului, părea o fărâmă dintr-o piatră preţioasă roşie.
avea şi scăpărări de rubin când vreo rază o mângâia pe spate.
Buburuza s-a întristat.
— ce mică şi neînsemnată sunt! toate în jurul meu au un rost, numai eu nu. Nimeni
nu mă bagă în seamă!
Zicând acestea şi-a desfacut larg aripile, lasându-se purtată de-o boare de vânt.
aşa a ajuns pe prispa unei case, iar de acolo pe mâna unui copil care se juca.
— Bunicule, s-a bucurat copilul, uite o buburuză. ce gâză micuţă şi drăgălaşă, i-o
fi frig… Dar de acuma, gata! Nu te mai necăji, buburuzo. am să te încălzesc eu! Și copilul
a ridicat încetişor mână către soare şi-a mângâiat cu drag stropul roşu care îi înflorea
palma. apoi a suflat încetişor asupra-i.
— Hai du-te, buburuzo! încălzeşte-te la soare! s-a bucurat buburuza. a înţeles că,
mică şi neînsemnată cum e, are şi ea un rost pe lumea asta. e cea dintâi gâză care se
arată primăvara.
e, cum s-ar zice, o vestitoare curajoasă.

70
 POveStea unei BuBuRuze
înv. Cristina Popușoi, Rep. Moldova

era o dimineaţă frumoasă, cu aer îmbătător, plin de parfumul florilor de primăvară

și răcorit cu rouă pură. Din puful unei păpădii apăru somnoroasă o mică buburuză. se
frecă uşor la ochişori şi îşi zise: „ce dimineaţă frumoasă! abia aştept să cobor din floare
să mă joc cu prietenii mei!”
Mica buburuză coborî de pe păpădie, nu înainte de a făgădui că nu se va duce
departe. După tulpina unei lalele găsi un gândăcel tare năzdrăvan, care toată ziulica,
cât era de mare, umbla de colo până colo căutând să intre în fel de fel de încurcături.
gândăcelul o convinse pe buburuză să meargă cu el la râu, să vadă cum plutesc
frunzele pe lac. Nu după mult timp, începu un vânt năprasnic, de apleca tulpinile florilor
de mac din apropierea râului. apa începu să se agite și să arunce stropii reci care încotro.
gândăcelul și buburuza se adăpostiră sub o frunză. În timpul acesta, mama
buburuză își căuta disperată puiul. află de la Bondărel că a plecat la râu cu gândăcelul
și merse în căutarea lor. Vântul duse frunza departe, și mai departe, cu prietenii noștri
agățați de ea, ca într-un final să o așeze pe valurile învolburate ale râului. printre
șuvoaiele de apă, gândăcelul și buburuza strigau după ajutor.
În cele din urmă, fură trași la mal de mama-buburuză, care apucă marginea frunzei
și îi scoase afară pe năzdrăvanii noștri.
Mica buburuză își ceru scuze mamei sale. Mama buburuză i-a spus fiicei sale:
— toate mamele își învață copiii numai de bine și îi ajută atunci când au nevoie.
ai greșit și ți se putea întampla ceva rău, dar cred că ți-a prins bine această lecţie, eu te
învăț de bine pentru că te iubesc, spuse mama-buburuză și o mângâie ușor pe căpșor.
Vântul se potolise și soarele ieși din nori, râzând cu bucurie peste prietenii noştri,
care au ieşit să se joace, dar nu departe de casă, ascultând de sfatul mamei.

De PaȘti
de A. Miculaiciuc

paștele e sărbătoarea, o păscuță decorată,

Învierii lui Hristos Brânză, șuncă și colaci
Mergem toți cu mic cu mare, Și cu ouă-ncondeiate.
să sfințim ce-am pus în coș. Mesele vor fi bogate.

71
 înGeRuL Și GHiOCeLuL
de Iulia Hașdeu
Într-o zi, un înger zbura în văzduhul limpede legănându-se printre stelele
strălucitoare. la fiecare stea se oprea şi culegea o floare la întâmplare. Şi după ce
adunase câte una din fiecare lume a universului, făcând astfel în braţe un buchet ceresc,
s-a pogorât pe pământ şi a cules şi de aici o floare la întâmplare.
apoi, urcă din nou la cer şi dispăru sub bolta de azur. Florile de pe pământ, care îl
zăriseră pe îngerul strălucitor, fără a vedea însă şi floarea ce o luase, se întrebau geloase
care dintre ele era fericita surioară pe care o alesese îngerul şi o luase cu sine.
— este un trandafir, spuneau trandafirii.
— este un crin alb ca şi el, spuneau superbii crini.
— Nu, este o floare de portocal cu parfum divin, încercau să convingă portocalii.
— Vă spun eu, suratelor, că nu poate fi decât o lalea, strigă fălindu-se o lalea
splendidă.
chiar şi violeta, atât de modestă de obicei, aspira la cinstea de a avea o soră în rai
şi susţinea cu blândeţe că îngerul luase cu el o violetă.
singur, ghiocelul stătea deoparte, în tăcere. celelalte flori uitaseră de el.
Deodată, din înaltul cerului o lacrimă ca o perlă căzu şi prinse a străluci pe
ghiocelul cu tulpiniţa frântă.
Îngerul nu mai apăru; însă o voce divină străbătu văzduhul înmiresmat, ca o rugă
blândă şi necontenită.
— Biată floare, zise , floare cu adevărat modestă; pentru că te-am vătămat, cere-
mi o răsplată; spune-mi, ce doreşti?
— Mai nimic, răspunse ghiocelul.
— Vrei parfumul trandafirului?
— Nu.
— strălucirea lalelei?
— Nu.
— albastrul brebenelului?
— Nu.
— Frunza parfumată a lămâiului?
— Nu.
— atunci, ce doreşti?
— pentru că îţi face plăcere să-mi oferi un dar, stăpâne, dă-mi voie să mă nasc şi
să înfloresc iarna, sub zăpadă şi promoroacă şi fă ca la mireasma mea îmbătătoare, la
apariţia mea binecuvântată, oamenii înăspriţi şi înfriguraţi de vânt şi de ger să se simtă
încălziţi şi întăriţi de speranţa apropiatei primăveri, a soarelui de foc cu raze divine.
Din ziua aceea, ghiocelul este totdeauna prima floare care ne zâmbeşte după
urâcioasa iarnă, alb ca şi cum ar mai purta încă urma lacrimii sfinte.

72
 a venit PRimăvaRa!
de Emilia Plugaru

– cip–cirip! cip–cirip! priviţi, ninge! a venit iarna!

Două vrăbiuţe ţopăie fericite pe o crenguţă de brăduţ. la rădăcina brăduţului e
căsuţa iepuraşului Blăniţă albă.
— a venit iarna?! îşi flutură iepuraşul urechiuşele prin ferestruică. ce minunăţie!
În curând pădurea noastră va fi îmbrăcată într-o mantie de culoarea blăniţei mele. eu
ştiu de ce iarna alege anume această culoare.
— De ce? întreabă vrăbiuţele.
— Fiindcă iarna mă iubeşte foarte mult. Mai mult ca pe alte animăluţe.
— Nu ai pic de modestie, se enervează vrăbiuţele. eşti un lăudăros. la o adică, baba
iarnă purta cojoc alb mai înainte de a apărea voi, iepuraşii, pe lume! Şi dacă vrei să ştii,
iarna ne iubeşte pe toţi! pe toţi!
— Da! Da! se alătură celor două vrăbiuţe o veveriţă roşcată. e adevărat! iarna ne
iubeşte pe toţi!
— Bine… se dă bătut iepuraşul. Nu mai zic nimic. Şi totuşi, şopteşte el pentru sine,
pe mine mă iubeşte mai mult.
— Mămulică dragă! Nu cumva ninge?! iese în uşa bârlogului său ursuleţul Mişani.
— Ninge, Mişani! Ninge! sar bucuroase vrăbiuţele. a venit iarna!
— a venit… cine a poftit-o? Nu putea să stea la ea acasă? Hm… Nu pricepeam de
ce mă trage la somn… când colo… Baba e de vină. Morr, morr, morrr! Voi fi iarăşi nevoit
să dorm trei luni încheiate. Morr, morr, morr…
Şi Mişani se retrage în bârlog, dar peste câteva clipe revine:
— auziţi?! strigă el.
— pe cine strigi, Mişani? întreabă vrăbiuţele.
— pe voi, răspunde ursuleţul. am o rugăminte. imediat cum e primăvară, să mă
treziţi! să nu mă lăsaţi să dorm.
— De ce să dormi atâta amar de vreme, Mişani? Nu poţi şi tu ca şi ceilalţi să dormi
doar în timpul nopţii? În curând va veni Moşul cu daruri. Va fi atât de frumos.
— eh… aş vrea eu… Dar nu pot. Dacă rămân treaz – mor de foame. Baba îmi ascunde
hrana sub gheaţă, sub zăpadă. Nu mă iubeşte bătrâna. Nu mă iubeşte…
când dorm – visez că pădurea e doldora de căpşuni. Şi astfel trece vremea… să nu
uitaţi să mă treziţi… Vă rog!
— te vom trezi, Mişani, promit vrăbiuţele apoi zboară pe crenguţele lor de brăduţ.
iarna aduce în pădure zăpadă şi multă lumină. Zile în şir cad fulgi maşcaţi şi pufoşi.
toată lumea aşteaptă crăciunul. crăciunul vine şi pădurea se umple de zarvă şi de
veselie. Moş crăciun împarte daruri.
— această ulcică cu miere… zice el scotocind prin desagă, pentru cine credeţi că e?
— pentru mine! strigă bursucul.
— Ba e a mea! se bagă la moş vulpea cea roşcată. De altfel… Nu mi-a plăcut

73
niciodată mierea. să o ia bursucul, hotărăşte ea.
— această ulcică, zâmbeşte moşul, e pentru Mişani. Nimeni nu trebuie să fie uitat
într-o asemenea zi. Nimeni.
— Mişani are prieteni? întreabă bătrânul.
— are! se apropie de moş vrăbiuţele, veveriţa şi iepuraşul. Noi suntem prietenii
lui.
— Bravo, îi mângâie cu privirea bătrânul. Duceţi-i mierea. când se va trezi să-i
spuneţi că e de la Moş crăciun şi că e norocos cu asemenea prieteni.
După sărbători pădurea pare pustie. toată lumea se odihneşte. iepuraşul rar îşi
scoate urechiuşele pe fereastră. Vrăbiuţele moţăie somnoroase pe brăduţ. Veveriţa
ronţăie nuci în cămăruţa sa. Uneori, veselă şi bine dispusă, sare din creangă în creangă
privind cum se scutură zăpada.
— eu ştiu de ce iarna acoperă pământul cu o plapumă de nea! strigă ea.
— De ce? întreabă plictisite vrăbiuţele.
— ca să-i fie cald! ca şi Mişani – pământul doarme trei luni de zile. acolo, sub
plapumă, se odihneşte iarba, se odihnesc floricelele ce vor răsări la primăvară. iernii îi
este frică să nu le îngheţe gerul pe toate.
— gerul nu ştie de milă, oftează vrăbiuţele. oare când va veni primăvara?
— Nu degrabă… iarna e abia la început. Şi veveriţa intră în scorburică să ronţăie nuci.
Zilele sunt scurte, nopţile – lungi, vremea trece greu. totuşi, într-o bună zi, iarna
îşi ia aşternuturile albe şi pleacă. ce mai bucurie!
— cip–cirip! cip–cirip! a venit primăvara!
odată cu venirea primăverii, pădurea se trezeşte la viaţă. peste tot fierbe munca.
Vrăbiuţele se grăbesc să-şi clădească o nouă căsuţă. adună crenguţe, firicele de iarbă
uscată, le lipesc împreună şi căsuţa e gata.
— Dar unde e Mişani? îşi aminteşte veveriţa.
— aoleu! am uitat! se agită vrăbiuţele.
— cip–cirip! cip–cirip! aleargă ele spre căsuţa ursuleţului. trezeşte-te, Mişani! a
venit primăvara!
În bârlog, nicio mişcare.
— Nu se trezeşte, oftează o vrăbiuţă.
— o fi păţit ceva, e îngrijorată cealaltă.
— trebuie să intrăm să vedem, propune veveriţa.
aerul din încăperea unde doarme Mişani e atât de îmbâcsit, atât de greu încât toţi
trei – mai să leşine.
— să deschidem ferestrele! strigă veveriţa. să aerisim, să lăsăm să pătrundă
lumina!
— slavă Domnului că e viu. ce mizerie e aici…
Şi vrăbiuţele împreună cu veveriţa, cărora li se alătură şi Blăniţă albă, imediat se
pun pe treabă. În scurt timp, locuinţa lui Mişani, e de nerecunoscut. pe pereţii proaspăt
vopsiţi, veveriţa desenează mănunchiuri de căpşuni. Draperiile vechi sunt înlocuite cu
altele noi, de culoare roz, cu albinuţe şi fluturaşi coloraţi pe ele. podeaua e spălată şi

74
acoperită cu covoraşe moi. Un scăunaş lung, de lângă perete, e învelit cu un ţol în dungi
de toate culorile. Nu mai e nimic de făcut. prietenii se aşază pe scăunaş şi aşteaptă să
se trezească Mişani.
— trezeşte-te, Mişani! trezeşte-te! Îşi pierd răbdarea vrăbiuţele. a venit primăvara!
Nu e timp de dormit!
— Ştiţi ceva? Zice o vrăbiuţă. Mă duc să-l gâdil la tălpi. Va face ochi imediat.
— Îhî, zâmbeşte pe sub mustăţi iepuraşul. Du-te… o labă de-a lui Mişani şi
socoteşte că nu mai are cine-ţi cloci ouăle.
— atunci? ce e de făcut? Dacă aşteptăm până se trezeşte de bună voie – ne prinde
iarna aici.
— Nu vă enervaţi, îi sfătuieşte veveriţa. acuş îl trezim. aduceţi ulcica cu miere de
la Moş crăciun! puneţi samovarul. la aroma ceaiului cu miere – Mişani nu va rezista.
aburii ceaiului umple toată încăperea.
— ce miros plăcut, deschide un ochi Mişani. Miroase a primăvară. aoleu! Nu
cumva? a venit? sare el speriat de pe cuptor.
— a venit, a venit! Dacă mai dormi, primăvara pleacă fără să o vezi, glumeşte
iepuraşul.
Mişani iese în uşa bârlogului. Îşi întinde lăbuţele, răsuflă din toţi plămânii. pădurea
e aproape verde. peste tot flori, zumzet de albine, ciripit de păsărele. cerul e albastru,
soarele e vesel.
— ce minunată e primăvara, se întoarce Mişani la prietenii lui. cu această ocazie,
nu ar fi rău să chefuim! sunt flămând ca un lup! apoi, observând ulcica cu miere, o duce
la gură şi nu se opreşte până nu dă de fund. Vrăbiuţele, iepuraşul şi veveriţa se strecoară
afară pe neobservate.
— Uf… l-am trezit, se bucură vrăbiuţele. acum la treabă! Nu e vreme de chefuri! o
zi de primăvară hrăneşte un an!

măRţiŞOR
de Emilia Plugaru

ici şi colo, pe afară, soarele, de colo sus,

Zboară câte-un fulguşor. cu căldură mi-a zâmbit,
Dar e zi de primăvară: De la zâmbetul lui cald
– soare, pune-ţi Mărţişor. Fulguşorii s-au topit.

