Sunteți pe pagina 1din 302
|Mihaela CHIRITA Editura Tamar Cuprins Enunturi Rezolvari Capitolul 1. Elemente de termodinamica Ll Nofiuni termodinamice de baza 5 96 1.2 Lucrul mecanic gi energia interna 21 132 13 Aplicatii ale principiul 1 al termodinamicii 29 151 1.4. Aplicatii ale princiului 2 al termodinamicii 40 180 1.5 Calorimetrie 54 225 Capitolul 2. Circuite de curent continuu 2.1 Rezistenta electricé. Legea lui Ohm pentru ‘un circuit electric simplu 59 234 Gruparea rezistoarelor 61 239 2.2 Legile lui Kirchhoff 64 246 2.4 Puterea si energia electrica 79 274 1, ELEMENTE DE TERMODINAMICA 1.1. Notiuni termodinamice de baza 1, Fie o masa m=2 kg de monooxid de azot NO. Masa molara a substantei este u=30:10 kg/mol. Sa se afle: a. num@rul de molecule continute in masa m b. masa unei molecule de NO ¢. distanta medie dintre moleculele gazului in conditii fizice normale 2. Intr-o incinté cu volumul V=10 L se afld vapori de apa la presiunea p=2:105 N/m? gi la temperatura t100°C, Se cunoaste masa molara a apei Hapa= 18-103 kg/mol. Sa se afle: a. cantitatea de vapori apa aflata in recipient b. masa unei molecule de apa si s se exprime in unitdti atomice de masa (1u=1,67-10-27 kg) ©. presiunea finald din incintéa, dac& gazul de incalzeste astfel incat temperatura absoluta a acestuia se tripleaza 3. Se amestec4 un numéar N de molecule de gaz cu masa molara p cu un numar 2N de molecule de gaz cu masa molaré 2u si un numar 3N de molecule de gaz cu masa molara 3p. Sa se afle: a. masa molara medie a amestecului b. masa gazului ec. volumul ocupat de amestecul de molecule la presiunea p gi la temperatura t 4. Un amestec format din mye=3,2 kg de He (ie=4 g/mol) gi mne=4 kg de Ne (Hxe=20 g/mol) se afld intr-un vas cu volumul V\=3,6 m3 la aceeasi temperatura. Sa se afle: a. numarul total de molecule din amestec b. raportul dintre masa unei molecule de neon si a unei molecule de heliu ce. densitatea amestecului d, dacd vasul este pus in leg&itura printr-un tub de volum neglijabil cu un alt vas, initial vidat si cu volumul V2=6,4 m3, s& se afle presiunea care se stabileste in cele doud vase la temperatura 27°C e. masa molara medie a amestecului 5. Se cunosc masele atomice relative ale urmatoarelor elemente: mo=16, my=14, my=1, mc=35 si mya=22. In condifii normale de presiune si temperatura volumul molar este V0=22,4 L. Sa se afle: a. numArul de moli continuti in m=1 kg de apa b. numarul de molecule continute in m=1 kg sare de bucatarie NaCl ¢. masa de azot continuta intr-un volum V=1 L aflat in conditii normale de presiune gi temperatura 6. Intr-un balon cu perefi rigizi cu volumul V=83,1 L se afl un numar N=18,069-1023 molecule de oxigen (o2=32 g/mol) la temperatura 47°C, Sa se afle: a. masa Si densitatea oxigenului din balon b. presiunea oxigenului din balon c. concentratia volumica a moleculelor din balon, dupa introducerea unei mase de heliu mye=28 g (UHe=4 g/mol) d. masa molara a amestecului de gaze in conditiile punctului ¢. 7. Un cilindru orizontal este impartit in trei compartimente A, B si C ca in figura R 1.1.1. Compartimentul A are volumul Va=2,24 L si contine azot (ux2=28 g/mol) cu densitatea p=1,25 kg/m. In compartimentul B se aflé o masé m=1 g de aer Fig. 1.1.1 (Heer=29 g/mol), iar in compartimentul C se afl un numar N3=4-1022 molecule de oxigen (uo2=32 g/mol). Sa se afle: a. numérul de moli de azot din compartimentul A b. numarul de molecule de aer din compartimentul B ¢, masa de oxigen din compartimentul C d. masa molara a amestecului, daca se inlatura peretii despartitori 8. intr-un vas cu volumul V=8,31 L se afla vi=4 moli de azot (un2=28 g/mol) la temperatura t=27°C. Sa se afle: a. presiunea gazului din vas b. masa initial de azot din vas ©. noua presiune din vas, daca in acesta se mai introduc v2=2 moli de oxigen gi vs=6 moli de hidrogen iar temperatura amestecului creste cu At=100°C 9. Un gaz ideal care contine v=4 moli suferaé transformarea din graficul 1.1.2. Presiunea initial este p:=105 N/m? gi temperatura initiala a gazului este t1=27°C. Se cunoaste cA Pa=3p. Sa se afle: a. volumul ocupat de gaz b. temperatura finala a gazului ¢. reprezentati transformarea in coordonate (V,7) si (p,7) Fig. 1.1.2 10. O masd m=32 g de oxigen (u=32 g/mol) se afl la presiunea P:=105N/m? si la temperatura t}=27°C. Gazul considerat ideal se incdlzegte izocor, astfel cA presiunea sa creste cu f=40%. Sa se afle: a. densitatea gazului in starea initiala b. cu cat la suta se modifica temperatura absoluta a gazului? c. concentratia volumica de molecule din incinta in starea initiala 11. Intr-un cilindru vertical se aflé un gaz ideal cu v=0,001 moli inchis cu un piston cu masa m=2 kg gi sectiunea S=2 cm?. Se incdlzeste gazul pana 6 cand temperatura sa absoluta se dubleazd. In exteriorul cilindrului se gaseste aer la presiunea atmosferica po= 105 N/m?. Sa se afle: a. presiunea gazului din cilindru b. la ce inaltime de fundul cilindrului se stabileste pistonul la temperatura initialé }=27°C? c. masa ce trebuie adaugata pe piston astfel ca pozitia pistonului s4 nu se modifice prin incalzire 12. Intr-o butelie cu volumul V=16,62 L se afld o mas& m=64 g de oxigen (41.=32:10°3 kg/mol) la temperatura t*27°C. Butelia rezisté pana la o presiune a gazului din ea cu Ap=1latm mai mare decat presiunea exterioara po=latm. Presupunem cA presiunea exterioara si temperatura nu se modifica. Sa se afle: a. presiunea initiala a gazului din butelie b. temperatura la care este incalzité accidental butelia pentru ca aceasta si explodeze e, numarul de atomi de oxigen daca la temperatura de la punctul b., oxigenul disociaza total 13. Un mol de hidrogen (u=2-103 kg/mol) suferao ? transformare in care densitatea gazului_ este reprezentata ca in figura 1.1.3 printr-un segment de dreapta in functie de temperatura absoluta a gazului. In acest proces temperatura absolutd se tripleaza. Stiind ca initial gazul se afla la presiunea p:=8,31 atm Fig. 1.1.3 gi la temperatura t)=27°C, sa se afle: a. tipul transformarii gi sd se reprezinte grafic in coordonate (p,7) b. densitatea in starea initiala c. parametrii starii finale 14, O masa m=28 g de azot (u=28 g/mol) se afla la presiunea p;=2-105 Pa gi la temperatura t;=27°C. Dupa o comprimare izobara ca urmare a racirii gazului, acesta ocupa un volum ce scade cu f=20% fata de volumul ocupat initial. Sa se afle: a. volumul initial ocupat de gaz b. temperatura dupa comprimare ¢. raportul densitatilor gazului dupa gi inainte de comprimare 15. Un recipient contine un gaz care are masa m=50 g si masa molaraé y=2g/mol. Gazul se afl la presiunea p=2:105 N/m? si temperatura t=27°C. SA se afl a. numarul de moli din recipient b. numGrul de molecule din unitatea de volum c. presiunea care se stabileste in recipiente, daca recipientul initial se leag& cu un al doilea recipient cu volumul V2=3V; printr-un tub de volum neglijabil. In al al doilea recipient se afl gaz la presiunea p2=105 N/m? gi ambele recipiente se afla la acceasi temperatura 7 16. Un gaz ideal cu masa molaraé y=28-103 kg/mol v sufera transformarea din figura 1.1.4. Stiind c& acel gaz confine un numéar de particule N=6,023-1023 molecule la temperatura t;=27°C si ocupa volumul Vi=2 L, Sa se afle: a. presiunea gazului si masa acestuia b. volumul final a gazului ©. reprezentati transformarea in coordonate (p,V) gi (p,7) 17. O cantitate de v=2 moli de heliu (u=4 g/mol) suferA o transformare in care densitatea gazului este reprezentatA in functie de temperatura absoluté a gazului ca in figura 1.1.5. Densitatea gazului variazé cu temperatura absoluta dupa legea PT =ct. Stiind ca initial gazul se afla la presiunea Pi=8,31 atm gi la temperatura t,=27°C, sa se afle: a. tipul transformarii si sA se reprezinte grafic in T aT coordonate (V,7) 1 f b. densitatea in starea initiala Fig. 1.1.5 c. parametrii starii finale 18. Un gaz ideal este inchis intr-un cilindru cu piston, masa pistonului fiind m=2 kg si sectiunea S=1 cm? la o temperatura t:=27°C (fig 1.1.6). Afar& se afl aer la presiunea atmosferica normald po=105 N/m2. Gazul este incalzit la o temperatura t=127°C. SA se afle: a. presiunea gazului din cilindru b. de cate ori cregte volumul gazului in urma procesului de incalzire? ce. de cate ori trebuie marita valoarea presiunii exterioare pentru ca, in urma procesului de incalzire volumul initial al gazului s4 nu se modifice? Fig. 1.1.6 19. Intr-un tub subfire vertical cu sectiunea S=1 cm? se afl inchisd o cantitate de aer la temperatura 27°C cu ajutorul unei coloane de mercur cu lungimea h=4 cm. Densitatea mercurului este pyg=13600 kg/m3. Lungimea coloanei de aer este ¢:=50 cm. In exterior se afla aer la presiunea atmosfericd normala po=105 N/m?. Sa se afle: a. presiunea aerului din tub exprimata in torri (mm coloana de mercur) b. indltimea pe care se deplaseazd coloana de mercur dac& temperatura aerului creste cu 40 % ¢. numarul de molecule de aer din unitatea de volum in starea initiala 20. Intr-un cilindru inchis cu un piston cu sectiunea S=1 cm? si masa M=1 kg se afl v=5-103 moli de hidrogen la temperatura t=27° C. Presiunea atmosfericd este yo=105 N/m?. Cilindrul se afla agezat vertical. Sa se afle: a. lungimea coloanei de hidrogen in starea initiala b. lungimea coloanei de hidrogen cand cilindrul este agezat orizontal 8 ©. cu cate grade trebuie racit hidrogenul din cilindru pentru ca pozitia pistonului s4 nu se modifice cand cilindrul este adus in pozitie orizontala? 21. O masa m=8 g de heliu (u=4-103 kg/mol) se afla la presiunea p:=8-105 N/m? si la temperatura t1=279C. Gazul se destinde izoterm pana ce presiunea acestuia scade de opt ori. Sa se afle: a. volumul final al gazului b. raportul densitatilor gazului p2/p; ¢. concentratia volumica de molecule in starea finala 22. In figura 1.1.7 sunt reprezentate grafic doud izoterme la temperaturile 7; si To, care corespund la v=0,5 moli de azot cu masa molara py=28-103 kg/mol. Se considera c& volumul este variabil, iar pi=8p2, T;=300 K si Vi=8 L. SA se afle: a. volumul azotului in starea 2 b. temperatura 72, daca V3=2V; ¢. densitatea azotului in starea 1 Fig. 1.1.7 v 23. In figura 1.1.7 sunt reprezentate grafic doud destinderi la temperaturi constante ale aceleasi cantitati de dioxid de carbon (1=44 g/mol). Parametrii de stare in starea 1 sunt Vi=1 dm, pi=2 MPa gi t:=27°C. In urma destinderii gazului la temperatuta 7; presiunea gazului scade de 10 ori. Sa se afle: a. volumul gazului in starea 2 b. temperatura gazului in starea 3, dacd volumul ocupat de gaz in aceasta stare este V3=3 dm’ iar ps=pi c. masa molara a unui gaz necunoscut, presupunand ca transformarea 3-4 se efectueaz4 la temperatura T=450 K de o masa de gaz egal cu masa de CO, iar acest gaz ocupa volumul V3=3 L 24. O cantitate de heliu (u=4 g/mol) suferd o transformare descrisA de ecuatia pV,’ = p,VJ, unde y=5/3. In starea 1 parametrii de stare sunt Vi=0,6 m3, pi=105 Pa gi ti=27°C. Gazul se destinde pana la un volum final V2=8V). SA se afle: a. numéarul de molecule de heliu din sistem b. presiunea gazului la finalul destinderii c. temperatura gazului dupa destindere d. temperatura gazului in starea 3, daca gazul trece din starea 2 in starea 3 in care V3=4V, printr-o comprimare izobara la presiunea p2 25. In dispozitivul din figura 1.1.8 se cunosc £:=30 cm, €2=40 cm, S\=10 cm? si S:=20 cm?. Capatul A este inchis cu un dop cu grosimea neglijabilA, iar la capatul B se afl4 un piston care trebuie deplasat pe distanta d=10 cm, astfel incat dopul s& sara. Gazul inchis se afla initial la presiunea atmosfericé po=105 N/m?. Sa se afle: a. presiunea la care sare dopul b. valoarea fortei de frecare dintre dop $i peretele cilindrului ¢. raportul densitatillor in starea finala (cand dopul sare) si cea initiala 26. Un tub de sticlA subtire inchis la un cap&t contine aer separat de exterior si la temperatura t, cu ajutorul unei coloane de mercur cu lungimea h gi densitatea p. Tubul se afl in pozitie orizontala si coloana de aer are lungimea €. Se aduce tubul in pozitie vertical cu capatul inchis in jos. Se cunoagte valoarea presiunii atmosferice po. Sa se afle: a. presiunea gazului din tub cand tubul este adus in pozitie verticala b. lungimea coloanei de aer in pozitie verticala c. de cate ori trebuie sa creasc4 temperatura absoluta pentru a readuce coloana de aer in pozitia initiala? 27. Un tub de sticla subtire inchis la un capat contine aer separat de exterior cu ajutorul unei coloane de mercur cu lungimea h=4 cm. Tubul se afla in pozitie vertical cu capatul inchis in jos si coloana de aer are lungimea ¢;=36 cm. Se aduce tubul in pozitie vertical cu capatul deschis in jos gi coloana de aer are lungimea {2=40 cm. Presupunem ca temperatura nu se modifica. Sa se afle: a. valoarea presiunii atmosferice exprimata in mm coloana de mercur b. lungimea coloanei de aer cand tubul este adus in pozitie orizontala c. de cate ori micgoram temperatura absoluta a gazului cand tubul se afla in pozitie orizontala daca volumul coloanci de aer se reduce cu f=20%? 28. Un tub de sticla vertical de lungime L=86 cm, inchis la capatul inferior, contine aer separat de exterior si la temperatura t27° C cu ajutorul unei coloane de mercur cu inaltimea h=8 cm si densitatea p=13600 kg/m3, Se cunoaste valoarea presiunii atmosferice po=105 Pa. SA se afle: a. presiunea gazului din tub cand tubul este adus in pozitie verticala cu capatul deschis in jos si o patrime din mercurul ramas in tub se scurge b. lungimea coloanei de aer in starea initiala c. temperatura la care trebuie incalzit aerul din interiorul tubului aflat cu capatul deschis in sus, astfel ca mercurul sA urce cu Ah=6 cm 29°. Un tub de sticld deschis la ambele capete de Iungime €=20 cm gi sectiune S=1 cm? este introdus pe jumatate in mercur. Presiunea atmosferic&é este normala si are valoare po=105 N/m?, iar temperatura aerului este 27°C. Se acopera cu degetul partea superioara a tubului gi se scoate tubul din mercur. Cunoscfnd densitatea mercurului =13600 kg/mS, sa se afle: a. numérul de particule de aer cuprinse in aerul din tub (saer=29 g/mol) b. ce lungime are coloana de mercur ramas4 in tub? e. de cate ori trebuie m4ritd temperatura pentru ca intreaga coloana de mercur 8a iasd din tub in conditiile punctului b.? 10 30°. Un tub subtire de lungime t=1 m se astupa la capatul superior cu degetul si apoi se introduce pe jumAtate vertical in mercur cu capatul deschis in jos. Se cunosc valoarea presiunii atmosferice po=105 N/m?, temperatura aerului t27° C gsi densitatea mercurului p=13600 kg/m? se cunoaste masa molara a aerului u=29-10-3 kg/mol. Sa se afle: a. densitatea aerului din tub inainte de a fi introdus in mercur b. lungimea coloanei de mercur care a patruns in tub ¢. temperatura la care trebuie s& incalzim aerul din tub astfel ca mercurul sA fie evacuat din acesta 31*. In sistemul din figura 1.1.9 se cunosc S,=20 cm?, &i=15 cm, S=10 cm?, t=20 cm, p=13600 kg/m? gi presiunea atmosfericé po=105 N/m? la care este inchis gazul. Pistonul are greutatea neglijabila. Sa se afle: a. cu cat va cobori nivelul mercurului din tub, dacd pistonul este introdus pana la refuz in cilindrul cu sectiunea Si? b. presiunea aerului din tubul 2, cand aerul iese din Wtela acest tub Fig. 1.1.9 ce. sectiunea minima a tubului 1, astfel ca aerul sa inceap& sa iasa din tubul cu S YY 32. Intr-un tub in forma de U, avand un capat inchis gi prevazut cu robinet se afla mercur (fig 1.1.10). Distanta dintre nivelul mercurului gi capatul tubului este aceeasi in ambele tuburi h;=30 cm. Presiunea atmosfericA este po=105 N/m? gi densitatea mercurului p=13600 kg/m‘. Sa se afle: a, distanta pe care coboara nivelul mercurului in tubul deschis dac& nivelul mercurului din tubul inchis a coborat pe distanta h)=20 cm dupa deschiderea robinetului b. raportul densitatilor gazului in starea initiala si in starea in care mercurul a coborat pe distanta ho=20 cm 33°. Un tub in forma de U cu sectiunea S=1 cm? contine in ramura inchisA o coloané de aer cu lungimea £=16 cm la presiunea atmosferica po=105 N/m?. In partea inferioar& a tubului se afl mercur cu densitatea p= 13600 kg/m (fig 1.1.11). Sa se afle: a. masa de aer inchis&A in tub, dac& temperatura aerului este t=27°C si masa molara a aerului este u=29 g/mol b. cat devine coloana de aer inchisd in tub, daca se toarna mercur pana la refuz in ramura deschisa? ¢. ce mas& de mercur s-a turnat? 14 34°. Intr-un vas cilindric cu indltimea h=1 m se afl initial jumatate apa si jumatate aer (u=29-10-3 kg/mol) la presiunea atmosfericd po=105 N/m? separate printr-un perete cu grosimea neglijabila, in care este practicat un mic orificiu O (fig 1.1.12). Cunoastem densitatea apei p=1000 kg/m’. Sa se afle: a. densitatea gazului in starea initial dacé temperatura initiala este t=27°C b. inaltimea stratului de apa in jumatatea inferioara atunci cand aerul incepe s4 ias4 din vas ¢. ce presiune are aerul din vas cand incepe sa ias& din acesta? Fig. 1.1.12 35. La mijlocul unui tub de sticla subtire agezat orizontal inchis la ambele capete de lungime L=2 m se afla in echilibru o coloand de mercur cu jungimea h=40 cm gi densitatea p=13600 kg/m3. Cand tubul este adus in pozitie verticala, coloana de mercur se deplaseaz4 cu €=20 cm. SA se afle: a. presiunea initiala in tub exprimata in mm coloana de mercur gi Pa b. presiunile din cele doua incinte dupa intoarcerea tubului ce. de cate ori trebuie marité temperatura gazului din compartimentul inferior al tubului in pozitia verticala, fara ca temperatura in compartimentul superior s& se modifice, pentru ca pozitia coloanei de mercur s4 ramané la mijlocul tubului? 36. Doua tuburi comunicante identice sunt umplute partial cu un lichid de densitate p. In fiecare tub, deasupra lichidului, se afl& aer, separat de exterior cu ajutorul unui piston. Presiunea aerului din cele doua tuburi si indltimea coloanei de aer sunt aceleasi egale cu P, respectiv cu h. Un piston este blocat iar celalalt este ridicat pe distanta x (fig 1.1.13). Temperatura sistemului Fig. 1.1.13 se consider& constanta. Sa se afle pentru ce valoare a Jui x, diferenta dintre nivelul lichidului din cele doua tuburi este egal cu h. 37. Intr-un cilindru vertical, inchis cu un piston cu sectiunea S=1 cm? si cu masa m=3 kg care se poate misca fara frecare, se aflA un gaz ideal a carui temperatura initialA este =27° C. Turnam pe piston nisip incet, astfel incat masa adaugata are in final valoarea m;=2 kg, in conditiile in care temperatura nu se modifica. Se cunoagste valoarea_presiunii atmosferice po105 N/m?. Sa se afle: a. presiunea gazului dupa asezarea nisipului pe piston b. scdderea relativa a volumului gazului, dacd acesta se raceste cu AT=50 K dupa agezarea intregului nisip pe piston ¢. reprezentarea succesiunii de procese in coordonate p si V 38. Un gaz ideal aflat in starea pi=2:105 N/m? gi t=27°C sufera o transformare conform legii p=aV, unde a este o constanta. SA se afle: a, reprezentarea procesului in coordonate (V,7) si (p,7) b. presiunea gazului la temperatura 2=227°C ce. volumul gazului la t=100? C, dacd la 0°C volumul gazului este Vo=1,71 L 12 39. O cantitate v=1 mol de gaz ideal evolueazd conform graficului 1.1.14. In starea initial4 volumul ocupat de gaz este V\=8,31 L gi temperatura acestuia este T;=831 K. S& se afle: a. constanta de proportionalitate dintre presiune si volum b. volumul final ocupat de gaz, dacd acesta se destinde pand la presiunea p2=2p1 c. temperatura final a gazului in conditiile punctului b. 40. Intr-un cilindru orizontal asezat ca in figura 1.1.15, se afl doua pistoane unite printr-o tijé Sy rigida. Ariile pistoanelor sunt S;=10 cm? gi S2=20 Ss, cm?, Pistonul din dreapta este legat cu un resort initial nedeformat si cu constanta elastica k-400 N/m de un punct fix O. Aerul dintre pistoane se afla la presiunea po=105 N/m? gi la temperatura To=400 K. Se incalzeste gazul dintre pistoane pana la temperatura T=500 K. Sa se afle: a. pe ce distant& trebuie deplasat cap&tul O, astfel ca pistoanele sA nu se deplaseze b. daca se inlatura resortul, s4 se afle pana la ce temperatura trebuie racit aerul dintre cele doua pistone, astfel ca volumul ocupat de gaz sa fie minim, daca initial ambele incinte aveau lungimea € ce. daca in conditiile punctului b., racim aerul, astfel ca temperatura lui absoluté s& scadd inc& de doua ori, care este noua valoare a presiunii aerului? Fig. 1.1.15 P 41. In figura 1.1.16 sunt prezentate trei transformari izoterme suferite de trei cantitati de gaze ideale. Sa se afle: a. relatia de ordine intre temperaturile absolute in cazul celor trei transformari, dacA se utilizeazd mase egale din acelagi gaz (wi=j2=pe=y si Mm=m2=m3=m) b. relatia de ordine dintre masele molare ale celor Fig. 1.1.16 trei gaze diferite, dacié masele acestora sunt egale, iar izotermele sunt trasate la aceeasi temperatura absoluta (m;=m2=ma=m gi T;=T2=T3=7) ¢, relatia care trebuie indeplinita pentru ca primele doua izoterme trasate la aceeasi temperatura pentru gaze diferite sa coincida v 1 42. In figura 1.1.17 sunt prezentate trei transformari 2 izobare suferite de trei cantitati de gaze ideale. Sa se afle: 3 a. relatia de ordine intre presiuni in cazul celor trei transformari, daca se utilizeazd mase egale din acelagi gaz (Wi=p2=La=y Si mi=m2=m3=m), b. relatia de ordine dintre masele molare ale celor trei Fig. 1.1.17 13 gaze diferite, daci masele acestora sunt egale, iar izobarele sunt trasate la aceeagi presiune (m=m=m3=m si pi=p2=p3=p) ¢. relatia care trebuie indeplinita pentru ca toate izobarele trasate la aceeagi presiune gi pentru gaze diferite sA coincida 1 3, In figura 1.1.18 sunt prezentate trei transformari ” A izocore suferite de trei cantitati de gaze ideale. SA se afle: 3 a. relatia de ordine intre volume in cazul celor trei transformari, dac& se utilizeazi mase egale din acelasi gaz (ui=p2=po=y gi m=m2=mg=m) b. relatia de ordine dintre masele molare ale celor Fig. 1.1.18 trei gaze diferite, dacd masele acestora sunt egale, iar izocorele sunt trasate la acelasi volum (m=m2=ms=m si Vi=V2= Vs=V) ce. relatia de ordine dintre densitatile gazelor, daci wi=pe=ps=py gi mema=m3=m 44. O masé m=3,2 kg (uvo2=32-10 kg/mol) ocupa in starea initiala un volum V; la o temperatura 7;=300 K gi presiunea pi=105 N/m2. Gazul se destinde la temperaturd constanta pana la un volum V2=2Vi, apoi este comprimat la presiune constanta pana la volumul V3=Vi. Sa se afle: a. numarul de molecule de oxigen care alcdtuiesc gazul b. volumul initial ocupat de gaz ¢. densitatea minima atinsa de gaz 45. Un gaz ideal aflat initial la presiunea pi=3 atm gi la temperatura t,=127°C este supus unei transformari izoterme in care volumul se mareste de patru ori si apoi unei compriméri izobare pan ajunge la dublul volumului initial. Sa se afle: a. reprezentarea grafica a succesiunii de transformari in coordonate (p,V) b. presiunea finala a gazului ¢. temperatura finala a gazului © 46. 0 cantitate de v=2 moli de oxigen (02-32 g/mol) evolueazé din starea de echilibru 1, caracterizaté de parametrii pi, Vi si 71=300 K in starea finala 3 caracterizata de parametrii ps, V3 si Ts, conform figurii 1.1.19. Se cunoaste c& V3=3V; si po=pi/2. SA se afle: a. masa unei molecule de oxigen b. numarul de molecule de oxigen care alc&tuiesc gazul Fig. 1.1.19 c. temperatura in starea 3 47. O cantitate de heliu cu masa molara pHe=4-10°3 kg/mol are presiunea pi=2 atm si temperatura t=27°C. Gazul se incalzeste pana cand temperatura absoluta se dubleaz&, iar densitatea ramane constant. Apoi gazul se dilata izobar pana cand Vs=4Vj. Sa se afle: 14 a. reprezentarea succesiunii de procese in coordonate (p,V) b. densitatea gazului in starea initial c. temperatura in starea finala in grade Celsius 48. O mas&é m=64 g de oxigen molecular (u=32 p g/mol) parcurge ciclul din figura 1.1.20. Se cunosce V}=10 L, t=127°C gi V2=2Vi. SA se afle: a. numarul de molecule din unitatea de volum in starea 1 b. presiunea gi temperatura gazului in starea 2 c. densitatea gazului in starea 3 Vv Fie. 1.1.20 °° 49. Un gaz ideal sufera girul de transformari din figura 1.1.21 in care transformarea 2-3 este o Pyt---42 trasformare izoterma. Se cunosc parametrii primei stéri p:=105 N/m?, Vi=1 dm3, T,=300 K gi po=3pr. a. sa se identifice transformarile 1-2 gi 3-1 b. sa se calculeze parametrii stdrilor 2 gi 3 gi sA se exprime temperaturile acestor stariin grade Celsius | ¢. si se treacd succesiunea de transformari in coordonate (V,7) si (p,7) ©) 50. © cantitate de azot (u=28 g/mol) suferd succesiunea de transform4ri reprezentate in P, figura 1.1.22. Se cunosc parametrii gazului in starea initialA pi=105 Pa, Vi=l L gi T)=300 K. In starea 2 presiunea azotului este p2=1,5-105 Pa. Sa se afle: a. reprezentarea succesiunii de transformAri in coordonate p si V b. masa gi numarul de molecule de azot ¢. densitatea gazului in starea 3 Fig, 1.1.22 oO 51°. Un gaz ideal are in starea initiala parametrii Pi, Vi, T;. Gazul sufera o transformare liniara care este reprezentata grafic in figura 1.1.23. In starea finald po=p;/2 si V2=3 Vi. SA se exprime in functie de 7\=800 K, temperatura maxima atins& in decursul acestei transformari. Fig, 1.1.23 52. Intr-un vas cu volumul V=6 dm? se afla aer la temperatura t=27° C si Ppresiunea p=2-105 N/m?. Aerul se incalzeste pana la temperatura 2=87° C, jar vasul ramane deschis. Cunoscand masa molar& a aerului y=29-10° kg/mol, sa se afle: a. densitatea aerului in starea initialé b. masa de aer care pardseste vasul in timpul procesului de incAlzire ¢. presiunea finala, dacd vasul se inchide la temperatura tf si apoi se depoziteaza intr-o incapere in care temperatura este ti 15 Oo 53. O anvelopa are volumul V=10 L si este umflata cu aer la presiunea P=1,6-105 Pa gi la temperatura 27°C. Se introduce cu un corp de pompa cu volumul V;=0,1 L, 0 cantitate de aer la presiunea atmosfericé normala po=105 Pa gi la aceeasi temperatura prin pompari succesive, pana cand presiunea in anvelopa devine p=1,8-105 Pa (saer=28,9°10°3 kg/mol.) Sa se calculeze: a. masa de aer care patrunde in corpul de pompa la o singura pompare b. de cate ori se apasd corpul de pompa, pentru a mri presiunea in anvelopa, daca la fiecare pompare se introduce aceeasi masa de gaz in corpul de pompa? 84, Intr-un vas cu volumul V=10 L se aflé aer la presiunea atmosferica normalé po~105 Pa. La vas se cupleazi o pomp de vidare cu volumul Vi=0,2 L. Sa se afle numarul de curse pe care trebuie s& le efectueze pompa, pentru a scédea presiunea la valoarea p=10? Pa, dacd temperatura se pastreaza constanta. 85. Intr-o butelie cu volumul V=5 L se aflé oxigen (j102=32 kg/kmol) cu presiunea de p=2,5 105 N/m? la temperatura t=27°C. Sa se determine: a. densitatea gazului din butelie in conditiile date b. raportul dintre masa gazului care ramane in butelie gi masa gazului care a iegit din butelie cand aceasta este deschisd, dac& gazul iese din butelie atat timp cat presiunea gazului este mai mare decat presiunea atmosferica normala po= 105 N/m? si temperatura gezului nu se modifica. 