75
 POveStea GâŞteLOR
Un gâscan cu pene lucii
cum trecea pe pod prin sat
Şi-ntr-o mân-avea papucii,
Nu ştiu cum i s-a-ntâmplat
că papucii lui căzură,
ce păcat, o, ce păcat!
căci erau cu-alesătură,
Fără leac de tivitură
ce păcat!
gâştele-auzind cum zbiară:
aoleu! papucii mei!
Într-un suflet alergară
Şi-ntrebau mirate, ce-i?
am rămas, plângea gâscanul,
păgubaş de patru lei!
iată-mă desculţ, sărmanul!
ce mă fac acum, golanul,
Fără ei!
Haideţi toţi, şi moşi şi babe
să-i cătăm pe râu acu’!
repede-notând din labe
cârdul tot pe râu trecu.
i-ai găsit? eu, nu, surată,
ce mă-trebi aşa şi tu?
toate apoi strigau deodată:
Bată-i pacostea să-i bată!
Nici eu, nu!
76
de George Coşbuc
Vara-ntreagă tot umblară,
Dar papucii duşi au fost!
Şi-au să umble şi la vară
până ce le-or da de rost!
iar gâscanul merge, vine,
Face cruci şi ţine post,
Nu-i găsesc! sărac de mine,
iar desculţ e, vezi tu bine,
lucru prost!
gâştele de-atunci, în cale,
când văd apa undeva,
căutând pornesc agale
tot crezând că-i vor afla.
Vin şi raţe să le-ajute:
Mac-mac-mac şi ga-ga-ga!
Mac-mac-mac! Haid vino, du-te,
Zile-aşa pe râu pierdute!
ga-ga-ga!
iar când gâştele stau gloată
Şi prin dreptul lor te duci,
sare tabăra lor roată
Şi te-ntreabă: ce ne-aduci?
ai găsit papucii? spune!
tu la fug-atunci s-apuci!
sî-sî-sî! tot fac nebune
Şi te muşcă, doar le-ai spune
De papuci!
 SCRiSOaRe De La RânDuneLe
de Elena Dragoş

cocostârcul astăzi Vin să-l vadă vrăbii, Dar vâslim spre ţară,
s-a întors acasă. Bun venit să-i zică. Zilele-s senine,
toată păsărimea (Broaştele pe baltă Nu e ca acasă
l-a primit voioasă. au murit de frică). Nicăieri mai bine”.

iar drumeţul spune: „s-o citim!” – strigară

„De la rândunele Vrăbiile toate…
V-am adus scrisoare. „scumpe surioare,
Vă e dor de ele?” Noi suntem departe,

a SOSit O ziDăRiță
de Traian Oancea
la fereastra casei noastre pentru puii ce-or sa vină
a sosit o „zidăriță" cuib pufos și trainic face.
sub bărbie-i roșioară, ciripi-vor puișorii
coada-i pare furculiță. de cu zori în faptul serii
Din pământ, din fir de iarbă, Bun venit la casa noastră,
rândunica mea dibace oaspeții bucuroși ai verii!

ŞORiCeLuL CeL PROStuţ

de Samuil Marşak

Într-o noapte, o şoricioaică bătrână îşi adormea şoricelul cântând:

— taci, şoricelule, şi dormi. Îţi voi da o cojiţă de pâine. Şoricelul îi răspunse:
— glasul tău, mamă, e prea subţire. Mai bine caută-mi o dădacă.
a alergat şoricioaica-mamă la raţă şi a rugat-o să vină să se facă dădacă:
— Vino, cumătră raţă, să-mi legeni copilaşul.
a început raţa să-i cânte şoricelului:
— Mac-mac-mac! dormi puişor. După ce va sta ploaia îţi voi prinde o râmă din
grădină. Şoricelul cel micuţ îi răspunse pe jumătate adormit:
— Nu, vocea ta nu-i frumoasă. tu cânţi prea tare.
a alergat măicuţa-şoricioaică la broscuţă şi a rugat-o să se facă dădacă.
— Vino, cumătră broscuţă, să-mi legeni, copilaşul.
Broscuţa a început să orăcăie:
— oac-oac-oac! nu plânge şoricelule, dormi până dimineaţă şi-am să-ţi aduc un
ţânţar.

77
 — Nu, vocea ta nu-mi place, tu cânţi prea adormit.
a alergat mama şoricelului la purcică şi a rugat-o să se facă dădacă:
— Vino, cumătră purcică, să-mi legeni copilaşul. a început dădaca să grohăie
răguşit şi să-l legene pe prostuţ:
— Nani, nani, groh, groh, dacă dormi îţi dau în dar un morcov.
Şoricelul, micuţ şi prostuţ, i-a răspuns pe jumătate adormit:
— Nu, vocea ta nu-mi place, tu cânţi prea gros.
a alergat mama şoricelului s-o cheme pe iapă, să se facă dădacă.
— Vino la noi, cumătră iapă, să-mi legeni copilul.
— i-ha-ha! Îi cânta iapa – întoarce-te şoricelule pe partea dreaptă şi dormi dulce,
şi-ţi voi da un sac de ovăz. Şoricelul, micuţ şi prostuţ, îi răspunse pe jumătate adormit:
— Nu, nu-mi place vocea ta, mă sperii când cânţi.
a alergat mama şoricelului s-o roage pe ştiucă să vină, să-i fie dădacă:
— Vino cumătră ştiucă, să-mi legeni copilaşul.
a început să-i cânte ştiuca şoricelului, dar el nu auzea nimic. Ştiuca deschidea gura
mare, dar nu se auzea niciun sunet. Şoricelul, micuţ şi prostuţ, îi spuse pe jumătate
adormit:
— Nu-mi place vocea ta, cânţi prea încet.
a alergat mama şoricelului s-o cheme pe pisică, să fie dădacă.
— Vino la noi, cumătră pisică, să-mi legeni copilaşul. Şi i-a cântat pisica şoricelului:
— Miau-miau-miau! dormi puişorul meu, miau-miau-miau: să ne culcăm în pătuc.
Şoricelul, micuţ şi prostuţ, îi răspunse pe jumătate adormit:
— Vocea ta e frumoasă, cânţi aşa dulce!
Mama şoricelului a venit repede, s-a uitat în pătuc, l-a căutat pe şoricel, dar
şoricelul nu mai era.

SOaReLe Şi PământuL
de Aurora Luchian
sus, pe cerul albăstrui, le cresc plantele-n grădină.
soarele lucios, gălbui, le dezgheţ apele toate,
priveşte înspre pământ atunci când sunt îngheţate.
Şi uimit de câte sunt, le-ncălzesc pământul tot,
stă şi spune cu mirare: ei, ajut şi eu cum pot!
— Frumoasă înfăţişare! Însă sunt cam curios,
N-am văzut în altă parte, când mă uit atent, în jos,
Nici pe lună, sau pe Marte, Văd că lumea-i împărţită,
oameni ca să îmi admire au culoarea diferită,
Minunata strălucire. Unii negri, alţii galbeni,
spun că sunt cald, luminos, Unii albi, dar toţi sunt oameni.
Şi că-s tare preţios. iar pentru ei, locul sfânt,
Din căldură şi lumină, este planeta pământ!

78
 POLuL SuD Și POLuL nORD
de Constanţa Buzea
Fără glume şi poveşti, Nordul e ocean oval,
polul sud şi polul Nord sudul e continental.
Ştii să le deosebeşti?
Ţine minte, nordul are — cu-aurora boreală,
Urşi polari şi vulpi polare. cu noaptea polară, cum e?
cum să fie? o minune!
sudul are, ştie-oricine, soarele care răsare,
pinguini şi pinguine. După şase luni apune…

CavaLeRuL DRePtății
de Mircea Sântimbreanu

Mărturisesc sincer, cu plăcere chiar, îl invidiez pe gogu Buzdugan. Şi nu atât pentru

bicepşii lui de beton (şi la nevoie de cauciuc), cât pentru caracterul său cutezător şi
generos, şi mai ales, da, mai ales pentru cavalerismul său. „onoarea mai presus de orice"
pare să fie deviza sa care, nescrisă pe vreo eşarfă, scapără cu prisosinţă în ochii lui
înflăcăraţi. Nimic nu scapă acestor ochi. Nici cea mai milimetrică – dar ce zic eu? –
microscopică abatere de la legile onoarei. pesimiştii n-au decât să deplângă agonia
cavalerismului. Bocetul lor mă lasă rece. ei nu-l cunosc pe gogu Buzdugan! ei nu l-au
văzut repezindu-şi scrutător privirea şi, la nevoie, pumnii, întru apărarea nobilului ideal:
onoarea!!
iată-l! Freamătă. De undeva de la etaj se aude un bâzâit întretăiat ca hârşâitul unui
ac de patefon pe o placă crăpată. cavalerul cunoaşte acest zgomot: un plâns de fată, cu
sughiţuri! o victimă? Din două salturi a şi ajuns la etaj. ghemuită, cu nasul în poală,
plânge o fetiţă. Şi aşa, boţită, plânsă şi despletită, pare mai degrabă o salcie plângătoare,
răsărită dintr-unul din ghivecele de lut.
— De ce plângi? o întrebă cu voce tunătoare cavalerul.
— M-a bă-tut un bă-iat! răspunde fetiţa, sughiţând ca pentru a despărţi cuvintele
în silabe.
— cine? care a îndrăznit?
În ochii cavalerului, sub sprâncenele încruntate, s-a făcut întuneric. Un întuneric
zămislitor de fulgere.
— Uite, ăla! arată fata un băiat cu tricou marinăresc.
— Hai cu mine!
o ia de mână, şi aşa, întunecat, răzbunător, răvăşit de indignare, se îndreaptă către
agresor.
— ascultă mă, huliganule, de ce ai lovit această biată fetiţă? Netrebnicule, nu vezi
ce slabă e?
— eu? am lovit-o eu? se dezvinovăţeşte pierdut matelotul. am îmbrâncit-o aşa…
în glumă. De fapt nici n-am atins-o… şi pe urmă se smiorcăie huliganul cu ochii ţintă la

79
bicepşii cavalerului şi ea mi-a zis „obraznic"!
Fata sughiţe, împletindu-şi codiţele. explică:
— el mi-a pus piedică şi m-a tras de coade, şi eu i-am zis atunci obraznic, şi el a
început să mă-nghiontească.
cavalerul rămâne câteva clipe pe gânduri, cumpănind în tăcere. apoi izbucneşte
deodată către fată:
— care va să zică l-ai făcut obraznic? cum îţi permiţi tu, o musculiţă, să insulţi un
băiat? Bine ţi-a făcut! Şterge-o, că-ţi dau un brânci de nu te vezi!
petrece din ochi, tremurând de furie reţinută, pe „musculiţă" ce a luat-o la fugă pe
scări şi, întorcându-se spre marinar, îl bate pe umăr, cavalereşte:
— Uite ce e, amice. te rog să mă ierţi. Ştii, eu credeam că ai bătut-o fără niciun
motiv. Dar dacă te-a jignit, sunt de acord. asta e o chestie de onoare!
De aceea ziceam la început: pesimiştii n-au dreptate. cavalerismul n-a pierit. ei
nu-l cunosc pe gogu Buzdugan!

CeL mai Bun PRieten

de Victor Sivetidis

Un copil avea multe jucării. s-a jucat ce s-a jucat cu ele şi deodată a început să
plângă.
— Nu mai am ce face cu ele, i-a spus tatălui său, ştergându-şi lacrimile. să-mi
cumperi o sfârlează. Vreau o sfârlează!
— Bine. am să-ţi cumpăr o sfârlează.
— tii, grozavă jucărie! a spus el a doua zi, uitându-se la sfârleaza cumpărată de
tatăl său. ce culori şi ce sunete scoate!… sfâr, sfâr… când se învârteşte, parcă ar fi un
motan care toarce.
Într-o bună zi, băiatul s-a plictisit şi de ea şi a spus :
— tăticule, vreau o altă jucărie! asta nu-mi mai place.
— Bine, bine! am să-ţi cumpăr o altă jucărie, dar pe asta n-ai s-o mai arunci, aşa-i?
— N-am s-o mai arunc! a zis copilul. Şi a primit o cutie cu plastilină de toate
culorile.
Mult s-a mai minunat el când a luat o bucăţică şi a frământat-o în mâini, de-a ieşit
repede-repede o minge rotundă şi drăguţă.
cu o altă bucată de plastilină a făcut un măr, cu o alta un puişor micuţ-micuţ. s-a
mai gândit c-o să mai facă neapărat şi o casă cu grădină, o maşină cu motor, un avion şi
câte şi mai câte.
iată că din ziua aceea n-a mai plâns după o altă jucărie şi nici nu s-a mai plictisit.
— De ce nu mă mai plictisesc? l-a întrebat pe tatăl său.
— pentru că ţi-ai găsit cel mai bun prieten!
— pe cine? plastilina? Nu se poate! ea este doar un pământ frământat cu ulei şi cu
culoare. Dacă nu-l modelezi să iasă ceva, stă cuminte în cutie. atunci care să fie
prietenul cel bun ?
— Munca! i-a spus tatăl său. Munca harnică de fiecare zi.

80
 uRSuL PăCăLit De vuLPe
de Ion Creangă

era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. ea umblase o noapte întreagă după
hrană și nu găsise nicăieri. Făcându-se ziua albă, vulpea iese la marginea drumului și se
culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, ca să poată găsi ceva de mâncare.
Șezând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. atunci
ea ridică puțin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras
de boi.
— Bun! gândi vulpea. iaca hrana ce-o așteptam eu. Și îndată iese de sub tufă și se
lungește în mijlocul drumului, ca și cum ar fi fost moartă.
carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă
cu adevărat, strigă la boi: „aho! aho!” Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la
ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: „Bre! da' cum a murit vulpea asta aici?!
ti! ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana ei!” Zicând așa, apucă
vulpea de după cap și, târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra peștelui.
apoi strigă la boi: „Hăis, Joian! cea, Bourean!” Boii pornesc.
Țăranul mergea pe lângă boi și-i tot îndemna să meargă mai iute, ca s-ajungă
degrabă acasă. Însă, cum au pornit boii, vulpea a și început cu picioarele a împinge
peștele din car jos. Țăranul mâna, carul scârțâia și peștele din car cădea.
După ce hoața de vulpe a aruncat o mulțime de pește pe drum, sare și ea din car
și, cu mare grabă, începe a strânge peștele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă, îl
ia, îl duce la vizuina sa și începe a mânca, că tare-i mai era foame!
tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.
— Bună masa, cumătră! ti!!! da' ce de pește ai! Dă-mi și mie, că tare mi-i poftă!
— ia mai pune-ți pofta-n cui, cumetre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit
eu. Dacă ți-i așa de poftă, du-te și-ți moaie coada-n baltă, ca mine, și-i avea pește să
mănânci.
— Învață-mă, te rog, cumătră, că eu nu știu cum se prinde peștele.
atunci vulpea rânji dinții și zise:
— alei, cumetre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce
nici gândești? ascultă, cumetre: vrei să mănânci pește? Du-te deseară la băltoaca cea
din marginea pădurii, vâră-ți coada-n apă și stai pe loc, fără să te miști, până înspre ziuă;
atunci smuncește vârtos spre mal și ai să scoți o mulțime de pește, poate îndoit și întreit
de cât am scos eu.
Ursul, nemaizicând nicio vorbă, aleargă-n fuga mare la băltoaca din marginea
pădurii și-și vâră-n apă toată coada. În acea noapte începuse a bate un vânt rece, de
îngheța limba-n gură și chiar cenușa de sub foc. Îngheță zdravăn și apa din băltoacă, și
prinde coada ursului ca într-un clește. De la o vreme, ursul, nemaiputând de durerea
cozii și de frig, smuncește o dată din toată puterea. Și, sărmanul urs, în loc să scoată
pește, rămâne făr' de coadă!
Începe el acum a mornăi cumplit și-a sări în sus de durere; și-nciudat pe vulpe că
l-a amăgit, se duce s-o ia la bătaie. Dar șireata vulpe știe cum să se ferească de mânia
ursului. ea ieșise din vizuină și se vârâse în scorbura unui copac din apropiere; și când

81
văzu pe urs că vine făr' de coadă, începu a striga:
— Hei, cumetre! Dar ți-au mâncat peștii coada, ori ai fost prea lacom și-ai vrut să
nu mai rămână pești în baltă?
Ursul, auzind că încă-l mai ia și în râs, se înciudează și mai tare și se repede iute
spre copac; dar gura scorburii fiind strâmtă, ursul nu putea să încapă înăuntru. atunci el
caută o creangă cu cârlig și începe a cotrobăi prin scorbură, ca să scoată vulpea afară,
și să-i dea de cheltuială... Dar când apuca ursul de piciorul vulpei, ea striga: „trage,
nătărăule, mie nu-mi pasă, că tragi de copac...!” iar când anina cârligul de copac, ea
striga: „Văleu, cumetre, nu trage, că-mi rupi piciorul!”
În zadar s-a necăjit ursul, de-i curgeau sudorile, că tot n-a putut scoate vulpea din
scorbura copacului.
Și iaca așa a rămas ursul păcălit de vulpe!

1 iunie
de Teodor Munteanu

este 1 iunie ionel s-a încurcat

e prima zi de vara si s-a-nroșit ca focul
soarele e sus pe cer „Nu-i nimic” cu totii au zis
e frumos afară. „Bată-l-ar norocu’”.

suntem astăzi mai voioși sandu cel cu ochelari

căci avem serbare cu a sa chitară
e ziua copiilor singur s-a acompaniat
e zi de sărbătoare. pentru prima oară.

la serbare a venit Și o coardă i s-a rupt

astazi multă lume. când lovi mai tare.
cântece si poezii Nimeni nu s-a supărat
Fiecare spune. c-așa e la serbare.

82
 La CiReȘe
de Ion Creangă

odată, vara pe-aproape de Moși, mă furișez din casă și mă duc, ziua miaza-mare,
la moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur niște cireșe; căci numai la dânsul și încă
la vro două locuri din sat era câte-un cireș văratic, care se cocea-pălea de Duminica
Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau, ca să nu mă prindă. Întru mai întâi în casa
omului și mă fac a cere pe ioan, să ne ducem la scăldat.
— Nu-i acasă ion, zise mătușa Mărioara; s-a dus cu moșu-tău Vasile sub cetate, la
o chiuă din condreni, s-aducă niște sumani.
căci trebuie să vă spun că la Humulești torc și fetele și băieții, și femeile și bărbații;
și se fac multe giguri de sumani, și lăi, și de noaten, care se vând și pănură, și cusute; și
acolo, pe loc, la negustori armeni, veniți înadins din alte târguri: Focșani, Bacău, roman,
târgu-Frumos, și de pe aiurea, precum și pe la iarmaroace în toate părțile. cu asta se
hrănesc mai mult humuleștenii, răzeși fără pământuri, și cu negustoria din picioare: vite,
cai, porci, oi, brânză, lână, oloi, sare și făină de păpușoi; sumane mari, genunchere și
sărdace; ițari, bernevici, cămeșoaie, lăicere și scorțuri înflorite; ștergare din borangic
alese, și alte lucruri, ce le duceau lunea în târg de vânzare, sau joia pe la mănăstirile de
maici, cărora le vine cam peste mână târgul.
— apoi dar, mai rămâi sănătoasă, mătușă Mărioară! vorba de dinioarea; și-mi pare
rău că nu-i vărul ion acasă, că tare-aș fi avut plăcere să ne scăldăm împreună… Dar în
gândul meu: ”Știi c-am nimerit-o? bine că nu-s acasă; și, de n-ar veni degrabă, și mai
bine-ar fi…”
Și, scurt și cuprinzător, sărut mâna mătușei, luându-mi ziua bună, ca un băiet de
treabă, ies din casă cu chip că mă duc la scăldat, mă șupuresc pe unde pot și, când colo,
mă trezesc în cireșul femeii și încep a cărăbăni la cireșe în sân, crude, coapte, cum se
găseau. Și cum eram îngrijit și mă sileam să fac ce-oi face mai degrabă, iaca mătușa
Mărioara, c-o jordie în mână, la tulpina cireșului!
— Dar bine, ghiavole, aici ți-i scăldatul? zise ea, cu ochii holbați la mine;
scoboară-te jos, tălharule, că te-oi învăța eu!
Dar cum să te cobori, căci jos era prăpădenie! Dacă vede ea și vede că nu mă dau,
zvârr! de vro două-trei ori cu bulgări în mine, dar nu mă chitește. apoi începe a se aburca
pe cireș în sus, zicând:
— stai, măi porcane, că te căptușește ea, Mărioara, acuș!
atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, și odată fac: zup! în niște
cânepă, care se întindea de la cireș înainte și era crudă și pănă la brâu de înaltă. Și
nebuna de mătușa Mărioara, după mine, și eu fuga iepurește prin cânepă, și ea pe urma
mea, pănă la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o cotigeam
înapoi, iar prin cânepă, fugind tot iepurește, și ea după mine pănă-n dreptul ocolului
pe unde-mi era iar greu de sărit; pe de laturi iar gard, și hârsita de mătușă nu mă slăbea
din fugă nici în ruptul capului! cât pe ce să puie mâna pe mine! Și eu fuga, și ea fuga, și
eu fuga, și ea fuga, până ce dăm cânepa toată palancă la pământ; căci, să nu spun

83
minciuni, erau vro zece-douăsprezece prăjini de cânepă, frumoasă și deasă cum îi peria,
de care nu s-au ales nimica. Și după ce facem noi trebușoara asta, mătușa, nu știu cum,
se încâlcește prin cânepă, ori se împiedică de ceva, și cade jos. eu, atunci, iute mă
răsucesc într-un picior, fac vro două sărituri mai potrivite, mă azvârl peste gard, de parcă
nici nu l-am atins, și-mi pierd urma, ducându-mă acasă și fiind foarte cuminte în ziua
aceea…
Dar mai îndesară, iaca și moș Vasile, cu vornicul și paznicul, strigă pe tata la poartă,
îi spun pricina și-l cheamă să fie de față când s-a ispăși cânepa și cireșele… căci, drept
vorbind, și moș Vasile era un cărpănos ș-un pui de zgârie-brânză, ca și mătușa Mărioara.
Vorba ceea: „au tunat și i-au adunat”. Însă degeaba mai clămpănesc eu din gură: cine
ce are cu munca omului ? stricăciunea se făcuse, și vinovatul trebuia să plătească. Vorba
ceea: „Nu plătește bogatul, ci vinovatul !” așa și tata, a dat gloabă pentru mine, și pace
bună! Și după ce-a venit el rușinat de la ispașă, mi-a tras o chelfăneală ca aceea, zicând:
— Na! satură-te de cireșe! De-amu să știi că ți-ai mâncat lefteria de la mine,
spânzuratule! oare multe stricăciuni am să mai plătesc eu pe urma ta?
Și iaca așa cu cireșele; s-a împlinit vorba mamei, sărmana, iute și degrabă: „că
Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag”. Însă ce ți-i bună pocăința după moarte?
D-apoi rușinea mea, unde o pui? Mai pasă de dă ochi cu mătușa Mărioara, cu moș Vasile,
cu vărul ion și chiar cu băieții și fetele din sat; mai ales duminica la biserică, la horă,
unde-i frumos de privit, și pe la scăldat, în cierul cucului, unde era băteliștea flăcăilor
și a fetelor, doriți unii de alții, toată săptămâna, de pe la lucru!
Mă rog, mi se dusese buhul despre pozna ce făcusem, de n-aveai cap să scoți
obrazul în lume de rușine; și mai ales acum, când se ridicaseră câteva fete frumușele în
sat la noi și începuse a mă scormoli și pe mine la inimă. Vorba ceea:
— Măi ioane, dragi ți-s fetele?
— Dragi!
— Dar tu lor?
— Și ele mie!…
Însă ce-i de făcut?… s-a trece ea și asta; obraz de scoarță, și las-o moartă-n păpușoi,
ca multe altele ce mi s-au întâmplat în viață, nu așa într-un an, doi și deodată, ci în mai
mulți ani și pe rând, ca la moară. Și doar mă și feream eu, într-o părere, să nu mai dau
peste vro pacoste, dar parcă naiba mă împingea, de le făceam atunci cu chiuita.