86. Intr-o butelie se aflA oxigen (02=32'103 kg/mol) cu masa m=960 g, la temperatura t=27°C gi la presiunea p=5-105 N/m?, Sa se afle: a. num&rul de molecule din butelie b. pana la ce temperatura maxima poate fi incalzita butelia, daca peretii acesteia nu suporta o diferenté de presiune mai mare decdt Ap=9-105 Pa, iar in exteriorul buteliei este aer la presiunea po=105 Pa? c. timpul cat poate fi utilizata butelia, dacd oxigenul este consumat de un bolnav la presiunea atmosfericA po si la aceeasi temperatura 27°C, cu debitul volumic Dy=0,1 L/s 57. Intr-o butelie cu volumul V=50 L se afld oxigen (uo2=32 g/mol) la presiunea p=15 atm. Temperatura gazului este f=27° C. Sa se afle: a. numéarul de molecule din unitatea de volum b. variatia relativa a presiunii, daca temperatura absoluta creste accidental de n=3 ori, iar butelia nu explodeaza ce. masa molaraé a amestecului rezultat, daca o fractiune f-60% din moleculele gazului disociaza 88. Intr-un vas cilindric inchis, vidat, se afla un piston cu masa neglijabila legat de un resort. Initial pistonul se afla pe fundul cilindrului iar resortul este in stare nedeformata. Introducando iw cantitate de gaz la temperatura t1=27°C sub piston, acesta se ridicd cu hi=10 cm (fig 1.1.24). SA se afle indltimea la care se 16 Fig. 1.1.24 ridicd pistonul, dacA sub piston se introduce o cantitate de gaz de n=5 ori mai mare la temperatura 2=87°C. 59. Cilindrul orizontal din figura 1.1.25 este impartit printr-un piston mobil subtire initial blocat si care se poate misca fara frecdri, in doud compartimente A si B . ale caror volume se afl in raportul Va/ Va=2. Fig. 1.1.25 Compartimentul A aflat la temperatura 7,=400 K contine o masa de oxigen (uo2=32 g/mol). Compartimentul B aflat la temperatura T=300 K contine azot cu aceeagi masa ca a oxigenului (un2=28 g/mol). SA se afle: a, masa unei molecule de azot b. raportul presiunilor gazelor din cele doud compartimente ¢. raportul volumelor celor doud gaze V;/V; dupa deblocarea pistonului, daca cele doud compartimente sunt aduse la aceeasi temperatura 60. Un cilindru orizontal cu lungimea [=1,5 m, inchis la ambele capete, este impartit in doua parti egale printr-un piston termoizolant, de grosime neglijabild, care se poate deplasa fara frecari. In cele doud compartimente se afl mase egale de azot gi oxigen. Cunoscand masele molare ale oxigenului si azotului zo2=32 g/mol si n2=28 g/mol, sa se afle: a. raportul temperaturilor 7; si 72 ale oxigenului si azotului din cele doua compartimente, dac& pistonul este in echilibru mecanic la mijlocul cilindrului b. distanta pe care se deplaseaz& pistonul si sensul deplasarii lui dacd azotul este adus la temperatura Ti, iar temperatura oxigenului ramane neschimbata ©. masa molaré a amestecului format din cele doud gaze, daci se indeparteaza pistonul 61. Un cilindru orizontal cu volumul V=11,6 dm este separat in doua compartimente printr-un piston usor, subtire, care se poate deplasa fara frec&ri. Initial pistonul se afla in echilibru la mijlocul cilindrului. Primul compartiment contine azot la temperatura ti=12°C, iar al doilea compartiment contine monooxid de carbon (CO) la temperatura f=22°C. Se cunosc masele atomice relative ale azotului mn=14, carbonului mc=12 si oxigenului m,o=16. Sa se afle: a. raportul maselor celor doua gaze b. raportul numarului de molecule celor doua gaze ¢. variatia volumului ocupat de azot, daca azotul din primul compartiment este incalzit cu AT=10 K, iar monooxidul de carbon din cel de-al doilea compartiment se mentine la temperatura initiald 62. Un cilindru este separat cu ajutorul unui piston termoconductor, initial blocat in doud compartimente egale. Intr-un compartiment al cilindrului este inchisA o masA m=0,16 g de hidrogen molecular la temperatura T,=300 K. In celdlalt compartiment se afld o mas m2=3m, din acelasi gaz la temperatura 72=400 K. In conditiile in care cilindrul este izolat adiabatic fata de mediul exterior, sA se afle: 17 a, raportul presiunilor initiale ale gazelor din cele doud compartimente b. raportul presiunilor gazelor din cele doud compartimente dupa stabilirea echilibrului termic ¢. raportul volumelor celor doud compartimente dac& dupa stabilirea echilibrului termic pistonul s-ar debloca 63. Un balon rigid cu volumul V;=2 L contine vi=1 kmol de gaz ideal. Balonul se aflé intr-un cilindru inchis cu volumul V2=102 L care confine v2=20 kmol din acelasi gaz ideal. Sistemul este incalzit astfel incat cele douad gaze se afl mereu la aceeasi temperatura. Peretii balonului nu suporta o presiune mai mare decat p=109 Pa. Presupunand ca peretii cilindrului nu cedeaza, sa se afle: a. temperatura la care peretii balonului cedeaza b. presiunea din cilindru dupa explozie, la temperatura la care a avut loc explozia ¢. in ce conditii fizice explozia nu se produce oricat ar cregte temperatura sistemului? 64. Un cilindru orizontal inchis la ambele capete, de lungime (=2 m si sectiune S=20 cm?, este imp&rtit in doua compartimente egale cu ajutorul unui piston cu grosime neglijabila, initial blocat. In ambele compartimente se afla azot, astfel cA intr-un compartiment azotul are presiunea p)=3-105 N/m2, iar in celalalt compartiment azotul are presiunea p2=2:105 N/m?. In ambele compartimente temperatura este T=300 K si se mentine constanta. SA se afle: a. forta ce trebuie sA actioneze asupra pistonului pentru a-l mentine in pozitia initiala daca, pistonul se deblocheaz& b. lungimile celor doud compartimente dup& ce lds4m liber pistonul gi acesta se echilibreaz& . masa de gaz ce trebuie scoas4 dintr-un compartiment in conditiile punctului a., pentru ca dupa ce lasdm liber pistonul acesta sA nu se deplaseze si sd se precizeze care este compartimentul din care trebuie sé scoatem azot (un2o=28-10-3 kg/mol) 65. Un cilindru orizontal inchis la ambele capete, de lungime 2f=2 m gi sectiune S=20 cm?, este impartit in doud compartimente egale cu ajutorul unui piston mobil cu grosime neglijabila. In ambele compartimente se afla azot la presiunea po=105 N/m? si temperatura T=300 K. Masa molaraé a gazului este s2=28-10-3 kg/mol. Sa se afle: a. masa de gaz din fiecare compartiment b. AT, dac& raécim un compartiment cu AT, iar pe celalalt il incdlzim cu acelasi numdr de grade, astfel ca pistonul sA se deplaseze pe distanta Ag=0,4 m ce. masa de gaz ce trebuie scoasé dintr-un compartiment pentru ca pistonul s4 ramAand la jumatate, dacd un compartiment se incdlzegte cu AT=100 K, iar celalalt se racegte cu acelasi numar de grade 18 66. Intr-un cilindru orizontal, inchis la ambele capete cu lungimea (=1 m se afl un piston mobil cu grosime neglijabila, care se poate misca fara frecare. De-o parte gi de cealalta a pistonului se afla doua gaze: hidrogen cu masa m=8 g gi oxigen cu masa m2=64 g la temperatura t,=27°C. Sa se afle: a. raportul volumelor Vi2/Vo2, dacd acestea sunt la echilibru termic si masele lor molare sunt py2=2-10-3 kg/mol gi fo2=32-10-3 kg/mol b. fungimea compartimentului cu hidrogen dupa ce numai acesta a fost incalzit la temperatura t2=127°C ¢. presiunea din cilindru dupa inlaturarea pistonului, daca temperatura in cilindru este t3=227°C, iar S=1 dm? 67. Un cilindru cu sectiunea S=20 cm? este legat cu un balon printr-un tub subtire prevazut cu un robinet, ca in figura 1.1.26. Cilindrul contine un piston cu masa M=3 kg si v.=3 moli de aer Presiunea atmosferica este po=105 N/m?2. In balon se aflA vi=2 moli de oxigen la presiunea pi=1,25-105 N/m?. Temperatura sistemului este 27°C si se presupune constanta. Sa se afle: a. masa oxigenului din balon (j02=32-10°3 kg/mol) b. distanta pe care se deplaseazd pistonul dupa Fig. 1.1.26 deschiderea robinetului ¢. volumul total final ocupat de amestecul de gaze dupa deschiderea robinetului 68. Un cilindru orizontal cu volumul V=4 dm este impArtit in doua incinte cu volumele V; gi V2=3V; cu ajutorul unui piston mobil cu sectiunea S=1 cm?, In prima incintaé se aflA o mas& m=32 g de oxigen la presiunea p=2:105 Pa, iar in a doua incinté azot, ambele gaze avand aceeasi temperatura f=27° C. Pistonul care delimiteaz incintele este in echilibru si are masa m=1 kg. Sa se afle: a. masa m2 de azot b. masa de oxigen care trebuie introdusa in prima incinta, daca cilindrul se intoarce in pozitie verticala cu azotul deasupra pentru ca pistonul sa se afle la mijlocul cilindrului ¢. presiunea finala dupa inlaturarea pistonului considerat cu grosimea negjijabila 69. In figura 1.1.27 sunt trei cilindri identici orizontali cu lungimea L=60 cm. Trei pistoane de grosimi neglijabile permit unui lichid s& patrunda in fiecare cilindru pe distanta a=20 cm. In cilindrii 2 si 3 se mentine aceeasi temperatura, in timp ce primul cilindru de incalzegte pana ce pistonul ajunge la capatul cilindrului. Sa se afle a. in ce raport sunt numele de molecule din cei trei cilindri Mi/ N2/ Ns? b. de cate ori creste temperatura absoluta in primul cilindru? Fig. 1.1.27 19 ¢, de cate ori cregte presiunea in primul cilindru? 70°. Un cilindru vertical inchis la ambele capete este separat in doua compartimente printr-un piston mobil de volum neglijabil. In cele doud compartimente se afla mase egale din acelagi gaz ideal, la aceeasi temperatura 7). La echilibru, raportul volumelor celor doud compartimente este n=3. Sa se afle raportul volumelor, dac& temperatura creste la 47, /3. 71°. Un cilindru orizontal ca in figura 1.1.28 este impartit in trei compartimente egale 1, 2 gi 3 cu ajutorul a doua pistoane fixe. In compartimente se afl in ordine oxigen, hidrogen gsi heliu in aceleasi conditii de presiune gi temperatura. La un anumit Fig. 1.1.28 moment peretele despartitor dintre compartimentele cu oxigen si hidrogen devine permeabil pentru ambele gaze in timp ce peretele celalalt devine permeabil doar pentru hidrogen. Temperatura ramane constanta. Masele molare sunt po2=32 g/mol, puo=2 g/mol, pae=4 g/mol. Sa se afle: a. cu cat la suta se modifica presiunea in compartimentele 2 gi 3? b. de cate ori se modifica masa in compartimentele 1 si 2? c, de cate ori se modifica masa in compartimentul 3? 72". Un cilindru orizontal cu volumul 4V este impartit in trei compartimente 1, 2, 3 ca in figura 1.1.29 cu ajutorul a doua pistoane mobile cu grosimea neglijabila. In compartimentul 1 se afla azot, in compartimentul 2 se aflA hidrogen gsi in compartimentul 3, oxigen, in aceleagi conditii de presiune si temperatura. La un anumit moment pistonul despartitor dintre compartimentele 1 si 2 devine permeabil doar pentru hidrogen, in timp ce pistonul celalalt devine permeabil pentru ambele gaze in acelasi timp. Temperatura nu se modificd. Masele molare sunt Yo2=32 g/mol, pu2=2 g/mol, y2=28 g/mol. Sa se afle: a. volumele finale ale celor trei compartimente b. de cate ori se modifica presiunea dupa stabilirea echilibrului? e. cu cat la sutd se modifica numarul de moli in al doilea compartiment? Fig. 1.1.29 73*. Un cilindru inchis la ambele capete cu inaltimea (=80 cm este agezat vertical si impartit in dowd compartimente cu ajutorul unui piston mobil greu (fig 1.1.30). Pistonul are sectiunea S=1 cm? si grosimea neglijabila. La momentul initial pistonul se afla in echilibru la jumatatea cilindrului, sub el aflandu-se azot iar deasupra hidrogen. Presiunea hidrogenului este p=1,5-105 Pa. La un moment dat pistonul devine permeabil doar pentru hidrogen. In final, in noua stare de echilibru sub piston se afla o fractiune f-0,8 din hidrogen. Se considera ca in timpul procesului temperatura nu se modifica. Sa se afle: a. deplasarea pistonului Fig. 1.1.30 b. presiunea initial a azotului LA 20 c. masa pistonulul 1.2. Energia interna gi lucrul mecanic 1. Intr-o incinta se afl mase egale m=154 g de monooxid de carbon (CO) si dioxid de carbon (CO,) la presiunea p=105 Pa si temperatura t=0°C. Masele atomice relative ale carbonului si oxigenului sunt mc=12 gi respectiv mro=16. SA se afle: a. num4rul de molecule din incinta b. densitatea amestecului c. energia interna a amestecului, daca caldurile molare la volum constant sunt Cy:=5R/2 pentru CO gi Cy2=3R pentru CO, 2. intr-o butelie cu volumul V=0,5 m° se gdseste o masa mi=2 kg de oxigen. O parte din gaz se consuma, astfel cA masa ramasa este mp=0,5 kg. Butelia se gaseste intr-o incinta in care temperatura este mentinuta constanta la valoarea t=27°C. Cunoscand p=32 g/mol gi Cy=5R/2, sa se afle: a. presiunea initiala a gazului din butelie b. densitatea gazului ramas in butelie c. energia interna a gazului ramas in butelie 3. O cantitate de gaz ideal monoatomic cu volumul V;=2 L si presiunea pi=3-108 Pa evolueaza dupa un ciclu termodinamic format din urmatoarele procese: 1-2 proces izobar pana la V2=3Vi, 2-3 proces izoterm pana la Ps=pi/2, 3-4 proces izobar pana la Vs=V; gi 4-1 un proces izocor pana la starea initiald. Sa se afle: a. reprezentarea succesiunii de procese in coordonate (p, V) b. variatia energiei interne a gazului in procesul 1-2 ¢. lucrul mecanic efectuat de gaz in procesul 2-3 (In2=0,7) 4. in sistemul din figura 1.2.1 se afl un gazidealcare SS, ocupé un volum V=3 L la temperatura 127°C. In Ss, exterior se afla aer la presiunea atmosferica po=105 N/m?. Pistoanele au sectiunile S\=10 cm? si S:=40 em?, Gazul este incalzit cu AT=50 K si se considera cilindrii suficienti de lungi. Sa se afle: a. reprezentarea transformarii in coordonate p si V Fig. 1.2.1 b. cu cat se vor deplasa pistoanele? e.lucrul mecanic efectuat de gaz gi variatia energiei interne corespunzatoare, daca gazul inchis intre pistoane este monoatomic 5. Un gaz ideal monoatomic sufera succesiunea de transformari din figura 1.2.2. Se stie ci pi=108 N/m? si Vi=1 L. SA se afle: a. variatia energiei interne intre starile 1 si 3 b. lucrul mecanic total ¢. energia interna a gazului in starea 2 21 6. O cantitate de =2 moli de gaz ideal biatomic efectueaza succesiunea de transformari din figura 1.2.3. Stiind ca P gazul este biatomic, cd temperatura absoluta a primei stari este 7;=300 K si In2=0,7, sa se afle: a. energia interna a gazului in starea 2 b. variatia energiei interne intre starile 1 si 3 ¢. lucrul mecanic total Gz. Un gaz ideal monoatomic suferd succesiunea de transformari din figura 1.2.4. Se stie cd V=Vi/e, P1108 N/m?, Vi=1 L si e=2,71. SA se afle: @. reprezentarea succesiunii de transformari in coordonate p si V b. variatia energiei interne intre starile 1 si 3 ¢. lucrul mecanic total 8. Un gaz ideal monoatomic efectueaz& o transformare in care presiunea gazului variazA in functie de volum dupa legea p=aV, unde a este o constanta. In cursul transformarii volumul crete de trei ori, iar in starea inifialé presiunea este p:=3-105 N/m? si volumul Vi=3 L. Sa se afle: a, temperatura in starea 2 in functie de temperatura in starea 1 b. variatia energiei interne intre starile 1 si 2 e. lucrul mecanic efectuat de gaz 9. Un mol de gaz ideal biatomic are presiunea care depinde liniar de volum astfel cA in starea initialA 1, presiunea gazului este pi=2:105 Pa si volumul este Vi=1 L, iar in starea finald p.=6-105 Pa si Vo=4 L. Sa se afle: a. raportul temperaturilor absolute in starile 2 gi 1 b. variatia energiei interne intre starile 1 si 2 ¢. lucrul mecanic efectuat de gaz 10. Un gaz ideal evolueaz4 din starea 1 cu parametrii po si 2Vo in starea 2 cu parametrii 2p0 si Vo. Reprezentand grafic aceastd transformare in coordonate p si V se obtine un segment de dreapta. Fie o stare 3 care imparte segmentul in doua parti egale. Sa se afle: a, de cate ori este mai mare temperatura absoluta 72 decat Ti? b. variatia energiei interne intre starile 1 si 2 ¢. raportul lucrurilor mecanice Li3/Le2 ©11. 0 cantitate de v=2 moli de gaz ideal monoatomic aflat la presiunca pi=8,31-105 Pa si temperatura absoluta 7,=300 K se destinde dupa legea T=aV-bV2, unde a=56-10 K/m$ gi b= 106 K/m$, Sa se afle: a. variatia energiei interne a gazului cand volumul se mareste de n=2 ori b. valoarea constantei a pentru ca energia interna in starea finala a gazului sa fie egala cu energia interna in starea initiala ¢. lucrul mecanic efectuat de gaz in cursul destinderii de la punctul a. 22 12. Un mol de gaz monoatomic este adus din starea initiald 1 in starea finala 3 in care densitatea este p3=p1/4. Trecerea din starea 1 in 2 se face printr-un proces reprezentat grafic in figura 1.2.5. Presiunea maxima in timpul procesului pmax=8 p1 $i in starea 1 temperatura absoluta este 7:=300 K. SA - 7 se afle: Fig. 1.2.5 a. reprezentarea succesiunii de transformAri in coordonate p si V b. variatia energiei interne intre starile 1 si 3 ¢. lucrul mecanic total efectuat de gaz la trecerea din starea 1 in 3 13. Un gaz ideal monoatomic cu v=4 moli trece din ? 1 starea 1 in starea 2 pe doua cai ca in figura 1.2.6. Se a cunosc pi=2p2, T;=300 K. Procesul 1-a-2 este liniar, iar procesul 1-b-2 este izoterm. Sa se afle: a. energia interna in starea 1 b. lucrul mecanic in transformarea 1-a-2 ¢. lucrul mecanic in transformarea 1-b-2 (In2=0,7) z, 14. Un gaz ideal monoatomic este supus procesului 1-2-3-4 din figura 1.2.7. Se cunose V2=Vi/2, Vi=1 L, pi=105 Pa si Cy=3R/2. Sa se afle: a. raportul 73/7; b. variatia energiei interne AU23 e. raportul Li2/ Las Fig. 1.2.7 15. Doi moli de heliu (Cy=3R/2) se afla initial la o temperatura t)=27°C si ocupaé un volum Vj. Heliul se destinde intai la presiune constanta pana ce volumul se dubleaza gi apoi adiabatic panda cand temperatura revine la valoarea initiala. Sa se afle: a. reprezentarea proceselor in coordonate p si V b. variatia energiei interne a gazului in intregul proces c. lucrul mecanic total efectuat de heliu 16. O cantitate de azot (Cy=5R/2) se gaseste intr-o stare de echilibru termodinamic initial 1 caracterizataé de parametrii pi=2:105 Pa si Vi=2 L si poate ajunge in starea finalA 2 caracterizaté de parametrii po=3p, si Va=2V;, prin trei procese distincte, ca in figura 1.2.8. Procesul 1-2 este reprezentat in coordonate p-V printr-o Fig. 1 dreapta, procesul 1-A-2 este format dintr-un proces izocor 1-A urmat “te un proces izobar A-2 si procesul 1-B-2 este format din procesul 1-B izobar urmat de un proces izocor B-2. Sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat de azot in procesul 1-2 b. variatia energiei interne in procesul 1-A-2 ¢. raportul dintre lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior in cazul parcurgerii ciclului 1-A-2-1 si modulul lucrului mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior in cazul parcurgerii ciclului 1-B-2-1 23 17. Un gaz ideal trece din starea 1 in starea 3 ca in figura 1.2.9. Sa se afle: a. raportul energiilor interne Us/U; b. calculati raportul celor doua lucruri mecanice Ly23/Lis e. calculati diferenta celor doua lucruri mecanice Ly23 gi Lis in functie de pi gi Vi gi precizati ce semnifica fizic aceasta diferenta v Fig. 1.2.9 18. Un gaz ideal biatomic aflat initial in starea 1 in care presiunea este pi=6:105 Pa si volumul V;=2 L se destinde izoterm pana ce volumul gazului se dubleazd. Apoi gazul se comprima dupa legea p=aV pana la volumul initial Vi. Sa se afle: a. reprezentarea proceselor in coordonate p si V b. raportul variatiilor energiilor interne intre starile 1-3 i 2-3 e. lucrul mecanic total (in2=0,7) P 19. Un mol de gaz ideal monoatomic evolueazai conform transformarii ciclice din figura 1.2.10. Se stie cA po=4pi=8-105 Pa si Va=2Vi=2 L. Sa se afle: a, parametrii starii 4 in functie de parametrii starii 1 RB b. variatia energiei interne intre starile 2 si 3 . ¢. raportul lucrurilor mecanice Lj241/ 1431 3 % Fig. 1.2.10 20. Un gaz ideal evolueaza dintr-o stare initiala intr-o stare finala in care volumul gazului se dubleazd. Gazul ajunge de fiecare data indiferent de transformarile suferite in starea finala (p2, V2). SA se precizeze in care dintre transformarile urmatoare gazul efectueaz& cel mai mic, respectiv cel mai mare lucru mecanic. a. izobara b. izoterma c. dupa legea T=aV2, a=constant d, adiabata e. dupa legea T=bV3, b=constant 21. Un gaz ideal biatomic evolueazi dupa succesiunea de transformaéri 123456 ca in figura 1.2.11. Se cunosc po=105 N/m2, Vi=1 L gi Vo=3V;. Sa se afle: a. lucrul mecanic total efectuat in transformarile 123 b. lucrul mecanic total efectuat in transformarile 123456 ¢, variatia energiei interne intre starea initiala 1 gi starea 2 Fig. 1.2.11 24 22. Un gaz ideal monoatomic parcurge ciclul din figura 1.2.12. Se cunose pi=105 N/m2, po=3-105 N/m?, p3=4-105 N/m?, V2-Vi=20 L, iar segmentele 2—1 si4-3 sunt orizontale. Sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat de gaz pe ciclul 14321 b. raportul lucrurilor mecanice Lyo21/Loaso ©. variatia energiei interne intre stArile 1 si 2 23, Un gaz ideal suferé un proces ciclic reprezentat grafic in figura 1.2.13. Se cunosc p=105 N/m? si V=2 L. Sa se afle: a. lucrul mecanic in transformarea 1-2 b. lucrul mecanic in transformarea 3-1 ce. lucrul mecanic pe ciclu 24. Un gaz ideal monoatomic sufera un proces P ciclic reprezentat grafic in figura 1.2.14. Se cunosc 3? Pi=105 N/m? si Vi=1 L. Sa se afle: a. lucrul mecanic in transformarea 3-1 b. variatia energiei interne intre starile 1 gi 2 e. lucrul mecanic pe ciclu ~ 25. v-0,1 moli de gaz ideal monoatomic suferd succesiunea pig 1.9.14 de transformari din figura 1.2.15. In starea 1, gazul 2 are parametrii pi, Vi si 7:=300 K. Se cunoaste ca V2=4Vi. Ecuatia procesului 2-3 este descrisa de 4 legea p=aV. Sa se afle in functie de parametrii starii ae et a. reprezentarea graficd a transformarii in * coordonate (V, 7) b, energia interna a gazului in starea 2 ¢. lucrul mecanic pe ciclu (In2=0,7) P, 26. Un gaz ideal sufera succesiunea de p transformari din figura 1.2.16. In starea 1 gazul 38]- are parametrii a si Vi. Sa se afle in functie de parametrii starii 1: a. lucrul mecanic in transformarea ciclicé 1231 b, lucrul mecanic in transformarea ciclicé 3453 ¢. lucrul mecanic in transformarea ciclicé 12541 1 25 27. In figura 1.2.17 sunt reprezentate doud transforméri ciclice 1-2-3-1 si 1-3-4-1 pentru un gaz ideal. Se cunosc p:=2-105 Pa, Va=4 6L si T\=T3. Sa se afle, dac& se cunoaste ca In2=0,7: a. in care din cele doua cazuri gazul efectueaza un lucru mecanic mai mare? b. diferenta dintre Lizai si Lisat e. suma dintre Li23; si Liza: si SA Se interpreteze rezultatul 28. Un mol de gaz ideal monoatomic sufera transformarea ciclicd 1-2-3-4-1 din figura 1.2.18. Se cunoaste c& T3=167;. Sa se afle: a. reprezentarea ciclului in coordonate (V,7) si (ey b. parametrii starilor 2, 3, 4 in functie de pi, Vi sith ¢. lucrul mecanic efectuat de gaz in ciclul 1-2-3- 4-1 in functie de pi si Vi 29. Un gaz ideal monoatomic suferd succesiunea de transformari din figura 1.2.19, in care p2=3p., V3=4V;. SA se afle in functie de parametrii starii 1: a. reprezentarea grafica in coordonate p si T b. variatia energiei interne intre starile 4 gi 1 c, lucrul mecanic pe transformarea ciclica (In2=0,7) Fig. 1.2.19 30. Un mol de gaz ideal monoatomic executa urmatoarele transformari: 1-2 incdlzire izocora astfel cA po=8p,/3, 2-3 o destindere izobara in decursul cdreia V3=3Vi/2, 3-4 o destindere izoterma gi o transformare 4-1 in care presiunea variaz4 cu volumul dupa legea pV-'=constant. Sa se afle: a. reprezentarea graficd a procesului ciclic in coordonate p si V b. parametrii starii 4 in functie de parametrii starii 1 c. lucrul mecanic pe transformarea ciclicaA in functie de p: si (In4/3=0,287) 31. Un gaz ideal efectueaza transformarea ciclit reprezentata grafic in figura 1.2.20, astfel ca Wo=2Vi, ps=4pi. Se cunosc parametrii st&rii 1, presiunea pi=105 N/m? gi volumul Vi=1 L. Sa se afle: a. raportul temperaturilor absolute 75/7; b. presiunea in starea 3 ¢. lucrul mecanic total 26 32, Un gaz ideal suferd transformarile din figura P. 1.2.21. Initial in starea 1 parametrii sunt pi=105 Pa si Vi=1 L. S& se afle: a. raportul energiilor interne ale gazului in starile 3 gil b, lucrul mecanic in transformarea 1-2-3 ec, lucrul mecanic in transformarea ciclicé 1-2-3-4-1 33. Un gaz biatomic sufera succesiunea de transformari din figura 1.2.22. Se cunosc parametrii starii 1, presiunea p,=105 Pa si volumul Vi=l L, precum gsi po=2pi, V3"3Vi, Va=4Vi. SA se afle: a. temperatura in starea 3 in functie de temperatura in starea 1 b. lucrul mecanic efectuat de gaz pe ciclu : c. variatia energiei interne AUis Fig. 1.2.22 T 2 34. O cantitate v=1 mol de gaz ideal parcurge cictul din figura 1.2.23, unde T=400 K, iar procesul 3-1 este descris de ecuatia T = sr (3-BV)BV, unde B este o constanta pozitiva. SA se afle: 3 a. reprezentarea procesului in coordonate p si V b. lucrul mecanic efectuat de gaz la parcurgerea Fig. 1.2.23 unui ciclu ¢. puterea dezvoltata de motor, daca se efectueaza n=5 cicluri pe secundad 35. Intr-un vas cu volumul Vi=20 L se afl un gaz monoatomic la presiunea p:=105 N/m? si la temperatura 1=27°C. In alt vas cu volumul V2=40 L se afl un alt gaz monoatomic la presiunea p2=3-105 N/m? gi la temperatura t=227°C. Cele doua vase se pun in legatura printr-un tub subtire de volum neglijabil. Peretii celor doud vase nu permit schimbul de cdldura cu mediul exterior. Sa se afle: a, temperatura finala dupa punerea in legatura a vaselor b. presiunea finala care se stabilegte in cele doud vase c. variatia energiei interne in primul vas 36. Un gaz ideal aflat initial la presiunea pi=105 N/m? gi volumul Vi=2 L sufera succesiunea de transformari: 0 comprimare 1-2, astfel incat energia interna s& raémana constanta iar Vi=3V2, o transformare 2-3, in care densitatea gazului s& ramanA constantd pan ce gazul ajunge la presiunea initial, iar 3-1, o transformare in care densitatea gazului sa varieze invers proportional cu temperatura absoluta. Se cunoaste c& In3=1,1. Sa se afle: a. reprezentarea graficad a transformarii ciclice in coordonate (p,V) b. lucrul mecanic al gazului in aceasta transformare ciclicé 27 c. energia interna a gazului monoatomic in starea 3 37. Doua recipiente cu volumele Vi=1 L si V2=7Vi/3 sunt unite intre ele printr-un tub scurt, prevazut cu o supapd care permite numai trecerea gazului din recipientul mai mare in recipientul mai mic, daca presiunea din recipientul mai mare depaseste presiunea din recipientul mai mic cu Ap=900/7 kPa. La temperatura T2=300 K, recipientul mai mare contine gaz la presiunea atmosferica normala po=105 N/m2, iar recipientul mic este vidat, s& se afle: a. masa aerului continut initial in recipientul mare (u=28,9-10-3 kg/mol) b. presiunea p, care se stabileste in recipientul mai mic atunci cand ambele recipiente se gasesc la aceeagi temperatura T=3T)/2 ¢. variatia relativa a energiei interne AU/U,, pentru gaz in acest proces, unde U; este energia interna a gazului in starea initiala 38. Fie un cilindru izolat de exterior, in care doi pereti delimiteaza 3 compartimente egale. In primul se afl 2v moli O2 la presiunea 2p si temperatura T;, in al doilea se afla 3v moli de Hz la presiunea p, iar in al treilea se afl v moli de No la presiunea 3p. Se inlatura peretii si se stabileste echilibrul termic. SA se determine: a. temperaturile initiale ale H2 si Nz b. presiunea finalé a amestecului ¢. variatia energiei interne a oxigenului ca urmare a procesulni de difuzie 39. Doua recipiente identice contin hidrogen la aceeagi temperatura 27°C gi cate v=10 moli. Cele doua recipiente comunica cu ajutorul unui tub subtire de volum negjijabil. Se maregte temperatura absoluta a hidrogenului din primul recipient de n=2 iar in cel de-al doilea recipient se micgoreaza temperatura absoluta a hidrogenului de n=2. SA se afle: a. fractiunea din masa hidrogenului din primul recipient care trece in cel de-al doilea b. variatia energiei interne totale a hidrogenului ¢. lucrul mecanic total efectuat de hidrogen in acest proces 40. Un gaz ideal monoatomic se afld initial intr-o stare caracterizata de parametrii p,=4-105 N/m? gi Vi=2 L. Gazul evolueazi pana in starea finalad caracterizata de parametrii ps=105 N/m? si Vs=4 L pe trei cdi ca in figura 1.2.25. Sa se afle: a. lucrul mecanic pe calea 1-4-5 b. lucrul mecanic pe calea 1-2-5 (In2=0,7) c. variatia energiei interne pe calea 1-3-5 Fig. 1.2.25 41. Un cilindru orizontal cu volumul V=2 L este impartit in doud parti egale cu ajutorul unui piston fixat cu sectiunea neglijabila. Intr-un compartiment este vid iar in celalalt se afla un gaz biatomic la presiunea po=105 N/m? gi temperatura 27°C, La un moment pistonul se deblocheaza. SA se afle: 28 a. energia interna a gazului in starea initiala b. lucrul mecanic efectuat de gaz in timpul destinderii acestuia c. temperatura gazului imediat