84
 POveStea LiteRei x
litera X: salut! ai nimerit la FiX pentru o poveste eXtraorDiNară. sunt litera X și
te invit să mă descoperi într-o aventură cum nu s-a mai auzit.
pe un raft, lângă fereastră, stătea, uitat de toți, un piX albastru. Și ce dacă făcea
parte dintr-o colecție de eXcepȚie, cu gravură de aur? Nimeni până acum nu se arătase
interesat câtuși de puțin să-l folosească. ar fi dat orice să poată eXplora lumea de afară:
mașini, oameni, păsări călătoare...
Hotărât să-și schimbe soarta, într-una din zile își luă avânt și ateriză pe caietul cu
foi albe, imaculate. simțise că acesta i-ar putea fi un bun prieten. caietul își deschise
duios coperțile și-l invită să facă niște eXerciȚii, să-și folosească imaginația și, în felul
acesta, putea descoperi lumea.
la început timid, pixul trase câteva mâzgălituri, apoi altele, până căpătă puțină
îndemânare. avea mari emoții, parcă era la un eXaMeN important. Darnicul caiet îi oferea
mereu foi curate și uite așa, din câteva linii și punctulețe, pixul cel albastru putea fi
orice își dorea.
Mai întâi și-a dorit să fie un taXi cu care să străbată tot orașul, apoi a vrut să fie
mai mare, să poată duce copiii în eXcUrsii și eXpeDiȚii... și așa a devenit un MaXi-taXi.
speriat însă de câteva claXoaNe, a întors repede foaia. auzise că e tare palpitant să fii
un eXcaVator.... și îndată a dat viață unuia. l-a impresionat povestea unui eX-caMpioN
la BoX, așa că i-a făcut portretul eXact cum îl descrise la televizor.
s-a gândit să înveselească puțin magazinul desenând un XiloFoN, apoi un
saXoFoN. Dar cea mai frumoasă aventură a fost cea în acvariu. Îi plăcea nespus de
multăapa, semăna cu cerneala sa. acvariul era plin de XiFo, niște peștișori colorați, cu
coada în formă de spadă. erau eXtreM de jucăuși! cei mai voinici dintre ei se provocau
la duel, ca niște cavaleri adevărați.
În felul acesta, pixul albastru primea cele mai interesante forme. singura lui
dezamăgire era că nu putea să-și împărtășească aventurile cu ceilalți prieteni ai săi
fiindcă desena pe o singură coală de hârtie. soluția salvatoare a apărut când stăpânul
casei a adus un XeroX nou-nouț. la început au crezut că e un eXtraterestrU care
aruncă foi. apoi, când i-au înțeles rostul, au început să multiplice schițele faimosului
pix. ca un adevărat artist, acesta își punea semnătura pe fiecare – semnul inspirat de
coada peștișorilor xifo.
Și de atunci, semnătura acestuia a rămas litera X. Dacă o vei întâlni pe vreo coală
de hârtie, să știi că aparține pixului din fereastră.

85
 muziCanţii Din BRemen
de Frații Grimm

a fost odată un om tare sărman, care avea un măgar ce de ani de zile îi tot căra la
moară saci plini cu grăunţe. Dar, de la o vreme, bietului animal i se împuţinaseră puterile
şi nu mai era bun de nicio ispravă. De aceea, stăpânul lui se hotărî să nu mai strice
bunătate de nutreţ pe dânsul…
Măgarul pricepu de îndată că nu îl aşteaptă vremuri prea bune şi, fără să mai stea
mult pe gânduri, îşi luă copitele la spinare şi plecă spre oraşul Bremen. Nu ştiu ce îi
venise lui în gând că acolo s-ar putea face muzicantul oraşului. După ce merse el o
bucată de vreme, iată că dădu peste un ogar care zăcea întins la marginea drumului,
răsuflând din greu.
— ce gâfâi aşa? îl întrebă măgarul.
— Vai de mine, răspunse câinele. pentru că sunt bătrân şi slăbesc pe zi ce trece,
iar la vânătoare nu mă mai dovedesc bun de nicio ispravă, mi-am luat tălpăşiţa de acasă.
Dar vorba e, cu ce am să-mi câştig eu pâine de acum înainte?
– Ştii ceva, îi zise măgarul, eu mă duc la Bremen să mă fac muzician. Hai cu mine,
că s-o mai găsi şi pentru tine un loc în taraf! eu am să cânt din lăută, iar tu ai să baţi la
toba cea mare.
câinelui îi plăcu propunerea, cum era să nu-i placă!
Şi plecară amândoi mai departe. Merseră ei aşa, până întâlniră în drum o pisică. o
arătare jalnică, nu alta!…
— ei, de ce eşti atât de tristă? o întrebă măgarul.
— cui îi mai arde de veselie, când îi ajunge funia la par? zise mâţa. pentru că anii
bătrâneţii m-au cam ajuns de şale şi mi s-au tocit colţii, iar acum tot ce îmi place cel mai
mult e să dorm pe cuptorul încins, stăpâna m-a alungat de acasă. aşa că stau şi mă socot:
încotro s-o apuc eu acum?
— Hai cu noi la Bremen, că la serenade nu te întrece nimeni. cu siguranţă o să-ţi
găseşti şi tu un loc în taraful oraşului!
pisica socoti că sfatul acesta nu-i rău deloc şi se alătură trupei. Şi au tot mers
fugarii, au tot mers, şi trecând ei prin faţa unei curţi, au văzut cocoţat pe o poartă un
cocoş care striga „cu-curigu” din toate puterile.
— ce ţi s-a întâmplat de strigi aşa, mă cocoşule? îl întrebă măgarul.
— iaca, dau şi eu de veste c-o să fie vreme frumoasă mâine, dar la ce bun!… spuse
cu tristeţe cocoşul. Mâine e duminică şi ne vin oaspeţi. Dar vezi că stăpâna mea nu se
mai arată milostivă faţă de mine; i-a spus bucătăresei c-ar pofti să mă mănânce la masă,
în ciorbă, aşa că în seara asta o să mă scurteze de cap… acum înţelegi de ce strig aşa?…
strig şi eu cât mai pot, cât mai sunt în viaţă!…
— Da’ de ce te necăjeşti tu pentru atâta lucru?…îl dojeni măgarul. Hai mai bine cu
noi la Bremen. ai un glas puternic şi, dacă te-ai învoi să cânţi cu noi, ne-ar asculta lumea
cu gura căscată, nu alta!…

86
 cocoşul găsi propunerea urecheatului cât se poate de bună şi porniră tuspatru la
drum. Merseră ei ce merseră, dar cum nu reuşiră să ajungă la Bremen într-o singură zi,
înnoptară într-o pădure.
Măgarul şi câinele îşi făcură culcuş sub un copac mare, iar cocoşul şi pisica se
căţărară în el. Înainte de a apuca să adoarmă, măgarul îşi mai roti încă o dată privirea şi
deodată i se păru că zăreşte în depărtare o luminiţă. atunci le spuse tovarăşilor lui că
nu foarte departe de acolo trebuie să fie o casă, căci se zăreşte o luminiţă.
— Hai s-o întindem chiar acum într-acolo, fu de părere măgarul, că adăpostul ăsta
nu prea e de soi!
câinele era la fel de zorit, gândind că dacă ar fi găsit pe acolo oscioare ori o
bucăţică de carne i-ar fi prins tare bine.
porniră deci spre locul în care se vedea luminiţa şi în curând o văzură scânteind şi
mai puternică. când ajunseră în dreptul căsuţei, măgarul, fiind cel mai înalt dintre ei, se
apropie de fereastră şi privi înăuntru.
— ce vezi acolo? îl întrebă cocoşul.
— o masă încărcată cu mâncăruri şi nişte tâlhari care stau în jurul ei şi se înfruptă de
zor.
— Hm, aşa ceva ne-ar prinde tare bine şi nouă! răspunse cocoşul.
apoi începură să se gândească cu toţii în ce chip ar putea să îi pună pe tâlhari pe
fugă. Măgarul îşi ridică picioarele dinainte şi le propti de marginea ferestrei, câinele sări
în spinarea măgarului, pisica se căţără pe spatele dulăului, iar cocoşul zbură şi se aşeză
pe capul pisicii. Şi aşa cum erau orânduiţi, ca la un semn, porniră cu toţii să cânte.
Măgarul răgea, câinele lătra, pisica mieuna, iar cocoşul cucuriga. După ce îşi încheiară
cântarea, se năpustiră prin fereastră-n odaie, de făcură ţăndări toate gemurile.
De spaimă, tâlharii săriră în sus ca nişte apucaţi şi, crezând că dădură stafiile peste
dânşii, fugiră cu toţii în pădure.
cei patru prieteni se aşezară la masă, în locul tâlharilor, şi se ghiftuiră straşnic.
După ce se ospătară, cei patru muzicanţi, stinseră luminile şi-şi aleseră culcuşul, fiecare
după pofta inimii şi după cum îi era firea.
Măgarul se culcă într-un maldăr de gunoi, câinele se făcu covrig în dreptul uşii,
pisica se tolăni pe cuptor, iar cocoşul se cocoţă sub o grindă.
După ce trecu de miezul nopţi, tâlharii văzură de departe că în casă nu mai ardea
nicio lumină. atunci căpetenia le zise:
— Mi se pare că ne-am cam speriat de pomană!… s-ar cuveni să ne ruşinăm că am
fost atât de slabi de înger!
Şi trimise pe unul de-al lor să vadă ce se mai petrece pe lângă casă. iscoada nu
desluşi nimic care să-l pună pe gânduri, aşa că intră în bucătărie şi vru să aprindă o
lumânare. Dând de ochii scânteietori ai pisicii, îi luă drept cărbuni încinşi şi apropie de
ei un băţ de chibrit, ca să ia un foc. Dar mâţa nu pricepu de glumă! Îi sări la obraji şi
începu să îl zgârie şi să îl scuipe. tâlharul trase o sperietură zdravănă şi vru să iasă afară
pe uşa din dos. Dar nu scăpă cu una, cu două. câinele, care sta culcat în dreptul ei, se

87
repezi şi îl muşcă zdravăn de picior. tâlharul o luă atunci la goană prin curte, dar când
trecu de maldărul de gunoi, măgarul îi arse o copită, de văzu stele verzi. iar cocoşul,
trezit de toată hărmălaia de afară, începu să strige de pe grindă: „cu-curigu, cu-curigu!”…
atunci tâlharul nu se opri decât înaintea căpeteniei sale şi îi povesti toate cele prin
câte trecuse:
— Vai de noi!… În casă s-a cuibărit o cotoroanţă afurisită care mi-a zgâriat obrazul
cu nişte gheare lungi şi ascuţite. iar la uşă, cine crezi că stătea?… Unul cu un cuţit, pe
care mi l-a înfipt în picior!… socoteam că am scăpat! Da’ vezi să nu scap eu aşa de uşor!
În ogradă, o namilă neagră m-a pocnit cu o măciucă, iar sus, cocoţat pe acoperiş, sta
însuşi judecătorul, care tot striga: „aduceţi-mi-l de îndată pe tâlhar!”
Din seara aceea, tâlharii nu au mai cutezat să se apropie de casă, iar cei patru
muzicanţi din Bremen s-au simţit atât de bine acolo, încât nu s-au mai îndurat să plece…

88
 PERIODIzAREA SĂPTĂMÂNILOR DE șcOALĂ
conform structurii anului școlar 2019-2020

SEMESTRUL I SEMESTRUL AL II-LEA

SĂPTĂMÂNA PERIOADA SĂPTĂMÂNA PERIOADA
1 U1 9 – 13 sept. 2019 1 U3 13 ian. – 17 ian.
2 16 – 20 sept. 2 20 ian. - 23 ian.
3 23 – 27 sept. 3 27 ian. - 31 ian.
4 30 sept. – 4 oct. 4 3 feb. - 7 feb.
5 7 oct. – 11 oct. 5 10 feb. - 14 feb.
6 U2 14 oct. – 18 oct. 6 17 feb. - 21 feb.
7 21 oct. – 25 oct. 7 24 feb. - 28 feb.
8 4 nov. – 8 nov. 8 U4 2 mar. - 6 mar.
9 11 -15 nov. 9 9 mar. - 13 mar.
10 18 – 22 nov. 10 16 mar. – 20 mar.
11 25 - 29 nov. 11 23 mar. – 27 mar.
12 2 dec. – 6 dec. 12 30 mar. – 3 apr.
13 9 dec. – 13 dec. 13 22 apr. – 24 apr.
14 16 dec. – 20 dec. 14 27 apr. – 1 mai
15 U5 4 mai – 8 mai
16 11 mai – 15 mai
17 25 mai – 29 mai @
18 1 iun. – 5 iun.
19 8 iun. - 12 iun.

* Vacanță ciclul primar 26 oct. – 3 nov.

** Vacanța de Crăciun 21 dec. 2019 – 12 ian. 2020

**** Vacanța de Paști 4 apr. – 21 apr.

@ ȘCOALA ALTFEL

89
90
OPIS
pentru utilizarea auxiliarelor (cLR; MEM; DP; MM; AVAP) pe unități de învățare clasa pregătitoare 2019-2020
UNITATEA DE cLR MEM DP MM AVAP
îNVĂțARE
Auxiliar pp. 3-5 Auxiliar pp. 3-4 Teste orale: Auxiliar pp. 3-4 (5) Auxiliar p. 3
,,IATĂ-NE - nume/ prenume,
ACUM frați, surori, rude; - testare; - testare
ȘCOLARI” - prieteni, plante, -cântece cunoscute de
SEM. I (săpt. 1- 2 testarea Recapitulare inițială animale, obiecte ale la grădiniţă; Supa de zarzavat
elevilor) Evaluare inițială școlarului; - elemente simple de
- schema corporală; limbaj muzical.
Săpt. 1-2 Auxiliar pp. 6-17 Auxiliar pp. 5-17 - trăsături fizice.
Familia mea Orientare spațială și
Săpt 3-5 Prietenul meu localizare în spațiu
Sunt școlar Gruparea obiectelor Auxiliar pp. 6-13
Povești și jucării Corpul omenesc
preferate

Auxiliar pp. 6-12 (13) Auxiliar pp. 8-17

,,BOGĂȚIILE, Auxiliar pp. 18-74 Auxiliar pp. 18-73 (38) Auxiliar pp. 14-23 Sunete muzicale
CULORILE ȘI Fenomene ale naturii Numerele 0-10 - vocale (cântate – Culorile toamnei:
MUZICA - propoziția recunoaștere, formare, Igiena personală vorbite); - pictură;
TOAMNEI” Fructe-legume citire, scriere (cu cifre), - obiecte de igienă - instrumentale. - dactilopictură;
- cuvântul; comparare, ordonare personală; - colaj;
- silaba. Pământul - activitățile zilnice. Muzica toamnei – - origami.
Săpt. 6-14 Activități ale Fenomene ale naturii cântare în colectiv și
oamenilor Universul individual: poziția,
- vocalele; Plante și animale tonul, semnalul de
- consoane (R, Z, L); Condiții de viață începere, dicția
- litere (A, M, N, U, I, E, Adunarea și scăderea
R, O, C). 0-10 prin numărare
 Auxiliar pp. 76-95 Auxiliar pp. 74-96 Auxiliar pp. 24-30 (33) Auxiliar pp. 14 – 25 Auxiliar pp. 18-34 (37)
,,SURPRIZELE Despre bucuriile Numerele naturale Emoții de bază Mica orchestră Cu gândul la sărbători:
IERNII” iernii 0-31: recunoaștere, denumite prin - audiții; - pictură;
SEM. II Colinde, colinde formare, citire, cuvinte: - învățare de cântece. - decupaj;
Derdelușul scriere, comparare, - bucurie; Colinde - origami.
Săpt. 1-7 Zâna Zăpezii ordonare - tristețe; Dansul fulgilor de nea Jocuri de iarnă:
- sunetele și Forme și transfer de - frică; (cântece despre iarnă) - colaj;
literele: V, L, T, energie - furie. Suntem soliști: - origami;
Â, S, P, D, Ț, Z Mișcarea corpurilor Reguli de comunicare - muzică și zgomot; - construcție.
și schimbarea formei școlară: - nuanțe (tare-încet). Povestea mea,
Forțe și mișcare - anunțarea la povestea ta
Adunarea și răspuns; - decupare și lipire
scăderea în - așteptarea rândului;
concentrul 0-20 - opinie personală;
(fără/cu trecere - programul școlar.
peste ordin)
Auxiliar pp. 97- 111 Auxiliar pp. 97-112 Auxiliar pp. 34-47 Auxiliar pp. 26-35 Auxiliar pp. 38-53
,,VOIOASA Adunarea și Interacțiuni simple Nuanțe Culorile calde
PRIMĂVARĂ” Păsări călătoare scăderea în Ființe preferate Versul-melodia - pictură
Flori concentrul 0-31 fără Animale preferate Învăț să dansez Mărțișor, felicitări
Jocuri, jucării trecere și cu trecere Recapitulare/ Jucării/ instrumente - decupaj
Săpt. - literele Ă, F, G, J, peste ordin, prin evaluare muzicale - lipituri
Ș, H numărare/cu suport Rutine și sarcini: Paștele Origami
8-14 intuitiv Reguli elementare Mișcare pe muzică Modelaj
Figuri plane/2D specifice clasei: Audiții muzicale
Pătrat, dreptunghi, - zile de școală din
triunghi, cerc: săptămână;
denumire; conturare - activitate la orele
Corpuri/3D de curs;
Cub, cuboid, sferă: - pauzele;
denumire - timpul liber;
- punctualitatea.

91
92
Auxiliar pp. 113 – 121 Auxilar pp. 113-126 Auxiliar pp. 48-58 Auxiliar pp. 35-45 Auxiliar pp. 54-62
,,VARĂ – Întâi iunie Lungime – unități
SUNET DE Prieteni de vacanță nonstandard Abilități și aptitudini Pasul de horă Origami
VACANȚĂ” Excursii Timp – ziua, de învățare: Cântăm-dansăm Construcții
Recapitulare - prima săptămâna, luna - tehnici de învățare; Sunet de vacanță Decupaj
vacanță mare de (denumire, - reguli de organizare - instrumente Modelaj
Săpt. a învățării. muzicale Pictură
școlar ordonare);
15 -19 Literele: Î, X, K, Q, W, Y anotimpurile Explorarea meseriilor: Cântarea în colectiv și
(denumire, ordonare) - hobby-uri și individual și recitarea
Bani – leul activități preferate de poezii
(bancnotele de 1 leu, Recapitulare/ Audiții muzicale
5 lei, 10 lei); evaluare Repetarea jocurilor
schimburi învățate
echivalente valoric
în concentrul 0-31
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ INTEGRATĂ
CLASA PREGĂTITOARE
Anul școlar 2019-2020

SEMESTRUL I (14 SĂPTĂMÂNI):

9 SEPTEMBRIE 2019 - 20 DECEMBRIE 2020

UNITATEA DE îNVĂțARE 1 „IATĂ-NE AcUM șcOLARI!”

(5 SĂPTĂMÂNI: 9 SEPTEMbRIE - 11 OcTOMbRIE 2019)

În săptămânile 1 și 2 (9-20 septembrie 2017), se realizează o evaluare a clasei de elevi prin probe care vizează:
- evidențierea achizițiilor dobândite anterior;
- determinarea raportului percepție-reprezentare;
- verificarea acuității vizuale și auditive;
- determinarea volumului vocabularului, a calitatății pronunției; a abilității de lucru cu diferite instrumente și
materiale etc.

93
94
competențe cONțINUTURI NR. DE SĂPTĂMÂNA RESURSE
specifice ORE
auxiliar CLR,
CLR 10 ore pp. 3-5
- recunoașterea poveștii după imagini;
- discuții pe marginea imaginilor prezentate;
1.1 - răspuns la întrebări pe baza unui text citit;
1.2 - desenarea după contur;
- exerciții și desene privind percepția corporală;
- memorarea, verificarea acuității vizuale.
Text-suport: Adio, grădiniță!

auxiliar
MEM 8 ore 1-2 pp. 3-4
1.1 - exerciții de orientare spațială;
- verificarea achizițiilor matematice însușite;
- orientarea în spațiul școlar;
- cunoașterea școlii și a împrejurimilor;
- discuții despre mediul înconjurător;
- desene libere.

auxiliar (DP)
DP 4 ore pp. 3-5
1.1 - afiș școlar;
1.2 - colegii mei (cunoaștere, numire);
 - desene;
- prietenii mei;
- colorare de imagini după cerințe.

auxiliar (MM)
MM 4 ore
1.1
p. 3
1.2 - cântăm ce ne amintim;
- amintește-ți un joc muzical;
2.1 - muzică și mișcare;
- reprezentarea unor versuri prin desene.

Text-suport: ,,Mișcăm degețelele” p.4

auxiliar (AVAP)
AVAP 4 ore p. 3
1.1 - *Joc: Ghicește culorile!
- să amestecăm culori;
2.1 - decupăm după tipar;
- ce știm despre ,,origami și colaj”;
- asamblăm tăieturi.

95
96
1.1 CLR 15 ore S3

1.2 Acte de vorbire:

1.4 - a saluta;
2.1 - a se prezenta (cine sunt eu?);
2.2 - a identifica un obiect, o persoană (Familia mea);
- a formula o rugăminte;
- aranjarea imaginilor în ordine, povestirea unui anumit
moment, selectarea unui moment preferat etc; S4
- exprimarea preferințelor pentru anumite activități,
povești, jucării;
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica
despre ce este vorba în mesaj
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce este
vorba în mesaj.

Texte-suport: Adio, grădiniță!

Păsări călătoare, Povestea fructelor, Supa de zarzavat, Mărul,
ghidul de texte
Povestea mărului buclucaș, Mirosul meseriilor, auxiliarul CLR
Acum e toamnă, da!, domnu trandafir pp. 6 -17
Povestea cărții de povești, Frunza curajoasă
 Jocuri:
2.3
2.4 *Jocul cuvintelor – copiii urmăresc imaginile din caiet, apoi
3.2 formulează enunțuri despre acestea;
4.1
*Mima – copiii mimează o acțiune reprezentată de:
personajul preferat dintr-o poveste, jocul preferat etc., iar
colegii trebuie să ghicească;

*tu ești ecoul meu – copiii reproduc mesaje formulate de

adult sau copii (cu intensități diferite);

*Salutul – copiii se deplasează prin clasă și își salută

colegii, folosind formule de salut preferate;

*Joc de prezentare – „Eu sunt… și-mi place…”;

*Jocuri de activizare a vocabularului – utilizarea unor

cuvinte noi/ sugerate de imagini în enunțuri proprii; auxiliar, pp. 16-17
*Joc de continuare a frazei – „Îmi place de mine pentru că…”;

*Jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare;

*Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice

(culoarea ochilor, a părului).

dialogul
- formularea de întrebări şi de răspunsuri despre: jocuri şi
jucării, membrii familiei, prieteni

97
98
eLeMeNte GrAFice

- utilizarea unor elemente grafice în procesul scrierii care

facilitează însuşirea literelor şi scrierea în fir continuu;
- crearea unor ecusoane personalizate cu imagini/
simboluri.

Scriere-redActAre
- trasarea după contur;
- colorarea literelor mari de tipar cunoscute.

auxiliar MEM,
MEM 12 ore pp. 3-4
ȘtiiNȚeLe vieȚii – exerciții de identificare și denumire a părților
2.1 componente ale corpului omenesc, a simțurilor, a regulilor de
2.2 igienă
S3
3.1
3.2 eLeMeNte PreGătitoAre PeNtru îNȚeLeGereA uNor auxiliar, pp. 5-16
4.1 coNcePte MAteMAtice:
4.2 - orientare spațială și localizări în spațiu – repere/ direcții S4
5.1 în spațiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în fața, în
6.1 spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic;

- sortarea și clasificarea obiectelor/ simbolurilor/

conceptelor simple după criterii variate;

- aprecierea globală, compararea numărului de elemente a

două mulțimi prin procedee variate, inclusiv punere în
corespondență; numărare; compararea numărului de
elemente.
 - exerciții de grupare a obiectelor pe baza unor criterii
date;
- continuarea unor modele repetitive;
- descoperirea „intrusului“ în cadrul unui model repetitiv; S5
- exerciții de colectare și grupare a datelor.

DP 10 ore S 1-2 auxiliar, pp. 3-11

1.1 evALuAre iNiȚiALă - auxiliar DP

- facem cunoștință (spunem despre noi)
- fișe de lucru
1.2 AutocuNoAȘtere Și AtitudiNe Pozitivă FAȚă de SiNe Și FAȚă
S 3, - jucării, planșe
de ceiLALȚi - filme educative
- cine sunt eu?; S 4, 5 - cântece, povești,
- schema corporală; alcătuirea și denumirea părților poezii pe
corpului;
- trăsături fizice.
- suporturi diferite

99
100
- CD, laptop,
MM 15 ore S1 (calculator),
Internet (youtube)
1.1 evALuAre iNiȚiALă
- cântece cunoscute de la grădiniţă;
- reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv,
pronunţând corect cuvintele;
1.2 - jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite
conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje). S2
câNtAreA vocALă. câNtAreA îN coLectiv
- reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv,
pronunţând corect cuvintele;
S3 auxiliar, pp. 3-6
- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite
conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje);
- desenarea unor imagini sugerate de textele cântecelor;
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea
liberă, spontană.
Exemplu: J. Haydn - Simfonia „ceasornicul”, partea a ii-a
(fragment incipient)

- organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată S4

Exemple de audiţii: George enescu - „impresii din copilărie”
(fragment)
,,Mișcăm degețelele”
,,Acul” S5
 auxiliar AVAP, pp.
1.1 AVAP 10 ore 3-5

- plastilină
1.2 evALuAre iNiȚiALă
1.3 - evidențierea achizițiilor dobândite anterior: cunoștințe,
S 1-2 - planșetă
1.4 culori, instrumente de lucru, materiale
- creioane
2.1 deSeN colorate
- materiale şi instrumente: hârtie, creioane colorate, creion - creioane cerate
2.2 grafit;
- elemente de limbaj plastic: linia, punctul, forma;
3.1 - sugestii de creații/ produse ale activității: Supa de
- blocuri de desen
zarzavat. S3
3.2 - suport cu apă
ModeLAJ
3.3 Legume și fructe
- materiale și instrumente – plastilină, presare, modelare
- modele de fructe
liberă;
S4 și legume
- elemente de limbaj plastic – formă;
- sugestii de creații/ produse ale activității: Fructe de
toamnă; Legume de vară-toamnă.