dupa destindere 1.3. Aplicatii ale principiul 1 al termodinamicii 1. Oxigenul ocupa o butelie cu volumul V=2 L la temperatura t}=27°C si la presiunea pi=2:105 N/m?. Oxigenului i se transmite cdldura astfel ca presiunea acestuia se tripleazd. SA se afle: a, temperatura finala b. lucrul mecanic efectuat de gaz si caldura primita de acesta ¢. variatia energiei interne a oxigenului in timpul procesului 2. Intr-un recipient se aflA azot cu masa molard p2=28-10-3 kg/mol la presiunea p;=2:105 N/m? si la temperatura t:=87°C. Sa se afle: a. densitatea azotului in conditiile date b. temperatura f la care trebuie incalzit azotul pentru ca presiunea lui sa se dubleze c. raportul dintre caldura necesaré dublarii temperaturii absolute a azotului printr-un proces izobar si caldura necesara dublarii temperaturii absolute a lui printr-un proces izocor, dacd temperatura initiala este aceeasi 3. Intr-un cilindru cu volumul V=16,62 L se aflé la presiunea p=105 Pa un amestec de oxigen (141=32-103 kg/mol) si hidrogen (u2=2.103 kg/mol). Sa se afle: a. energia interna a amestecului b. variatia energiei interne a amestecului, daca amestecul se incalzeste cu AT=100 K pornind de la temperatura initiala 27°C c. cdldura primita de amestecul de gaze in conditiile punctului b. 4. Intr-o butelie se afla o cantitate de v=5 moli azot la temperatura initiald t=27° C. Azotul primeste caldura Q=20775 J. Sa se afle: a, temperatura azotului in stare finala b. fractiunea de disociere a azotului, dacd dupa disociere energia interna a gazului monoatomic este egald cu cea a celui biatomic ramas c. de cAte ori creste energia internd a gazului, dacd gazul disociazi cu fractiunea =20%, iar temperatura absoluta creste de n=3 ori 5. O cantitate de v=2 moli de gaz monoatomic aflat la temperatura t}=27°C sufera o transformare izobara in care un gaz efectueazA un lucru mecanic 1=1662 J. Sa se afle: a, temperatura gazului in stare finala b. variatia energiei interne ce. caldura primita de gaz 6. O cantitate v=1 mol de azot se destinde izobar dintr-o stare initiala in care presiunea este pi=4-105 N/m? si temperatura t}=27°C pana intr-o stare 29 finala. In exterior presiunea este po=105 Pa. In timpul acestui proces variatia energiei interne este AU=831 J. Sa se afle: a. temperatura absoluta in starea finala b. volumul final ¢. caldura absorbita si lucrul mecanic efectuat de gaz 7. O cantitate de oxigen cu masa m=0,127 g (Ho2=32:10° kg/mol) se afla intr-un cilindru vertical inchis etang in partea superioar4 cu un piston cu masa M=10 kg si sectiunea S=1 cm?, Gazului i se transfera o cantitate de caldura astfel c& pistonul se ridicd, astfel cd energia potentiala a acestuia cregte cu AE,=5 J, iar temperatura devine in starea finald t2=227°C. Sa se afle: a. lucrul mecanic, caldura si variatia energiei interne in acest proces b. volumul initial al gazului c. temperatura initiala in grade Celsius 8. Intr-un cilindru care confine oxigen se poate deplasa fara frecdri un piston cu masa m=20 kg gi cu sectiunea S=10 cm?. Cilindrul este asezat sub un unghi a=30° faté de orizontala. In exteriorul cilindrului presiunea este cea normala po=105 N/m2. Sa se afle: a. presiunea gazului din cilindru b. lucrul mecanic efectuat de gaz, daca pistonul se ridicé astfel ca lungimea coloanei de oxigen cregte cu Af=10 cm ce. caldura primita de oxigen in conditiile punctului b. 9. Un tub cilindric vertical de sectiuni diferite este Po inchis la ambele capete prin doua pistoane de arii diferite ca in figura 1.3.1. Fiecare piston aluneca in portiunea de tub corespunzatoare, astfel ca initial pistoanele se aflA in echilibru. Intre cele doud pistoane legate printr-un fir inextensibil se gaseste v=0,1 mol de gaz ideal biatomic (Cy=5R/2). Diferenta dintre sectiunile celor doua pistoane este AS=2-10-+ S m?, iar suma maselor celor doua pistoane este m=1 a kg, presiunea atmosferica este po=105 N/m?. Se ig. 1.3. incalzegte gazul cu AT=10 K. Sa se afle: a. presiunea gazului dintre cele dowd pistoane si s& se arate cd transformarea gazului este izobara b. cu cat si in ce sens se vor deplasa pistoanele? c. cantitatea de cdldura primita de gazul biatomic in acest proces 10. Intr-un recipient se afla azot care ocupA volumul Vi=2 L la presiunea pi=105 N/m?, Gazul se destinde izoterm pana& volumul acestuia creste gi devine V2=16 Vi. Sa se afle: a. presiunea gazului in starea finala b. variatia energiei interne a gazului ce. lucrul mecanic si caldura primita de gaz in timpul procesului (In2=0,693) 30 11. Se admite c& atat caldura primita de aerul dintr-o camera de la agentul termic din calorifer, cat si caldura cedata de aerul din camera mediului exterior sunt direct proportionale cu diferentele de temperatura dintre sursele care schimba cdldurd. Intr-o zi in care temperatura mediutui exterior este t1=-20°C, iar temperatura agentului termic este 4=60°C, temperatura in camera se mentine la t)=20°C. Sa se afle: a, temperatura t,; care s-ar putea mentine in camera intr-o zi in care temperatura mediului exterior este f2=-40°C, dacd temperatura agentului termic ramane &=60°C b. temperatura pe care ar trebui s& o aib& agentul termic pentru ca in ziua in care temperatura mediului exterior este f2=-40°C in camera sa poata fi mentinuta temperatura t;=20°C. ¢. temperatura mediului exterior, dacd temperatura agentului termic este t=60°C, iar temperatura in camera se mentine la t=25°C 12. In figura 1.3.2 izotermele sunt reprezentate la aceeagi temperatura pentru hidrogen. Se stie cA masa de hidrogen in cazul izotermei (1) este m=0,5 g, 2 raportul dintre caldurile absorbite pentru dublarea vohumului pe izotermele (1) gi (2) este Qi/Q=0,5 si caldura absorbita pe izoterma (2) pentru a produce o variatie de volum AV=3 Viniial este Q,=1727,649 J. SA se afle: ' * Fig. 1.3.2 a. masa de hidrogen in cazul izotermei (2) bd b. temperatura absoluta la care au fost reprezentate izotermele ¢. cdldura Qi 13. O masa de oxigen m=3,2 g cu masa molar po2=32-10-3 kg/mol se afla la temperatura t}=27°C si se destinde adiabatic efectuand un lucru mecanic 1=166,2 J. Sa se afle: a. temperatura finala in grade Celsius b. variatia energiei interne ¢, caldura schimbata cu mediul exterior 14, Un mol de gaz ideal ocupa la presiunea p;=8-105 Pa un volum V\=1 L. Gazul se destinde adiabatic pana ce presiunea scade de 32 ori si volumul creste de 8 ori. Sa se afle: a. exponentul adiabatic al gazului b. lucrul mecanic efectuat de gaz ¢. variatia temperaturii gazului in acest proces 15. O masa de azot m=28 g cu masa molar py2=28-10°3 kg/mol se afla la temperatura t=27°C si ocupa volumul Vi=2 m3. Gazul se comprima adiabatic pana ce temperatura devine 2=327°C. Sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat de gaz b. variatia energiei interne a gazului gi caldura schimbaté cu mediul exterior ¢. volumul final 31 16. Un gaz ideal monoatomic evolueaza din starea initiald 1 in starea finala 2 printr-o transformare de tipul p=aV, unde a=constant. In starea initiala parametrii gazului sunt p:=105 N/m? si Vi=1 L gi in stare final V2=3 Vi. Sa se afle: a. presiunea finala b. variatia energiei interne a gazului ¢. caldura schimbata cu mediul exterior gi lucrul mecanic efectuat de gaz 17. In cilindrul din figura 1.3.3 se afld introdus un gaz ideal monoatomic. Resortul este nedeformat cand pistonul se afla la cap&tul din stanga. Sa se afle: a. legea de dependenta dintre presiunea gazului gi : volumul acestuia Fig. 1.3.3 b. de cate ori cregte temperatura absoluta, daca presiunea creste de 1,5 ori? ¢. caldura molara a gazului in acest proces 18. O masa de heliu trece din starea initiald caracterizata de presiunea pi=l05 N/m? si Vi=10 L intr-o stare finala caracterizaté de presiunea ‘p3=4-105 N/m? si Vs=2 L, printr-o transformare izocord si apoi o transformare izobara. SA se afle: a. variatia energiei interne b. lucrul mecanic total efectuat de gaz intre stadrile 1 gi 3 ce. caldura totala schimbata de gaz cu mediul extern 19. Un gaz ideal monoatomic sufera 0 transformare izocoré urmata de o transformare izobaré ca in figura 1.3.4. Stiind c&i Qi2=Qas gi c& T3/T1=4, sA se afle: a, raportul T2/Ti b. raportul AUs3/AU;2 ¢. caldura totala care intervine in transformarea 1- 2-3, daca in starea 1 presiunea gazului este p:=105 Pa si volumul acestuia V:=8 L Fig. 1.3.4 20. Un piston care se poate migca fara frecari intr-un cilindru orizontal, separa de mediul exterior un volum V\=10 L de gaz ideal biatomic la temperatura t;=27°C gsi presiunea p;=1 atm. Initial pistonul este in echilibru. Incdlzind gazul inchis in cilindru pistonul se deplaseaza lent. Cand temperatura devine 72=900 K, pistonul se blocheazd. Aerul din cilindru este incalzit in continuare pana cand presiunea devine p3=5 atm. Sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat de gaz in timpul deplasarii pistonului b. variatia energiei interne a gazului in timpul deplasarii pistonului c. céldura totala transmisa gazului 32 21. Un mol de gaz ideal monoatomic sufera succesiunea de transformari din figura 1.3.5. Se cunoaste cA starile 1 si 2 se afla pe aceeasi izoterma, temperatura absoluta in starea 1 este T)=300 K si Va=3V}. Sa se afle: a. variatia energiei interne intre starile 1 si 3 b. raportul lucrurilor mecanice efectuate in procesele 1-2 si 2-3 ce. caldura schimbata in transformarea 2-3 22. v=2 moli de gaz ideal cu exponentul adiabatic y=1,4 se afla initial in starea 1. Transmifand gazului aceeagi cantitate de cdldurd gazul poate trece fie in starea 2 fie in starea 3 (fig 1.3.6). SA se afle: a. de cate ori variatia temperaturii este mai mare in transformarea 1-2 decat in transformarea 1-3? b. caldura in transformarea 1-2, daca AT;2=300 K ¢, cAldura molara in transformarea 1-3 23. Un gaz ideal este supus urmAtoarei succesiuni de transformari ca in figura 1.3.7. Cunoscand ca V2=2Vi si V3=4 V2, iar caldura primitaé de gaz pe transformarea 1-2 este egalA cu cea primitd de gaz pe transformarea izoterma 2-3, sa se afle: a. exponentul adiabatic al gazului (In2=0,693) b. Li2/ Las ¢. raportul variatiei energiilor interne AUj2/AUi3 Fig. 1.3.7 24. Un gaz ideal biatomic aflat initial intr-o stare in care presiunea Pi=2:105 N/m? si volumul V\=5 L sufera sucesiunea de transformari: o transformare izoterm& astfel cA V2=e2V; (e=2,71), si apoi o transformare izobara pana la volumul initial. Sa se afle: a. variatia energiei interne intre starea initiala gi cea finala b. lucrul mecanic total ce. caldura totala schimbata de gaz cu exteriorul 25. O cantitate v=S moli de gaz ideal monoatomic se afld initial in starea 1, caracterizaté de parametrii pi=105 Pa si t=27°C. Gazul sufera succesiunea de procese reprezentate in figura 1.3.8. Se cunosc po=2p; si V3=V2/2. SA se afle: a. reprezentarea succesiunii de transformari in p si V b. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior (In2~0,7) ce. cdldura total schimbata de gaz cu mediul exterior 33 26. Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat initial in starea 1, in care presiunea este pi=2:105 Pa si volumul Vi=3 L este supus transformarii 1-2-3 reprezentata in figura 1.3.9. Transformare 2-3 este izoterma, iar transformarea 1-2 se reprezinta printr-o dreapta in coordonate p si V. Sa se afle: a. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul (In2=0,7) b. caldura totala schimbata de gaz cu exteriorul c. variatia energiei interne a gazului intre starile 1 si3 27. Un mol de gaz ideal monoatomic, aflat initial in 24 starea 1, la temperatura 7\=300 K este supus succesiunii de transformari 1-2-3 ca in figura 1.3.10. Se gtie cd In(4/3)*0,29. Sa se afle: Ms a. energia interna a gazului in starea 3 b. lucrul mecanic in transformarea 2-3 5 c. cAldura total schimbat de gaz cu exteriorul in © transformarea 1-2-3 18M p> 28. Un gaz ideal biatomic, aflat initial in starea 1, in care presiunea este p:=4-105 Pa si volumul V;=1 L, este supus transformarii 1-2-3 ca in figura 1.3.11, astfel cé 1-2 este o transformare izoterma (In2~0,7). Sa se afle: a. lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul b. caldura totala schimbata de gaz cu exteriorul es 2 ¢. variatia energiei interne a gazului intre stdrile 1 i 3 oym F Fig. 1.3.11 29. Un gaz ideal monoatomic se afla intr-o stare initiala in care p;=4-105 Pa gi Viel L. Gazul este racit izocor si cedeaz& cAldura Q:2=-300 J, apoi se destinde izoterm pana in starea finald 3 in care volumul gazului devine Va=eV, (e=2,71). Sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat de gaz in transformarea 2-3 b. variatia energiei interne intre starile 1 si 3 ¢. verificati primul principiu al termodinamicii intre starile 1 si 3 30. O cantitate de hidrogen sufera o transformare 1-2 in care energia interna ramane constanta din starea initiala in care pi=2,71-108 N/m? si Vi=l1 L pana intr-o stare finala in care Va=eVi (e=2,71). Apoi gazul isi méareste temperatura absoluta de trei ori printr-o transformare 2-3 in care densitatea gazului se mentine constanta. Sa se afle: a. reprezentarea graficd in coordonate p si Va succesiunii de transformari 1-2-3 b. lucrul mecanic total ©. presiunea finala in starea 3 d, caldura total schimbata de gaz cu mediul de hidrogen 34 31. O masa m=14 g de azot (u=28 g/mol si C.=5R/2) se aflA initial in starea caracterizata de parametrii po=105Pa si Vo=3 L. Gazul sufera succesiunea de transformari din figura 1.3.12. Sa se afle: a. variatia energiei interne a gazului in procesul 1-2 b. caldura absorbita de gaz in procesul 2-3 c. caldura molara a gazului pe transformarea 1-2 32. Un mol de gaz ideal monoatomic este supus succesiunii de transformari 1-2-3 ca in figura 1.3.13. Transformarea 1-2 este adiabaticd. In starea 1 parametrii gazului sunt: p:=16-105 Pa si Vi=1 L. Sa se afle: a. lucrul mecanic total b. variatia energiei interne in procesul 1-2-3 ¢. caldura totalé schimbata de gaz cu mediul extern si verificati primul principiu al termodinamicii Fig. 1.3.13 Wy, 33. O mas& m=10 g de oxigen (Ho2=32 g/mol) aflata la temperatura absoluta 7;=300 K gi presiunea pi=105 Pa este comprimata adiabatic astfel incét energia interna a gazului variazd cu AU=4155 J. Apoi gazul se destinde izoterm, astfel cd in transformarea izoterma caldura primita de gaz este egala cu variatia energiei interne in procesul adiabatic. Sa se afle: a. temperatura absoluta in starea 2 la sfargitul comprimarii adiabatice b. volumul la sfargitul comprimarii adiabatice ¢. volumul la sfarsitul destinderii izoterme (e=2,71, e!7=5,47) 34. Un gaz ideal biatomic trece din starea initialA caracterizata de parametrii pi=105 Pa si Vi=5 L in starea finala caracterizaté de parametrii ps=3'105 Pa si V3=2 L printr-o transformare adiabaticA urmata de o transformare izocora. Sa se afle, dacé 2,5!4=3,6: a. variatia energiei interne intre starile 1 si 3 b. caldura totala schimbata de gaz e. lucrul mecanic total efectuat de gaz 35. O cantitate de gaz ideal monoatomic trece din starea 1 in starea 3 in doud moduri conform figurii 1.3.14. Se cunosc parametrii st&rii 1 presiunea pi=2-105 Pa si volumul V\=2 L. Sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat in fiecare situatie b. variatia energiei interne AUi.3 c. cldura furnizata gazului in fiecare situatie 36. Un gaz biatomic functioneaza dupa un ciclu ABC reprezentat in figura 1.3.15. In starea initiala gazul ocupa volumul Va=4 L la presiunea pa=2°105 Pa, in starea B presiunea este pa=3pa, iar in starea C volumul este Vc=2Vs. Sa se afle: A 35 : Fig. 1.3.15 a. lucrul mecanic in transformarea CA b. cdldura primita in transformarea AB ©. AUac/ Lac 37. Un gaz ideal biatomic avand in starea 1 presiunea pi=2-105 Pa si volumul Vi=2 L este incalzit izocor pana in starea 2, apoi este destins adiabatic pana la temperatura initiala, astfel incat in starea 3 are presiunea p3=105 Pa. Sistemul revine in starea initialA printr-o transformare izoterma. Se cunoaste ca 2°4= 1,32. Sa se afle: a, reprezentarea grafica a procesului 1-2-3-1 in coordonate p si V b. lucrul mecanic in destinderea adiabatica ¢. cdldura totala schimbata de gaz in cursul procesului 1-2-3-1 (In2=0,7) 38. Un mol de gaz ideal cu exponentul adiabatic y=1,4 trece izocor din starea 1 in starea 2 in care presiunea este po=pi/n. Apoi gazul se incalzeste la presiune constanté pana ajunge la temperatura stdrii 1 gi prin comprimare la temperatura constanta, revine in starea 1. Sa se afle: a. reprezentarea ciclului in coordonate p si V b. temperatura T;, dacd in procesul 1-2-3 lucrul mecanic efectuat de gaz este 1-831 J, pentru n=1,5 ce. caldura schimbata de gaz pe intreg ciclu (In1,5=0,4) 39. Un gaz ideal biatomic poate ajunge din starea 1 in starea 2 prin transformarile 1-3-2 sau 1-4-2 conform figurii 1.3.16. Se cunosc presiunea pi=105Pa gi volumul V;=1 L. Sa se afle: Mix AU. b. diferenta dintre cdldurile schimbate in cele dou procese Qis2—Qiaz e. lucrul mecanic efectuat de gaz, dacd gazul sufera succesiunea de transformari 1-3-2-4-1 Fig. 1.3.16 40. v=2 moli de hidrogen efectueazd o transformare ciclicd formata din doua transformari izocore si douad izobare. Se cunosc t)=27°C, t3=9279C si b=t. Sa se afle: a. temperatura t b. fractiunea din caldura primita pe un ciclu care se cedeazA mediului intr- un cichi ce. diferenta dintre caldura primita pe un ciclu gsi modulul caldurii cedate pe un ciclu si s& se precizeze ce ma&rime fizica se obtine 41. Un gaz ideal monoatomic sufera sirul de transformari pornind dintr-o stare initiald in care p;=2-105 Pa gi volumul Vi=2,71 L, astfel: 1-2 comprimare izoterma pana la V2=1 L, 2-3 destindere izobara $i 3-1 izocora. SA se afle: a. reprezentarea graficd a succesiunii de transformari in coordonate p si V b. lucrul mecanic pe transformarea 1-2 36 ce. caldura schimbata in transformarea 3-1 42, Un gaz ideal biatomic sufera sirul de transformAri pornind dintr-o stare initiald in care pi=105 Pa gi volumul Vi=1 L, astfel: 1-2 incalzire izocor& pana la po=3p1, 2-3 o destindere izoterma gi 3-1 0 transformare izobara. SA se afle: a. reprezentarea grafica a succesiunii de transformAri in coordonate p gi V b. caldura cedata in aceasta transformare ciclica c. lucrul mecanic total (In3=1,1) 43. Un mol de gaz ideal monoatomic a fost comprimat pana ce volumul s-a redus de n=8 ori, pornind din aceeagi stare initiald 1 o data izoterm pana in starea 2 si o data adiabatic pana in starea 3. Sa se afle: a, raportul temperaturilor 73/72 b, variatia energiei interne AUiz, daca T1=300 K ¢. raportul lucrurilor mecanice Li2/Lis (In2=0,693 44. Doua cantitati egale v=1 mol din acelagi gaz ideal monoatomic ocupa doua incinte A gsi B_ izolate adiabatic de exterior, dar separate printr-un perete A P termoconductor fix. Pistonul ce separa incinta B de exterior este adiabatic si se poate misca etans si fara N frecdri (fig 1.3.17). Temperaturile initiale ale gazelor i sunt T,=640 K si Ty=320 K. SA se afle: Fig. 1.3.17 a. raportul energiilor interne Ua/Us b, temperatura de echilibru la care ajung gazele ce. lucrul mecanic efectuat de gaze pana la atingerea echilibrului termic si variatia energiei interne a gazului din incinte 45. Un gaz ideal monoatomic sufera procesele 1-3 gi 2-3 in care presiunea gazului depinde liniar de volumul gazului ca in figura 1.3.18. Gazul primeste de la mediul exterior aceeasi cantitate de caldurd in fiecare proces Q=15 pi Vi. Sd se afle: 5 a. raportul V3/ Vi t b. valoarea presiunii ps f i ¢. variatia energiei interne gsi lucrul mecanic in a transformarea 1-3 vy VV Fig. 1.3.18 46. O masa de gaz ideal sufera transformarea ciclicd din figura 1.3.19. Folosind datele din tabe] s& se determine: a. caldura absorbita pe transformarea 12 b. variatia energiei interne pe transformarea 233 ¢. coeficientul adiabatic al gazului ideal si sA se specifice argumentand daca datele din tabel sunt corecte 37 Transf. | AU_| L | Q 12 303 233 31 EE Ciclu 1s J Fig. 1.3.19 47. O cantitate de gaz ideal biatomic p's > efectueaza o transformare ciclica, reprezentata in coordonate p si V in figura 1.3.20, Transformarile 2-3 si 4-1 au loc la temperaturi constante. Se cunosc parametrii starii 1 Pi=105 Pa, Vi=2 L, 71=300 K si volumul in starea 4 Va=5 L. Stiind c& 1n2,5~0,92 sa se afle: Va V2=Vy V3 Vv a. lucrul mecanic in procesul 1-2 b. caldura schimbataé de gaz cu mediul in Fig. 1.3.20 procesul 2-3 c. variatia energiei interne in procesul 3-4 48. Un gaz ideal sufera un proces ciclic alc&tuit din doua transformari izocore, 0 transformare izoterma si una-adiabaticd, astfel incat lucrul mecanic corespunzator acestui ciclu s4 fie nul. Cunoscand temperatura maxima 7), astfel ci pe ciclu Ti=eT72, iar e=2,71 si temperatura minima pe ciclu Tz=300 K, sa se afle: a. reprezentarea grafica a procesului in coordonate p si V b. temperatura izotermei 49, In doua incinte cu volumele Vij=2 L gi Vo=6 L se afla doud gaze la aceeagi temperatura T=300 K gi la presiunile p,=3-105 Pa si p2=2-105 Pa. In prima incinta se aflé oxigen iar in cea de-a doua heliu. Cele doua incinte pot comunica prin intermediul unui tub subtire de volum neglijabil inchis printr-un robinet. Sa se afle: a. raportul energiilor interne ale celor doua gaze b, valoarea exponentului adiabatic al amestecului obtinut prin deschiderea robinetelui ¢. variatia energiei interne a amestecului de gaze, dacA dupa deschiderea robinetului ambele incinte se incdlzesc pana la temperatura T;=500 K 50. Intr-un cilindru orizontal se gaseste un gaz monoatomic la presiunea p)=2,5:10* Pa gi ocupa volumul Vi=2 L. In exteriorul cilindrului se aflé aer la presiunea atmosferica po=105 N/m?. Pistonul este initial blocat de un opritor ca in figura 1.3.21. Se 38 incalzegte gazul pana cand volumul final devine Va=3V;. Sa se afle: a. de cate ori creste temperatura gazului? b. lucrul mecanic efectuat de gaz c. caldura schimbata de gaz in cursul procesului 81. Intr-un cilindru vertical din figura 1.3.22 se afld un piston cu masa m=10 kg gi sectiunea S=20 cm? sub care se afla v=10-? mol de gaz ideal biatomic la temperatura 7=300 K si presiunea atmosfericaé po=105 N/m?. Pistonul este S ZZ suspendat de un fir vertical gi el se poate migca etangs gi DoT fara frecdri. Se incalzeste gazul astfel incat volumul cous acestuia se dubleaza. SA se afle: a. inaltimea la care este suspendat initial pistonul fata de fundul cilindrului Fig. 1.3.22 b. reprezentarea procesului la care este supus gazul in coordonate (p,V) ¢. cantitatea total de caldura transferata gazului in acest proces 52. Doua pistoane cu sectiunile S si 4S legate printr-o tijd rigida de lungime 2L ca in figura 1.3.23, pot aluneca fara frecare. Intre ele se afla la echilibru un mol de gaz ideal monoatomic la temperatura 7;=1000 K. Gazul este racit pana la temperatura 72=7;/5. Stiind c& presiunea atmosfericd po ramane constanta, sa se afle: a. reprezentarea graficé a procesul de racire a gazului in coordonate p si V b, variatia de energie interna a gazului care se raceste de la T; la Tz ¢. cantitatea de caldura totala cedata de gaz Se Fig. 1.3.23 53. Intr-o butelie cu volumul V=2 L se afl v=2 moli de oxigen la temperatura t=27°C. Butelia este incalzitaé pand cand presiunea gazului se tripleaza. Neglijam dilatarea buteliei. Sa se calculeze: a. presiunea gazului in starea initial b, caldura primita de gaz in acest proces c, caldura molara la volum constant a amestecului de gaz, obtinut in butelie prin disocierea unei fractiuni =40% din numérul initial de molecule de oxigen 54. intr-o incint& se afl un gaz biatomic cu v=1 mol si masa molara& #=28-10-3 kg/mol, la presiunea p gi la temperatura t}=27°C. Se incalzeste gazul pana cand temperatura sa absoluta se tripleazd. Se cunoaste Cy=5R/2. Sa se afle: a, variatia energiei interne a gazului gi cdldura primita de gaz in procesul de incalzire b, masa de gaz ce trebuie scoasa din incinté pentru ca presiunea sd se mentind la aceeasi valoare p 39 ¢. exponentul adiabatic al amestecului, dacd gazul disociaza in proportie de f-20% ()s5*. v moli de gaz ideal cu exponentul adiabatic y se destinde dupa legea unei transformari politrope pV*=ct, unde n reprezinta indicele transformarii politrope. In starea initiald temperatura absoluta este 71, iar in starea finala temperatura absoluta este 72. Sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat de gaz in cursul destinderii b. caldura schimbata cu mediul exterior ce. cdidura molara pe aceasté transformare gi sA se interpreteze fizic rezultatul gasit 56". Un gaz ideal monoatomic se destinde dupa legea V=aT?, unde a este o constanta. Stiind ca variatia energiei interne este AU=150 J, sa se afle: a. ecuatia procesului in coordonate p si V b. lucrul mecanic gi c&ldura schimbate de gaz cu mediul extern in transformare c. caldura molara in aceasta transformare O57: Un gaz ideal monoatomic cu v=0,12 moli sufera o transformare intre starea 1 in care temperatura absoluta este 7;=300 K gi starea 2 dupa legea T-aV?, unde a este o constanté. Cunoscand cA in aceasta transformare variatia energiei interne este AU=300 J, sa se afle: a. temperatura finala la care ajunge gazul b. lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul extern ec. caldura schimbata de gaz cu mediul extern 58". Un gaz ideal monoatomic se raceste cedand cdldura Q=-800 J printr-o transformare in care presiunea gazului depinde de temperatura absoluta a acestuia dupa legea p=aT"/?, unde a este o constanta. Sa se afle: a. dependenta densitatii gazului de temperatura absoluta a acestuia b. variatia energiei interne a gazului ce. lucrul mecanic efectuat de gaz 1.4. Aplicatii ale princiului 2 al termodinamicii 1, O cantitate v=4 moli de gaz ideal sufera urmatorul gir de transformari ca in figura 1.4.1: comprimare adiabaticd 1-2, o destindere izoterma 2-3 la temperatura t=5279C, o destindere adiabatica 3-4 si o comprimare izoterma 4-1 la temperatura t2=1279C: a. s& se arate valabilitatea relatiilor V:V3=V2V4 si PIPs=Pops b. 84 se afle randamentul transformarii Fig. 1.4.1 ce. sa se afle lucrul mecanic efectuat de gaz dac& V3=eV2, e=2,71 40 2. Intr-un ciclu Carnot se primeste pe un ciclu caldura Qi=6 kJ la temperatura t=227° C si se cedeazd o cantitate de caldura sursei reci la temperatura t)=27° C. Sa se afle: a, randamentul ciclului gi lucrul mecanic efectuat pe un ciclu b. caldura cedata sursei reci int-un ciclu, dacd ambele temperaturi se maresc cu At=100° C gi se primeste aceeagi caldura e, cu cat la sut&é se modificd in cazul punctului b., fata de cazul initial randamentul ciclului Carnot? '3. O magina termica ideala functioneazd dupa un ciclu Carnot avand ca substanta de lucru un gaz ideal cu masa molara y=28-103 kg/mol. Randamentul ciclului este n=75% iar lucrul mecanic efectuat pe un ciclu este L=900 J. Diferenta dintre temperaturile celor doud surse este AT=300 K. Sa se afle: a. temperaturile absolute ale celor doua surse b, caldura cedata sursei reci intr-un numar de N=10 cicluri c. densitatea gazului la introducerea acestuia in masina termica la temperatura sursei calde gsi la presiunea p=2-105 Pa 4. Un motor termic care functioneazd dupa un ciclu Carnot utilizand un gaz ideal monoatomic produce intr-un singur cichi un lucru mecanic L=600 J, In cursul destinderii adiabatice temperatura absoluta scade de n=3 ori. SA se afle: a, randamentul ciclului b. cdldura cedata de gaz sursei reci ¢. raportul dintre valorile maxime si minime ale volumului in destinderea adiabatica 5. O masina termicd idealA efectueazi un lucru mecanic L=1676 J, absorbind de la sursa calda, aflata la temperatura t)=127°C, o cantitate de caldura egala cu Q=4180 J. Sa se determine: a. randamentul masinii b, temperatura sursei reci T2 gi caldura cedata sursei reci c, volumul ocupat de m=56 g azot cu masa molara py2=28-10° kg/mol ce serveste ca agent termic in magina, dac& acesta se afld la presiunea p=2 atm gi temperatura bh. 6. O magina termica ideala functioneaza dupa doua transformari izoterme si doud transformari adiabatice. Cunoscand randamentul transformarii ciclice n=60%, sa se afle: a. raportul temperaturilor surselor calda gi rece b, care randament al transformarii ciclice este mai mare dacd temperatura sursei calde se mareste cu AT sau daca temperatura sursei reci se micgoreaza cu acelasi AT? ¢, randamentul unei transformarii ciclice ideale, dac& temperatura sursei calde se mareste cu AT gi temperatura sursei reci se micgoreaza cu acelasi AT=100 K, iar temperatura maxim initial este Tma=800 K 41 7. O magin& termicd ideald care functioneazd dup& doua transformari izoterme si doua transformari adiabatice, utilizeazi un gaz ideal biatomic (u=28-10-3 kg/mol). Temperaturile surselor calde gi reci sunt 7)=1200 K gi T=300 K. Presiunea gazului la sfargitul destinderii izoterme este egald cu cea de la inceputul comprimarii adiabatice. Se utilizeazA m=500 g de gaz cu exponentul adiabatic y=1,4. Fiecare ciclu se efectueaza intr-un timp 0,25 s. S& se afle: a, randamentul ciclului b. puterea consumata de magina (In2=0,7) c. puterea utilé a masinii 8. Un gaz ideal triatomic (Cyv=3R) este supus unei transformari ciclice Carnot, iar in destinderea adiabaticé volumul variaz& de la V2=8 dm° la Va=27 dm, Sa se afle: a. relatia dintre presiunea gazului gi temperatura absoluta in transformarea adiabaticaé b, randamentul ciclului ©. reprezentarea ciclului in coordonatele (V,7) si (p,7) 9. Se considera procesele reversibile desfagurate dupa ciclurile Carnot ABCDA gsi BEFGCB conform figurii 1.4.2. Stiind c& Ts=1600 K, Tp=800 K, Tc=400 K si c& in cursul destinderii adiabatice E-F, volumul gazului creste de n=8 ori, sa se afle: a.randamentele motoarelor termice care functioneaza dupa cele doua procese reversibile b. caldura molara la presiune constanta Fig. 1.4.2 e. raportul lucrurilor mecanice efectuate de gaz in cursul celor doua procese ciclice reversibile si randamentul motorului care va functiona reversibil in procesul ABEFGCDA, stiind ca intre volumele gazului in starile A, Bsi Eexista relatia: V7 =V,V;. 