S5

101
102
UNITATEA DE îNVĂțARE 2 „bOGĂțIILE, cULORILE șI MUzIcA TOAMNEI”
(9 săptămâni 14 oct.- 20 dec. 2019)

competențe cONțINUTURI SĂPTĂMÂNA/ORE RESURSE

specifice
CLR 45 ore
1.1 Acte de vorbire:
1.2 - dialoguri despre anotimpul toamna, despre mediul
1.3 înconjurător, despre fenomene ale naturii, despre activităţi
S 6-14 auxiliar CLR,
ale oamenilor, reguli de igienă alimentară și personală pp. 18-74
1.4 - „citirea” simbolurilor din calendarul naturii, a orarului - fișe de lucru
ilustrat. - planșe
2.1 citire-Lectură - Simboluri uzuale din universul apropiat
- prezentări PPT
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul
2.2 înconjurător;
- discriminarea sunetelor din natură și a sunetelor din
2.3 cuvinte;
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite
3.2 anterior;
- exerciții de identificare a poziției unui sunet în pronunția
4.1 unui cuvânt.
eLeMeNte de coNStrucţie A coMuNicării - Propoziţia,
cuvântul, silaba
- sunetele a, e, i, o, u, s, r, z, l; identificarea poziției sunetului - jucării
în cuvânt
- jetoane
Scriere-redActAre
- trasare după contur, colorare;
- suport audio-
- elemente grafice utilizate în procesul scrierii care video
facilitează însuşirea literelor şi scrierea în fir continuu.
 Acte de vorbire - soft educațional
- solicitarea unei informaţii, exprimarea unei păreri, trăiri; (AeL)
- oferirea de informaţii despre: povestea preferată,
personajul preferat, filmul, cântecul preferat.
citire-Lectură
– carte, copertă, foaie, pagină, numerotare, text, ilustrație
ForMe ALe diScurSuLui orAL - Povestire după imagini
- ilustrații
- sunetele a, m, u, n, i, e, r, o, c, şi literele mici şi mari de
tipar;
- citirea literelor, a silabelor, a cuvintelor de pe etichete,
asociate unor imagini sau obiecte.
Scriere-redActAre
- trasare după contur, colorare; - povești pe suport
- elemente grafice utilizate în procesul scrierii care digital
facilitează însuşirea literelor şi scrierea în fir continuu.
1.1 texte:
1.2 Albă-ca-zăpada, Motanul încălțat, Scumpă țară românească, - fișe de lucru
1.3 cântec, iepurașul
1.4
- planșe cu litere
elefantul; Povestea gâștelor
2.1
- prezentări PPT
râțușca cea urâtă, omiduța
2.2 capra cu trei iezi, Puișorii, Legenda Sfântului Nicolae
- jucării
2.3 exerciȚii
- jetoane cu litere,
2.4 *Jocuri de dicție, cântece, numărători ritmate
silabe, cuvinte,
3.1 *Jocuri de tip labirint
imagini
3.2 * Jocuri de rol: „La librărie”, „Toneta cu reviste” - suport audio-
3.4 *Jocuri de modificare a poveștilor audiate: „Povestea ta” video
4.1 - soft educațional
- ilustrații
- povești pe suport
digital
- ecusoane
- cărți de povești

103
104
MEM 28 ore
NuMereLe NAturALe 0-10: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu
1.1 cifre), comparare, ordonare;
1.2 - recunoașterea cifrelor 0-9 ca simboluri convenționale ale
auxiliar MEM, pp. 18-
1.3 numerelor mai mici decât 10 (și pe calculator);
S. 6-14 73
2.1 - exerciții de comparare (prin numărare, prin corespondență); - fișe de lucru
3.1 - identificarea „vecinilor“ unui număr. - planșe didactice
3.2
- prezentări PPT
4.1 ŞtiiNţeLe PăMâNtuLui
4.2 - exerciții de recunoaștere a fenomenelor naturale, a Universului
- jucării
5.1 (Soare, Lună, Pământ) în modele simple;
- jetoane
6.1 - descoperirea unor „forme“ ale apei în natură. - suport audio-video
- soft educațional
ŞtiiNţeLe vieţii - bețișoare
- exerciții de recunoaștere și denumire a părților componente ale plantelor
și animalelor;
- sârmă
- identificarea condițiilor de viață (plante).
- plastilină
- creioane colorate
AduNAreA Și ScădereA 0-10 - tablă magnetică
- exerciții de adunare și scădere 0-10;
- aflarea unui termen necunoscut prin metoda balanței;
- aflarea sumei/diferenței a două numere mai mici decât 10.
- planșe diferite

- glob pământesc

- metele/ nemetele.
 DP 18 ore
1.1 iGieNA PerSoNALă auxiliar DP,
- obiecte de igienă personală
(ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă);
pp. 14-24
- activități zilnice de igienă personală;
- jocuri de rol pe teme de igienă;
- vizionarea unor filme scurte despre igiena personală; - filme educative
- activităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/ dezbrăcare - jucării
sau legarea şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei,
după utilizarea toaletei, ordonarea hainelor, împachetarea,
- cântece, povești,
închiderea fermoarului, a nasturilor, în vederea dezvoltării
poezii pe suporturi
1.2 independenței față de adult; diferite
- realizarea unor expoziţii cu temă, care să cuprindă produsele/ - planșe didactice
lucrările tuturor elevilor clasei. S 6-14 - prezentări PPT
recapitulare/ evaluare
- fișe de lucru

MM 18 ore
1.2 elemente de limbaj muzical
auxiliar MM,
tiMbruL
- sunete de intensități diferite;
pp. 6-14
- sunete vocale vorbite sau cântate;
- sunete muzicale instrumentale; -cd-uri,
- cântarea vocală; laptop
1.2
- mișcare liberă pe muzică;
2.1 - cântare instrumentală; percuție corporală (bătăi din palme, cu
degetul în bancă ș.a.);
- cântarea în grup și individual (poziție, tonul, semnal de început,
dicție).

105
106
2.2 ritMuL S 6-14 - jocuri de audiere
- sunete lungi și scurte;
3.1 - miscarea sugerată de textul cântecelor;
alternativă şi
- percuţia corporală;
comparată a
3.4 - melodia. sunetelor vorbite şi
Repertoriu de cântece: cântate
,,Glasul instrumentelor”
„Graiul animalelor”
,,deschide urechea”
„trompeta”
„Acum e toamnă, da!”
,,cântecul toamnei”- Gheorghe roșeț

AVAP 18 ore
copacul toamnei, p. 6
Audiții muzicale:
ModeLAJ
- materiale și instrumente – plastilină, presare, modelare liberă;
Toamna - Vivaldi
- elemente de limbaj plastic – formă;
Sugestii de creații/ produse ale activității: Fructe de toamnă; Legume de
toamnă.

auxiliar AVAP, pp. 8-17

1.1 Pictură
- materiale şi instrumente – acuarele, tempera, hârtie, burete, pensulă,
- creioane colorate
1.2 deget, ștampilă, frunze. - blocuri de desen
- elemente de limbaj plastic – pata. S. 6-14 - acuarele
1.3 - tehnici de lucru: pensulație, amprentare, ștampilare. - tempera
Sugestii de creații / produse ale activității – compoziții:
- hârtie
2.1 covor de frunze
Amprentele frunzelor (pictură) ;
- burete
toamna în pădure (dactilopictură) - pensulă
 coLAJ - ștampilă
- materiale și instrumente – foarfece, lipici, hârtie, frunze;
- tehnici de lucru: tăiere, decupare după contur, lipire, rupere,
- frunze
mototolire;
- foarfece
- elemente de limbaj plastic - formă , volum; - lipici
Sugestii de creații/ produse ale activității: - hârtie
borcanul cu murături - suport cu apă
oriGAMi
2.2 Frunza, dovleacul.
- planșe model
2.3 S 6-14
2.4
2.5
2.6

107
 SEMESTRUL AL II-LEA (19 SĂPTĂMÂNI)

108
UNITATEA DE îNVĂțARE 3 „SURPRIzELE IERNII” (5 săptămâni: 13 ian. - 28 feb. 2020)
competențe cONțINUTURI NR. DE SĂPTĂMÂNA RESURSE
specifice ORE
CLR 35 ore S. 1-7 auxiliar CLR,
pp. 76-95
1.1 Acte de vorbire
- fișe de lucru
1.2 - solicitarea unei informaţii, exprimarea unei păreri, trăiri;
1.3 - oferirea de informaţii despre: țară, popor, port, tradiții,
- planșe cu litere
1.4 simboluri naționale; - prezentări PPT
2.1 - formularea de întrebări şi de răspunsuri despre: iarnă, - jucării
2.2 obiceiuri de iarnă, sărbători, jocuri/ sporturi de iarnă.
2.3 citire-Lectură
2.4 - sunetele v, l, t,â, s, p, d, ț, z şi literele mici şi mari de tipar;
3.1 - citirea literelor, silabelor, cuvintelor pe etichete, asociate
3.2 unor imagini sau obiecte.
3.4 Scriere-redActAre
4.1 - trasarea după contur, desenarea şi colorarea literelor mari
2.2 (şi mici) de tipar
- jetoane cu litere,
2.3 eLeMeNte de coNStrucţie A coMuNicării
2.4 - cuvântul-formă şi sens;
silabe, cuvinte,
3.1 - exerciţii de îmbogăţire şi de activizare a vocabularului; imagini
3.2 - despărţirea cuvintelor în silabe – identificarea şi marcarea - suport
3.4 în silabe a unor sunete. audio-video
4.1 exerciȚii
- soft educațional
*Joc de dicție, cântece, numărători ritmate
*Jocuri de tip labirint
- ilustrații
*Jocuri de tip puzzle - povești pe
*Jocul rimelor suport digital
*Jocuri de rol: „La paradă”, „La concurs”
 Auxiliar MEM,
MEM 28 ore S. 1-7
pp. 74-96
- fișe de lucru
NuMereLe NAturALe 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere
(cu cifre), comparare, ordonare;
- planșe didactice
- exerciții de compunere/descompunere; - prezentări PPT
1.1 - exerciții de comparare, ordonare; - jucării
- identificarea „vecinilor“. - jetoane
1.2
- suport audio-
1.3 ŞtiiNţeLe Fizicii
video
- unde și vibrații – producerea sunetelor;
2.1 - electricitate; Jocuri: „ce anotimp
- mișcarea corpurilor și schimbarea formei: deformare/rupere; este?” pentru
3.1 - efecte observabile ale forțelor: împingere/tragere.
3.2
recunoaşterea
fenomenelor naturii
4.1 AduNAreA Și ScădereA 0-20 (fără trecere/cu trecere peste ordin) în situaţii reale sau
4.2 - exerciții de adunare și scădere 0-20; în imagini
- aflarea unui termen necunoscut prin metoda balanței; (ninsoare, polei,
5.1 - exerciții de aflare a sumei/diferenței a două numere mai mici
îngheț, dezgheț
decât 20.
6.1 etc.); „de unde vin
6.2 anotimpurile”

- bețișoare, sârmă,
plastilină;
- creioane colorate

109
 1.1 ŞtiiNţeLe PăMâNtuLui

110
1.2 Elemente intuitive privind Pământul:
1.3 - prezența apei în natură sub diverse forme;
2.1 - fenomene ale naturii – ninsoarea.
3.1 doMeNiuL MăSurări S. 13-17 - tablă magnetică
3.2 - timp – ziua - numărătoare
4.1 doMeNiuL ŞtiiNţeLe Fizicii - Sistemul Solar
4.2 ForȚe Și MiȘcAre
5.1 - efecte observabile ale forțelor – împingere, tragere
- jocuri de construcții

DP 10 ore S. 13-17 auxiliar DP, pp. 24-30

2.1 trăire Şi MANiFeStAre eMoţioNALă, StAreA de biNe
- jucării
- emoţii de bază denumite prin cuvinte (bucurie, tristețe,
frică, furie), în activități/ contexte familiare;
- filme educative
*Jocuri de tipul „Continuă propoziţia”, „Continuă
povestea” - cântece, povești,
*Jocuri din folclorul copiilor practicate în școală sau în
poezii pe suporturi
afara școlii, vizând exprimarea emoțiilor
coMuNicAreA ȘcoLAră
diferite
Reguli de comunicare: - planșe didactice
- anunţarea răspunsului; aşteptarea rândului; - prezentări PPT
completarea răspunsurilor colegilor după ce aceştia au - fișe de lucru
încheiat; exprimarea opiniei personale;
- jucării
- criticarea ideii, nu a colegului;
- comunicarea cu colegii și profesorii; identificarea
- cântece, povești,
regulilor (vorbim pe rând, ascultăm activ, respectăm poezii
2.2 programul şcolar, ajutăm colegii când ne solicită
sprijinul, adresăm întrebări etc.)
 Auxiliar MM,
MM 14 ore S 1-7 pp.14-25
1.1; 1.3; 1.4 2.1; - cântare în grup și individual;
2.2, 2.3;3.2; 3.4;
- imagini din
- jucării muzicale improvizate;
- cântare cu acompaniament.
povești

Repertoriu de cântece:
Gicu și Nicu
cântec (românește-așa a fost...) – Gheorghe roșeț
umblă ursul
Audiții:
Anotimpurile – vivaldi
Mica serenadă - W. A. Mozart
SuNetuL vorbit/ câNtAt
MeLodiA - GeNuri MuzicALe: FoLcLoruL coPiiLor, coLiNde
1.3; 1.4;
Repertoriu de cântece: colinde românești,
ieslea minunată – Gheorghe roșeț - calculator
2.3; 3.3; Audiție: colinde, colinde - CD-uri
1.1; 1.2; 1.3; 1.4 câNtAreA îN coLectiv
2.1; 2.2; 3.1; 3.2; câNtAreA vocALă: dicţiA
3.3 AcoMPANiAMeNt cu Jucării MuzicALe iMProvizAte
iNterPretAre: câNtece veSeLe
Repertoriu de cântece:
Ninsoarea - Gh. roșeț
Săniuța - L. comes
iarna - Gh. roșeț
cântecul clopoțelului
10 degețele
Audiții: Simfonia jucăriilor - Leopold Mozart

111
 1.1; 1.3; 1.4; 2.1; câNtAreA cu AcoMPANiAMeNtuL (iNStruMeNtuLui MuzicAL

112
- instrument
2.2; 2.3; 3.1; 3.3 MâNuit de ProPuNător)
MâNuireA JucăriiLor MuzicALe
muzical
Muzică Și zGoMot
Repertoriu de cântece:
ciocanele - jucării muzicale
dormi, nani, dormi
bat din palme

AVAP 14 ore S. 1-7

Pictură
auxiliar AVAP,
- materiale şi instrumente – acuarele, tempera, hârtie, burete,
pensulă, deget, ștampilă, pulverizare;
pp. 18-34
1.1 - elemente de limbaj plastic – pata; - hârtie
1.2 - tehnici de lucru: pensulație, colaj, amprentare, ștampilare, - creioane colorate
1.3 tamponare, pulverizare; - creion grafit
2.1 Sugestii de creații/ produse ale activității – compoziții:
2.2 drapelul româniei
2.3 decuPAJ (după șablon)
- blocuri de desen
2.4 Ghetuța lui Moș Nicolae - acuarele
2.5 Bradul - temperra burete,
2.6 oriGAMi pensulă, ștampilă,
Îngerașul
Felicitare de Crăciun
Globuri
- suport cu apă
Bradul de Crăciun - planșe model
deSeN
- materiale şi instrumente - hârtie, creioane colorate, creion - foarfece, lipici,
grafit;
hârtie, fire textile,
- elemente de limbaj plastic – linia, punctul, forma;
 1.1 - tehnici de lucru: linie modulată, repetiție;
1.2
carton, materiale
- sugestii de creații/ produse ale activității: decorarea
obiectelor realizate;
refolosibile
1.3 -scrierea felicitării.
2.1 coNFecȚii Și Jucării
2.2 - materiale și instrumente – foarfece, lipici, hârtie, materiale
2.3 textile, carton, materiale refolosibile;
-tehnici de lucru: tăiere, decupare după contur, lipire, rupere,
2.4 mototolire, îndoire, croit;
2.5 - elemente de limbaj plastic – formă , volum, nod; - blocuri de desen
Sugestii de creații/ produse ale activității - obiecte decorative, - acuarele
figurine: balerina, Fulg de nea - tempera, burete,
coLAJ: omul de zăpadă
pensulă, ștampilă,
oriGAMi: căsuța
coNStrucȚie: căciulița
suport cu apă
Sugestii de creații/ produse ale activității: vizionarea unor filme
şi fotografii cu tematica Jocuri de iarnă; - planșe model
- realizarea unui colaj cu fotografii cu tematica Jocuri de iarnă
- tehnici de lucru: tăiere, decupare după contur, lipire, rupere,
- foarfece, lipici,
îndoire, croit;
- elemente de limbaj plastic - formă, volum;
hârtie, fire textile,
Sugestii de creații/ produse ale activității - obiecte decorative,
S. 1-7 carton, materiale
figurine. Reconstituire după imagini: refolosibile
capra cu trei iezi - filme, fotografii
Scufița roșie

113
114
UNITATEA DE îNVĂțARE 4 ,,VOIOASA PRIMĂVARĂ” 7 săptămâni: 2 mar. - 1 mai 2020

competențe cONțINUTURI NR. DE

RESURSE
specifice ORE SĂPTĂMÂNA
auxiliar CLR,
CLR 35 ore S. 8-14 pp. 97-111
1.1 RECAPITULARE
- fișe de lucru
1.2 Acte de coMuNicAre orALă:
1.4 - ascultare, vorbire, interacţiune;
- planșe cu litere
2.1 - schimb de informaţii între oameni; - prezentări PPT
2.2 (dialoguri între personaje, joc de rol, jocuri de mișcare); - jucării
2.3 -exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând - jetoane cu litere,
interes pentru comunicare;
silabe, cuvinte,
- exprimarea preferințelor pentru anumite activități povești,
2.4 personaje;
imagini
3.1 - cuvântul, propoziția, enunțul: utilizarea cuvintelor noi în - suport audio-
3.2 enunțuri adecvate. video
3.4 ForMe ALe diScurSuLui orAL Povestire după imagini - soft educațional
4.1 eLeMeNte de coNStrucţie A coMuNicării
- ilustrații
4.2 - cuvinte cu sens asemănător/ cu sens opus;
- exerciţii de îmbogăţire şi de activizare a vocabularului.
- povești pe suport
Scriere-redActAre digital
- desenarea literelor de tipar;
- scrierea funcțională: felicitarea.
Acte de vorbire
- solicitarea unei informaţii, exprimarea unei păreri, trăiri;
- oferirea de informaţii despre: primăvară, simbolurile primăverii,
 activitățile viețuitoarelor;
- formulare de întrebări şi de răspunsuri despre: primăvară, flori,
insecte, păsări, jocuri, jucării;
- cuvântul, propoziția, enunțul:alcătuire de enunțuri.
citire-Lectură
- sunetele ă, b, f, g, j, ș, h şi literele mici şi mari de tipar;
- citirea literelor, a silabelor, a cuvintelor de pe etichete, asociate unor
imagini sau obiecte.
Scriere-redActAre
- trasarea după contur, desenarea şi colorarea literelor mari (mici) de S. 8–14
tipar
2.4 eLeMeNte de coNStrucţie A coMuNicării
3.1 - cuvântul-formă şi sens;
3.2 - exerciţii de îmbogăţire şi de activizare a vocabularului;
3.4 - despărţirea cuvintelor în silabe;
4.1 – identificarea şi marcarea în silabe a unor sunete.
4.2 Jocuri
*exerciții-joc de dicție, cântece, numărători ritmate
*Jocuri de tip labirint
*Jocuri de tip puzzle
*Jocuri cu cuvinte scrise sub imagini: „Loto”, „Domino”
*Jocuri de rol
*Joc: „Recunoaște personajul!”
*Joc: „Descurcă povestea!”
*Jocuri de modificare a poveștilor audiate: schimbarea succesiunii
evenimentelor, modificarea finalului.
*Jocuri de tipul „Să ne imaginăm!”
dramatizări ale poveștilor/ fragmentelor pe baza textelor audiate
Texte-suport:
Scrisoare către rândunică
curățenie, Legenda buburuzei,
Povestea unei buburuze, de Paști, A venit primăvara; Mărțișor, Povestea
gâștelor; Scrisoare de la rândunele, A sosit o ,,zidăriță”

115
116
MEM Auxiliar MEM,
28 ore S. 8-14 pp. 97-112
1.1
- fișe de lucru
1.2 AduNAreA Și ScădereA 0-31 (fără trecere/cu trecere peste ordin)
1.3 - exerciții de adunare și scădere 0-31;
- planșe didactice
2.1 - aflarea unui termen necunoscut prin metoda balanței; - prezentări PPT
2.2 - exerciții de aflare a sumei/diferenței a două numere mai mici decât 20; - jucării
3.1 - crearea unor probleme simple după imagini date. - suport audio-video
3.2 FiGuri PLANe/2d
- soft educațional
4.1 Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire, conturare.
4.2 - exerciții de recunoaștere, desenare, conturare.
S 8-14 - bețișoare, sârmă,
5.1 corPuri/3d plastilină
5.2 Cub, cuboid, sferă – denumire. - creioane colorate
6.2 - exerciții de recunoaștere, denumire. - tablă magnetică
6.3
DP 14 ore S. 8–14 auxiliar, pp. 34-44
iNterAcȚiuNi SiMPLe cu FiiNȚe Și obiecte FAMiLiAre
2.1 - ființe preferate și caracteristicile acestora;
- fișe de lucru
- jocuri de cunoaştere/ intercunoaştere de tipul „Pot să te prezint eu?” în - jucării
care fiecare copil îşi prezintă colegul/colega jucăria preferată; - filme educative
3.1 -personajele/ poveștile preferate și caracteristicile acestora; - cântece, povești,
- exerciții de exprimare a opiniilor personale referitoare la preferințe
poezii pe suporturi
(Ex. Îmi place personajul Scufița Roșie
pentrucă…/ Îmi place personajulluppentrucă…) ;
diferite
2.2 - animalele preferate și caracteristicile acestora, - planșe didactice
animalul preferat, activităţi preferate; - prezentări PPT
- realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi prietenul/ prietenii mei”, în care
2.3 copilul desenează prietenul/prietenii, activităţile preferate desfăşurate
împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte ataşat;
recapitulare/ evaluare
 auxiliar MM,
MM 14 ore S. 8-14 pp. 26-35
Cântarea vocală
Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă)
1.1; 2.1; 2.2; NuANȚe
3.1; 1.4; 2.3; - tare;
1.3; 3.3 -î ncet;
- mediu.
verSuL-MeLodiA
MiȘcAre Pe Muzică (îNvăȚ Să dANSez)
iNterPretAre: câNtec veSeL/triSt
Repertoriu de cântece:
un cântec pentru mama
Mama
Primăvară dulce – Gh. roșeț
Podul de piatră
căldărușă plină
dacă vesel se trăiește - calculatorul/
înfloresc grădinile CD-uri
Greierașul
1.1; 2.1; 2.2; Audiții:
- imagini din
3.1; impresii din copilărie - G. enescu
Primăvara – vivaldi
cântece

AudiȚie-iNterPretAre
Mișcarea liberă, sugerată de textul cantecului
Cântarea vocală
Instrumente
Jocuri de mișcare
Hora (pasul de horă)
muzicale (jucării
Recapitularea cântecelor, evaluare individuală muzicale)

117
 Repertoriu de cântece:

118
Melc, melc
Paștele
Fluturaș, fluturaș
Hora
cântec trist: veverița
drag mi-e jocul românesc

auxiliar AVAP,
AVAP 14 ore S. 8-14 pp. 38-50
1.1 Pictură
- materiale şi instrumente – acuarele, tempera, hârtie, burete,
1.2 pensulă, deget, ștampilă, pulverizare;
- elemente de limbaj plastic – pata;
1.3 - tehnici de lucru: pensulație, colaj, amprentare, ștampilare,
2.1 tamponare, pulverizare;
Sugestii de creații / produse ale activității – compoziții:
2.2 Ghiocelul
2.3 buburuza
2.4 Fluturi - acuarele,
tempera, hârtie,
2.5 coLAJ burete, pensulă,
- materiale și instrumente – foarfece, lipici, hârtie, fire textile,
2.6
ștampilă
carton, materiale refolosibile;
- tehnici de lucru: tăiere, decupare după contur, lipire, rupere,
foarfece, lipici.
mototolire, îndoire;
- elemente de limbaj plastic- formă, volum; - materiale textile,
Sugestii de creații/ produse ale activității - obiecte decorative, carton,
figurine: Mărțișorul
- materiale
Felicitare pentru mama
Felicitare de Paște
refolosibile
- filme
 coLAJ:
- calculatorul
Sistemul solar
- materiale și instrumente: foarfece, lipici, hârtie, fire textile, carton,
materiale refolosibile;
-tehnici de lucru: tăiere, decupare după contur, lipire, rupere,
- elemente de limbaj plastic - formă , volum;
- materiale şi instrumente: acuarele, tempera, hârtie, burete, pensulă,
deget, ștampilă, pulverizare;
- elemente de limbaj plastic: pata; - plastilină
- tehnici de lucru: pensulație, colaj, amprentare, ștampilare, S. 8-14
tamponare, pulverizare.
ModeLAJ:
- materiale și instrumente – plastilină, presare, modelare liberă;
- glob terestru
- elemente de limbaj plastic: formă.
Soarele și Luna
deSeN: Planeta Pământ
decuPAre Și LiPire:
Sistemul solar

119
120
UNITATEA DE îNVĂțARE 5 ,,VARĂ – SUNET DE VAcANțĂ”
5 SĂPTĂMÂNI: 4 mai - 12 iun. 2019

competențe NR. DE
specifice cONțINUTURI RESURSE
ORE SĂPTĂMÂNA
CLR 25 ore S. 15-19 Auxiliar CLR, pp.
113- 121
1.1 Acte de vorbire
- fișe de lucru
1.2 - solicitarea unei informaţii, exprimarea unei păreri, a unei trăiri;
1.3 - oferirea de informaţii despre: vară (caracteristici), simbolurile
- planșe cu litere
1.4 verii, sărbătorile verii - 1 iunie; - prezentări PPT
2.1 - formulare de întrebări şi de răspunsuri despre: vară, călătorii, - jucării
2.2 vacanță, jocuri, jucării, copilărie; - jetoane cu
2.3 - repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat;
litere, silabe,
2.4 - audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea
reacţiilor corespunzătoare;
cuvinte, imagini
- exerciții de identificare într-un șir a cuvintelor care conțin o - suport
anumită literă (î, x, k, q, w, y); audio-video
- numărareacuvintelordintr-un enunţ scurt; - soft
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale
educațional
de 3-4 cuvinte.
cuvâNtuL, ProPoziȚiA, eNuNȚuL
- alcătuirea de enunțuri cu suport intuitiv - ilustrații
3.1 citire-Lectură - povești pe
3.2 - literele î, x, k, q, w, y mici şi mari de tipar; suport digital
3.4 - citirea literelor, a silabelor, a cuvintelor de pe etichete, asociate
4.1 unor imagini sau obiecte.
 4.2 Scriere- redActAre
- trasarea după contur, desenarea şi colorarea literelor mari de tipar;
- scrierea funcțională folosind desene, simboluri: Bilețelul
eLeMeNte de coNStrucţie A coMuNicării
- exerciţii de îmbogăţire şi de activizare a vocabularului;
- despărţirea cuvintelor în silabe – identificarea şi marcarea în silabe a
literelor.
Jocuri
exerciții
*Joc de dicție, cântece, numărători ritmate
*Joc: „cine face așa?”-asocierea unor imagini sau obiecte, cu
onomatopeele corespunzătoare; jocuri de pronunţare a
onomatopeelor, însoţite de mişcare
*Jocuri de tip labirint
*Jocuri de tip puzzle
*Jocuri cu cuvinte scrise sub imagini: „Loto”, „domino”
*Jocuri de rol: „eu și clovnul”

recAPituLAre FiNALă: S. 15-19 - cărți

- acte de vorbire – a prezenta pe cineva; exprimarea unor idei despre o
temă dată; dialog pe o temă dată; Formulare de întrebări şi de
- fișe de lucru
răspunsuri;
- organizarea colțului „Peretele vorbitor” în care copiii să lase mesaje - planșe cu litere
(prin cuvinte, desene, simboluri) despre primul an de școală.
cuvântul, propoziția, enunțul: alcătuire de enunțuri cu suport intuitiv
- prezentări PPT
Forme ale discursului oral - Povestire după imagini
elemente de construcţie a comunicării:
- fonetică: sunetele specifice limbii române - jucării
- despărțirea cuvintelor în silabe - jetoane cu litere,
- vocabular: sensul cuvintelor; cuvântul; cuvinte cu înțeles silabe, cuvinte,
asemănător/ cu sens opus
imagini