10. O cantitate de gaz ideal monoatomic efectueaza transformarea ciclica din figura 1.4.3. Cunoscandu-se valorile p:=105 N/m?, Vi=2 L, P2=3p; gi V3=9Vi, sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat la parcurgerea ciclului b. caldura schimbata pe transformarea 3-1 ce. randamentul unui cicli Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme atinse in Fig. 1.4.3 ciclul din figura 11. Fie trei motoare termice Mi, M2 si Ms care au acelasi randament m=Na=n3=40%. Se furnizeazd primului motor in cursul fiecdrui ciclu caldura Q,=100 kJ. Caldura cedata intr-un ciclu de motorul M, este preluata integral de motorul Ma, iar caldura cedata intr-un ciclu de motorul M, este preluatad integral de motorul Ms. Sa se afle: 42 a. caldura cedata in cursul unui ciclu de motorul M2 b, lucul mecanic Ly efectuat in cursul unui cicla de motorul M3 c. randamentul ansamblului format din cele trei motoare definit ca Is/Q: P, 12. Un motor termic efectueazi o transformare ciclicA format& dintr-o izocora, urmaté de o Paf-~ destindere izoterma si de o comprimare izobara (fig 1.4.4), Randamentul ciclului este 7=30%, iar intr-un ciclu se efectueazé un lucru mecanic L=900 J. Dacd cunoastem raportul presiunilor extreme din ciclu Pif--7! "3 Pmax/Pmin=5/3. SA se afle: + - a. caldura totala primita pe ciclu = tf b. caldura totala cedata pe ciclu Fig. 1.4.4 c, randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme din ciclul dat 2 Teet 13. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y y parcurge succesiunea de transformari din figura 1.4.5. Cunoscand raportul de compresie e=V3/Vi, sa se afle: a, reprezentarea grafica a procesului in coordonate (p, V) si lp, 1) b. randamentul ciclului ce, randamentu! unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme 14. O magina termica utilizeazi un gaz ideal biatomic supus transformarii ciclice din figura 1.4.6. Se cunosc parametrii strii 1, p:=105 N/m? si Vi=l L, si cA transformarea 1-2 este izoterma. Temperatura in starea 3 este T3=eT}, unde e=2,71. Er 2 SA se afle: ' a. reprezentarea ciclului in coordonate (V,7) si (p,7) V. 7 b. lucrul mecanic primit pe ciclu - teave c, randamentul ciclului Fig, 1.4.6 15. © cantitate de v=2 moli de heliu sufera 9]---% succesiunea de transformari din figura 1.4.7, in care densitatea gazului este reprezentatd in functie de temperatura absoluta. In starea 1 gazul se afla la temperatura absolutaé 7;=300 K si ocupa volumul ? . Vi=1 L. Transformarea 2-3 este descrisé de legea i pT=ct. Se cunoaste Vi=4V2 si In2=0,693. SA se afle: qi ROT a. reprezentarea grafica a procesului in coordonate (p, V) Fig. 1.4.7 b. caldurile schimbate de gaz cu mediul exterior in fiecare transformare ¢, randamentul ciclului 16. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y parcurge urmatoarea succesiune de transformAri: 1-2 destindere izobara astfel cA V2=4Vi, 2-3 43 racire izocora si 3-1 comprimare izoterma pana revine in starea initiala. Sa se afle: a. reprezentarea transformarii ciclice in coordonate p si V b. diferenta dintre cAldura primita si modulul caldurii cedate in cursul transformarii ciclice in functie de parametrii starii 1, p; gi Vi ¢. randamentul ciclului si randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme, daca 1n2=0,7 17. Un gaz ideal monoatomic aflat in starea lin care p, pi=8:105 Pa si Vi=2 L, efectueazd o transformare 2 3 ciclic& formata din succesiunea de transformari: 1-2 comprimare adiabatica pand cand p.=32p, 2-3 destindere izobara pana la V3=V, si 3-1 racire izocora panda revine in starea initiala (fig 1.4.8). Sa se afle: a. parametrii in starile 2 si 3 in functie de parametrii st&rii 1 b. lucrul mecanic efectuat de gaz pe intreg ciclul ¢. randamentul ciclului I 18. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y parcurge urmatoarea succesiune de transformari din figura 1.4.9, Transformarea 2-3 se caracterizeazA prin faptul cA gazul nu schimba caldura cu mediul extern. Cunoscand raportul de compresie e=V3/V; sa se afle in functie de p; si Vi: a. lucrul mecanic efectuat de gaz b. randamentul ciclului e. randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme 19, Un gaz ideal monoatomic sufera girul de transformari din figura 1.4.10. Transformarea 2-3 este adiabata gsi transformarea 3-1 este izoterma, astfel c& T2=e?T, iar e=2,71. Se cunosc p:=105 N/m? gi Vi=10 dm3. Sa se afle: a. caldura primita pe transformarea 1-2 (e?=7,34) b. raportul V/V, in functie de valoarea e ¢. randamentul ciclului 20. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic al gazului y sufera girul de transformari din figura 1.4 11. Se cunosc raportul de compresie £=V;/ V2. Sa se afle: a. reprezentarea cichului in coordonate (V,7) si (p,7) b. raportul temperaturilor 73/7; ¢. randamentul ciclului Fig. 1.4.11 21. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y parcurge urmAatoarea succesiune de transformari: 1-2 destindere izoterma astfel c& V2=eVi, 2-3 racire izobara si 3-1 comprimare adiabaticd pana revine in starea initiala. Sa se afle: a. reprezentarea transformarii ciclice in coordonate p si V b. randamentul ciclului ce. randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme 22. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y=4/3 aflat initial in starea 1 in care parametrii sunt pi=105 Pa, Vi=1 L gi 7=300 K execut&é urmatoarele transformari: 1-2 Q=0 destindere adiabatica pana cand presiunea devine P2=pi/ 16, 2-3 destindere izobara si 3-1 racire izoterma (fig 1.4.12). Sa se afle: 2, 3 a. parametrii in starile 2 si 3 in functie de parametrii 7 starii 1 b. lucrul mecanic efectuat de gaz pe ciclu, daca In2=0,7 Fig. 1.4.12 ce, randamentul transformarii ciclice parcurse in sensul 1-3-2-1 23. Un motor termic utilizeazA o cantitate de gaz 5 ideal monoatomic conform ciclului din figura * 1.4.13. Cunoscand p2=831 kPa, Vi=2 L, pi=277 kPa, V3=6 L, determinati: a, lucrul mecanic efectuat de motor intr-un ciclu b. caldura primita de motor in decursul unui ciclu ¢. randamentul motorului si randamentul ciclului Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme 24. Un mol de heliu (y=5/3) se gaseste la presiunea pi=2-105 Pa gi volumul Vi=4 L. Gazul suferd transformarea ciclicd din figura 1.4.14. In procesele 2-3 gi 4-1 densitatea gazului variazi invers proportional cu temperatura absoluta, astfel ca pT =ct. Se stie cd T2=2T) gi ps=pi/2. Sa se afle: a. reprezentarea ciclului in coordonate p si V b. variatia energiei interne in procesul 3-4-1 ¢. randamentul ciclului 25. Un gaz ideal monoatomic sufera transformarea ciclicé 1-2-3-4-1 din figura 1.4.15. Se cunosc temperaturile t:=27°C, t)=327°C, presiunea pi=1 atm gi volumul Vi=2L. Sa se afle: a. lucrul mecanic total b. caldura totala schimbata ¢. raportul dintre cdldura cedata si lucrul mecanic schimbat pe ciclu 45 26. Un gaz ideal monoatomic suferd transformarea ciclicd 1-2-3-4-1 din figura 1.4.16. Se cunosc V2=2V, si T,=2T;. Sa se afle: a. reprezentarea ciclului in coordonate (p,7) si (VY b. parametrii starilor 2, 3, 4 in functie de parametrii pi, Vi, T: ¢. suma caldurilor schimbate de gaz cu mediul pe ciclu gi sa se interpreteze rezultatul 27. Un gaz considerat ideal sufera transformarile ciclice din figura 1.3.17. Stiind ca in transformarea 1-2 gazul nu schimba cu mediul extern energie sub forma de caldura si ca exponentul adiabatic este y=3/2, sa se afle: a. raportul ariilor Ao/ Ai b. raportul randamentelor transformarilor ciclice ™m/m ¢. raportul puterilor dezvoltate de masinile termice, daca timpul in care se efectueaza ciclul Fig, 1.4.17 2 este dublu fata de cel in care se efectueaza ciclul 1 ‘ 28. Un gaz ideal avand exponentul adiabatic y=3/2, are volumul Vi=1 L si se afl la presiunea p;=105 N/m?. Gazul este supus urmatoarei succesiuni de transform&ri: 1-2 destindere izoterma pana cand volumul se dubleaza, 2-3 racire izocoré pana cand presiunea starii 3 devine jumatate din presiunea st&rii 2, apoi o izobara urmata de o adiabaté pana la starea initial 1. Sa se afle: a, reprezentarea grafica a ciclului in coordonate (p,V) si (V,7) b. parametrii starii 4 in functie de valorile parametrilor starii 1 ec. lucrul mecanic total efectuat de gaz in decursul acestui ciclu gi randamentul ciclului (V2 = 1,26, In2=0,693) 29. Un mol de gaz ideal monoatomic suferao succesiune de transformri: 1-2 incalzire izocora astfel cA T2=2T;=600 K, 2-3 destindere izoterma pana cand V3=e?V; cu e=2,71, 3-4 racire izocora urmata de o comprimare izoterm4 pana in starea initiala (fig 1.4.18). Sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat de gaz pe un ciclu b. caldurile schimbate de gaz cu mediul extern pe fiecare transformare ¢. randamentul ciclului Fig. 1.4.18 46 30. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y sufera © succesiune de transformari formate din doua izocore si doud adiabate ca in figura 1.4.19 {motorul Otto). Se cunoagte e=V3/ Vi. S& se afle: a. reprezentarea graficd a ciclului in coordonate 7 si (¥N b. randamentul ciclului Fig, 1.4.19 31. Motorul unui automobil functioneazi dupa ciclul Otto in tabelul din figura 1.4.20 sunt indicate: variatia energiei interne AUi2 in cursul compresiei, caldura Q23 primita in urma exploziei amestecului carburant si lucrul mecanic La efectuat de gaz in cursul destinderii acestuia. Sa se afle: a, valorile lipsa din tabel b. lucrul mecanic efectuat de gaz pe un ciclu ¢. randamentul ciclului Procesul ij} Qotk/] | UylkJ) | aus ki] Procesul my | Op (kd) | Ly kd] aU, [kd] 12 ua 12 920 2-3 480 233, 240 _[ 60 3o4 500 34 iI 41 =120 Fig. 1.4.20 Fig. 1.4.21 32. Motorul unui eutomobil functioneazé dupa un ciclu Diesel. In tabelul din figura 1.4.21 sunt indicate pentru un singur ciclu: variatia energiei interne AUi2 in cursul compresiei, céldura Qos primité in urma arderii carburantului injectat, lucrul mecanic 13 efectuat de gaz in cursul destinderii izobare a acestuia si caldura degajata Qs: in exterior in procesul izocor 4-1. SA se afle: a. valorile lipsa din tabel b, exponentul adiabatic ¢. randamentul ciclului 33. Un mol de gaz biatomic parcurge ciclul din figura 1.4.22, Transformarile 2-3 si 4-1 sunt izoterme. Se cunosc t1=27°C, =227°C, pi=2,71-105 Pa, ps=105 Pa si e=2,71. Sa se afle: a. lucrul mecanic efectuat de gaz b. caldurile schimbate de gaz cu mediul extern pe fiecare transformare c. randamentul ciclului 34, Un gaz ideal monoatomic sufera un ciclu Q=0 format din doua izobare si doud adiabate ca in figura 1.4.23 (motorul cu reactie). Se cunoagte c& ps=p:/32. Sa se afle: 4 3 < o Fig. 1.4.23 a. raportul temperaturilor absolute pe destinderea adiabatica 2-3 (T3/T2) b. randamentul ciclului ce. reprezentarea grafica a ciclului in coordonate (V,7) si (p,7) 35. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y sufera Pa 3 © succesiune de transformari ca in figura 1.4.24 Q=0 (motorul Diesel). Se cunoaste raportul de 4 compresie e=Vi/V2, 0=V3/ V2. Sa se afle: ano a. reprezentarea ciclului in coordonate (p,7) si (V,7) 1 b. randamentul ciclului v ¢. randamentul ciclului Carnot care ar functiona Fig. 1.4.24 intre temperaturile extreme 36. Un motor cu reactie este format din doud transformari izobare gi doua transformari adiabate ca in figura 1.4.25. Cunoscand raportul de compresie &=V4/Vi, p=V2/Vi si exponentul adiabatic y; 84 se afle: a. randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme b. randamentul ciclului 37. Un gaz ideal monoatomic executa girul de transformari din figura 1.4.26. Se cunoaste c& V2=6Vi, iar in starea 1 presiunea este pi=105 N/m? gi volumul V;=50 cm’, Sa se afle: a. reprezentarea ciclului in coordonate (V,7) si (p,7) b. randamentul ciclului ce, randamentul unui ciclu Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme 38. Un gaz ideal biatomic executa girul de transform&ri din figura 1.4.27. Se cunoaste ca P2=5pi, iar in starea 1 presiunea este pi=105 N/m? gi volumul Vi\=10 L. Sa se afle: a. reprezentarea ciclului in coordonate (V,7) gi (p,7) b. caldura totala primita pe ciclu ¢. randamentul ciclului Fig.1.4.27 39. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y=1,5 sufera °” 2 succesiunea de transformari redate grafic in figura 1.4.28, Parametrii starii 1 sunt pi=105 N/m? si Vi=1 L. Se cunosc po=4 p; si ps=2 pi. Sa se afle: : a. cdldura totald primita de gaz b. lucrul mecanic efectuat de gaz al ¢. randamentul transformarii ciclice a 7 Fig. 1.4.28 48 40. Un gaz ideal monoatomic evolueazd din starea 1 caracterizataé prin parametrii p\=105 N/m?, Tj, si Vi=3 L in starea 2 printr-o transformare in care presiunea Tact gazului creste direct proportional cu volumul, pana cand volumul de dubleazd. Din starea 2 gazul se comprima 2 izoterm pana la volumul Vi, dupa care revine in starea 1 printr-o transformare izocora (fig 1.4.29). Sa se afle: Bt a. parametrii gazului in starile 2 i 3 in functie de V, v parametrii pi, Vi, Ti : b, caldura primita de gaz in cursul transformarilor Fig, 1.4.29 ¢. randamentul masginii termice care ar functiona dupa acest ciclu, daca ciclul este parcurs in sens invers (In2=0,693) 41. O cantitate de gaz ideal monoatomic cu parametrii primei stari pi, Vi si Va=3Vi suferd urmatoarele transformari: 1-2 0 transformare descrisi de legea p=aV, unde a=const, 2-3 0 transformare izoterma si 3-1 o transformare izobara (fig 1.4.30). Sa se afle: a. parametrii starilor 2 si 3 in functie de parametrii starii 1, pi, Vi si Ti b. reprezentarea ciclului in coordonate (V,7) ¢, randamentul ciclului (In3=1,1) P, 42. Un gaz ideal cu exponentul adiabatic y=4/3 pp suferé sirul de transformari din figura 1.4.31. 7 Stiind c& Vs=8V;, s& se afle in functie de parametrii starii 1, presiunea pi, volumul V; si 4 temperatura 7: a. parametrii starilor 2 si3 b. lucrul mecanic pe ciclu c. randamentul ciclului V, ‘, mm?. Cele doua fire sunt legate in paralel la Ss bornele unei surse cu E=12 V si rezistenta interna r=0,5 Q (fig 2.4.13). Sd se afle: a. rezistenta unui fir metalic Er b. valoarea intensitatii curentului prin circuitul 7 fee = fc 7 ee ig. 2.4.13 principal, daca fiecare din cele doua fire se leaga printr-un fir metalic, fara rezistentd la aceeasi distanta x de capatul din stanga ©. energia disipata prin circuitul exterior, in cazul b., intr-un interval de timp t=2 min 23. In montajul din figura 2.4.14, se cunosc Ri=6 Q, h=1 A, Rs=10 Q, 5=0,4 A, Rs=4 Q, b=0,5 A gi E=13,1 V. Sa se afle: a. valorile rezistentelor Ry si Ro b. valoarea rezistentei Re, astfel ca prin Rs sé nu circule curent e. valoarea rezistentei circuitului exterior, care trebuie legat intre punctele A si B, astfel incat puterea disipaté pe circuitul exterior s& fie maxima, precum gi valoarea puterii maxime 24. In circuitul electric din figura 2.4.15, intrerupatoarele K, si Ko sunt deschise. Se cunosc tensiunea_ electromotoare a sursei E=20 V, rezistenta interna a sursei 2 Q, rezistenta ampermetrului m=1 Q gi rezistentele Ri=2 Q, Ro=4 Q, Rs=2 Q. SA se afle: a. puterea degajata pe rezistenta R3 b. variatia relativa a puterii disipate pe rezistenta Rs la inchiderea intrerupatorului Ki ¢, puterea sursei dupa inchiderea si a intrerupatorului Ke 84 25. O sursa cu tensiunea electromotoare E=30 V si rezistenta interna =10 Q alimenteaz4 doi consumatori R; si Re legati in paralel. Sa se afle: a, raportul rezistentelor R; si Rz astfel ca puterile consumate de acestea sa fie egale b. valorile rezistentelor Ri si R2 pentru ca puterea debitaté de sursa pe circuitul exterior s4 fie maxima in condifiile de la punctul a., precum gi valoarea maxima a acestei puteri ce. energia electric disipata de cea de-a doua rezisten{aé intr-un timp 30min 26. La bornele unei surse de tensiune continua se conecteaz& pe rand rezistentele Ri=4 Q si Ro=9 Q, astfel cA acestea degaja aceeasi cantitate de energie in acelasi interval de timp. Sa se afle: a. rezistenta interna a sursei b. puterea sursei, daca tensiunea electromotoare a acesteia este E=60 V si la bornele ei se leaga un rezistor cu R=14.Q ¢. randamentul circuitului in conditiile punctului b. 27. La bornele unei surse cu tensiunea electromotoare E gi rezistenta interna r se leagd un consumator cu rezistenta variabila. Cand tensiunea pe reostat este U\=40 V sau U2=90 V puterea disipata pe reostat prin efect Joule are aceeasi valoare P=100 W. Sa se afle: a. rezistenta interna a sursei b. tensiunea electromotoare a sursei ¢. valoarea tensiunii la bornele reostatului pentru care puterea disipata in acesta este maxima gi valoarea acestei puteri 28. O sursa alimenteaza circuitul din figura 2.4.16. Se cunoaste intensitatea indicaté de ampermetrul ideal 0,9 A, rezistenta interna a bateriei =0,4 Q si valorile rezistentelor din circuit R\=30 Q, R2=24 Q, Rs=50 Q, Ra=40 Q si Rs=60 Q. Sa se afle: a, tensiunea la bornele sursei b. puterea sursei ec. bilantul puterilor Fig, 2.4.16 29. Se utilizeazd douad surse cu tensiunile electromotoare E\=6 V gi E,=24 V gi rezistentele interne egale =2 Q. Sursele se leaga in antifaza si la bornele lor se leag& un bec pe care sunt inscrise valorile P=4 W gsi U=4 V. Sa se afle: a. rezistenta becului b. daca becul va functiona? ¢. puterea si tensiunea care trebuie s4 scrie pe bec, daca rezistenta acestuia este aceeagi ca la punctul a., pentru ca acesta s4 functioneze la parametrii nominali 85 30. Trei consumatori care au puterile Pi=40 W, P,=60 W, P3=100 W si aceeagi tensiune U=110 V. Sa se afle: a. prin care consumator trece curentul cu intensitatea cea mai mare in timpul function4rii sale normale? b. lungimea firului metalic din care este confectionat cel de-al doilea consumator, daca firul are la temperatura de functionare sectiunea S=0,3mm? gi rezistivitatea p=36,3-10-7 Qm ¢. modul in care trebuie grupati cei trei consumatori, astfel incat ei s& functioneze normal cand la bornele grupdrii este aplicaté tensiunea U'=220V si s& se justifice raspunsul 31. La o sursé de tensiune U=220 V se 40W A 60W conecteaz& patru becuri cu puterile inscise pe soclurile lor (fig 2.4.17). Sa se afle: a. intensitatile prin cele doua ramuri b. rezistentele becurilor 60w B O4W c. tensiunea indicata de un voltmetru ideal conectat intre punctelele A si B U=220V Fig, 2.4.17 32, Sursa de tensiune E=24 V gi rezistenta interna r=5 Q alimenteaza circuitul electric din figura 2.4.18. Rezistentele electrice au valorile R\=Rs=47 Q gi R.=R3=23 Q. Sa se afle: a. tensiunea electrica intre punctele B si D b. energia electric disipata in circuitul exterior intr- un interval de timp A®10 min ¢. valoarea rezistentei electrice a circuitului exterior, care trebuie conectata intre punctele A si C pentru ca puterea disipata pe circuitul exterior sA fie maxima gi valoarea acestei puteri maxime Eyr 33. In circuitul din figura 2.4.19, becurile lumineaza normal la puterile nominale Pi=10 W si respectiv P,=24 W, cand sunt parcurse de curentii electrici cu intensitatile f=0,5 A gi respectiv b=0,6 A. Utilizandu-se o sursd cu tensiunea electromotoare E=63 V_ si rezistenta intend re3 Q gi un potentiometru se asigura alimentarea becurilor la Er parametrii nominali. Sa se afle: Fig. 2.4.19 a. rezistenta potentiometrului R b. intensitatea curentului electric din conductorul AC si s& se precizeze sensul acestui curent ¢. valoarea rezistentei interne a altei sursei, pentru ca puterea disipata de aceasta sursa pe circuitul exterior sa fie maxima 86 34, Doud consumatoare functioneazi la parametrii nominali Ui=100 V, P,=500 W, Un2=50 V gi P2=100 W. Se alimenteaz& ansamblul celor doua consumatoare legate in serie la o tensiune U=250 V. Sa se afle: a. modul de legare a unor rezistente pentru ca ambele consumatoare sd fuctioneze la parametrii nominali b. valorile rezistentelor de la punctul precedent ¢. puterea total consumata de rezistentele introduse 35. La bornele unei baterii cu tensiunea electromotoare E=24 V si rezistenta interna r=0,5 Q se leaga un rezistor cu rezistenta R=1,9 Q, in serie cu un montaj paralel de doua becuri. Primul bec consuma o putere P;=24 W, iar al doilea consuma o putere P,=36 W. SA se afle: a. intensitatea curentului electric prin baterie b. rezistenta echivalenta a gruparii de becuri ¢. raportul dintre puterea circuitului exterior si puterea totala a bateriei 36. In circuitul prezentat in figura 2.4.20, puterea jE debitaté de sursa in circuitul exterior are aceeasi valoare atunci cand intrerupatorul K este deschis sau R, inchis. Cunoscand R:=3R2 gi Ro=2 Q, sa se afle: R. K a. rezistenta interna a.sursei, in aceste conditi an b. de cate ori se maregte puterea disipata in interiorul sursei prin inchiderea intrerupatorului K? Fig. 2.4.20 ¢. valoarea pe care ar trebui sa aiba rezistenta interna a sursei, astfel incat aceasta si debiteze o putere maxima in circuitul exterior, atunci cand intrerupatorul K este inchis U, 37. Pentru reglarea tensiunii pe o sarcinad R se ‘ utilizeazd montajul din figura 2.4.21, in care sarcina R si potentiometru au aceeasi rezistenta electrica R, iar —Je tensiunea de la intrarea in circuit este Uo. SA se afle: "eT a. intensitatea curentului prin portiunea MC a as rezistorului potentiometrului cand cursorul C se afla la mijlocul acestuia Fig. 2.4.21 b. raportul dintre puterea dezvoltaté in sarcina si puterea dezvoltata in circuitul exterior cand cursorul ramane la juméatatea_ rezistorului potentiometrului ce. fractiunea f=Ruc/Rvc in care cursorul C trebuie s& imparta rezistenta potentiometrului astfel incat tensiunea pe sarcina sa fie Uo/2 38. La bornele unei surse de tensiune cu rezistenta internd m4 se leaga un rezistor cu rezistenta variabi Cand intensitatea curentului din circuit are valorile h=4 A si respectiv h=36 A, puterea disipata prin efect Joule in cele doua rezistente are aceeagi valoare P. Sa se afle: a. raportul rezistentelor Ri/Re b. tensiunea electromotoare a sursei c. valoarea puterii disipate P 87 39. O sursa cu tensiunea electromotoare E=10 V gi rezistenta interna =5 Q debiteaza un curent electric pe o rezistenta R. Sa se afle: a. valoarea energiei electrice printr-un rezistor R=15 Q, intr-un interval de timp de =3 h b. valoarea lui R pentru care tensiunea la bornele sursei este £/5 ec. valoarea randamentului transferului de putere in circuitul exterior in conditiile punctului b. d. valorile lui R in functie de r, pentru care puterea debitatd in circuit reprezinta 0 patrime din valoarea corespunzatoare a puterii maxime pe care 0 poate debita sursa pe circuitul exterior 40. Fie circuitul din figura 2.4.22, in care se Er cunose R240 Q, R3=120 Q, rezistenta interna a sursei 5 Q, iar voltmetrul ideal indicd Re a U;=90 V. Puterea consumata pe circuitul + extern este P=300 W. SA se afle: Ry a. intensitatea curentului electric care strabate sursa tt Ww) b. puterea sursei ¢. randamentul transferului de putere Fig. 2.4.22 41. Se conecteaza la aceeasi sursA de tensiune U pe rand o rezisten{a Ri si apoi o rezistenté Rp. Rezistenta Ri degaja o cantitate de caldura Q intr-un interval de timp t=20 min, iar rezistenta Re degajA aceeasi cantitate de caldura Q intr-un interval de timp %=30 min. SA se afle: a. timpul in care cele doua rezistente legate in serie gi conectate la aceeagi sursa& de tensiune U degaja impreuna aceeagi cantitate de caldura QO b. timpul in care cele doua rezistente legate in paralel gi conectate la aceeagsi sursa de tensiune U degaja impreuna aceeasi cantitate de caldura Q c. rezistenta Rj), este obtinuta dintr-un fir metalic de aluminiu cu lungimea t=1 m, sectiunea S=1 mm?, densitatea d=2700 kg/m’, caldura specifica c=1100 J/kgK, rezistivitatea la t=0° C, po=3-10-8 Qm, coeficientul termic al rezistivitatii a=4-10 K-! si temperatura de topire t=650°C. Cunoscand temperatura mediului in care se lucreaza, t;=20° C si pierderile de caldura 10%, firul poate suporta un curent cu intensitatea F10 A, timp der =3 min, fara sA se topeasca, daca se neglijeaza dilatarea firului? 42. La bornele unei surse cu tensiunea electromotoare E=22 V si rezistenta interna r=1,1 Q se leaga ca in figura 2.4.23, ansamblul de rezistoare ce rezistentele Ri, Ro, Rs gi R. Rezistenta circuitului conectat la bornele A gi Bale sursei este egal cu R. Puterea in rezistorul R din circuit este P=27,5 W. SA se afle: Fig, 2.4.23 a. valoarea rezistentei R, stiind cA puterea furnizaté de baterie in circuitul exterior este maxima b. valorile intensitatilor curentilor prin fiecare rezistor 88 ¢. valorile rezistentelor R; si R2 in functie de valoarea rezistentei R3, precum gi domeniul in care poate lua valori rezistenta R3 d. lungimea € si sectiunea S a conductorului rezistorului R, stiind c& in intervalul de timp =10 s, rezistenta creste cu f=0,5%, in conditiile in care puterea Pnu se modifica gi se neglijeazi pierderile de caldura spre exterior, iar initial temperatura rezistentei R a fost \=0°C. Se cunosc rezistivitatea materialului din care a fost realizata rezistenta R, p=2-10°% Q m, coeficientul termic al rezistivitatii a=4-103 K-!, densitatea d=8900 kg/m? si caldura specifica c=400 J/KgK 43. Un circuit este alcdtuit din noua rezistente egale r, care formeaza laturile unui hexagon gi diagonalele care pleaca din acelagi varf, conform figurii 2.4.24. Circuitul este alimentat de o sursd cu tensiunea electromotoare E=110 V gi cu rezistenta intern r=2 Q, printr-o rezistenté R=7 Q. Se cunoaste ca circuitul exterior absoarbe de la sursa o putere P=968 W. SA se afle: a. intensitatea curentului care stabate sursa si puterea consumata in laturile hexagonului b. tensiunea Ucn gi valoarea unei rezistente r c. intensitatile curentilor care trec prin toate laturile hexagonului Fig. 2.4.24 44, Fie circuitul din figura 2.4.25, in care se cunosc E=120 V, 1 Q, Ri=19 Q, Ro=20 OQ. SA se afle: a, valorile rezistentei X, pentru ca puterea disipata pe aceasta sa fie P-80 W b. tensiunea intre punctele A gi Bin cele doua situatii ©. raportul puterilor sursei in cele doua situatii R, ol rad Fig. 2.4.25 45. In circuitul din figura 2.4.26 se cunosc valorile rezistentelor electrice Ri=2,5 Q, R:=7,5 Q si Ra=1 Q. Intensitatea curentului inregistrat de ampermetru are valoarea =1 A cand comutatorul K este deschis, respectiv valoarea h=0,8 A cand comutatorul K este inchis. Sa se afle: a. valoarea rezistentei R, daca in cazul in care comutatorul K este deschis energia dezvoltata de aceasta in timpul Af10 min are valoarea W=1,5 Wh b. puterea disipata de rezistorul R; in cazul in care comutatorul K este inchis ¢. randamentul circuitului electric in conditiile punctului b. Fig. 2.4.26 89 46. Un receptor de energie electrica cu puterea P=100 W este conectat prin intermediul a doud conductoare la o retea de curent continuu, cu tensiunea U=220 V. Receptorul este un rezistor cu rezistenta R, a cdrei marime poate fi variata. Pentru o valoare unica a rezistentei electrice a receptorului se obtine o singura valoare P a puterii receptorului. Sa se afle: a. rezistenta electric a conductoarelor de legatura b. valoarea intensitatii curentului electric prin receptor in conditiile punctului a. c. valoarea intensitatii curentului electric prin receptor, daca conductoarele de legaturA au rezistenta de trei ori mai mare decat cea determinata la punctul a. 47. Fie circuitul electric din figura 2.4.27, in care sursele sunt au tensiunile electromotoare E,=6 V si F2=24 V si rezistentele interne ri=0,2 Q si r2=0,8 Q. Se leaga la bornele celor doud surse o rezistenta R=3 Q si o grupare de trei rezistente identice R. Sa se afle: a. tensiunea Usa b. raportul dintre energia disipata in circuitul exterior gi energia totala dezvoltata de cele doua surse in acelasi interval de timp ce. caldura degajata in gruparea paralel a celor trei rezistoare intr-un interval de timp #5 min Fig. 2.4.27 48, In montajul din figura 2.4.28 se cunosc E£i=4 V, E,=6 V, n=0,25 Q, m=1,5 Q, Ri=2,5.Q, Ro=1 OQ, R=3 2. SA se afle: obtinem a. puterea electrica totald debitata de sursele de tensiune b. caldura degajata de circuitul exterior intr-o ora c. rezistenta circuitului exterior pentru ca puterea disipata in acesta s& fie maxima gi valoarea acestei puteri 49. La bornele unor surse identice legate in paralel fiecare cu tensiunea electromotoare E=60 V gi rezistenta interna m2 © se leaga rezistentele ca in figura 2.4.29. Se cunosc Ri=5 Q, Re=20 Q si R. Rezistenta R, degaja in timpul 10 min, o cantitate de caldura Q=12 kJ. Sa se afle: a, intensitatea curentului care circula prin rezistenta R b. caldura degajata de rezistenta R in acelasi timp t Er ¢. puterea electrica totala debitata de sursele de tensiune Fig. 2.4.29 90 50. Fie circuitul electric din figura 2.4.30, in care se cunosc £\=6 V, E2=4 V, Ri=2 Q si Ro=4 Q. Se neglijeaja rezistentele interne ale surselor. Sa se afle: a, puterea dezvoltata de rezistorul R2 b. caldura degajata prin efect Joule de cele douad rezistente intr-un timp t=5 min ¢. puterea electrica totala debitata de sursele de tensiune 51. Se considera circuitul electric din figura 2.4.31 in care se cunosc R=8,8 Q, Ri=4 Q, R2=6 Q, rezistenta ampermetrului Ra=2 Q, Ei=6 V, n=2.Q, Fa=9 V si =3 Q. SA se afle: a. energia disipata prin efect Joule de rezistorul Rin timpul Af@10 min b.tensiunea electromotoare a primei surse, daca curentul electric prin aceasta sursd se anuleaza 52. Circuitul electric din figura 2.4.32 confine doud Fig. 2.4.31 ¢, puterea electricé dezvoltata de portiunea de circuit alcdtuita de cele douad rezistoare Ri si R2, daca sursa de tensiune E este scoasa din circuit surse identice avand fiecare _ tensiunea electromotoare E=36 V si rezistenta interna ~=1,8 Q si trei rezistori avand rezistentele electrice Ri=7 Q, Re=3 Q gi R3=6 Q. Sa se afle: a. cdldura disipata prin rezistorul R3 in timpul AtSmin b, puterea electrica consumata in circuitul exterior ¢, randamentul circuitului electric 53. Fie circuitul electric din figura 2.4.33. Se cunose r1=2 Q, E2=36 V, m=4 Q, Ri=8 Q, R2=36 Q, R:=80 Q gi valoarea intensitatii indicate de ampermetrul ideal h=0,5 A. Sa se afle: a. puterea electricd disipata de rezistorul R2 b. intensitatea curentului electric prin rezistorul R3 ¢. energia electricé consumata de rezistorului R; in intervalul de timp Af20 min d. valoarea tensiunii electromotoare FE; ha A 54. In circuitul electric a cérui schema este redata in | figura 2.4.34 se cunosc Ri=Ro=Rs=Ri=4 Q, E:=12 V si E,=8 V. Neglijand rezistentele interne ale surselor, sa se afle: a. tensiunea electricd intre punctele A si B b. puterea electrica disipata pe rezistorul Ry ce. caldura degajata prin efect Joule de rezistorul R) in 91 Er Fig. 2.4.32 Eun Ear py Rt Ea Ro Fig. 2.4.33 Ei B3 ze 8 Ry Ry Le Fig, 2.4.34 timpul Af10 min 55. Pentru circuitul din figura 2.4.35 se cunosc E\=6 V, n=1 Q, E=8 V, m=1 O, Ri=2 Q, Ro=4 Q, Rs=6 Q. SA se afle: a. valoarea intensitatii curentului electric prin rezistorul Rs En b. energia electricd disipata pe rezistorul R; in timpul 4&5 min En R, c. puterea electrica disipata pe sursa Ey Fig. 2.4.35 56. Fie circuitul din figura 2.4.36, in care se cunose E;=10 V, n 1 Q, Rr=4 Q, Re=2,5 2 gi Rv=2Q., Puterea electricd a becului este P=8 W. Sa se afle: a. intensitatea curentului electric care trece prin bes aa Ef 5,8 b. valoarea tensiunii electromotoare Ez c. puterea electrica disipata pe Ri Fig. 2.4.36 57. Fie circuitul din figura 2.4.37, in care tensiunea electromotoare a sursei E)=2 V, iar rezistorii au rezistentele Ri=Rs=1 Q gi Ro=Ra=2 Q. Puterea disipaté pe rezistenta R, este Ps=2W. Se considera neglijabile rezistentele interne ale surselor. Sa se afle: a. intensitatea curentului prin fiecare rezistor b. tensiunea electromotoare a sursei Ez c. puterea sursei Ej; 58. Montajul electric din figura 2.4.38 contine rezistorul cu rezistenta R, ampermetrul cu fa, ty I, rezistenta Ra=1 Q, rezistentele R\=2,5 Q, Ro=7,5 Q Rs ‘ gi Rs=3 Q. Sursele electrice sunt ideale si au R tensiunea electromotoare E\=2 V gi rezistentele : interne neglijabile. Cand comutatorul K este * R deschis, ampermetrul indic& valoarea 1 A, iar - ‘K energia dezvoltaté in rezistorul R in timpul 10 min este W=1,5 Wh. Sa se afle: Fi . ig. 2.4.38 a. tensiunea electromotoare E b, intensitatea indicataé de ampermetru cand comutatorul K este inchis c. puterea electrica dezvoltata in rezistorul R; cand comutatorul este inchis 92 59. O sursa electricA cu tensiunea electromotoare E=24 V Eat si rezistenta interna r=0,5 Q, legata in serie cu un reostat, incarcd doud acumulatoare legate in paralel la bornele a si b ca in figura 2.4.39. Fiecare acumulator are tensiunea Exh electromotoare Eo=12 V gi rezistenta interna m=2 Q, iar intensitatea curentului electric printr-un acumulator este h=2 A. Sa se afle: b a a. rezistenta electricd R a reostatului R b. puterea dezvoltatd de sursa tH ¢. puterea disipata prin efect Joule in intregul circuit Ean d. bilantul puterilor 60. Fie circuitul electric din figura 2.4.40. Se cunose £)=12 V, Es=3 V, n=2 Q, n=1 Q, r=3 Q, Ri=16 Q, Re=9 Q si valoarea intensitatii indicate de ampermetrul ideal =0,25 A. Sensul curentului electric 4 este indicat in figura. Sa se afle: a. puterea electricd furnizata de sursa E3 b. valoarea tensiunii electromotoare Ez c. energia consumaté impreuna de cAtre rezistoarele Ri si Re in timpul At=20min Fig. 2.4.40 61. In figura 2.4.41 se cunose n=r3=1 Q, m=0, Fire oes E\=6V, £3=30 V, Ri=R3=8 Q gi R2=5 Q. Intensitatea curentului electric prin rezistorul R3 are valoarea 4=3 A. SA se afle: a. energia electricé consumata de rezistorul Rs in intervalul de timp Af=5 min b. valoarea tensiunii electromotoare Ey c. puterea totald disipata pe rezistoarele Ri, Ro gi Ra Fig. 2.4.41 1, I, V, E=3 V au iL 62. Se considera montajul electric din figura 2.4.42, in care sursele Ej=. rezistentele interne r=r3=2 Q gi m=1 Q, iar R=4Q. Sa se afle: a. intensitatile curentilor prin cele trei laturi ale circuitului b. puterea disipata pe toate rezistentele din circuit ce. puterea totala a surselor si sA se interpreteze Fig. 2.4.42 rezultatul obtinut 93 63. Cu ajutorul a trei surse de tensiune cu t.e.m. E\=6 V, E:=10 V si E3=20 V gi cu rezistentele i 12 Q, m=0,2 Q si r=0,4 Q, se R, alimenteaz& rezistentele din figura 2.4.43. Se R, |e R, cunosc Ri=19,8 Q, R2=5,8 Q, R10 Q si RH=9,6 Q. SA se afle: 7; a. intensitatile curentilor prin cele trei laturi ale ols |B circuitului b. puterea disipata pe toate rezistentele din . circuit Fig. 2.4.43 ¢. bilantul puterilor 64. Cu ajutorul a opt surse identice cu tensiunea electromotoare E=4 V gi rezistenta interna 8/15 Q se formeaz& urmatorul montgj: trei surse se leaga in serie, restul de surse se leaga tot in serie si cele dou grupari astfel formate se leagé in paralel. Cu ansamblul astfel format se alimenteazA un reostat cu cursor. Sa se afle: a. valorile tensiunii si a rezistentei interne ale sursei echivalente, care ar inlocui cele opt surse b. valoarea rezistentei reostatului, astfel incat prin ramura cu trei surse sa nu circule curent electric c. in ce domeniu trebuie sa fie cuprinsa rezistenfa reostatului, daca reostatul este alimentat de o singur& sursd cu parametrii E si r, astfel incat puterea disipata de reostat sA fie mai mare decat E2/87? 65. Fie circuitul electric din figura 2.4.44, in care rezistenta R=4 Q se leaga in paralel cu doud 4h baterii de acumulatoare. Prima baterie este ¢ a formata din n;=8 elemente legate in serie, iar a at doua din m=5 elemente legate tot in serie. T Elementele celor doua baterii sunt identice, fiecare avand tensiunea electromotoare E=2 V_ gi rezistenta r=0,2 Q. Sa se afle: a, intensitatile curentilor prin fiecare latura b. valoarea rezistentei R, daca intensitatea curentului Fig. 2.4.44 prin ramura cu m acumulatoare se anuleazé ¢, valoarea rezistentei R, astfel inc&t puterea disipata pe circuitul exterior si fie maxima si valoarea acestei puteri 66. Se utilizeazd un numar N=20 surse identice cu care se realizeazd o baterie prin gruparea lor in n=5 ramuri identice (figura 2.4.45). Fiecare sursd are tensiunea electromotoare E:=3 V_ gi rezistenta interna 7:=0,1 Q. Circuitul exterior este format din rezistoarele cu rezistenta Rij=2 Q, Roe=3 Q, R=4,72 Q. SA se afl a, intensitatile curentilor electrici prin rezistoare si in ramurile bateriei 94 Fig. 2.4.45 b. puterea degajata de rezistenta Ro ¢. randamentul transferului de putere 67. O sursd cu parametrii R si rdisip& pe un rezistor o putere P. Legand in serie cu sursa daté o sursa identicd cu prima, puterea disipata pe rezistor cregte cu f=44%. Conectand in serie cu primele doua surse incé o surs& identicd cu ele, de cate ori va creste puterea disipatA pe rezistor comparativ cu puterea disipata de prima sursa P? 68. Se constatd cd la legarea serie sau paralel a n=4 surse identice pe acelasi rezistor se disipA aceeagi putere P=160 W. Ce putere va disipa o singura sursa pe acelagi rezistor? 69. Se transmite de la o sursa de tensiune Up=220 V pe doua linii de transport fiecare cu lungimea =100 m o putere P=60 W la un consumator. Pierderile de tensiune pe linii sunt “0,1. Cunoscand rezistivitate p=10-7 Qm a metalului din care este confectionata linia, s& se afle diametrul sectiunii minime a conductoarelor de linie. 70. Se transporta energie electricd pe doua linii de transport fiecare cu lungimea €=100 m, confectionata dintr-un conductor cu rezistivitatea p=10-7 Qm, Intensitatea curentului care revine unitatii de sectiune a conductoarelor este j=10° A/m?, iar pierderile de tensiune pe linie sunt f=0,1. Sa se afle tensiunea sub care este transmisa energia electrica. 71, Doud acumulatoare au tensiunile electromotoare identice. Primul acumulator poate furniza unui circuit exterior o putere maxima P;=30 W, iar cel de-al doilea P2=10 W. Sa se afle puterea maxima pe care gruparea acumulatoarelor o flirnizeaz& circuitului exterior, daca acumulatoarele sunt legate in: a. serie b. paralel 72. Un acumulator legat la un rezistor exterior are randamentul de utilizare 7, =40%, alt acumulator, legat la bornele aceluiasi rezistor, are randamentul de utilizare 77,=60%. SA se afle randamentul de utilizare a gruparii, daca se conecteaza acumulatorii la bornele aceluiasi rezistor in: a. serie b. paralel 95 1.1. Notiuni termodinamice de baza_ 1, a) Pentru a afla numarul de molecule continute in masa m, calculam numéarul de moli. Stiind c& in fiecare mol de substanta numarul de molecule mn este N, ~6,023-1023 molecule, atunci: VN = N, ‘v=N.,‘— =4-1025 molecule. u b) Cunoscénd masa molara si stiind cA intr-un mol se aflé N, molecule, atunci: 4 = N, +m) => masa unei molecule este: m, = i = 5-10-26 kg. 4 c) Presupunem ca moleculele sunt distribuite uniform in incinté gi ocupa fiecare cate o “cAmarufta” cubicd identicd. Latura acestui cub reprezinta distanta medie dintre cele doud molecule din incinta. Consideram un mol de gaz in condifii normale. Volumul ocupat de acest mol este volumul molar V,, 22,41 L. Cum intr-un mol se afl N, molecule, atunci volumul unei cémArute cubice aferente unei molecule este: 3 =e = 3,33-109 m. . Vv 2. a) Aplicdém ecuatia termicd de stare: pV =vRT > v= 770.645 moli, deci cantitatea de substan{é se exprima cu ajutorul numarului de moli. b) Stiind ci “= Nymo (rezolvare 1.b.) rezulté cd masa moleculei de apa: m, =-H- ~2,99-1025 kg. Cunoscénd cA unitatea atomicd de masa 4 lu = 1,67:10-6 kg , exprimam masa -moleculei de apa cu ajutorul unitatii i i. Ht = a fi ™ atomice de masa, adicA calculam masa moleculara relativa m= 218. u Observam ca masa moleculara relativa este numeric egala cu masa molara. ¢) Aplicam ecuatia termica de stare in starea finala : pV =vRT'> p'= ae = 3p=6-105 N/m? 3. a) Aplicdm definitia masei molare: mee Fm, + my _ ey + Hav. + 3¥3 ™ yy Wty ty y ty, ty N 2N 3N cum Yj = Ny ;y= Ne =2v, gi v3 “Ny = 3y,, obtinem: 96 HM +2u-y, +3ny v, + 2v, +3y, by mm, = my + mg + ms = [yy + HaVv2 + HyV3 = 14u-v = 14Ny/N,. Hy =2,33 wu. ¢) Aplicém ecuafia termica de stare: pV = v R(t + 273) , unde: 6y,R(t+273)__6N Vp =V, +, +V; =6y, => V= . pn, RE +273). 4, a. Numérul total de molecule din amestec este: m, N=N,+N,=(,4¥2)N, = (m= + mae), =6,023:102 molecule te | HNe b. Cum masa unei molecule de neon este mone=Hne/ Na gi a unei molecule de heliu movte=piie/ Na=>raportul celor doud mase: ale moleculelor este. mMone/Mowe= Une/ Utie=5 : : My +m, c. Densitatea amestecului este p = —"——“¢ =2 kg/m3 1 d. Aplicdm ecuatia termica de stare: p(V, +V,)=(v,+v,)RT > p= (2 mse ty, +V,)=2,493-105 Pa Hie Bre Th = Mure ¥ Mine. _Mne* ™ne__ 7,9 gi mol eH, = Yi Vet ¥ ne Me! te + tne! Meve 5. a. NumArul de moli continuti in masa de apa este v=m/ Hyg Cam molecula de apa contine doi atomi de hidrogen gi unul de oxigen masa tmolara a apei este numeric egala4 cu masa moleculara relativa, astfel ca: Hag = 2M, + Mo => Hapa 18 g/mol. Obtinem v ~ 55,55 moli b. Molecula de sare de bucatarie contine un atom de clor si unul de sodiu, astfel C8 Lyycy = yy + Mey =57 g/mol, astfel cA numarul de molecule continute in masa de sare de bucatarie este N = N,m/ pyc, ¥ 1,056-1025 molecule : e. Molecula de azot contine doi atomi identici de azot, astfel ca Hy2 = 2m, =28 g/mol. Masa de azot continuta intr-un volum V aflat in condifii normale de presiune si temperatura este m= [ly Vy. = HyaV IV, => m=1,25¢ 97 6. a. Cum vo2=N/Na=3 moli, atunci masa oxigenului din balon este m=v02=96 g, iar densitatea acestuia este p=m/ V=1,155 kg/m vRT b. Pe baza ecuatiei termice de stare, obtinem p= TT =9,6-104 Pa c. Concentratia volumica a moleculelor din butelie, dupa introducerea unei mase de heliu my. este n=N/V, unde M reprezinté numarul total de molecule. Astfel c&é M=N+Nue, cu Nite=mieNa/ Ure 42,161-1023 molecule de heliu. Obtinem n= 7,248-1025 molecule/m$ mM _ Mie + Mor d. Masa molaré a amestecului de gaze este 4, = » unde Vv, Vite ts Vor Vie=Mte/PHe=7 moli. Obtinem pm=12,4 g/mol 7. a. Numérul de moli de azot din compartimentul A este Vy=m/ My, = PV I fy, =0,1 mol b. Numéarul de molecule de aer din compartimentul B este N=Nam/ peer ® 2,077: 1022 molecule ¢. Masa de oxigen din compartimentul C este mc=Nyo2/Na®2,125 g d. Dac& se inlatura peretii desp&rtitori gazele se amestecd astfel cA masa Vy, tM + Uo V, te Huu, FF HoVo, » unde Vv, Vy, tm! My, +Vo, Vo2"Na/Na*0,066 moli. Obtinem pm 29,625 g/mol m, molaraé a amestecului este 4, = 8. a) Aplicém ecuatia termicd de stare: pV =v,RT => p= RF 212-106 Pa b) m= wv, = 112g. ¢) Utilizim pentru amestecul format ecuatia termicd de stare in starea finala: p,-V =v,R(T + AT) =(v, +¥, +¥,)R(T +AT) > b= (v, +¥, +¥3)R(T + AT) =4,8:106 Pa, Vv 9. a) Aplicim ecuatia termicd de stare in starea initial: pV =vRT, = V = RD 09,70 1, Pi b) Din grafic observam cA transformarea gazului este izocora, deoarece V =ct. Din ecuatia termicd de stare pV =vRT > p_vVR = P : 2 = =ct=> = =ct=> ecuatia transformarii izocore. Ty ct Astfel 2. = P27, = Ph 37 -o00K. 7 1, Pi Fig. R 1.1.1 98 ce) Reprezentéam transformarea in (V, 7) si (p, 7) (fig R 1.1.1 gi R 1.1.2), In (p, 7) transformarea izocora este o dreaptd care trece prin originea axelor de coordonate, deoarece presiunea gazului si temperatura lui absoluté depind direct proportional una de cealalta. m 10. a) Prin definitie /) “yy : ¥ Fig. R1.1.2 m _ mR, put Cum pV, =VvRT, =— RT, => Vi = = 9, = So & =1,28 ke/m°. py, [ree wp RT, 8/ b) Aplicém legea transformarii izocore intre starea initiald si starea finala a Pooon =P nas sy , deoarece p= p,(1+f). Aflam cu cat la sutd se modificd temperatura absoluta a gazului: hese ae =40 %, deci temperatura absolut creste cu 40 %. T, 1 c) Prin definitie concentratia volumicd de molecule reprezinta raportul dintre numéarul de molecule N dintr-un volum V si marimea acestui volum: py PY N,P, n=—>. N=N,v=N,-— =f =a V cum F ART, ° deoarece v= Rn RT, —_—=> n= 2,41-1025 molecule/m3. 11. a) Impunem conditia de echilibru pistonului, astfel cd rezultanta fortelor este nuld. Asupra pistonului actioneazd greutatea lui gi doua forte de presiune exercitate de gazul din cilindru si de aerul din afara (fig R 1 1 3). F,=F,, +G=> pS=pS+mg> P= pot 7B =2:108 N/m?. b) Aplicam ecuatia de stare pentru gazul din cilindru in starea Fig R 1.1.3 initiala, tinand cont ca V = Sh > pSh = vRT, > nas 23 cm. c) Deoarece pozitia pistonului nu se modificd, volumul gazului ramane acelasi. Putem considera c& intre starea initiald gi cea finala gazul suferé o transformare izocora, astfel ca: aoe Cum 1, =27,> p,=2p,> 1 2 m+ Am m, m+ Am Po ree (Po +), deoarece Pam ppt Om iar cu Am ee am notat masa . suplimentara adaugaté pe piston. Obtinem: fe & 12. a) Calculam presiunea din butelie utilizand ecuatia termica de stare: mkt = 408 Pa. wv : pV =vRT =" RT=> p v7 b) Transformarea gazului de butelie este izocora, astfel ca ae 7 =>T= . Cum diferenta dintre presiunea la care explodeaza peretii buteliei gi cea exterioara este Ap, aflaém presiunea la care explodeaza butelia: Ap = p, — Py > Pp, = AP+ Py > T, = P+ PIT 1000 K. ce) Prin disocierea unei molecule biatomice apar a atomi de oxigen rezulta c& prin disocierea.a N molecule se vor obtine: N,.,4; =2N.Cum N=Nqv= Ny Nom, =2N j= %24,092:102 H Hu 13. a) Deoarece cu cresterea temperaturii densitatea . m ramane constanté gi POT inseamna ca V=ct, deoarece masa hidrogenului nu se modifica. Transformarea gazului este izocora. Reprezentarea in (p, T) este o dreapta care trece prin origine (fig R 1.1.4). Fig. R 1.1.4 ae y, Pa b) A ==>. Cum pV, =vRT, > vat = p, = 5 ~0,66 kg/m’. ) % Vv ah ' RT, A RT, 8 / mm: RT, c) In starea final&: V, =V, =~“! =3 Li T, = 3T, =900 K. Pi : Cum legea transformarii izocore este: 7 = 1 P2=24,93-105 Pa. 14. a) Aflam volumul initial utilizand ecuatia termica de stare: mRT, PY, = RT, = TERT, = V = © 12,465 L. Py Vow Vaey, b)Din pV =vRT => = vA wet, Legea transformarii izobare | = 2. Cum P ot VT; V,=V,(\-f)=> Tr = =O Mi-240 K. Po) yas, m Cc => seam PY a V, 1-F 15, a. Numérul de moli din recipient este v=m/=25 moli b. Numarul de molecule din unitatea de volum este n=N/Vi=Nav/Vi, unde volumul gazului este V, = VRT/ p =>.n= N,p/ RT ~4,83-1025 molecule/m c, Aplicim conservarea numarului de moli pentru sistem gsi obtinem A PV +¥2) numarul de moli din recipiente: v,;=v,+Vv,. Cum vy, Scere V, vy, a giv, 2 obtinem p,(V,+V,)= pV, + pV, => 7 Py =(p+3p,)/4=1,25-105 N/m? ae ’ VRT, 16. a) Pe baza ecuatiei termice de stare: pV, = vRT, => p= oye 1 N N° RT, - Va Die ® 12,465-10° Pa, iar masa gazului este > p= N, Nal, N m= pV = p— =28¢ Na b) Deoarece volumul gazului depinde direct proportional de temperatura Vy Vy, absoluta a acestuia, transformarea gazului este izobara, astfel cA 7 i T i 2 VT, Cum T, = 47, >V, , Be ay,= =8L. 1 ce) Reprezentarile Bae sunt figurile R 1.1.5 si R 1.1.6: Fig. R 1.1.5 Fig. R 1.1.6 t Fig. R 1.1.7 17. a) Deoarece curba densitatii in functie de temperatura absoluta este o hiperbola echilatera, inseamna cA densitatea gazului variazd invers proportional cu temperatura absoluté, astfel ca pT=ct. Cum 101 + Vv p= 2 > wer =ct>S= me ct rezulté c&é transformarea gazului este o Vv Vv Te ce transformare izobara (fig R 1.1.7). m b) Cum i m= pV si yas a ee 1 1 c) In starea finala: P2 = P, =8,31-108 N/m, T, =47,=1200 K si cum YY gy, = A nay = RN oa, tay T, P 18. a) Impunem conditia de echilibru pistonului: CLA m F,=F,,+G=> p,S = pS + mg => Pi = Po +78 = 3.105 Pa. b) Deoarece p=ct, transformarea gazului este izobard,-astfel ie 2a 2-2 21,33. : ‘ ar "7, aT Fig. R 1.1.8 c) Daca volumul gazului nu se modifica, transformarea gazului este izocora, Tr 4 Py Ps =fi2 Ft +e pi 4 MS astfel ca: —- == => P2 = =7P\.Cum p, = pyt— > Tor 7; 3 P21 = Po S p+ me a4 Po mE» Py=2:108 N/m?=> pj / py) =2 Ss Ss 19. a) Impunem conditia de echilibru coloanei de mercur: F, = F,, +G=> pS = pS +mg , unde & m= pV = pSh=> p= p, + pgh = 105440 N/m? (fig R 1.1.9). Daca lucraém in torri (mm coloand de Hg), atunci p, = 760 torri rezulté cA p =800 torri. b. Deoarece coloana de mercur se afla in echilibru, presiunea gazului p ramane constant&, astfel cA transformarea gazului este izobara rezulta ca: VY, =F cumh, = 7+ = %,= 4h Vi(l+ f= Shy = SA+ fy => 1 42 1 Ah=h, -h= hf =1,6 cm. Ne Nay c) Pe baza definitiei 7 Y; he Cum pV, = vRT, ~wvePhi, n=—4e Nap RT, 102 Fig. R119 = 2,55-1025 molecule/m3, 20. a) Aplicdim ecuatia termica de stare: p,Sl,=VvRT, => ¢, -. Aflam P f presiunea din cilindru impunand conditia de echilibru pistonului (fig R oe VRT, 1.1.8) pS = ppS + Mg => P, = py + =2:108 Pa=> 0, = ——1— =62,3cm. s DoS + Mg b) Cand cilindrul este asezat in pozitie orizontala, es pistonul ramane in echilibru, trebuie ca in incinté presiunea sa fie egal cu cea din exterior astfel cd: p, = Y. Deoarece temperatura nu se modificd, transfomarea este izoterma. Cum pV = vRT =ct => pV =ct este legea transformarii izoterme. Astiel: p,Sl, = ppSly => fy = 241 = 14 Bye, = ¢, = 124,6 em. Po PoS ¢) Deoarece pozitia pistonului nu se schimba cand cilindrul este adus in pozifie.orizontala inseamna ca transformarea gazului este izocora, deci: Aeon Ph 7 2 PS paper, 7 =-8h_- Tea P PS + Mg PoS + Mg ATs-150 K. 21. a) Aplicdm legea transformarii izoterme: PV, = PV, >, = Be 8V, Pr vRT, _ m RT T, Cum/, = ——~= —— din ecuatia termica de stare=> ye gmRn 50 L. Py HP HP ») 2 = 40,125 av, Nw NaPt geo ae = V, @RT,” BRT, ® 2,4-1025 molecule/m3. 22. a. Pe baza ecuatiei transformarii izoterme: V, PV, = PV, > V2 = Pt = 8y, -64L. Pr b) Conform ecuatiei de stare in .starea 1:p,V,=VRT, gi in starea 3: VY 7, P3V3=VRT;. Impartind relafiile obtinem Aon ; deoarece din grafic VT pitp=> T, = 27,=600K, . 