121
 Scriere- redActAre

122
- literele mari de tipar; simboluri uzuale din universul apropiat;
- realizarea de proiecte interdisciplinare;
- scrierea funcțională folosind desene, simboluri.
Jocuri de creAȚie: - suport audio-
Creează-ți propriul alfabet! Scrie un mesaj folosind alfabetul creat video
de tine! Transmite mesajul colegului tău! Ajută-l să-l descifreze! - soft educațional;
„Să ne imaginăm!” - ilustrații
„Ce s-ar întâmpla dacă...?” - povești pe suport
*Jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: digital
vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii:„Repetă - jocuri
și continuă!”, „Statuile vorbitoare”, „Spune și dă mai departe!” - marionete, măști
*Joc de tip vorbitor-ascultător, folosind păpuși pe degete, ecusoane.
marionete, măști

auxiliar,
MEM 20 ore S. 15-19 pp. 113- 126
1.1
1.2
- fișe de lucru
LuNGiMe: Unități nonstandard
1.3
1.4 tiMP: Ziua, săptămâna, luna (denumire, ordonare) - planșe didactice
1.5 Anotimpurile (denumire, ordonare) - prezentări PPT
1.6 - jucării
2.2 tiMP: Leul (1 leu, 5 lei, 10 lei)
3.1
- jetoane
Schimburi echivalente valoric
5.2 - suport audio-
6.2 - exerciții-joc de comparare a unor lungimi; video
6.3 - exerciții-joc de alegere potrivită a unor unități neconvenționale; - soft educațional
- exerciții de ordonare cronologică a anotimpurilor/zilelor. - bețișoare
- creioane
colorate
 recAPituLAre FiNALă
– numerele naturale de la 0 la 31;
- fișe de lucru
1.1 - adunări şi scăderi în concentrul 0-31;
1.2 - rezolvarea de probleme simple;
1.3 - situații contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin
- planșe didactice
1.4 adunare/ scădere; - prezentări PPT
1.5 - probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unități, prin numărare. - jucării
1.6 - jetoane
2.1 FiGuri Şi corPuri GeoMetrice - suport audio-
2.2 - figuri plane/ 2D- denumire, conturare; video
3.1 - corpuri/ 3D; - soft educațional
3.2 -sortarea după un criteriu dat. - bețișoare
4.1 - creioane
4.2 MăSurări colorate
5.1 - lungime;
5.2
tablă magnetică
- timp: ziua. S. 15-19 -- numărătoare
6.1
6.2 ŞtiiNţeLe vieţii
- Sistemul Solar
6.3 - plante și animale, condiții de viață;efecte ale acțiunii omului asupra
- enciclopedii
mediului înconjurător

123
124
auxiliar DP,
DP 10 ore S. 15-19 pp. 48-58
AbiLităȚi Și AtitudiNi de îNvăȚAre
- fișe de lucru
3.2 - tehnici simple care sprijină învățarea;
- reguli de organizare a învățării;
- jucării
- exerciţii de identificare în imagini a organizării învăţării: întreruperea
- filme educative
jocului, pregătirea materialelor, concentrarea asupra rezolvării;
- cântece, povești,
- eliminarea surselor de perturbare a atenției, momente de relaxare;
poezii pe suporturi
- jocuri de exprimare a opiniilor personale: „Pentru mine este important diferite;
să învăţ deoarece…” - planșe didactice
- monitorizarea simplă a achiziţiilor şi atitudinilor specifice învăţării - prezentări PPT
(Cadranul învăţării: Ce am aflat nou; Ce vreau să ştiu)
- desenarea momentelor specific unei zile obișnuite de școală;
- sărbătorirea momentelor importante din viața de școlar prin desene - filme educative
(lucruri interesante învățate sau momente în care s-au simțit bine), - cântece, povești,
lucrări inedited realizate împreună cu părinții; poezii pe suporturi
- viziteînșcoală; diferite
Joc de rol „Cum, ce, cu cine învățăm la școală?”
exPLorAreA MeSeriiLor
- hobby-uri şi activităţi preferate;
- meserii ( locuri de desfășurare, unelte, instrumente, acțiuni specifice)
- ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate: „Ce îmi place
să fac?”;
- „Micul colecţionar”, prezentarea colecţiilor proprii;
- planșe didactice
- vizite la locurile de muncă ale părinților;
- activități comune părinți- copii în care părinții își prezintă profesia
Joc „Găsește și potrivește” - jocuri de rol/ de mimă, referitoare la
preferințe, profesia dorită.

recAPituLAre FiNALă - prezentări PPT

 MM S. 10-17 auxiliar MM,
16 ore (27-34) pp. 35-45
1.3; 1.4; Hora
- instrumente
2.1; Brașoveanca (negativ)
2.2; Audiții: Simfonia ,,Ceasornicul” - J. Haydn
muzicale.
3.1; Hore românești
3.2; Cântare vocală în colectiv și în grup: poziția, tonul, semnalul de
3.3; 3.4 început, dicție
- instrumente
PercuţiA corPorALă - jucării muzicale improvizate
SuNetuL vorbit SAu câNtAt (jucării).
MeLodiA/ iNterPretAreA
Repertoriu de cântece: - CD-uri,
Piticii calculatorul
iepuraș drăgălaș
vacanța
ce mică-i vacanța mare
recapitulare - pregătire pentru prima serbare de școlar
Audiții:
o lume minunată
auxiliarul MM,
visul unei nopți de vară – F. Mendelssohn bartholdy
Scene pentru copii – r. Schumann
pp 45-46

AVAP 16 ore S. 10-17 auxiliar AVAP,

pp. 54- 62
oriGAMi
- foarfece, lipici,
1.1 Clovnul
1.2 Morișca
hârtie, materiale
1.3 Brățara
textile, carton
2.1 Cana
- materiale
2.2 Colaj
refolosibile

125
 2.3 - materiale și instrumente – foarfece, lipici, hârtie, fire textile, carton,

126
2.4
- filme
materiale refolosibile;
2.5 - tehnici de lucru: tăiere, decupare după contur, lipire, rupere,
2.6 mototolire, răsucire;
- elemente de limbaj plastic - formă, volum.
Sugestii de creații/ produse ale activității: Jucării
deSeN-Pictură
1.1 - materiale şi instrumente – hârtie, creioane colorate, creion grafit;
- elemente de limbaj plastic – linia, punctul, forma; - hârtie, creioane
1.2 - tehnici de lucru: linie modulată, repetiție; colorate, creion
1.3 - sugestii de creații/ produse ale activității: desen liber; grafit
2.1 - materiale şi instrumente – acuarele, tempera, hârtie, burete, pensulă, - acuarele,
deget, ștampilă; tempera, hârtie,
2.2 - elemente de limbaj plastic – pata;
burete, pensulă
2.3 - tehnici de lucru: pensulație, colaj, amprentare, ștampilare,
tamponare, pulverizare, zgâriere;
2.4 Sugestii de creații/ produse ale activității: Peisaj de vară
2.5 câmp cu maci
coNFecȚii Și Jucării - decuPAJ
Fluturele
2.6
- materiale și instrumente – foarfece, lipici, hârtie, materiale textile,
carton, materiale refolosibile;
-tehnici de lucru: tăiere, decupare după contur, lipire, rupere,
mototolire, îndoire, croit;
- elemente de limbaj plastic – formă, volum.
Sugestii de creații/ produse ale activității - obiecte decorative - foarfece, lipici,
- elemente de limbaj plastic – formă , volum. hârtie, materiale
Sugestii de creații/ produse ale activității: jucării, figurine, obiecte
decorative
textile, carton,
MoDELAJ - la alegere
materiale
Modelaj Albinuța S. 16-17 refolosibile
- materiale și instrumente - plastilină (33-34)
- tehnici de lucru -presare, modelare liberă - plastilină
 cUPRINS

Cuvânt-înainte .................................................................................................................................................. 3
ORDIN Nr. 3371 din 12 martie 2013 ....................................................................................................... 6
Prezentarea auxiliarelor și recomandări ................................................................................................. 9
Despre programele școlare ....................................................................................................................... 10
Comunicare în limba română .................................................................................................................... 15
Matematică și explorarea mediului ........................................................................................................ 16
Dezvoltare personală ................................................................................................................................... 17
Muzică și mișcare ........................................................................................................................................... 18
Arte vizuale și abilități practice ............................................................................................................... 19
Competențe generale/specifice .............................................................................................................. 20
Sugestii metodologice ................................................................................................................................. 27
Ordinea textelor în ghid .............................................................................................................................. 31
Adio grădiniță! de Aurora Luchian ........................................................................................................... 33
Melcul școlar de Vasile Vesavia ................................................................................................................ 33
Păsările călătoare de Elena Dragoș ......................................................................................................... 33
Curățenie de Elena Dragoș ......................................................................................................................... 34
Povestea lucrurilor de Diana Nedelea .................................................................................................... 34
Supa de zarzavat de Otilia Cazimir .......................................................................................................... 35
Mărul după Shel Silverstein ....................................................................................................................... 36
Povestea mărului buclucaș de Vladimir Suteev .................................................................................. 37
Mirosul meseriilor de Gianni Rodari ........................................................................................................ 39
Domnu Trandafir după Mihail Sadoveanu ............................................................................................ 39
Acum e toamnă, da ......................................................................................................................................... 40
Povestea cărții de povești de Emilia Căldăraru .................................................................................... 41
Frunza curajoasă de Emilia Căldăraru .................................................................................................... 42
Albă-ca-zăpadă (repovestire de Al. Mitru) ............................................................................................ 44
Motanul încălțat de Charles Perrault ...................................................................................................... 45
Scumpa țară românească de George Coşbuc ...................................................................................... 46
Cântec de George Coșbuc ........................................................................................................................... 47
Moștenirea urmașilor de Petru Demetru Popescu ............................................................................. 47
Povestea iepurașului curajos de Constanța Nițescu .......................................................................... 48
Elefănțelul curios de Rudyard Kipling ..................................................................................................... 49
Rățușca cea urâtă după Hans Christian Andersen ............................................................................. 50
omida de Georgeta Moraru ........................................................................................................................ 51
Capra cu trei iezi după Ion Creangă ......................................................................................................... 52
Puișorii de Emil Gârleanu ............................................................................................................................ 53
Moș Ion Roată și Unirea de Ion Creangă ................................................................................................ 54
Legenda Sfântului Nicolae ........................................................................................................................... 57
Ștefan cel Mare și Vrâncioaia (legendă populară) .............................................................................. 57
omul de zăpadă de Virgil Carianopol ..................................................................................................... 58
Sania după Ion Druță .................................................................................................................................... 58

127
 Lângă ieslea minunată ................................................................................................................................. 59
Cântec de George Coșbuc (fragment) .....................................................................................................59
Legenda lui Moș Crăciun .............................................................................................................................. 60
La săniuș de Ion Agârbiceanu ................................................................................................................... 60
Crăciunul de Octavian Goga ...................................................................................................................... 61
Veverița de Mihail Sadoveanu .................................................................................................................. 61
Legenda licuriciului (poveste populară) ................................................................................................ 62
Turtița (poveste populară) .......................................................................................................................... 18
Pinocchio după Carlo Collodi .................................................................................................................... 65
Zâna zăpezilor ................................................................................................................................................. 66
Punguța cu doi bani după Ion Creangă ................................................................................................. 67
Scrisoare de la rândunică de Elena Dragoș .......................................................................................... 70
Legenda buburuzei de Eugen Jianu ........................................................................................................ 70
Povestea unei buburuze de înv. Cristina Popușoi .............................................................................. 71
De Paști de A. Miculaiciuc ......................................................................................................................... 71
Îngerul și ghiocelul de Iulia Hașdeu ....................................................................................................... 72
A venit primăvara! de Emilia Plugaru ..................................................................................................... 73
Mărțișor de Emilia Plugaru ......................................................................................................................... 75
Povestea gâștelor de George Coșbuc ..................................................................................................... 76
Scrisoare de la rândunele de Elena Dragoș .......................................................................................... 77
A sosit o zidăriță de Traian Oancea ......................................................................................................... 77
Șoricelul cel prostuț de Samuil Marșak .................................................................................................. 77
Soarele și Pământul de Aurora Luchian ................................................................................................. 78
Polul sud și polul nord de Constanța Buzea ....................................................................................... 79
Cavalerul dreptății de Mircea Sântimbreanu ....................................................................................... 79
Cel mai bun prieten de Victor Sivetidis ................................................................................................. 80
Ursul păcălit de vulpe de Ion Creangă ................................................................................................... 81
1 Iunie de Teodor Munteanu ..................................................................................................................... 82
La cireșe de Ion Creangă ............................................................................................................................. 83
Povestea literei x ............................................................................................................................................. 85
Muzicanții din Bremen de Frații Grimm ................................................................................................. 86
Periodizarea săptămânilor de școală
conform structurii anului școlar 2019-2020 ..................................................................................... 89
Opis pentru utilizarea auxiliarelor (CLR; MEM; DP; MM; AVAP)
pe unități de învățare clasa pregătitoare 2019-2010 .................................................................... 90
Planificarea calendaristică integrată clasa pregătitoare (anul școlar 2019-2020) ................... 93
Semestrul I ......................................................................................................................................... 93
Unitatea de învățare 1 „Iată-ne acum școlari!”....................................................... 93
Unitatea de învățare 2 „Bogățiile, culorile și muzica toamnei” .................... 102
Semestrul al II-lea ......................................................................................................................... 108
Unitatea de învățare 3 „Surprizele iernii” ............................................................. 108
Unitatea de învățare 4 „Voioasa primăvară” ......................................................... 114
Unitatea de învățare 5 „Vară – sunet de vacanță” .............................................. 120

128