103 m_ pv =— =4—=1,75 kg/m yo¥. ‘g/m c) Conform definitiei 2, 23. a. Pe baza ecuatiei transformArii izoterme: pV, = pV, => V, = bh Pr V2=10V\=10 dm%, deoarece p2=p;/10. b, Ecuatia de stare in starea 1 este pV, = vRT, siin starea3 p,V, = VRT,. AEE eE: sc optimem Ui VE, Cum ps=p; prin impartirea celor doua relatii obtinem y T,= 3 => T2=900 K ec. Impartind ecuatiile de stare in starea 1 pV,=v,RT, si starea 3 i Yeo _ eet BVT, DV; =v,RT,, obtinem: + = T Sto w= Tp 2 g/mol 3 2 3 24, Numarul de molecule de heliu din sistem este N = N,v = N,p,V,/ RT, => Nx 1,45-105 molecule b. Cum pV! = p,VI => p, = p,V,1V,Y = p,/32=3,125 kPa V, WV VT, ¢. Pe baza ecuatiei transformarii generale Pr. Pr T, = 4221275 K : T fF, py, d. Scriem legea transformarii izobare intre stdrile 2 gi 3, astfel at Bo =>T,= UT 375k Tt, % VY, 25. a) Deoarece temperatura gazului nu se modifica, transformarea gazului inchis cu ajutorul dopului A si a pistonului Beste izoterma. Astfel: PolS\6,+Sil2) = PLS\(E, —A)+ 8365] _ PolSili + S262) SE, -d) + 8,6 b) Consideraém c& in momentul cand dopul sare, acesta se mai afld in echilibru, astfel cA rezultanta fortelor este zero (fig R 1.1.10). Scalar: S,S.d F, =F, +F, => F, = pS, — pyS; => Fy = (p— pg)Sy = Pe p =F, + Fy = Fy = DS, — PoS, > Fy =(P— Po)S2 @,-d) +50, =1,1-105 Pa Fig. R 1.1.10 F20N. m V, Sie, + Sof, yates Pp, Vm S(0,-d)+S,0,_ 104 26, a) Deoarece coloana de mercur se afla in echillibru cand tubul se afld in pozitie orizontalé coloana de aer inchisa in tub [A se afl la presiunea atmosferica po. Impunem conditia de echilibru coldanei de mercur cand tubulse £ aflé cu capatul inchis in jos (fig R 1.1.11). Scalar: F,=F,,+G=> pS = pS+mg, unde S reprezinté sectiunea tubului, iar m masa coloanei de mercur. Cum m=pSh=> pS = pyS + pShg => p= po + pgh. Fig. R 1.1.11 b) Studiem transformarea izoterma a gazului: i Pol . Po p St = pSt' => ft! = =—_*2_., : P Po + pgh ¢) Deoarece coloana de aer revine in pozitia initiala putem considera c& transformarea gazului este o izocora, deoarece volumul gazului rémane P.5Th _ P_ Potpgh Po _ acelasi, astfel ca: i . JT T% TNT Po Po 27. a) Studiem transformarea izoterma a aerului inchis cu ajutorul coloanei de mercur rezulta DS, = pS, , unde pi si po ‘Teprezinté presiunile aerului in cele doua situatii [fig R.1.1.12). Impunem wonditia de echilibru coloanei de mercur in cele doud sitaatii.Cand tibul este vertical cu capatul inchis in, jos obtinem: p,S = p,S + mg, cu Fig. R 1.1.12 m= pSh => p, = p, + pgh, iar cand tubul este vertical si are capatul inchis in sus obtinem: p,S + mg = pS => P, = Po — PRA => (Po + PRM)C, = (py — pRh)l, => _ pBh(t, + £5) £, 7 £, 0 =105 N/m? h(£, +25) aes in mm coloana de mercur (adica in torri), Dy = =760 mm col Hg (toate lungimile le-am transformat in milimetri). b) Pentru a afla lungimea coloanei de aer cand tubul este adus in pozitie orizontala, utilizim legea trasformarii izoterme: PpSly = pSl, => ly = Pe (Po+ 8M, 37,9 cm Po Po c) Deoarece presiunea gazului aflat in tubul pe pozitie orizontald se pastreaza, transformarea aerului din tub este izobara, astfel ye rae 105 cumV, =V,(1-f) > 2 = 7 =1,25=>>temperatura absoluta scade de , I- 1,25 de ori. 28. a) Aflim presiunea in tubul vertical dupa ce o parte din 1) mercur s-a scurs aplicind conditia de echilibru coloanei (fig R.1.1.13): , Bat F,, +G=F,, => PyS+ S78 = PyS > P2 = Py PB 6 p2=740 mm col Hg= 97280 N/m? Fig. R 1.1.13 b) Pentru a afla lungimea coloanei fy de aer, (oo legea transformérit izoterme: p,St, = p,St, => ¢, = 2242 = Pay — ». Pier Din conditia de echilibru impusa coloanei de mercur cand tubul este eae vertical cu capatul inchis in jos, aflam pi, astfel cA (fig R 1.1. (Po- pe 2XL = 5 G+F,, = F,, => pShg + poS = DP, = Pa + PRh=> ey ae re ti=74 cm c) Transformarea gazului inchis in tubul vertical cu capatul deschis in sus este izobara, deoarece p)=ct. Daca tubul este suficient de lung astfel cd mercurul ramanein tub, utilizand legea transformarii izobare obtinem: T (+ AWN, 304,30 K 1 29, a) Cand se acopera tubul cu degetul se inchide aer la presiunea atmosfericé. Din ecuatia termica de stare obtinem: £ DySt N,PoSt PpS = = VRT => Vv = > N = N,v = —* 2 — =2,42-102molecule “2 2RT “ 2RT b) Not&ém cu x lungimea coloanei de mercur care ramane in tub. Transformarea gazului este izoterma, astfel ca: é £ PoS >= PS(E- x) = Po = Pll). Din conditia de echilibru impusa coloanei de mercur obtinem (vezi rezolvare problema 21. a.) fF, +G =F, => pS + pSxg = pyS => p = py — pax => é t Pos = (Py ~ PBXME- x)= 0 PBX + (By + PEEK Py = 0 => Pot ABO) + (Bot PRO? +20 Pol ga om 298 ¢) Cand mercurul se evacueaza total din tub, presiunea aerului din tub este cea atmosfericd gi presupunand ca aerul nu iese din tub, volumul acestuia este V=St. Transformarea gazului este izobara daca se considera starea initial cand tubul este introdus pe jumatate in mercur, astfel cd: St = se =>1,=?2> & =2, deci temperatura absoluta trebuie marita de mT, T, douai ori. = 30. a) Prin definitie, P= vv" oRT Ho => p= 2 w 1,163kg/m? Po P= Rr * kg/m‘ b) Studiem transformarea izoterma a gazului inchis in tub : PoSt = pS(L-x) => pol = p(E-x). (1) Pentru a determina presiunea p a gazului din tub, utilizim o proprietate a presiunii hidrostatice si anume cA in orite plan orizontal aflat in interiorul unui lichid la echilibru presiunea are aceeagi valoare. Consideram planul aflat 1a suprafata Conform ecuatiei de stare poV = RT => V = Witte t “4 mercurului din tub astfel cA: Po +oe(S-x)= ~P, deoarece Fig. R 1.1.14 gazul din tub apasa cu presiuneéa p pana la nivel, iar aerul gi mercurul din vas aflat deasupra nivelului ales apasé impreuna cu presiunile atmosfericd £ po gi respectiv cu presiunea hidrostatica a(S x] . Deci ecuatia (1) devine: 2 Pol =| nvea($-x]fe-9 pa (+3) pes = 09 x= 24,86 cm ¢) Pentru ca mercurul sa fie evacuat din tub trebuie ca aerul s& ocupe intreg volumul tubului gi prin urmare, dac& consideram starea initialé cand tubui nu.se aflA in mercur gi starea final cand mercurul este evacuat putem 7 Po considera ca aerul suferad o transformare izocora, astfel ca: T £ , unde: 107 6 g eT (etaes} Po Po 31. a) Studiem transformarea izoterma a gazului inchis in incinté (fig R 1.1.15): PoS)f, = pS2x (1). Aflam presiunea gazului din tubul cu sectiunea S2, utilizand proprietatea c4 in toate punctele unui plan orizontal aflat in interiorul unui lichid la echilibru, presiunea are D=DP + pg=T'= 3 497,4 K R115 aceeagi valoare, astfel cd: Po + PZX = P (2), Din ( 1) si (2) objinent PoSyl; = (Po + PBX)S.x => PYS,X? + ppSzt~ ppS,l, = 0 052 +lPoSF +4 PRPS: on 98 on 2pg8, , ‘b) Deoarece aerul a ajuns la capa&tul tubului (2), presiunea gazului este: = Py + gl, =1,272-108 N/m? cc. Pentru ca aerul sf inceapa sa iasa din tubul 2, trebuie ca: _ (Py Pel, Sol Pol x = 16,96 cm? Vein X= by => PSimin€ = (Po + PBlr)SrE = S, 32. a) Studiem tfansformarea izoterma a gazului din capatul inchis al tubului U. Deoarece initial mercurul se afl4 la aceleagi nivel in ambele ramuri presiunea gazului inchis este po. Deschiz&nd robinetul, mercurul coboara mai rapid in ramura deschisé decat in cea inchisa, deoarece in ramura deschisA apasd po, in timp ce in ramura inchisA gazul se destinde izoterm si apasA cu o presiune p, din ce in ce mai mica. Prin urmare Pp»Sh, = pS(h,+h,) (1). Considerand nivelul de referinta, Fig. R 11.16 NR, care are proprictate ca in punctele A gi B presiunile sunt egdle, obtinem: Po= P+ pglh—hy)=> p= p,—pg(h— hy) (2). Din (1) gi (2) reaulta: Poh =p- 1 x oh Py ~Pa(h-hy => ha afte ra atin 49,41 cm paren b) K sh =p ath 2167 | V, Sy +hy) 108 33. a) Masa de aer inchisa in tub se afla din ecuatia termica de stare: pySt = vRT = RT => m = PSH 018,6 me H RT b) Studiem transformare izoterm& a gazului aflat in ramura inchisa a tubului. Notaém cu x lungimea coloanei de aer, in ramura inchisA dupd umplerea completé cu mercur a ramurii deschise. Initial presiunea aerului in ramura inchis& este po, deoarece nivelul mercurului este la aceeagi inaltime in ambele ramuri: p,Sé = pSx (1). Alegem nivelul de referinté la marginea superioara a coloanei de mercur din ramura inchis& si obtinem: Fig. R 1.1.17 P= Py + PBX (2). Din (1) $i (2): Pol = (Py + pgx)x => per + Pox Pol = O=> 7 TPotN Po t4 PPR 13 575 cm 208 c) Lungimea coloanei de mercur turnate este ¢,=2-x, deoarece. in ramura inchisé se toarna o coloand cu lungimea £, iar in cea inchisd patrunde o coloand cu lungimea: ¢- x , astfel ca masa de mercur turnata va fi m= pS(20 - x)=0,25 g x= . 34. a) Utilizim ecuatia termica de stare in starea initiala pentru aerul inchis in compartimentul inferior, astfel c&: p,V =vRT, iar _m_ pv py va al” Sy py =P RT = p= PH w 1,168 kg/m? h How H RT e b) Cand aerul incepe sa iasa din vas presiunea p este egala cu suma dintre presiunea atmosfericd pp $i presiunea hidrostatica a apei cu indltimea x de deasupra (ogx), astfel ca: P= Py) + gx (1). Studiem transformarea izoterma a aerului inchis: pS E> pS (2).Din (1) si (2) rezulta: Fig. R 1.1.18 yee (py + pgx)e => ext + pyx- po =0= x= T Pot Po +P PEP alt Wee ee ‘PE x=47,;72 cm=>inaltimea stratului de apa in partea inferioara a vasului este: yod-x=2,28 om ©) P= Py + pax © 1,048-105 Pa 109 35. a} Studiem transformarile izoterme a gazelor inchise in cele doud incinte de coloana dé mercur. Initial cand tubul este orizontal, presiunea are aceeasi valoare p in ambele compartimente, deoarece coloana de mercur este in echilibru. Cand tubul este adus in pozitie verticala, coloana de mercur se deplaseazA cu h, Notdm cu p: si p2 presiunile gazului in incintele 1 si 2 in pozitia vertical ca in figura, deci: . Pp. oh). ns 2520) (1) pentru gazul din incinta 1; L-h L-h in inci p Soh) = ps0) (2) pentru gazul din incinta 2. Fig. R 1.2.19 Impunem conditia de echilibru coloanei de mercur cand aceasta se afl in pozitie verticala, astfel cd: p,S = p,S +mg Cum m= pSh => p, = p, + pgh(3). L-h i) Ae 3 Din (1) B= Sidin (2): Py =F si din (3): ane fo" (4)-e| = 2 pgh= p= p,= AL aye => p= pgh———_—= =750 mm col Hg=> (Sy -# (Ae 2 p=0,9868°105 Pa b) p, = 1000 mm col Hg* 1,316-105 Pa P, = 600 mm col Hg*7,9-104 Pa, deoarece 760 mm col Hg* 105 Pa c) Studiem transformarea gazului din compartimentul inferior. Deoarece coloana de mercur ramane la jumétatea tubului volumul gazului nu se modificé fata de situatia initiala gi prin urmare transformarea gazului este , 7 opt izacor’, astfel oak = a > Fi unde p’ este presiunea dupa incalzire P @ gazului din compartimentul inferior. Deoarece gazul din compartimentul superior isi pastreazi volumul gi temperatura inseamné cA gi presiunea p, este egala cu presiunea initiala p. Pe baza conditiei de echilibru impusa coloanei de mercur in pozitie verticalé dupd incalzirea gazului din compartimentul inferior obtinem: T'_ p+pgh PL= Pi + peh= ple p+ pgh=> = PPE 1 539 P 110 36. a) Studiem transformarea gazelor inchise in fiecare. incinta Presupunem cA se ridici.cu x pistonul A. Gazele suferaé transformari izoterme. Deoarece in compartimentul B pistonul rémane blocat, lichidul coboaraé in aceasté ramur& gi urcé in cealalté ramura in care se ridicd pistonul A. Deoarece ramurile sunt identice cu cat coboara lichidui in prima ramur& B a tubului cu atat urea in cealalté ramura A, astfel ca denivelarea este h (fig R 1.1.20). Prin urmare lichidul coboaré cu h/2 in ramura B gi urcé h/2 in A. Pentru gazul inchis in compartimentul B: pySh= psrtss P =2P este 2 3 Fig. R 1.1.20 presiunea final a gazului din ramura compartimentului B Pentru gazul inchis in compartimentul A: pSh= p, sf +4) , unde pp este presiunea finala a gazului compartimentul A. Punem conditia ca la suprafata liberAé a mercurului din compartimentul B presiunea care apasa sa aib& sceeasi valoare. Obtinem: A P.= Pz + pgh=> p,= ~ peh= =P. pgh= ph= (22- aut - _ Gp+3pah)h 2(2p -3 gh) 37. a) Impunem conditia de echilbru a pistonului inainte si dup& agezarea nisipului pe piston. Initial: F, =F, +G => pS = pS +mg = p, = rte. Final: F, =F, +G+G, => p,S = ppS+mgt+mg=> m+m, =Dy -ormke 6-108 Pa (fig R 1.1.21) 4) Sc&derea relativé a volumului dupa asezarea nisipului pe piston este: Y, i, Ki -- 1. Cum gazul sufer& o transformare izobara rezulta: o 1 ane oh. he T- ~AT _, AV _ T,-AT apne - 16.66% 7m YT Gh FF 7; ¢) Initial transformarea gazului este izoterma, iar gazul p, 3 my rvolueazd din starea’1 cu presiunea p, = Py +8 gi se XN, somprima pana in starea cu presiunea p, =6-108 Pa, iar apoi gazul se racegte izobar. Reprezentarea graficd ceruta v este redata in figura R 1.1.22, Fig. R 1.1.22 i Fig. R 1.1.21 38, a) Pentru a gasi ecuatia procesului pe=a¥ in alte coordonate utilizim gi ecuatia termicd de stare pV =vRT, astfel ci aV? = RT=V =, Re a reprezinté ecuatia procesului in coordonate V gi T (fig R 1.1.23), iar in Fig R1323 Fig Rite 2 coordonate p si Tobtinem 2 = vRT => p= vRaT =ctVT-. (fig R 1.1.24} a =p fom, 582-105 Pa ¢)Cum Y= ONT = emct e yee -HfBonmar 39. a. Conform ecuatiei de stare in starea 1 obtinem: p,V, =VRT,. Cum b) Cum p=cNT > presiunea depinde direct proportional de volum p, = aV, => aV? =vRT, > a= VRT,/V? =108 Pa/m3 b. Cum legea transformarii gazului este 2 =ct=> PB . v YOY, Pp => V2=16,62 L ¢. Cum din ecuatia de stare in starea 2 : p,V, =VRT, => T, = p,V,/vR> T, = 4 pV, /vR = 47, =3324 K 40. a) Deoarece pistoanele nu se deplaseaza, transformarea gazului inchis intre pistoane este o transformare izocor&é. Scriem legea transforméarii Po. Tr izocore: eas Tope Pa Po Impunem condifia de echilibru pentru fiecare piston, Fig. R 1.1.25 deci pentru SF, +7 =F, => pS +7 = pS, => T = (p— p,)Ss, si pentra SeF, + Fy =F, +7 = pS, +he= pyS, +7 > be=T~ (p- pads, ba-=(0~ po), —(P~ BS, =(p~ PKS, ~8,)=3 x= P= PONS = 8) 5 ya Poll ~TNS. = 8) =6,25 cm aT, 112 b), Initial gazul ocupa volumul V, = S,¢+5,f=(S,+S,)é la presiunea po si temperatura 7) si dupa racire volumul minim va fi V =2S,f, deoarece pistonul cu sectiunea S; se deplaseazA spre dreapta pana se blocheaza. - Din conditiile de echilibru impuse pistoanelor in lipsa resortului vom obtine: pentru:s: 7 =(p~ pp)S, pentru: Sz T=(p—p,)S) => (p~ P))S, =(p—- p))Sz, conditie indeplinita intotdeauna, dacd p= p,, deci gazul va suferi o transformare izobara. Astfel: MoV T= ae = phot, = Stk ~ 260,60 T %T (S,+S,)6 ° S,+8, ¢} Dac& récim gazul wat in situatia de la punctul b, gazul sufera o Poe Pp Poly => p,=—. “FP Pr Tr transformare izocora, astfel cd: q Deoarece 1, =F = p= Po 2 =5-10* Pa 41. a) Fie cazui a douad izoterme. Consideram presiunea _constantd, astfel incat pV,=VRT, si pV, =VRT,, deoarece gazele ideale identice cu aceeasi masa au acelagi numér de moli. Prin impartirea celor a4 >= he =T,. 2 42 y, Fig, R 1.1.26 doua relatii obtinem: —- Din graficul R 1.1.26 avem V, >V, => a> 1=>T)>T,, deci cu cat izotermele Hh aceluiagi gaz sunt trasate la temperaturi diferite, izoterma situata mai departe de axele de coordonate corespunde unei temperaturi mai mari, deci in cazul problemei relatia dintre temeperaturi este 7, <7, <7, b} Deoarece gazele sunt de natura diferita utilizim ecuatia termica de stare, astfel ci: pV, =V,RT si pV, =Vv,RT. Consideram ca p:=pz2, adicaé alegem aceeasi presiune pentru cele doud gaze si Koovy_m impartim relatiile, deci 1 =“L=™ 2-2, deoarece masele gazelor sunt 2 vw, am egale. Cum din grafic V,>V, => 4, > fy rezulté c& dacd reprezentém pentru aceeagi masa de gaz izotermele la aceeagi temperatura gazul cu masa molara cea-mai mic& are izoterma cea mai departatd de axe, astfel cA in cazul celor trei izoterme se obtine 4, > fy > #4. 113 c} Pentru ca primele doua izoterme trasate la aceeagi temperatura pentru gaze diferite sA coincidA trebuie ca in orice punct p, V gi T s& aib& aceeasi m, ™m. mM, valoare, astfel cd: pV =RT > vay, 27,5 ema MiA adica Ho fy My th raportul maselor reprezint4 raportul maselor molare ale celor dou gaze. Fig. R 1.1.27 42, a) Consideraém temperatura constanta, astfel c& un gaz sufera intre starile 1 si 2 o transformare izoterma: , PV, = BV > P= Pi 2 Din graficul R 1.1.27, W>V,=> p, > p, rezulté c& dac& reprezentém in coordonate V si T izobarele la diferite presiuni pentru acelasi gaz, cu cat izobara este’ mai apropiaté de axa temperaturii absolute cu at&t presiunea este mai mare. Deoarece masele de gaze sunt egale gi sunt din acelagi gaz rezulta ca v, =v, =v, =v. Deci putem considera un singur gaz care sufera trei transformdri izobare la presiuni diferite, astfel cA p, > p, > p,. b) Deoarece gazele sunt de natura diferita, utilizim ecuatia termica de stare. Considerém doua gaze, astfel cd: pV,=v,RT, si pV, =v,RT,. Consideram ca cele doud gaze au aceeeagi temperatura astfel c&: 7) =7, =T gsi acceagi masa, Prin impartirea relatiilor obtinem: Ys. “1. #2 a Cum V,>¥,=> 4,> 4, deci cu cat izobarele trasate la aceeagi presiune pentru gaze diferite cu mase egale sunt mai apropiate de axa temperaturii absolute cu atét masa molara a gazului este mai mare. In cazul celor trei gaze diferite relatia dintre masele molare in condiitile problemei este: My > py > Hy ¢) Pentru ca cele trei izobare pentru gaze diferite s4 coincidd in cazul in care acestea sunt trasate la aceeagi presiune trebuie ca s4 aibaé acelasi numar de : py m, moli, deoarece vy = —~ =>, =v, =¥, => — . RT Mh th Wy mim, im, = 4: 4: My , adic& raportul maselor gazelor se afla in raportul maselor lor molare. 43. a) Deoarece gazele au aceeasi masa gi sunt de ; x + m . aceeagi natura, putem ‘considera cA v =— moli de gaz “u ideal suferd transformari izocore la volume diferite si mentinem gi temperatura constanté, astfel ca: Fig, R 1.1.28 114 PV, = py. Cum din graficul R 1.1.28, p, . Cu Pr cat izocora unui gaz este trasat&é mai aproape de axa temperaturii absolute, cu atat volumul izocorei este mai. mare. in cazul problemei se obtine Vj>¥,>V,. b) Deoarece gazele sunt de natura diferitd, utilizdm ecuatia de stare pV =vRT =pVv = “Rr. Cum gazele au aceeasi presiune gi consideram gi u . aceeagi temperatura, impartind ecuatiile termice de stare pentru doua gaze A. Pr Vp P,> P, = ut, > 4. In cazul celor trei gaze diferite relatia dintre masele molare in conditiile problemei este 4, > u, > 4,. Cu cat gazul este mai ugor izocora gazului este mai departaté de axa temperaturii absolute, dac& se traseazi izocorele ta acelagi volum gi pentru aceeasi masa de gaz. obtinem = #2, deoarece m=, Cum din graficul R 1.1.28 A ¢) Prin definitie p= 2. Din ecuatia de stare pV =vRT = pV = RT => v2 ORT 8, p= PH H PH RT Dar tga= 2 = p= tga met tga. . Dac& @ creste, cum ‘ga@ este monoton crescatoare rezulta cA - P creste. In graficul R 1.1.29, a, ~, V, y, = ORT =2,493 m3 f c. Densitatea minima atins& de gaz este p = m/V, = m/2V, 0,64 kg/m? 45. a) Reprezentarea graficd in coordonate p si Veste redata in graficul R 1.1.30: b) Scriem legea transformarii izoterme intre starile 1 gi ¥, 2: pV, = pV, > p= apa -0,75 atm gi Y, D3™p2*0,75 atm >) 2 -» 3.este o comprimare izobara si legea acestei Fig. R 1.1.30 11s VE, WT _T, a transformari este : =200 K 46. a. Masa unei molecule de oxigen este mp; = hon @ 5,31-10-5 ke a b. Numarul de molecule de oxigen care alcatuiesc gazul este N =N,v =12,046-1026 molecule ce. Conform ecuatiei de stare pentru starea 3, obtinem: VV, = VRT, > T, = p,V,/vR =3pV, /2vR = 37, /2=450 K 47, a) Deoarece densitatea gazului se mentine P oe constanté, iar p =F =>Ve=ct, rezulté ca gazul sufera o transformare izocora. Legea izocorei intre T, starile 1 gi 2 este: Pie Pe 2 => p, = Pe 7 oT, =2p,. PB m yy VR4Viv b) A, = 7 si din ecuatia termicd de stare: rig. RLS ‘ .R LL DV, =VRT, =A = oe, = PE 0,32 kg/m? , aT, ¢) Transformarea 2 — 3este izobara, astfel ca: VY yp a MAN _ 97 9900 K=> 212700 % mY, 48. a, Numarul de molecule este N = N,V =N,m/ y, astfel cA numarul de molecule din unitatea de volum in starea 1 este: n=N/V=N,m/ pV, > n=12,046-10?3 molecule b. Legea transformarii 1->2 este de tipul Pega huh P,= Be fis yay, v, P2=2p;. Conform ecuatiei de stare pV, = vRT, = mRT,/ 4 => p, = mRT,/ pV, => p, = 2mRT,/ uV, =1,33-106 Pa. Temperatura gazului in starea 2 este T, = pV, /vR = 4p,V,/vR = 4T,=1600 K ce. Densitatea gazului in starea 3 este p=m/ Va=m/2V:=3,2 kg/m3. 49. a) Transformarea 1—>2 este izocora, iar 3->1 este o transformare izobara. b) Determiném parametrii starii 2: p, = 3 p, = 3-108 Pa si Ve=Vi=1 L Si pe baza legii transformarii izocore avem: 116 7, PP ogy 2 P21 37 2900 K=> m=6270C 7 7; Pi Parametrii starii 3 sunt: p, = p, = 10° N/m? gi 75=T:=900 K=> t}=627°C Pe baza legii transformarii izoterme intre starile 2 si 3 obtinem: V, PW, = pV, >V, = Pal, 3Piy =3V,=3L Ps Py Am reprezentat succesiunea de transformari in coordonate (V,7) si (p,7) in graficele R 1.1.32. Vv. Fig, R 1.1.32 Fig. R 1.1.33 50. a. Reprezentarea succesiunii de transformari in coordonate p ai Veste redata in graficul R 1.1.33. b, Numarut de moli de: azot este v= p,V,/RT,, astfel c& masa azotului m= puv= ppV,/ RT, ~1,123 g gi numarul de moledule de azot este N=Nv=N, p¥,/ RT, ~2,41-10% molecule ct. Densitatea gazului in starea 3 este p=m/Vs=p.v/ Va. Cum V, = vRT,/ p, > Ps = P3H! RT, = p,4/ RT,. Scriem ecuatiile de stare in cele patru stari: PY, = VRT,; pV, =VRT,; pV, =vRT, sip\¥,=VvRT,. Inmultim prima schatie cu a treia gi a doua cu a patra, astfel ca: p,p,VV,=VR'TT, gi PPV VY, =V RTT, =v R°T; . Din cele doud ecuatii obtinem: 77, =7; > 2 T, T, =f, Din legea transformarii izocore obtinem: 2! = 22 => T, =P f, 7. tT Py Th=450 K=> Ts=675 K=> ps 0,75 kg/m? 31..a) In punctul x (fig R 1.1.34) in care izoterma devine ‘angentaé la reprezetarea graficd a procesului 1-2 in soordonate p si V, temperatura absoluta este maxima. Pentru x determina valoarea acestei temperaturi utilizim ecuatia sermicé de stare: pV = vRT orakt. VR yy 3 OV Determinam ecuatia procesului 1-2 in coordonate p si V. Fig. R 1.1.34 17 Deoarece presiunea gazului depinde liniar de volumul acestuia: p=aV +b, unde a si b sunt constante. Determinam valorile constantelor a si b punand conditia ca dreapta s& treacd prin punctele 1 si 2 si obtinerm sistemul de ecuatil: p, =aV, +b a) si E=3ah, +b (2) Prin scdderea celor doud 2 = Pi ecuatii obfinem: — = -2aV, > a=— Ww, gi introducand a in (1) obtinem: 1 5p, Pp SP; b= p,-aV,= +P a pa-Py Ps P74 yA 4.4 p= av, 4 PY __ pY* | Spv wR avRV, AVR Vv? negativ, ceea ce araté cA aceasta functie atinge un maxim. Utilizand ecuatia de gradul doi: T=AV?+BV+C, gasim prin identificare Az—PL, p= SPL c 20, AvRY, 4vR” Determinaém valoarea lui V pentru care temperatura ajunge la valoarea maxima. Pentru aceasta utilizim coordonatele varfului parabolei. Obtinem: este o functie de gradul doi in V-cu coeficientul lu =- =3n,, deoarece V, € VV] inseamna c4 pe transformarea 1- 2 2 se obtine o temperaturé maxima a cérei valoare se poate afla fie utilizand cealalté coordonata a varfului parabolei: 7. = -< = = sau introducand valoarea lui ve in functia ce redd dependenta lui Tin functie de V. Pr P52 4 SPS y _ 2PM 257 _ 1989 x AVR 2 16vR 16 Obs: Daca V, € v,¥,] inseamna cA pe transformarea 1-—>2 temperatura variazi monoton (creste sau scade). Pentru a preciza cum ‘variazi temperatura in acest caz calculim 11 gi Tz gi apoi le comparam, 52. a) Conform definitiei p = — a utilizand ecuatia termica de stare nk? VeavRT =" RT SV = mp, = Phe 2,326 kg/m? Pp “ pit Py aoe kgf 1 b) Prin incdlzirea vasuiui, aerul iese din acesta, astfel cA masa care paradseste vasul se calculeazi scAzind din masa inifialA a gazului din vas masa finala a gazului din vas: 118 my = Ay Be pv), T, -7, 2,326 Im My = AY, = BV, = = Be an )o fen = g c) Dup& ce din vas a iegit gaz la temperatura f si acesta se inchide in el presiunea gazului este p. Dupa depozitarea intr-o incdpere gazul sufera o transformare izocoré, astfel c& utilizand legea izocorei ob}inem: P_P Pr, _-=> 1,67-108 P; Renee ° m, 53, a) Utilizim ecuatia termicd de stare pentru gazul care a patruns in Phe RT . m corpul de pompa; py, = VRT = —RT => m= ~0,116g H Vv b} Numarul de moli finali din vas este v, = fe, cel initial din vas v, = Pv RT si numarul de moli din corpul de pomp& vy, = . Utilizim legéa de PAV _ pv | Nol conservare a numarului de mol: v,;=Vv,+Nv,=> = f°" RT RT” ORT (2,-p)-¥ => N=~L "299 Pol , 54, a) Aflam presiunea care se obtine in vas dupa prima cursa a pompei de vidare. Initial gazul se aflA numai in vas gi apoi patrunde in corpul de pompa la aceeagi temperatura mrindu-si volumul, astfel presiunea gazului scade. Utilizim ecuatia transformarii izoterme gi aflam presiunea p; la sfrgitul PV V+Y, Se inchide supapa care leagd vasul cu pompa gi se evacueazd gazul care a p&truns in corpul de pompa. La inceputul cursei a doua a pompei in vas presiunea este pi: si dupa deschiderea supapei care Jeagé vasul cu pompa presiunea in vas devine p; calculabild cu ajutorul legii izotermei rezultd c&: 2 Vv Vv V=p,V+v}> =|. PV = p{V +v)=> p, = re of ~-) Apoi dupa inchiderea supapei gazul care a patruns in corpul de pompa este din nou evacuat. Pe baza acestui rationament, dupa nm curse presiunea in vas devine: primei curse: pV = pV +V,)> p= 119 . . . if) p= Pp {_¥ id 2 land n=— SLL 2349 VAT) py VK) Le) ae, fee) v ati ‘ . m mRT 55. a) Utilizim ecuatia termicd de stare: pY¥ =vRT =-—-RT>V = si . # Pe m PH => =£4 23,21 kg/m cum POT RP #/ b) Deoarece presiunea in butelie este mai mare decat cea atmosfericd, cand butelia se deschide iese gaz din aceasta pana cand presiunea din butelie devine egali cu cea = atmosferic&. Astfel: Mista =; — My py Be Hp = pW Man = HY, — BY, = av ~¥y) => Mata = oe RT RT PP ramaso Raportul cerut este f= me Vof- gi CUM I, = Maya = HV = 20,667 P- oh 56. a) Calculam numarul de moli din butelie: NeNve=N, x 1,8: 1025 B molecule b) Deoarece peretit buteliei nu suport presiunii mai mari decat Ap gsi in exterior este presitinca po, inscamna cain butelie presiunea maxima este =Apt Dy. Deoarece transformarea gazului din butelie este izocora, utilizim ecuatia + acestei transformari: $= a i a API _ 600 K=> t P temperatura in grade Celsius este 4=3279C ©) Oxigenul iese din butelie pand ce presiunea in aceasta devine p). Calculim numérul de = moli_—scare. ies. din —_butetie: PY ph (p-pV RT ORT ORF Calculam volumul V; ocupat de acesti moli de oxigen la presiunea po gi la teperatura T pe baza ecuatiei termice de stare, astfel ca: Av)RT = Po pV, =(Av)RT SV, = (aver we = PoP gy ya RE Po p 120 Ka (e~ palmer Cum prin definitie debitut volumic este: D, t E> PPoDy t100-min 87. a) Prin definitie numérul de molecule din unitatea de volum reprezinté N : fizic concentratia volumicA "= —. cas : . peo. Pe baza ccuatiei termice de stare pV =vRT > v= RP si din. v WN. N=Nw=N,2 n= ot ~3,62:10?5 molecule RT A - b) ee PrP = Pr ~1, reprezinta variatia relativa a presiunii. P P Cym transformarea oxigenului este o treansformare izocora, aplicim legea ess P. Ps LY transformatii izocore: “4 = 2 =» Pi = ton =. n-1=2 y Top tT P . as = m m ¢) Prin definitic masa molara este: 44,,, =— =———_. VV mane Yb Fractiunea de disociere reprezinté numarul de molecule care disociazé din N, numarul initial de molecule, astfel ca: f =—“* > N,, = fN,. Calculim N, numéarul de moli proveniti de la atomii obtinuti prin disocierea molecutelor biatomice. Deoarece prin disocicrea unei molecule bioatomice se obtin doi atomi, inseamna ca prin disocierea a N,,, molecule biatomice se obtin Noga #2Ny, =2N, =9v,,,,, 2 Nai 22M gy aay, me N, Calculém numérul de moli proveniti de la restul de molecule biatomice care nu au disociat astfel: NN _N, I UEDN, 4g N, N, N, N, Vy = Veron + Vay (1+ fy,. Obtinem masa molard a amestecului: =m Hee bm UT Hy, Taf 20 g/mol ~ f)v, astfel ca: 12t 58. a) Impunem conditia de echilibru pistonului (fig R 1.1.34). Astfel scalar F, =F, => pS'=kh => p, = HA. yak, 3 Utilizam ecuatia termica de stare in starea initiala: SN) PY, = ar, = Ssh, =URT, => kh? =vRT, (I) Procedam la fel dupa ce se introduce sub piston o kh, alté cantitate de gaz, astfel cA v, ="Y¥, si p= =. 5 Din ecuafia de stare obtinem: kh? = v,RT, (2), Impartim cele doua ecuatii (2) la {1) si obtinem: 2 he =e oh ah ne =24,5 em ajyown 7 59. a. Masa unei molecule de azot este mona=yna/ Na 4,65: 10% kg b. Scriem ecuatiile de stare pentru gazele allate in compartimentele A gi B Bw, =V RT, = MRT, / Ho, $i PyVy =VgRTy = MRT y! My, - Impartim ecuatiile si obyinem; PAZ «Mila, Pa. Muto : Pay Hols Pa Hotels ¢. Dac& pistonul se deblocheazd, presiunile celor doud gaze au aceeasi valoare. Ecuafiile de stare pentru gazcle aflate in compartimentele A si B dupa deblocarea, pistonului sunt: PV, =V ART = MRT! Uo, gi PV = VyRT = mRT/ My, . Impartind cele dou’ ecuatii obtinem: 2 20,875 3 Ho, Fig. R 1.1.34 20,583 60. a, Deoarece pistonul se aflé in echilibru mecanic la mijlocul cilindrului presiunile gazelor in cele doud compartimente sunt egale. Scriem ecuatiile de stare pentru gazele aflate in cele doud compartimente: pV = mRT\/ Mp, i r p¥ =mRT,1 fy, . Din cele doa couatii obtinem: 2-2 = Mo Ho, By, Ty May TyfTe= 1,14 b, Deoarece 7\>T2 azotul se incalzeste gi se dilatd, pistonul deplasdndu-se pe v Li2+ distanja x, Scriem ecuatia generalA a azotului: e esliaes) () si 2 1 ecuafia transfortharii izoterme a oxigenului: pV = p'S(L/2-x) (2). Impfrjind cele doud ecuatii, obfinem: 122 T_biase 9 TL ta, HE th “Tax x aren) Ano, +i)" ec. Dupa indepartarea pistonului masa molara a amestecului format din cele m, 2, doua gaze este gw 2mm Fon BoP, ® 29,87 g/mol YOM tv, mM I Mo + Hy, Ho, Hy, 61. a. Deoarece pistonul se afla in echilibru la mijlocul cilindrului,. gazele ocupé volume egale la presiuni egale. Calculam din cual de stare pv numarul de moli din fiecare compartiment. Astfel ca: v, = Rn 2 siv= ar m yw Raportul maselor celor doud gaze este = Ha Huse m™, HeoY2 Heol; molare se calculeaz4 tinand cont c& sunt numeric egale cu masa moleculara relativa: fy, = My, = 2im,y =28 g/mol si Leo = Mcp = Myc + Mo 228 B/mal> » unde masele m/{me= 1,035 b. Raportul numarului de molecule celor doud ‘gaze este N. MoONM _2 1,035 Nz Nes av, 7 ec. Fie Vi volumul ocupat de azot dupa inedlzirea acegtuia cu AT. Scriem legea transformarii azotului: pr ph, gi a moncoxidului de carbon: oT T+AT (+aTy 27, +AT >> variatia volumului ocupat de azot- este AV =V,~V/2=0,1 dm3 5,9 dm3 pV i2= p(V ~¥). Din cele doud ecuatii obtinem: 4 62. a. Scriem ecuatiile de stare ale gazelor din cele doudé compartimente in starea initiala: pi = Tar, gi pF a RT,. Impartind cele doua relatii obtinem- raportul presiunilor initiate ale gazelor din cele, doud Pn Pz Myra b. Scriem ecuatiile de stare ale gazelor din cele doud compartimente in compartimente: =0,25 starea finala: pV =" Ler ¥ p= wa ra =Au7 20.33 “# mo m, ©. Dacd pistonul se deblocheazd vcesiunile hidrogenului in cele dowd compartimente devin egale, astfel c& pe baza ecuatiilor de stare: 123 a= Th 29,33 2 My 63. a) Panda ce balonul nu explodeaz&, gazele din cele doua incinte sufera transformari izocore. Calculim pe baza ecuatiei de stare presiunile in fiecare incinta imediat inainte de explozie: v,RT PY = RT = r= 2EE gi pl, —V)=vekT > p= PEL, cam * pris i “Rn -¥ vr} =T = My Ve = Pp scan carers an AVanh => T401,12 K b) Dupa explozie gazele se amesteca gi aplicam pentru a afla presiunea finala Py ecuatia termica de stare: p¥, yay )RP = p, HIRE, tart a6 108 Pa / Y, KY, -h)-v.F] ¢} Pentru ca explozia sé nu se produca oricat ar creste temperatura, trebuie s& nu se poata atinge valoarea p, ceea ce se realizeazd numai daca este vi yn indeplinita condifi&: —+ = =50 “uO 64. a) Deoarece pistonul ramane in aceeagi pozitie dupa deblocare, trebuie sA se actioneze cu o fortaé dinspre incinta 2 spre incinta 1 {fig R 1.1.35), astfel os ci Fi =F + PoP =F, -F,, i , Hh oA F=(p,~ py) = 200 N Fig. R 1.1.35 » Lasat liber pistorul se va afla in echilibru cand presiunile din cele doud incinte vor fi egale. Transformarile gazelor din cele doud compartimente sunt izoterme, astfel cA vom aplica legea acestei transform4ri pentru studiul gazelor din cele doud compartimente. Pentru azotul din compartimentul 1: ps 3 = pS#, (1), unde t; reprezinta lungimea incintei 1, iar pentru azotul din compartimentul 2: pS pS#, = pS{é-,) (2), unde t reprezints lungimea incintei 2. Impartim relatiile (1) la (2) si obtinem: t-te a amei t,=¢-¢, = Ph At Ps PtP, =0,8m 124 ¢) Pentru ca pistonul ldsat liber s se afle ta mijlocul cilindrului, trebuie sa scoatern gaz din compartimentul cu presiunea mai mare, adic&i din compartimentul 1, pana ce se ajunge la presiunca din compartimentul 2. = Py At - HSE m=m,—m, = LV, ~ BY, aM SB ES ® fr Be 2RT 65. a) Pentru a afla masa de gaz din fiecare compartiment utilizim ecuatia termicd de stare: p,S€=vRT = RT => m= wn = 2,246 g “ (p,- p,)=> m 2,926 b) Studiem transformarile azotului din fiecare compartiment. Deoarece in final pistonul se afla in echilibru trebuie ca in ambele compartimente presiunea sa aiba aceeagi valoare PB. Daca pistonul se deplaseazd spre drepta ca in figura R 1.1.36 scriem ecuatia proceselor generale pentru fiecare gaz. Fig. R 1.1.36 pSt _ pis{e+ Ae) @ T T+AaT 2. BS p’S(2- At) @) T T~AT +A ~Ag TAg f é = £ =p AT =—— = 120K. T+AT T-Ar é ) Deoarece pistonul se mentine in echilibru la jum@tatea cilindrului in compartimente trebuie sA fie aceeasi presiune si anume cea mai mica. Aceast& presiune se obtine in compartimentul racit, iar gazul din acest compartiment sufera 0. transformare izocord, astfel ck Po, , Pl =AT) T T-AT T scoatem gaz, astfel ca: Pentru gazul din compartimentul 1: ~~ Pentru gazul din compartimentul Din cele doua ecuatii obtinem: . Deci din compartimentul incdlzit trebuie s& Se Se pce =O, = Ag = BY = BV 5 = UY, Vp) => Mee = {Be ~ afta) iB nf—af) ene = ESP AAT 1195 RUT T(r+ar)) RTT EAT) 66, a) Deoarece pistonul se afla la echilibru mecanic presiunile gazelor de-o parte si de cealalté a lui sunt egale, Scriem ecuatia termicé de stare pentru fiecare | gaz (fig R 1.1.37) si obtinem pentru hidrogen PV ,,=7LRT gi pentru oxigen ply =22RT. rg Rits7 Hn, Ho, Yue Hor oo 0, My Myr 125 Apoi imparfim relafiile gi obtinem: b) Studiem transformarile gazelor: astfel hidrogenui sufera o transformare = aes Phy, PSlu . generala data de legca: 7p jar oxigenul o transformare 1 > izoterma astfel cd: pV, = p'S(¢-2,, ). Impartim relatiile gi obfinem: Vn bin VT fe 2h, Tl Vali, = Mol, Ply = TY, Fle-z,) O° Wo, +¥ ys cum Vy, = Vy, 2904, = ae 672,22 cm : FO c) Aplicam ecuatia emics de stare pentru amestecul de gaze aflat la temperatura absoluta 7,, astfel ca: pSt=(v, +v,)RT, = [esteem = 2 hy | An, Ho, 67.0) m= y,,v,=64¢ b) Pistonul se afl4 in echilibru, astfel cA rezultanta fortelor care actioneazé asupra pistonului este nulA (fig R 1.1.38). Obtinem: i Ms F, oF, +G= ph= pS + Mg = p= p+ (p=1,15'105 Pa de unde rezult4 ca presiunea amestecului de gaze cand se deschide robinetut are aceeasi valoare ca cea calculata anterior. Deoarece gazul din cilindru are deja presiunea p, inseamn4 cd dupa deschiderea robinetului oxigenul din balon se destinde izoterm pana ce presiunea lui devine p gi astfel pistonul cu masa M se deplaseazd. Aplicam pentru oxigen legea transformArii izoterme: pl, = AY + Sha) do BBM, Fie, RL.1.38 Utilizam ecuatia de stare pentru a afla vohumul oxigenului din balon: pV, =V\RT, => V, A MRT 40 Lo av = WB MRP 21,73m Py Spip ¢) Affim volumul total ocupat in final de amestec, utilizind ecuafia termicd ‘de stare: pV =(v,+v,)RT > V - ity RE ~0,108 m? P 68, a) Deoarece pistonul mobil este in echilibru inseamna cA presiunile celor doua gaze sunt egale cu p. Utilizim ecuatiile de stare pentru cele doud gaze: 126 Pentru oxigen: py, =v,RT =“ pr, iar pentru azot: pV, =v,RT =) Rp Ho, My, de unde rezult& cé prin impértirea relatiilor objinem: Yea Hi =m, 2.2% = 84g V, mt, Ho, Ve bo, b) Volumul cilindrutui este Y=, +¥,=4V,, Se obtin in starea initial BV volumele: ¥, apg yet 4 4 Deoarece vy, este constant gi temperatura nu se schimb& inseamna c& azotul sufer4 o transformare izotermd, astfel ca: 1, = pes proce pie p22 aA P= Pry Po Pag Pa Impunem ecuafia de echilibru pistonului (fig R 1.1.39}: mg 3pm F,, +G=F, => p,S+mg = pS = p, = pt ah e Calculam masa de oxigen care trebuie introdusé sub piston pentru ca aceasta s& se afle la jumatatea cilindrului: Fig. R 1.1.39 Vv Am =m, ~m, =P jy - Phy, unde masele se calculeazi: din ecuatia 2RT RT , termicd de stare: Am = H{e - 2) > amn-(p+ 8) Pe =7,7 8 2RT 2 S )2RT ¢) Utilizim ecuatia termicd de stare dupa inlaturare pistonului gi obtinem: pV aly, +v,)RT= ym RT => p, =| ye RT sp, =2,493-106 Pa Ho, Hy, Ha Hn) Y 69. a) Deoarece cilindrii sunt orizontali, iar pistoanele si lichidul se aflé in echilibru inseamna cA presiunile in trei cilindrii sunt initial egale, astfel ca din ecuatia de stare “pS(L-a)= VAT > V,=V,=¥;=V, deci in fiecare compartiment se aflA acelagsi numar de moli. Cum N=W,> MN iN,tN, =Lilst, adicd in fiecare compartiment se afl acelagi numdr de molecule. b} Cand pistonul ajunge la capatul cilindrului 1 la inealzirea gazului din acesta, impinge lichidul gi acesta din motive de simetrie pdtrunde in mod egal cu ceilalti doi cilindri,astfel c& volumul final al acestora devine: @ 3a Vy ~s(1-a-4}=s{1-¥2} 127 Studiem transformarea generala a gazului din cilindrul (1), cel incalzit, astfel pS({L—a) _pse fi) T Tr Studiem transformarea izoterma a unui gaz din ceilalti doi cilindrii (2) sau c& obfinem: (3}, astfel cé obtinem: pS(L—a)= psi ~ 2) Q2). L rook arti i obtinem: -=-—2.--» 7-4 = Impértim (1) 1a (2) si obtinem: 5 = iT 2 2 oe) Bebe Fi 33 P a T "70, a} Deoasece in ambele compartimente se gAseste aceeasi masa din acelagi gaz, inseamn& ca in fiecare incinté se afla acelasi numar de moli. Scriem ecuatiile de stare ale gazelor. Pentru gazul din primul compartiment: pV, =vR7, gi pentru cel din de-al doilea compartiment: p,V, = RZ. Din cele doud ecuatif obtinem: pV, = p,V,. Cum V, = 3V, > p, =3p,. Studiem echilibrul pistonului [fig R 1.1.40), astfel ca: FL+G=F, 2 => pS + mg = p,S=> Fig R 1.1.40 3 mg =(p;— p,)S=2p,S => p= “=> p, =2E(1) 28 25 cum VaV ola V+, =a 0, =% si ae Q). incalzim intreg ‘sistemul, astfel cd dimensiunile compartimentelor se modifica’. Analog, pe baza ecuatiilor de stare scrise pentru cele doua gaze in stare final, obfinem: pV/=vRT, gi p5¥/=vRT, = p\¥/=pl¥; Qh Notaém cu xe =>Vi=x¥{ (4) gi din (3) si (4) obtinem p; = xp! (5) Studiem echilibrul pistonului, astfel c&: Fy +G =F), => piS +mg = pS => = (pi - pi)S = pi(e-1)S = pf = eo = Pho CaN . cum ¥ =¥'4¥; =(2+ Vio v= (9) x+l Studiem transformarea general a gazului din compartimentul inferior: 128 AA 2 = 722 din (1), (2),-(6) $i (7) obtinem: 28% 1, mae V3 j T, 28 47, (xl as 32 -1-2r=0>x=l4+42 022,41 2 x1 71. a) Deoarece pistoanele sunt semipermeabile pentru hidrogen si gazul trece prin acestea p4nd cand presiunea lui de-o parte gsi de cealalté a pistoanelor este aceeagi, hidrogenul ocupa in final intreg volumul 3V. Hidrogenul suferd 6 transformare izoterma: pV = p,, -3V => py, Deoarece initial oxigenul ‘ocup& volumul VY si in final ocup& gi compartimentul 2, volumul final al acestuia este 2V, astfel cA pe baza legii izotermei, obtinem: pY = py, -2V = po, =F In final in compartimentele 1 gi 2 vor avea atat oxigen cat si hidrogen, astfel ca presiunea finala va fi: 5 Po* Pu, + Po, = £ + os , adicd suma presiunilor partiale ale celor doua gaze dacA acestea ar ocupa singure compartimentul, conform legii lui Ap, Dalton. Astfel: 2 = 1=- 16,66%. p In compartimentele 1 gi 2 presiunea scade cu 16,66%. In compartimentul 3, conform legii tui Dalton, presiunea finald se obtine adunand presiunile partiale ale gazelor componente, astfel ca: Ds Py + Py, = P+ Ea AP wy MP = POP Ps 233,380, 3.3 PB Pp Pp In compartimentul 3 presiunea cregte cu 33,33%. b} Calculam masa initialé in compartimentul 1, conform ecuatieci termice de Vy stare p¥ ="LaT > m, = =. Ho, Calculdm masa finalA in compartimentul 1: PuVin , PoVito, PVHy, PY io | = Bt Mee 0, 2) im, = My, + Mo, = Rr RT —-3RT)—o2RT— RT oe ( Me Balt ! Hn 44.5052 m, masa amestecului in compartimentul 1 scade gi presiunea seade, Procedém analog pentru compartimentul 2: 129 PV ny, , Vi An, r= EE Sy, my iy = BE mM. Baa At Be) Noo Pab 93mm, 2m, Mh, 3 2 ) Mn, 2Ly, Masa amestecului in compartimentul 2 cregte si presiunea scade. Acest jucru se explicd prin difuzia prin peretele despdrtitor dintre compartimentele i si 2 a celor doua gaze, astfel cA din compartimentul 2 difuzeaz& spre compartimentul 1 un gaz usor (hidrogenul) in timp ce un gaz greu (oxigenul) difuzeaza dinspre compartimentul 1 spre compartimentul 2. ¢) Initial in compartimentul 3 se afla numai He a cdrui masa initial este PV ty, 5, "RE , jar in final masa amestecului de He gi Hz este: P¥ iy, | Pity, _ pV # Mn ae pep Bie m he My + ile ta Ae 167. mM, FO) hye bite 72, a) Notam cu V,,V,,V¥, volumele finale ale cclor trei compartimente. Présiunea finald.in compartimentul £ vafi P= Py, + Pus Presiunea finalé in compartimentele 2 $i 3 va ff Fig. R141 Pr = Ps* Po, > Pay: Deoarece pistoanele sunt mobile si in final ajung intr-o stare de echilibru trebuie ca presiunile finale in compartimente sé fie egale, deci: P= Ps > Px, + Pa, = Po, + Pu, = Pm, = Po, (I) Studiem transformrile izoterme ale hidrogenului, azotului gsi oxigenului. Pentru Hy: ph = py, AV => py, +f Vv Pentru N,: pV = py, V => py, =2 (2) pv Pentru O,: pV = V,4+K)=> po, = 3 entra O, : pV = po,(F,+¥4)= Po, Fay, & Din (1}, (2} si (3) rezuta; 24 2 PY gy -y, ay, WOW,A+Y,; . Dar V+V, + =4V >V,4+V,=W-V>V =4V -V SY, = DV. 130 v-y, Cum compartimentele 2 gi 3 au volumele egale: V, = V, = = =F, By P= Py, + Pn, = pope = 1 presiunea nu se modificd prin. wt? ® difuzia gazelor ©) Notém cu v,, numarul initial de moli din compartimentul 2, astfel cd pe . _ _ 2pv baza ecuatiei de stare V,, = oa In final in compartimentul 2: VP p pve Vay BY Yo, PM HE Pal ou Pa Banat Avs Yap Vu Mar 5 1 som, Voy Vy Vy 2 Numé&rul de moli din compartimentul 2 scade in urma procesului de difuzie al gazelor prin pistoanele semipermeabile. 73. a) Deoarece pistonul este semipermeabil pentru hidrogen, presiunile hidrogenului de-o parte si de cealalté a pistonului sunt egale, ca si cum pistonul nu ar exista pentru hidrogen. Scriem. ecuiatiile de stare pentru hidrogen in starea finald, Obtinem in compartimentul superior: m5 - | =¥,,,RT = Caf ap (1) iar in compartimentu! inferior: ! Hn, rus $ +x) V2, RT ==— fn RT (2), 72 Ha, Impartim cele doua relatii gi obtinem: e-2x Inf, @f-l) e+ax ff 2 b) Impunem conditiile de echilibru pistonului ataét in stare initialA cat gi in stare finala (fig R 1.1.42). Obtinem in stare initial: pS +mg= p,S (3) si in stare finald: mg = p,S (4) FZ Deci din (3) si (4) reaulta: p,S + p38 = p,S (5) =24cem ONN6, Studiem transformarea izoterma a azotulut: H, WN, e £ é PSs = as( + *] > P= ~ 2 (6) 2 * Fig. R 1.1.42 Din (5) si (6) rezulta: 131 Pal . £ } 2x + = =p, i-—— bao p, = pe Pte og a Pi a! Tran JP eRy? a Pex) 2 _ 4 igs p, ee OPH * BS p,tS ps. op m= 20 FE a kg g g(t+2x) Qf-lg 1.2, Lucrul mecanic gi energia interna 1. a. Masele molare ale celor gaze se calculeaza jinand cont cd acestea sunt numeric egale cu masele moleculare relative. Astfel c&: 1, = ite + My #28 g/mol si f= M,¢ + 2i,, =44 g/mol. Numarul de molecule din incinta este: Ne(y+v,)N,= (= + 2, =8,42-102 molecule A My 2m ®. Densitatea amestecului este: p = ——, unde volumul ocupat de amestecul de gaze este V = (i+v,)Rr -(2 +n) 0,204 m9=> p= 1,51 kg/m? » P a th} P c. Energia interna a amestecului este: U=U,+U,=V,C,T+V.C),T> uamer[ S43 )essi 24h te 2. a. Pe baza ecuatiei de stare : pV =V,RT > p= mR ® 3,12-105 Pa hr b. Densitatea gazului ramas in butelie este p = hn kg/m$ c. Energia internd a gazului rimas in obutelie este U=v,C,T = “ae 397,38 kd a 3. a. Reprezentarea succesiunii de procese in coordonate (p, V) este redat& in figura R 1.2.1 b. AU, =vC, (7,71). Din legea transformarii 1-2 Vv, _Y, VT, abtinem: + =—2 > 7, = 241 =3F sicu> mee Fig, R 1.2.1 AU,, = WRT, = 3 pV, = 1800 5 132 ¢. Lucrul mecanic efectuat de gaz in procesul 2-3 este L,, = vRT,In(/%,) = Ly, = 3URT, In(p, / p,)= 3p, In2 = 1260 J 4. a) Studiem echilibrul fiecdrui piston pentru (fig R 1.2.2): St By =F, +7 => pS =pS,+T>T=(p-p,)Sy SF, =F, +7 => pS = pyS+TT =(p—p,)S,. Din cele doua relatii rezulta ca: (p- pr )S,=(p—m)S\- conditie care —_trebuie indeplinita intodeauna astfel incat p= p,, de unde rezulta c& gazul dintre pistoane sufera o transformare izobara, astfel cA reprezentarea graficd in p gi V este izobard si gazul se incdlzeste (fig R 1.2.3). Fig, R 1.2.3 b) Conform legii transformarii izobare: V, =S,(¢, +A0)+S,(0, ~Ad)= 5,0, + S,A0, +80, - SAC V, =V, +(S, -S, Ae V, 2 S\l,+Syl, 2 V, +(S, -S, JAC = rial) > =>(S,-S,)Ae= pars At=—“AT_hios cm 7 (8, -8)) . aL = p,AV = py(S,-S,)At= pt =a7, 5 J 1 3 3 3 AU = HCY AT = SvRAT = SORT, ~ WRT.) = 5 poll -V)> AU =3p,L=5 20" 56,25 i ‘ 3 8. a) AU, =¥C,{7, ~T.)= FR(M - 7) Cum 152 este izocora: Zt = P2 =» 7, = 227 — ar , iar 2-¥9 este izobard: 7 f, yy ¥ Y, VT, 15 patil, = 22-67, > AU RT =— pV, =750d Rp ey nF eu ae b) Lugs = Lys _ Pll, r= apo ~V)=4ph, =400 4 e) U, =0C, 7, =5vRo7, =30RT, = 3p, = 300 J 133 6. a) Transformarea | — 2 este izobara, deci 2, =U, = WC, T, = SVRT, =24,93 kJ = sa(r, == 50R7 = 12,465 ks by =Litly =p h- KeRtngs =Ly3= pV +2RT in2 = pV +2pV,In2 >ln=P, ¥(142in2) => RTC 4 2In2)~ 11,9664 ke : p 7. a) Identificim transformarile: 1— 2izotermaé si 2 > 3este izocora (fig R 1.2.4). 3 b) AU, = ¥C,(F, -T)=5R( - 7) Cum 2 Jeste izocora reaulta ca 22 = Ps R= Polo Ph rf, Pr Cum 2 — Jeste izoterma rezulta ca: BI = Bly p, =P wep oT == AU, <2 . v2 é 2 e AU, =-2 py, 221 =- 94,65 5 “2 e ©) Liss = Liz + Lay = RT In = ph in EL =p = -100J. t 2 8. a) Conform legii transformarii rezulté: p=aV (fig R 1.2.5) Ba= a, =3a¥, =3p, = 7, = P82 =PPH won, vR b) AU =, (% ~1,) = 3 eRe, =t20RT, = 12p,V, -10,8 kJ ¢) Conform interpretarii geometrice a lucrului mecanic, deoarece presiunea este reprezentata in functie de volum, aria cuprins& intre curba presiunii gi axa volumelor gi cele doua ordonate reprezintaé fizic _lucrul mecanic: £ = Ayu: ~B+rs) 1257, = 127. 4 = 4pV, > 1-3,6 kJ 134 ») AU,, = ¥C(T, -F)= SRT = Svan, =5,5kd o) Conform interpretérii geometrice a lucrului mecanic, deoarece presiunea este reprezentata in functie de volum, aria cuprinsé intre curba presiunii gi axa volumelor reprezinta fizic lucrul mecanic (fig R_ 1.2.6). Astfel cA: L Aine: Fig, R 1.2.6 10, a) 7, = 2ele = 2P obo gi BM _ 2 Pao Te 1 starite 1 512 VR vR wR VR T, sunt situate pe aceeagi transformare izoterma, ») AU, = ¥G,(%,-T)=0 Pp 3K 2h 2 Pe baza interpretarii geometrice a lucrului mecanic, Af-- deoarece presiunea este reprezentatd in functie de volum, aria cuprinsa intre curba presiunii gi axa G uv volumelor gi cele doud ordonate reprezinta fizic Fig. R 1.2.7 tucrul mecanic(fig R 1.2.7). Obtinem: 2p ) : +e | - 4, (p+ PMY -¥) [» 22). Spb ¢) Aflam parametrii starii 3: pp, = 2h sil, = bay = EP 3p, 3K, ee elostolt-1) oP 2 RO 2 TPobe -, Ln wort, 2 2 8 hn 11, a} Conform definitiei: AU =U, -U, =1C{T, ~1,)=S0R(T, -7) AU =S0R(o¥, ~6Y,) ~a¥, +61,)=SaR- Lev, -v,)-alve -77)] Au =3 RY, -¥,) fa BY, +H) =S0RV (a 3674) 2 p2 pw, =ve7, = v= 22 5 au = 2B, MT.) gus.o08 kil, cu Dy 2 7 P, T, = anV, — bn’V,?=528 K, deoarece V,=6L 135 b) UU, SU, > AU =U, -U, =0 => a = 3bVRT,/ p'=18-103K/m3 ©) Scriem ecuatia procesului in coordonate p,V 2, utilizand ecuatia termici de stare si ecuatia Procesului in coordonate V gi 7. Prin urmare in ecuatia pV =vRT introducem 9 T=aV-bV? gi obtinem: pV = vlav -v?\+ p= vR(a- bv) Presiunea gazului scade liniar cu cregterea volumului, astfel ci £ = Arp, (Pe seama interpretarii Fig. R 1.2.8 geometrice a lucrului mecanic) (fig R 1.2.8). ial +eM, “hy. p= laa sano lyy _y) L = Rha H(h, +h Kb =F lea—sov)} V; = 4686,84 J. 12. a} Identificam transformarile |—»2 izocora gi 2-+3 izobara (fig R 1.2.9). 3 b) AU, = VC(T, 7 )=SvR(T, - 7) Cums Pag = Ps = BP, = =P =327 > au, = Doar, 118,92 kd CN Lazy = Ly + by = pay — Vy) = 8p, AY, ~ Y= 24 pV, = 24VRT, & 59,83kd : 3 18, a) U, = 00/7, = 5 vRT, © 14,96 kd b) Deoarece transformarea | 6-+7 este izoterm4, atunci: PY = pol =9 ¥,= Po, » Presiunea gazului scade liniar cu cresterea volumului pe transformarea 1-a- 2, astiel ca L= A,,,., {pe seama interpretiirii geometrice a lucrului mecanic) (e+ pa, -Vi) Sesh _ 3ph _ 3eRT, wg Rp DEY MEPL 1 7479 5 hn 2 2 8 4 o) L,,, = vRT, ine = RT, In2 = 6980,4 J y 136 Deoarece gazul evoluezi din starea 1 in starea 2 pe doud cai, observam ci lucrul mecanic depinde de transformare, deci lucrul mecanic este o. marime de proces. 1 Vv, 14, a. Din legea transformarii 1-2: he son = Leh = a, Transformarea aaa yo 2 2-3 este descrisé de legea p =aV => 2 = Ps = Py Ps 1, ¥, Din wee ‘ermicd de stare obtinem temperatura in starea.. 3: he =roh ae fi OVRT, _ 9 b. AU, = VC, (7, -T,)= pag Pw 7228 3 Ly eb, = pl -¥) si b= nl-2)= 2a, ~h)= em 0s 15. a. Reprezentarea proceselor in coordonate psi V ph 4 2 este redaté in figura R 1.2.10. b. Deoarece temperatura revine la valoarea initiala, Gen atunei Ts=Ti, astfel ca AU, = vC)(7; ~7,)=0. @. Lygy = Lyy + Loy. Dar Ly = p(¥, -¥,)= 2h, = vRT, Ly =-AU,, = vC,(T,-T,). Din legea transformarii Fie, R 1.2.10 izobare objinem: Ma Ye 7, BE op os pS uRT = Ig = D0RT, Lh K 2 2 4n23712,465 kJ 16. a. Conform interpretarli geometrice a lucrului mecanic acesta este egal cu aria cuprinsA iIntre dreapta 1-2, axa volumelor gi cele doud ordonate construite prin extremitatl. Figura geometricd este un trapez, astfel ca: La = + ele-1) apy =800 J 3 3 25 b. AU, = HC, (7, -T)= Fah, oT )= slot, ~ph=Z ah 35 kd e. Lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior in cazul parcurgerii ciclului 1-A-2-1 reprezinta fizic aria triunghiului 1421, astfel cd Lug = Aan = PM. Lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul exterior in cazul parcurgerii ciclului 1-B-2-1 reprezinta fizic aria triunghiului 1821 luaté cu semn schimbat, deoarece ciclul este parcurs in sens contrar acelor de ceasornic. Astfcl c& Liga, =—Ayya) =~ PY, => Lyre |Lynai|=1, deoarece cele doué triunghiuri 1421 si 1821 au ariile egale. : 137 17. a) U, =vC,T, $i U, =VC,T7, aAB, YT, Transformarea 3— +1 este o. transformare deschis& de legea p=aV, astfel ot: Pa Py 2 Pw ay. mow A Conform ecuatlei termice de stare: T, = B Pil Lays = Lyy + Lay = 4p V, - Vi) = 12, lat PWA-K)_ Sa3K _15ay oFeF Ly= 2 aa 2 Ur. = 167 > =16 Y, Lay ~ Ly = 45 pM. 5. ; 3p,3¥, Catoutém Lys, = Ly + Las + Ly) = Lips ~ Lyd Ay, =P = ASP, Diferenta celor dowd lucruri mecanice reprezintd fizic lucrul mecanic efectuat pe intreg ciclul 1231. 18. a) Reprezentarea grafica este redaté in figura R1.2.11. WAU, = COAT, ~T)si Uy = CAT, -T,) > AU 1, 2 deoarece 7, = 7;. - ¥, 0) Digg) = Lyq + a3. Dor Lay = WRF In = BY, In2. 1 Conform ecuatiei transformarii izoterme: Fig. R214 V, Ph = P= Pr =k. 2 Transformarea 2 —>3 este descris& de legea: P Pr Ps Pky mM Py eaQaorscdtaoStseSa pees teat P ¥ VP 2 4 1, =. telah). 22h > y= nv(ina~2)= 390 J. Conform interpretérii geometrice a lucrului mecanic, deoarece presiuneca este reprézentata in functie de volum, lucrul mecanic este egal cu aria cuprinsa intre curba presiunii $i axa volumelor (desen problema 8). 19, a) Scriem ecuatia de stare a procesului 2->3 in coordonate p si V: p=aV+b astfel c& p,=a¥,+b (1) sip,=aV+b (2), reprezinté conditia ca 138 aceast4 dreaptd si treacd prin punctele 2 gi 3. Ob{inem constantele a gi b, din ecuafiile (1) gi (2): 4p, =aV, + si p, =2aV +b. 3B V, Scddem ecuatiile si obtinem:3p,=-aV, > a=-~lobs=p,-2ah =7Tp, astfel cA ecuatia procesului 2-3 se scrie: p= -*By +7p,. 1 Scriem ecuatia procesului ] > 4, Deoarece presiunea gazului depinde direct proportional de volumul gazului, obtinem P = eV. cum p,=cV, c= Fi p=Py, Py 1 y, P V, Aflam presiunea si volumul in starea 4, punand conditia ca cele doua ecuatii ale proceselor 2->3 gi 1—>4 s4 se intersecteze: P, 3p, 4p, ih Sys-AV +7 p>, =7p > V,= =1,75V,, V, 4% Py y* Pi ae 1 7 or obs 89 BM 95 a2 y 2175pai 7, = 2-2 Ph Pea Gh TS pet ye oe 16 3 b. AU, =16/( ~T,)=S9R(T, -T,)=5 (Ds — ah 2) Zen - -4ph = AU,, =~3pV, = ~ 600 I ¢e] Calculam lucrurile mecanice pe baza interpretarii geometrice a lucrului mecanic: L -fe-al =¥) 9h 1 el og = tos as, (r. = ¥)_3 yoy = LB f aah Lian 20. Pentru a putea compara lucrurile mecanice efectuate de gaze reprezentém cele cinci transformari in coordonate p si V (fig R 1.2.12). Determindm ecuatia procesului T = a¥ in coordonate p 3 V, introducand in ecuafia termic& de stare pV =vRT => p= vRaV* => p=vRaV deci presiunea gazului depinde direct proportional de volumul gazului. Determinam de asemenea in aceleasi coordonate p si V ecuatia procesului 7 = b/* prin introducerea in ecuatia Fig. RL.2.12 termica de stare gi obtinem: pV =vR-bV? => p=vRbV? => p=ctV’, reprezentarea presiunii in functie de volum este o parabola care trece prin originea axelor de coordonate. 139 Lucrul mecanic minim, cand gazui ajunge in starea 2 este conform graficului in procesul 7 = 6", adic& curba e, deoarece pe baza interpretarii geometrice a fucrului mecanic aria de sub curba gi axa volumelor este minim. Pe acelagi rationament lucrul mecanic este maxim sub curba d. 21a) Ly = Ly thy = pA ~3y;)+ ot 2PoX3h Mi) PF, =100T b} ; Laasase = Lay + Lay + Lag + bas + bse = Lins + 2Po(K, —3V,)+ +3p0(M - 34 )= Pah + Poh ~ 6AM = ADM, = Lassa = ~A400 J. (2p +320 )3% -H) 2 @) AU, = Hy (Ta =) = SoU.) = Sr ~ rata) = 5 ol, -3¥,) = Sp, AU, =-500 J 22. a) Pentru a calcula hucrul mecanic pe ciclul 14321 utiliza interpretarea geometric’. a tucrului mecanic astfel c&: Liss = Atgni ~ Apnaas deoarece portiunea de ciclu 1021 este parcursa in sensul acelor de ceasornic gilucrul mecanic numeric egal cu aria este pozitiv, in timp ce portiunea de ciclu 0340 este parcursa in sens trigonometric si prin urmare lucrul mecanic pe aceasta portiune de ciclu este negativa gi numeric egala cu aria. Bre -H) ali Wi Ajyg = Po =H) Aasee ne Asemaném * cele doua triunghiuri 1021. gi (0340) «si rezulta: BM PoP yy tes PMH) Ve-V, PsP Po-Pi I vy _la-pXh-¥) (.-p)(A-Y) _(a-al (a -p) Ah) eon 2 on =p) Ap,-P) mhek py Le = — Aint ~lo-ay oy Lown oan (= A @) AU, = 1G, (P, -,) =S0R(7, -T,) = 3 (RT, -vRT.)=3 pl -V,) = 3 ks = pV, ~¥,) = 3p BV ~V) = 6p¥ = 12005 +e W=V)_ 4027) oy e004 2 2 . 23, a) b) ZL, = 140 ¢) Conform interpretarii geometrice a lucrului mecanic pe un ciclu, daca ¢iclul este parcurs in sensul acelor de ceasornic, lucrul mecanic al cichului este egal cu aria ciclului. Lona, ~~). 202 2 ‘eteln = Acietilut = 3 =2ph =4000 24.a Conform interpretarii geometrice a lucrului mecanic, acesta este egal cu aria cuprinsé intre curba presiunii gi axa volumului, astfel ca: ly et eMt- BD sai 3H) gp =- 6003 3 b) AU, cath “nea -n)=L0on ~ p¥,)=3p¥, =300 5 ©} Leety = Aras =@-eMhoh). 3p, =300 J 25. a) Identificam transformarile 1+ 2 izobara, 2-53 generala si 3->1 izotermd. Reprezentarea cerutd este redat& in graficul R.1. 2.13. Determindm ecuatia procesului 2-3 in coordonatele V gi T. Folosim legea p= al si ecuatia termicd de stare: , Fig. R 1.2.19 p¥ =vRT p> aV? =vRT > V = AT =constVT. BU, 20,7, =3 ph, = 6pV, = ORT, = 1498,8.3 © Lay = Lyy + oy + Ly) unde Ly = PV, Vi) = 3K 88 1 + PM-%) 23 2 . Cum pe transformarea 2-3: p=aV >> 2 sam aby cum v ¥, V, P= PV, =I, sh py = p29 Ly = 3p, 12 oh L,, = vRT, nc -vRT, In2=—-pV, In2 3 Li = p\V,(3/2—In2) = vR7,(3/2—In2) #200 5 (,~ a Xti-¥) 2 26. a) bags, = Aas = =f. 141 ©) Lye = Aras: — Ay4s3 = 9, deoarece o portiune de ciclu este parcursd in sensul acelor de ceasornic gi lucrul mecanic pe acea portiune este pozitiv {1231}, in timp ce pe portiunea de circuit 3543 sensul de parcurgere al ciclului este cel trigonometric astfel ca lucrul mecanic este negativ, 27. a) Reprezentam cele doua transformari ciclice in cocrdonate p gi V (fig R 1,2,14), tinand cont ca. 4-2 gi 3-4 sunt transformari 7+ ; 2 izobare cu p, > p, $ic& 2-3 si 4-1 sunt transforméri izocore. Transformarea 3-leste izoterma. Deoarece cele dou& transformari ciclice sunt parcurse in sensul acelor de ceasornic Jucruile mecanice sunt pozitive. Pc baza interpret4rii geometrice a lucrului— | ¢ ¥ mecanic conform cdruia valoarea acestuia este egald eu aria ciclului rezult& c& Lis, > L341. Fig. R 1.2.14 V, BY iggy = Lat lay lay = HH) VAT IDE = 3h, -2p.KIn2= , pV (9~2in2)=1280 J siya = by + Lay + Ly) = ORF In + pylV, - Hh) t , Deoarece transformarea | ~»3 este izoterma pV, = p,V; => p; = 3 3 hy = 220, 102~2 aH, = AU (202-2 | > Ly 820 J Lo ~ Lu ph(G-2in2)- py 2in2~2)= py{ 2 4in2}=7604 C) Lig, + Ly34, =90V,/4=1800 J si reprezinté aria cichului, conform interpretarii geometrice a tucrului mecanic 28. a) Identificim transforméarile: 1-2 gi 3-4 izocore cu VY, >, iar 2-3 gi 4-1 izobare cu p, > p, => reprezantarile grafice cerute sunt redate in R 1.2.15. Pp Fig. R 1215 b) Scriem ecuatiile de stare pentru fiecare stare: 142 IY, = VRT, (1), P2Y, = RT, (2), PV, = VRT, (3) 9 pV; = VRT, (4) Inmultim prima ecuatic cu a treia si apoi ecuatiile 2 gi 4, rezulta ca: DPV =VRTY si pV =v RT, => TT, =TT, cum 7, 27, = 77, = 1, = 167? = 7, = T, =7, = 47. Scriem parametrii’ st&rii 2: V,=V,;7,=47, si din ecuatia transformarii ph, izocore. obtinem: oF > p= T, ot =4p. Scriem parametrii stérii 3: p,=p,=4p37,=167, si din ecuatia Vy Ov, tr transforméarii izobare, obtinem: 4 = 2 => V, = ae =44,. Ron Scriem parametrii stérii 4: p, = p,;%,=V = 403 ne = “an, c} Pe baza interpretarii geometrice a hucrului mecanic Lis = Ansa = (2: — BAY, -%)= 9D, = RT, 29. a) IdentificAm transformarile 1—>2 izocora; 23 izoterma; 3 + 4 izocora gi 4~>1 izobara. Reprezentém in coordonate p gi T (fig R 1.2.16): 3 3 BAU, =¥C p(T 7, JRE T= FH h Play + AU =F(aN, = p.av,)= 22. Pig, R 1.2.16 0) Lesety = Lag + Lay + Lyy + Ly, = 3 + Ly), deoarece pe transformarile izocore L,=L, 20> LL; = WRT, InZ = pV, In4 = 6p, In? si 2 La = PW -¥a)=-3p, Leen = 8PY,2-3pV,=3p¥(2m2-1)*1,2p4,, deci in transformarea ciclic& 12341 gazul efectueaza lucrul mecanic 30. a) Reprezentarea graficd a procesului in p si Veste p’ 3 redataé 4n figura R 1.2 17. Tact b) Afldm parametrii starii 4, Cum ecuatia transformarii 4—+1 este: Pcp PnP pa PU (1) J v h, Y, ¥, Fig. R 1.2.17 143 Transformarea 2 +3 este izoterma astfel c&: pv, apy, ¥, mL (2 = PV, = Pa= a y, (2} Din (1) si 2) obtinem: Ps ABV gy? aay? Vy 22h, t 4 . / V, ApW, p, = 2V, si conform ecuatiei de stare T, = Pus = a =47, e) 4pV, Lay © a lag Pag bay OM Lyg = 05 Lay = pally He) = BM we 2 RT, In = pV, InP = 4p, nyt, = tPA Ve) __ Bah ¥; Ps 3 2 2 Any, 4 3 41 bigs > + Ap nS ih = keep 3 \ 31. a) 12 este o wanformare izobara-astfel cA 7, 2-+4 este o tranfdrmare izoterma astfel ea: 2! = 22 => T, = Pale =8T. - ZL oh Py Transformarea 5—+| este reprezentatd grafic printr-un segment de dreapta care trece prin orginea axelor, astfel cd legea de dependenté dintre presiune Pv, sivolum este Pegmh Bo Vs= Pst 4V,. V iW Py Din ecuatia termic& de stare: pv, =0RT, => 7, = Pls 1PM 67 — Fs 16 vR VR 1 Pi Ps ps eh, =2V, stash sos = 2-108 bh 2 a7 yor ¥, 2p, =2-105 Pa / ¢) Pe baza interpretaril geometrice a lucrului mecanic, acesta este egal cu aria transformarii ciclice. Cam cichul este parcurs in sensu) acelor de ceasornic pe portiunea 3453, lucrul mecanic este pozitiv si egal cu aria Asass. Pe portiunea 1231 ciclul este parcurs in sens trigonometric gi lucrul mecanic este negativ gi egal cu aria an as a ca: — (es= eM, )_(es= ph vw) eh =1505 = Aus — Ags = 144 Uu;_ fF, 32, a) Cum energia interna este U =vC,T > a = Tr . ’ 1 Legea transformarii 2-3 este p= Porn Ba p= oh 4D, = din ecuatia termica de 2 2 a U; _T, =87,> 4 =2 =8, UT, b. Pe baza interpretarii geometrice a lucrului mecanic in coordonate p gi V, acesta este egal cu aria cuprinsa intre curba presiunii gi axa volumui. In acest caz figura geometrica este un trapez. Obtinem: + PMV -V, Lin = Ly + Ly = Ly = {+A 7) c} Pe baza interpretaérii geometrice a lucrului mecanic, acesta este egal cu aria transformérii ciclice in coordonate p si V., Daca ciclul este parcurs in sensul acelor de ceasornic, lucrul mecanic este pozitiv. In acest caz figura geometricd este un trapez, lle. -.)+ (es pd -1,) 2 =3pV, =3005 Objinem: Lyssa Aflam valoarea presiunii p,, utilizand legea ¢ = Ct, pentru transformarea P_P. PY = Pp, +2p, 32K 4nne v, a? P= Te =2p,, esttel c&t Lay, = 2 2PM 1 2 WV, > Luan=150 5 . . . V, 6py, 33. a) Conform ecuatiel termice de stare pV = vAT => T, = a= in, Vi y, iar TPT 67, wR b} Conform interpretarii geometrice a lucrului mecanic, acesta este egal cu aria trapezului. L aM) CVI a= 9) 52 90.4 12341 2 5 5 15 o} AUy = CAT, TS vR(T, TH) =S( 0M, 2M) => ah #780 3. 34, a) Identificaém transformarile gazului: 1-2 izobara, 2-3 izocora gi 3-1 generala. Determinadm ecuatia procesului 3-1 in coordonate p si V. Pentru aceasta introducem ecuatia procesului 3-1 in coordonate V gsi T in ecuatia termica de stare si obtinem: 145 7, RBT(3— BY pV =R 36 -BV)BV > p= : => presiunea depinde liniar de volumul gazului in transformarea 3-1. b) Observam ca 7, =7,, deoarece punctele 1 gi 3 se afta pe acecagi izoterma, 3BiB 2B astfel c&: 7, -2G-av)av => BV? -3BV4+2=05V = , astfel cd Vv min =v, Din ecuafia termica de stare scrisA pentru starea 3, VRT, _ vRT; obtinem: pV, =VRT, > py =—4t=—+=41. a3 3 ey Ww 2 Reprezentarea giaficd a ‘transformarii ciclice in coordonate p si Veste redata in graficul R 1.2.18. Pe baza interpret&rii geometrice a lucrului mecanic, acesta este egal cu.aria ciclutui. 1A, PE) DHT ay tie Fig. R £.2,18 NE, ce) Conform definitiei puterii: P = —@ = a =4155 W 35, a} Deoarece sistemul termodinamic format din cele doud gaze nu schimba energie cu mediul exterior, sistemul este izolat. Pentru acest sistem energia interna se conserva. Obtinem: AU =AU, + AU, =0>1,C, AT, +¥,C,, AT, = 0 Deoarece gazele sunt biatomice, atunei C, =C,, = C, => VT, +¥,T, v(7~%)+v,(7-%))=0>T = “ reprezinté temperatura - de i FV echilibru dup& punerea vaselor in legituré. Conform ecuatiilor termice de PY oy Pe, p (OK + BVT, stare obtinem: V; = v=o =456,52 K RT, RT, PME, + p¥eT, b) Utilizim ecuatia termicd de stare pentru amestecul de gaze: . T vl, v= (,eu)ars p= MtvlRT = Plt PM, 9 33,105 Pa W+Y, W+¥, eo) AU, =U,,-U,=W7C,T-4CG,7 = Cur - un), unde cu v; am notat fumérul de moli in final in primul vas. Din ecuatia termicd de stare pentru gazul din vasul 1: 146 ph = RT = vp = Ph = au =3n(p- p= diy, PPL oa ts 2 Vi+V, 36, a} Deoarece gazul se comprima, astfel cA energia interna sa ramana constanté si cum U=vC,7,, inseamnd ca. acesta suferé o transformare izoterma |+2. Apoi deoarece densitatea gazuluii ramane constanta, cum m p= v » inseamna ca transformarea 2-3 a gazului este izocora. Stiind c4 in transformarea 3-»1| densitatea gazului variazd invers proportional cu temperatura absoluté conform legii pT =const gi cum P v 2 pr - => at =const> r =const=> transformarea 3 — | a gazului este izobard. Reprezentarea succesiunii de transformari este redatd in figura R 1.2.19. 3 t Vv, Whe La = Lye + Lay + Bay = RT, I 2+ pv, -¥;) TeRIAD = Losey =~ PV, INF +EpN, = (2 -In 3) =~ 86,67 J Semnul minus al lucrului mecanic se explicd prin faptul cA acest ciclu este parcurs in sens trigonometric gi gazul primeste lucru metanic de la mediu. 3 o) U, =, 7, = BNR, Cum transformarea 3-1 este izobar&, pe baza legii acestei transformari, “rt VRT,_ ph, => 3 “2° 2 obtinem: aK => T= =100 J 3 1 37. a) Deoarece supapa se deschide numai dacA presiunea in recipientul mare depageste presiunea din recipientul mic cu dAp>po, jnseamnd c& initial supapa cste inchisé si intreaga cantitate de gaz se afla numai in recipientul mare. (fig R 1.2.20) Utilizim ecuatia termica de stare: Fig. R 1.2.20 Poh ipl, Poly = VRT, =v = 48235 m= pv = 222,71 one 2 RT, # RT, 8 b) Presupunem ca supapa se deschide, astfel cA in recipientul 1 presiunea va fi pt iar in recipientul mare presiunea va fi p, = p,+Ap. Aplicam legea conservarii numarului de moliv=v,+y,, unde cu v,si v,am notat numérul de moli in recipientul mic si respectiv in cel mare. Obtinem: 147 bila _ PY, PMs _, Tal, = [nn +2Bh) > = 7p, =2p “Bp, RT, RT RT 37, 3/37, 2p, = 6p, +14 p, = 21p, = 6p, +14(p, + Ap) = 20p, + Ap > _ 2p) —14Ap P90 7 =1,5-104 Pa GT rn a AU Uy Uy _- ° ~120,5 38, a) Scriem ecuatiile termice de stare ale gazelor din fiecare incinta (fig R 1.2.21). Hl Pentru Oz: 2p = 2vRT, => pV =VvRT, (1) Pe Pentru Ha pV = 3vRT, (2) fe im Pentru Nz: 3pV =vRT; (3) , Fig. R 1.2.22 Din ecuatiile (1) gi (2) obtinem: 7; 7 si din ecuatiile (1) gi (3) obtinem: 7, =37, b) Deoarece cilindrul este izolat de exterior, energia interna a sistemului se conserva, astfel c€:U, =U, +U, +U; > ¥,C,7 = WC,T, +307, + 1%, curv, s4, tl, +¥, =6¥ gi C, acelagi, deoarece gazele sunt biatomice, astfel c&: 2v7 +32 avh 6077, Utilizam eovatia termicd de stare: p/V, =v,RT => p a = we =2p e) AU, 2Uy,, ~Uo, = 2VC,T -2€,7, =0 39, a) Deoarece cele doua recipiente comunica in cle presiunea are acecagi valoare. Cand se mareste temperatura in primul recipient si se micgoreazd in al doilea trece gaz dintr-un recipient in celalalt, astfel c& in recipientul ine&izit num4rul de moli este V,, iar in recipientul rAcit numarul de moli v-y, v vo Aplicém legea de conservare a numArului de moli:v; =V, +¥, => Way tv, (1). Aplicém ecuatiile termice de stare in starea finald in recipientul incalzit PY =vRaT gi in recipientul racit pV =v,RT/n, Din egalarea celor doud ecuatii obfinem: vnT =V,7/n > v,=n°v, (2) : , este V,. Fractiunea ceruta este: f = 148 Din (1) sf (2) > Qv=v,+A°v, =v(len)}=> Ws vo w+ wAU =U, -U, =|v,CynT +¥,C, f —2v0,T => f é n au a={2 nr e222 oro, = svar Oo - 24,931 n+l w+in wel ¢) L-0, deoarece volumul ocupat de hidrogen nu se modificé. Dac&d parametrii de pozitie nu se modifica, fortele nti-gi deplaseazd punctele de aplicatie si prin urmare nu efectueazd lucru mecanic (volumul este un parametru de pozifie). 40, a} Lays = Lag + Las = Las = Bs(Vq — ¥,)=200 3 BY Laas = Lig + Lag = bay = RT, inti = pV, In2=860 5 i 3 €) AU ys = HC (0, -T,) = Sun - 7) = 2(W, ~ ph.) =~ 600 41, a} Energia interna a gazului este: U, =1C,T ape BE #2503 b) Initial gazul se. aflA in incinta din stanga. La destindere lucrul mecanic este nul Z-0, deoarece cand se destinde in vid gazul nu are ce forte s& invinga, deoarece nu exista gaz (fig R 1.2.22) Fig. R 1.2.22 c} In final gazul ocupa intreg cilindrul, Destinderea gazului in vid se realizeaz& brusc gi gazul nu are timp s& schimbe cu mediul exterior energie, adica transformarea gazului este adiabatici. Deoarece gazul nu schimbé cu mediul exterior nici lueru mecanic si nici caldura, energia interna a gazului se mentine constanté, astfel ca U,=U,. Temperatura gazului nu se schimba imediat dupa destindere, astfel c& T=300 K. 149 1.3 Aplicatii ale principiului.1 al termodinamicii 1. a) Transformarea oxigenului este izocora, astfet c&: ofan =2p = 37, =900K Tt Pi b) L=0, deoarece Veconstant . Q=vC,(T, -T,)= SRT, =5pV =2 5 0) AU =¥C, (7, - 1.) = SRT, = SpV =2 kd 2. a} Prin definitie p= - Din ecuatia termicd de stare a gazului ideal: pV= RT =v = TRA = p= Fat 972 kp/m, deoarece y= ca A 7, b) Utiliznd legea transformarii izocore obtinem: Aum pe ar 7 7, Pi e) Caldura necesara dub este: Q,=VC,(%,-7)= = 21, =720K = 1, =447°C ij temperaturii absolute printr-un proces izobar C.F, iar printr-un proces izocor este: Q,=VvC,(T,-T) =VC,7, ao atei, deoarece caldurile molare 5 pentru un gaz biatomic sunt C, =5k gi C,= aR. 3. a) Tinand cont ca energia internd este 0 marime fizicd aditivd, energia intern&A a amestecului se obtine adunand energiile interne ale gazelor componente , asrfel cAU =U, +U, = ¥,C,7,4+¥,C,7, Cum ambele gaze sunt biatomice, astfel ciC,, =C,, =5R gi deoarece pe 5 $ baza conservarii numarului de moli v sv, +v,=> U =(y, +¥,) DRT = Svar Pe baza ecuatiei termice de stare pV =vRT > U =Spv =4155J b) AU =U; -U' =20rt, ~Svar, =SvRar Cum pr aver 29 vR= EE au =5 py T= 1385 5 ¢} Q=VC,AT = AU = 1385 J, deoarece fiecare gaz sufera prin incdizire o “transformare izocora {V=ct). 150 4, a} Utilizand formula caldurii schimbate de un gaz biatornic cu mediul in transformarea izocora obtinem: 5 29 Q=VCAT = FVvR(T,- 7) => T= tT, = 500 K b) Pe baza datelor problemei Grane =U 9) = Vern gg T= Yai Cygh 2 Ynone 3 RT =¥, Sar => Wane = 5¥s; i, = New = 2Mae = DIM 89 py D. N, N, Na Met NN NAIM MOD py « N, N, Ny Ny 3-2 fv =S(l- fy > 6f =5-Sf > f ~45,45 % ¢) Energia intern& a azotului in stare inifiala este: U, = ver = SvRr In stare finald ee +U, Va SRT! 10,5 RT! = = (Byron +5182 P=[3- asves(l-syr] ur =(54 f)vkRT > 5+ . Ya MS+D) U.S &. a) In transformarea izobara L = pAV = p(V,—V,)= pV,- p¥, = =VRT, -vRT, ~ R(T, ~T)=>T = 47 =400 K Vv. by AU =¥C,AT = SvRAT =21=2499 4 0) Q=vC,AT ~SvRaT wit =4155 J 6.a) AU= vost = Surat = aT =o 1-1, = =>T,= T.+20 = a00K 5v, b) Aplicam ecuatia termicd de stare in starea finala: DY, =vRT, > V, = 783 27,064 A ¢) In izobara Q, = VC,AT = forar = tau =1163,4 J, iar L= pAY =vRAT =2AU =332,4 J 151 7 a) Conform retatici AE, p= MgAk , calculam pe ce AE, distan{& se ridicd pistonul => AA = Ve =Som Studiem echilibrul pistonului (fig R 1.3.1): My G+F, =F, => Mgt pS = pS => paptse a Fg. R131 p=1,1-10¢ Pa > transformarea gazului este izobara AE, L= pAV = pSAh= (205+ Mg)" =5,5J; Mg 0=vC,AT ~Lvrar=2 =F PAV =19,254 AU =vCAT =SvRar =Zpav 213,957 Ye +SAh _ 2 bts A xa ¥, b} Scriem ecuatia transformarii izobare: 2 = hoo q q Utilizam gi ecuatia termicd de stare in starea initiala: p¥ avert = Rr = Hw OR Wg Rt SAN MR yy MRT gay HOLT up f, Hp Hp V=105 m3 =10 cm> V, oT, = HE = 993.09 k 8. a) Studiem echilibrul pistonului (fig R 1.3.2). Pe directa miscérii rezultanta fortelor este nula: f= F,, +mgsina => pS = pS +mgsina => sing pen at52 9 10)pe . Ss Fig. R 1.3.2 b) Transformarea gazului inchis in cilindru este izobara, astfel c&: L= pAV = pSA¢=20J ¢) O=vC,AT =2yRAT=2 pA¥ =3 pSAt=703 9. a) Ailam presiunea gazului dintre cele doud pistoane prin impunerea condifiei de echilibru celor doua pistoane (fig R 1.3.3). Pentru pistonul S,: Fig. R 1.3.3 152 F, =F, +7 +mg => pS, = pS, +T+mg > T=(p-p))S,-mg Pentru pistonul S2: F,+G, =F, +1 = pS, +mg = pS, +T > 1 =(p- py)S,+me > (P= Po) S\— 8 = (P- Po) 8: +g => (P— Py (S,~S,) = (m+, ) => mi P= py + TE = 1,8: 105 Pa=> p=ct =>gaml dintre pistoane suferd 0 transformare izobara. b} Conform ecuatiei transformarii izobare: VY, Ag— Y_V +Av YtAVv KN V+, S,AE = VAT =7,al(S,~S,)=9 a¢= 207 T 7+4T T, T+4T > TAS RAT Din ecuatia termica de stare py= vet wh = 28h Agate P “pas Tr Ate URAT i977 om. PAS +mg Deoarece gazui prin incalzire se dilat&, pistoanele se deplaseaza in sus gi prin urmare volumul cregte cu AV = S,Al-S,A6 = ASAL eo} Q=VvC,AT = ZvRAr = 29,085 J 10. a) Legea transformarii izoterme este: PRP V, = pil, => p, = = =6,25 kP. Di = Pala? By Se a 2 : b) AU =0, deoarcee T = const oe) L= vaT Inge By, InI6 = 4PM In2= 554.4 J Din primul prineipia al termodinamicii: AU = O-L>Q=L=584,45 11. a. Agentul termic cedeaz& cdlduré aerului din camer& gi deoarece temperatura camerei se mentine constanta, aceasté cAldura este cedata de camera mediului, astfel cA Q, =a]. Deoarece caldura primita de aerul dintr-o camer& de la agentul termic din calorifer este direct proportional cu diferenja de temperaturd dintre sursele care schimba cdldura atunci Q, =alt,-#). Deoarece caldura cedaté de aerul din cameré mediului 153 exterior este direct aera cu diferenta de temperatura dintre sursele = b(t ~1,). astiel ca: a(t, -#)= b¢-1,). Din aft, ede ty ) si Mt ~1,)= b(, —1,,) => prin impartirea celor dou’ t, relafii obtinem: “#1 44a. 54, = 1000 L-h bt, b, Analog a(t, -4,)= b(t, -4,) si alt, ~t }= b(t, -1,.)=> prin impartirea celor doua relatii obtinem: => ft, =80°C i: Woh te e, Cum ale, -1) = (4 - 4) si alt, -1,)= b(t, -2,5)—> prin impértirea celor doud relatii obtinem: 12. a) Scriem ene cAldurii care intervine in transformarea izoterma 1: =», arin =“ Rrin2 gi in transformarea izoterma 2: “u *vy,RTin2=—2 RT In2, Cum Q 1 =a # 2 . vet . b} O, = YaRF In . Conform datelor problemei: AV = 3V; => 7 ae 4 > Oa pat 8 V,=AV 4, =4V, > OQ, prin 2m,Rind 300 K ¢) O-431910 13. a} In transformarea adiabatied : L = -AU = -vC,AT = ~SvRar => cum va 7 = 7-H 2 290K = 1, = 53°C # 5mR . b} AU =-L= -166,2J ce) O=0 14. a) Scriem legea transformarii adiabate in coordonate psi V: pV’ = pV]. 154 : ay 2 p= Li, 8-9 pil BP VY 2 l= iy esay-5 32 wi=-au=-vear=-Rare ~SvRar = ~S (RT, =vRT,) = 7 3 3 9 Zon -n.rs)=3[ or ~B-ar,)=2oK, =900 J Low 15, a) In transformarea adiabatica: L=—AU =-vC,AT = ~SvRAT =-6232,5 J b) AU =vC,AT =-L =6232,5 J si O=0 ¢) Aplicam ecuatia transformarii adiabatice scrisé in coordonate V si T: ya Wr =TYVY' >YV, “(BY =e mS =354,6 L, cu ret. q 22 16. a) Conform legii transformarii p=aV in starile 1 gi 2: p, = aM, gi cum ¥, P, = ah, => p,= FL = 3p, =3-10° Pa 1 b) AU =vCAT=S0R(T, -T) Conform ecuatiei de stare in starea 2, obtinem: 7, =—22 =—-L1=-97 > . vR vR => AU = Ser BT, =12vRT, = 12p,¥, = 1200 3 ¢) Deoarece presiunea depinde direct proportional de volum, pentru a calcula lucrul mecanic utilizim ? interpretarea geometricé a licrului mecanic (fig R 1.3.4), al... +pr)K-% : astfel 08: L = Avanc = (teh) 4m 2 apy =>L=400T Pe baza primului principiu al termodinamicii: Q=AU +L =160045, Fig. R134 155 17, a) Impunem conditia de echilibru pistonului (fig R 1.3.8): Fy =F, => k= pS. cum Y= $0 WS h5s3 po Gel =a, onde Fig. R 1.3.5 k a= ro = cf, observam cA presiunea gazului depinde direct proportional de volumul acestuia v b) Conform ecuatici termice de stare => 7° “fF => T=b- p? unde Vi ; 2 be Se Be -(4} 22,25 kvR T \a ¢) Prin definitie C = -—_ 9 AU +h BUGATHE C+ L VAT vAT_ vAT vAT bar 1B * PM“) (a FORMA) 2 (ys ya) _ Y _ eRT, -vRT, _ VRAT c=0,+% 2 2 2 2 2 caldura molara in aceasta ‘ransformare depinde de tipul gazului. Astie pentru un gaz monoatomic Cc, =3R => C=2R = 16,62 J/mol-K 18. a) Reprezetdm in figura R 1 oe 6 succesiutiea de transformari suferite de gaz in coordonate p gi V . Conform definitier AU = vC,AT , obtinem: 3 AU, = Salt, ~T)=F (ahs ph)=~300 J bw L =Lyths Fig. R 1.3.6 Dar L, =0 si L, = p,(W-V) => L, = p,(K-%) =- 32005 O.= 0, +2 3 3 3 Q, =¥C,(-T)=Sv R(T -T)=F(eahe~ ah) = SH (5 5 5 5 Oss =¥C,(T~h)=SvR(h- T= 3 (ahs— ms)=5 od¥,~4) 3 5 2-21, (p,-P1)~Sa(H-V,) =-9800 4 Se observa c& se verifici primul principiu al termodinamicii astfel ca: Q, =AU,, +L, 156 19. a} Transformarea 1-2 este izocora: Q,, =vC,(T, -T,) = SuR(T, ~T). Pentru transformarea 2-3 izobara: Q,, =vC, (T,-T,)= Sone, -T) Cum Qa = Qs > SYR (TT) =F(N -%)=2 3%, ~ 37, = 31ST, Dar din datele problemei: 7, = 47, => 87, =237, > 2 = = 2,875 1 C,(7,-T, 23 ») AUss VC (B=T) 0,6, deoarece T, = 7, AU, ¥C.AT=T) a 3 23 ©) Q, =O + On = 20) =2-3va( Br, “7 20. a. Deoarece pistonul. este in echilibru gi se deplaseazd inseamnd cA gazul sufera initial o transformare izobaré. Dupa ce pistonul se blocheaza gazul suferé prin incdlzire o transformare izocora. Reprezentarea succesiunii de procese la care este supus gazul este redata in figura R 1.3.7. Ye z, = pV,-¥)= ov( Sa) ar(B a} ks, V, 2 deoarece din ecuatia izobarei, obfinem — =' h ate 7m oY 5 5 b, AU, =WC,(F -T)= SRD, - 7) = Flahs - ph) = 35 ph, =35 de) 7 7 & Qian =p +Qs5, 64 Op VO AT -T)= SRM —-M=5 PVs -h) = ; 5 5 On = 70M, 91 On = VCE ~T)= FoR - T= sVale, — a )=30PK => Own = 37 pV =37 kd sau Q,,, = AU,, +L,,, deoarece L, = 1h), 21. a} Din datele problemei 7, = 7, deoarece starile 1 si 2 se afld pe aceeagi V, Transformarea 2-3 este izobar& astfel ca: = = — 2 157 b & W = ae) S a a i iw x ES aN a is 4 1 1 x a a dt 1 Ld + o ao a b) L, (ote Men) OTT kay 2ph, _, fe - by = Pa(Vs-Hy) =F h-3K) = BO = PP = 2 23 } Os =VvC, (7, ~1,)=3ve( 4-1) = ~ Sve, =-41555 22; a) Pornim de la informatia problemei cé Q,, = O);. Transformarea 1-2 este izocord, astfel c& ,, =vC,(T -1)-"¥ ar, =SyRAT. Pe baza primului principiu al dermodtnamit QO, 2L,+AU 3 Dar AU,, =vC,AT, = that = Surat, si ail, et PMH) ge baza interpretarii geometrice a lucrului mecanic. . . a¥i-W) _ave-ar? Cum p=al = p,=al, si p, =al, > L= 2 te wah: te Ve py, aah VR, svat -YP = 0, =3VRAT,. 2, =O, 5 Surat, =3vRAT, = ba 3 b) AU) = car, = Qy = 12465 5 Qs 13 =3R = 24,93 J/mol:K ¢) Conform definitiei: C,; = 23. a) Conform datelor problemei Q} =x, cu Oy =VC,(T,-T1). C, R Din y= gi C,=C, +R 7C,=C,+ROC, “StS ate > Cc. -i y-l ’ Q. av T= (oh ~ph)= msn = Ph 158 ‘ Q,, = VRT, in pV, in4=4p,¥, In2 2 = In2-1 Din OQ, =O, => = tel =4phin2>y=7 = 1,564 b) Lp =P, (4 -M) = a, si Ly = On = 4K 2 =0,36. ) AU, = ¥C,(T,-T) at Uy =VC,(E-T)=VC,(G-T) >= 24. a) Reprezetam in figura R 1.3.8 succesiunea de transformari suferite de gaz in coordonate p si V . 5 Ais =¥C,(B-T) = 5 YR (BT) Transformarea 2-3 este izobara, astfcl c& legea MT, _WAT _T a> K, transform4rii este: = = 2 AU, ~iven( 5-1] ~S on > @ =}. Ay, ~-2,16 Ks Fig. R138 by Ly = Ly tL ou tevin w= ph ne 29h \ {e-1) Las = p(V,~¥_) = ¥R(T, ~F) = -VRT, (1-5 )--0m e-) e+] Ly =P, wa Zs = ph, vf e )o 11364 ¢) Pe baza primului principiu al termodinamicii: Q,, = AU,,+L,,=~1024J 25. a. Gazul suferd doua transformari: 1-2 o transformare izocora. gi 2-3 o transformare izoterma. Reprezentarea 3 graficé este redatd in figura R 1.3.9. Tact b, Lucrul mecanic total schimbat de gaz cu mediul este: 2 ¥, Lygy = Lyy + Loy cu Lin gi Ley = WRT, In = p22 => it 2 Lyy = Ly = —2 pV In2 = -2vRT In2 = — 17451 J v Pig. R1.3.9 = On + Oy, 04 Qh.= ve AT,-T)= FART, 7). 159 Din tegea transformarii izocore 24 = 22 > 7, = Boi 27,>0,= SRT, gi 1 2 A ps = Lg = -2VRT, In2 => Qs, = VRT,(I,5—2In2) = 1246,5 J 26. a. Lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul este Z, = L,, + Ly3, Lo= f+nNn-t) = 3Ph » pe baza interpretérii geometrice a lucrului mecanic si L,, = vRT, ne = pW, In 2 = 3p¥In2 > 2 Ps unde L, =30¥(4+In2) =285pV, = 17105 b. Caldura totala schimbatd de gaz cu exteriorul este 0, = 0, + Qn. Din primul principiu al termodinamicii Q,, = AU,, + L,,; eum Ly, = fen si Ata =r ~T)= SR —1)=3 (0, ah) =3ah => Oo =“2 pW, Cum transformarea 2-3 este izoterma Q,,=1,,=3pIn2, atunci 9, =390(S+m2}xssi03 ¢, Variatia energiei interne a gazului intre starile 1 gi 3 este: Aus = CT, -T)= SAU ~1)= S004, - nh) = Soh ph) =30% => AU)3=1800 J 3 27. a. Energia interna a gazului in starea 3 este U, = VC, 7, = 3 VRT, . Din legea transformarii izocore objinem: 21 = 22 57,2220 297 gi cum 1 2 Pi Ty=Th=> U, = WRT, =7479 5 b. Lucrul mecanic in transformarea 2-3 este L,, = vRT; in = py, ind => 2 4 4 Ly, = -2 pV, ng = +2URT, Inge 1445,94J 5 5 A & Bis = Qo + Qi. 04 Dy = HC ,(F -T)=Fre(F +7 )= Svat | 2 ~ 1]. 1 160 iE Wn $ . eo tag .== T, rind >0, ria si Din legea transformérii izobare: 5 4 O13 = Ly = aver int 37 Ga= vRT, 57 2ing =4786,56 J 28 a. Lucrul mecanic total schimbat de gaz cu exteriorul este Lay = yy + Lays C8 Ly = RT NE = PIN sh 1, =r ehh) 1 Din ecutia transformarii izoterme: p,V, = p,V,=> pz = fh A si din ecuatia ‘procesului general 2-3: Pre By P= Pay Po » astfel c&: WY, yo 4 Ly, -ah 5 Li = pv(in2—2)~1904 - V, B. Qs = Oa + Gey, Gu Og = bey =VRT INTE = KINZ si Qn = AU ys + bay, 1 conform primului principiu al termodinamicii 5 5 3 Cum AU, =O (T, -h)= SRE, - B= F(a — pres By -Pi] =>AU, = Bam => Oo =~3 ph = On = ny (m2) «6203 ¢. Variatia energiei interne a garanat intre starile 1 gi 3 : 5 AU y = CyB ~7)= S0RG, ~7)= Soh, — a) = pW = 7505 29. a) Reprezentam in figura R 1.3.10 succesiunea_ », de transformari suferite de gaz in coordonate psi V. 7 L,, =VRT, in = VRT, = p,V, 2 Aflam presiunea pz pornind de la expresia caldurii : Qs =¥C,(T—T)=2vR(T,-T)=S(VRT VRE) WY . 2 . 2 F ig. 1.3.10 20n 3, 3 “hla a) = Py * pit => p, =2:105 Pa=> L,, = 200 0 b) AU, =¥C, (TT) =3¥R(F-T)]= Qa = -300 4 161 ©) Lys = Ly + Ly = Ly; = 200 J, deoarece pe izocorii L12=0, OQ, =O. + On cu, =,L,, = 200 J, deoarece pe izoterm& AUz3=0 => Qi3=-100 J Conform primului principiu al termodinamicii: Q,, =AU,,+1,,=—100 J 30. a) Deoarece energia intern& a gazului raéméne constanta, cum U =vC,T inseamna c& temperatura B, 3 he absolutA a acestuia nu se modificid=> 1-2 este o transformare izotermd. Deoarece densitatea gazului 2 m . raméne constanté, cum p =7 > volumul gazului se 7 mentine constant gi transformarea 2-3 este izocora. Fig. R 1.3.11 Reprezetam in figura R 1.3.11 succesiunea de transformdri suferite de gaz in coordonate p si V. B) Ly = Ly + Lye =VRT nth = ph, sly = 0-9 Ly = Ly = pil =271d Vv c) Conform legii transformérii izoterme p,V, = p,Y, => P, aa Pi 105 Pa @ n In transformarea izocora: 2 = 23 = p, = £e2 Bh 7, d. Pe baza primului principiu al termodinamicii: Q,, = L,,+AU,,,cu => py, =3p, > pse3-105 Pa AU, =¥C,(7, ~)=v SRT ~T.)=SvRT =5p,% O= pV, +5pP, = Oph, = 1626 J : Sha AU, =H, (0-7) = SuR(T, - 7) = Din legea transformérii 1-2 Ask => AoW => AU), 22250 J 7 7 7 be On = 10, (F~T)= vk, - 7) = 5 (eal ~ Pa¥.)= Ze ~F)= Tels => Qy,=2100 J , ©. Prin definitie caildura molari a gazului pe transformarea 1-2 este QO, AU, +h, _wGyAT, +h, Ly = a ee C+ 2 VAT; 12 " VAT, VAT; VAT, 162 (e+ PW -h) Din interpretarea geometricé a lucrului mecanic L, = 3 3pM ee. Pe baza ecuatiilor termice de stare in starile 1 gi 2: 7) = Lys PM gi vR * 7 = ABTS 2 aT, 22 Cg a he Bt By +Fn3a 24,98 o/mok 32. a) Ly, = 1, +L In comprimarea adiabatic&: L,, = ~AU,) =-vC, (7-7) = ~S R(T, -T) Determinam temperatura absolut in starea 2 aplicind legea transform&rii adiabatice scrisa in coordonate Vi T, astfel ca: yl THY =T,Vy' 1, $7, 4 -ah. 2 2 7, er 5 qT 3 9 Cum ya = ayeks ~-3ve(4-7,)- gen ga VRT, _ VRT, As VV, 4-84, 32 Din ecuatia termicd de stare, obtinem: p, = PM, 3 = Pls je Pt ai Lo, = pV 71600 J by AU, =¥C,(E-T) =S7R(G~2) Utilizam legea transformarii izobare: Buh =>Th= BG RG => ™ G y, 28 2 AU, =- RT = = - 2 Dh =-21003 ¢) Pe baza primului principiu al termodinamicii: 35 Q, = AU, +L, =F ph, =~5003 Verificim principiul I al termodinamicii. Calculdm Q,, = Q,, +; =@Q,,» deoarece in transformarea adiabaticaé Q, =0 TOT 5 5 On = 06, (0,-1,)=Sua( B- a). jg’ = 7g PM =~ 5003 Q,, =- 500 J. Observam cA obfinem aceeagi valoare a caldurii cu cea calculata cu primul principiu al termodinamicii. 163 33. a) Reprezetam in figura R 1.3.12 succesiynea de transformari suferite de gaz in coordonate p si VY. Conform datelor problemei: AU,, =Q,,. Dar AU y =¥C,(T—T) = Sv R(T.) 7, = Bie 7 = Ata «7 -040K SVR b} Aflém din ecuatia volumul V,. Scriem ecuatia transformérii adiabatice in coordonate V gi T, astfel ca: rai We = TYE = ¥=V/ 2) uy eto : i : a 74 y, ~E(E) - 2A (E) 920,448 L i BAT AMY ¢) Cum Q, = vRT,In 2 =” R7, n= int = HOw WAU Vp wth, Vy mT, V,=Vyel” = 2,45 L 34, a) Reprezetém in figura R 1.3.13 succesiunea de transformari suferite de gaz in coordonate psi V. 5 5 AU, VOLE T= Sv RG -T) =F (rYs ~ PK) AU, = 250 0 Pipi b} O,=On +0, 04 On = 0105 =¥C,(T-T)= vO 5 3 3 3. = VR(L Th) = F(A — Babe) = 54s (Ps — Pa) Meee Aflam presiunea in starea 2 utilizand ecuatia transformarii adiabatice in coordonate p,V gtiind c& pentru gazul biatomic ret. Obtinem; % BV? = pV > p=, (#) %3,6-108 Pa=> 0, = Oy, == 300 3 0) Ly =Ly + Ly = Ly, deoarece L,, =0 5 5 bye AU = VC (TT) = Sv R(T 1) =F( ah — wah) => 5 . Ly = 5 (AM ~ pil) =~ 850 J sau Ly, =Q,-AU,, =~ 550 J 164 88. a) Lygy = Ly + Ly = 23(V3—F) Deoarece transformarea 1-2 este reprezentata grafic printr-o dreapta care trece prin origine, atunci p=aV reprezint& legea acestei transformari scrise in coordonate p si V=p Pt = Pr — y, = Ph 2 BP 6 L=> Ling = 6p,V,=2400 J AOW A Pe baza interpretarii geometrice a lucrului mecanic: bag Arg PtP 221. 4p, «16004 ») AU, = VC, (7, -7, )= FRG, - )= So, ,— pW )=|2pV,=4800 I &) On, = AU, + Ly = ier 1=7200 J si Q,; = AU, +L; = 16p,/,=6400 9 36. a, Conform interpretarii geometrice a lucrului mecanic, acesta este egal cu aria trapezului cuprins intre dreapta AC, axa OV si cele doud ordonate construite prin extremitati, luat&é cu semn schimbat deoarece volumul V,~K gazului sé micgoreaza: L,, = (+ PeWa~te) =-2p,V, =- 1600 J b. Caldura primité in transformarea AB este: Q,,=1C,(7,-T))=> 5 5 Dan = SRT, Ty eae odes ©. Lac = Pao —Va)= PeVe ~ Pas = RT: — VRT, = VR(Te ~ Ty) i A AU, =1C,(f. Aa Mee 19 5 2 Lac 2 97, a. Reprezentarea grafica a procesului 1-2-3-1 in t coordonate p gi Veste redata in figura R 1.3.14. Bb =-AUy = -¥6,(B,~T,) =—FaR(G, 1.) i Din legea transformarii adiabate in coordonate V gi T 3 aflam temperatura in starea 2. Astfel obtinem: v at nS Fig. R 1.3.14 Lf etVp = T= 1%) = (2) , deoarece * , \ TT, Din ecuatia transformarii izoterme: p,V, = pV, => KBs T,=277, Yop . 3 bey = ~S0n(h, -27°T)) = SRT" -1)=3 wy, v, (2° -1)~320 3 165 ¥, & = 22+ Os +O, 00 On = 05 O,, = WRT, tn = ph n2 si 5 3 _ 3 1 Oa =¥C(t, 7) = SoR2'7, ~7))=3 pKQ™ -1)=08pK, = Q, = pV,(0,8-In2)=405 38. a. Reprezentarea ciclului in coordonate psi Veste redata in figura R 1.3.15. b dy = Ly thy hay = PAY, Hi) = AY, - 1H), deoarece in transformarea izocora este L=0. Cum transformarea 3-1 este izoterma re =ph> vRT(a-1 = 2h, = AV, = Lig = ab ane N= weTo-1) ., Fig. R 1.3.15 Ps n 7 == Bhs 300 x vR(n~1) UR i ©. =O +O +0, 02 Qn =C(T,-1)= Aan y= M(B Din legea transformarii izocore: Ah 4 =fuis ar ~ err, 7 -1 0, =00,(,-7) =v Br, -7)-—* py-1,)= Lens v-l yo-l 2 n 5 n~ Qj, =-Sve7,"— = Os = 2h Q, =vRT, ne = RT Inn = -yRTIn,5 =-0,4-RF, => 3 2- var (3-04) = 02d *- 166,23 AU» AU termodinamicii variatia energiei interne depinde numai de starile initiala 1 gi finala 2 gi nu depinde de starile intermediare. b) Oy. = Qi +. =¥C,(T—-T)+¥C,(%-F) > 39. a) =1, deoarece conform primului principiu al 166 5 7 5 7 Ox =SeR(D, T+ ye R(N, ~T)=5 Beh mph )+s(2eh, -3ph)=> 63 73 Onn = Sah + Ph a ah Our = Qe + On =VC,(T-T)+vC (7, -T) => 7 5 7 3 Qe mB Te VALET) gl ~P)+3(2aK-4ph) = Ou = 200K + ah = aK Obtinem: Ory — Qin = 62%, = 600 5 ¢) Pe baza interpreétarii geometrice a lucrului mecanic, lucrul pe cichul, 1-3-2- 4-1 reprezinta fizic aria dreptunghiului, astfel ca: L=(1-P)(Y-K) = 27, 3% = 6 pV, = 600, adicd L= Or —Quer- 40, a) Scriem ecuatiile de stare in fiecare din cele patru st&ri din figura RK 13,16 gi obtinem: pV, =VRT, (starea 1} pV, =VRT, (starea 2) pV, =VRT, (starea 3) pV, =vRT, (starea 4) inmultim prima sia treia ecuatie, la fel procedam cu a doua gi a patra. Obtinem: Bh ad, =VREE, sirespectiv p,V.p¥,=V RET, > Rr =E7, 7,=T, b) Calculam caldura primita de gaz in transformarea ciclica: 5 2, = Qs +O =¥C,(Te-T)+¥C, (TT) = SoR(T, ~T))+ FRG, -7,) = 2, = Snr, + horny, = unt, deoarece T, =T, = 27, si T, =47, Fig. R 1.3.16 jonn =T} > 7, = JTF, =600K = t, = 327°C Calculam caldura cedata de gaz in transformarea ciclica: 3 7 D, = Qe + Ou = ¥C (T= Ty) 4VC, (TF) = SVR — Ty) +5 ¥(F, - 7.) => 2. =SeR(- 27+ Pua T= —“Drr, 167 Mediul primeste cdldura Q=|Q,|, astfel cd fractiunea ceruta este: fF lad = 17 2 29,4% Q, 19 °) 0, -|9,|= 4986 5 Cum transformarea este ciclica, atunci AU =0=3 Q,-L,=0 cum £,=Q,=9,+0.=Q,~|Q,|= diferenta dintre cAldura primiti si modulul cAldurii cedate semnificd fizic hicrul mecanic efectuat de gaz pe cicla, 41. a) Reprezentarea graficd.ceruté este redati in Pt 2 3 figura R 1.3.17. ¥, ¥, b) Ly) =VRT, in = pV, n—2 =~ 542 5 ¥, ¥, ' ¢) Utilizéim legea transforméarii izoterme astfel ca: v = an =5,42:108 Pa Fig. R 1.3.17 2 DV, = Py = Py Oy =¥C,(T-) = vR(T,~B) ~ 2 (nh psh) 3a. ay)h =-1990,28 3 42. a} Reprezentarea graficd cerutd este redata in 7 figura R 1.3.18. Pht b) Pe transformérile 1-2 si 2-3 gazul primeste caldurd, iar pe transformarea 3-1 se cedeaza céldura 7 7 2O.=0C,(R-T)=svR(F-T)=5aAU-%) al 2 2 7 1 =slah~ph)= 52.44) Fig. R 13.18 Aflim velumul in starea 3 utilizand legea 2-3 a transforméarii izoterme: 3pP, PY, = VV, a + = 3K, fl 7 On = 5 PK -3h)= Teh, =-7003 ) Ligy, Flag + Ly tEy 00 hy =0; Ly = (Ki -K)=-20% si vRT, n= PF, 103 =3p¥, in3 > £, = ph, (3ln3-2)=130 5 i 168 43. a) Reprezentam in figura R 1.3.19 succesiunea p, de transformari suferite de gaz in coordonate p si V , Pentru c4 1-2 este o transformare izoterma, atunci n2T,. Scricm legea transformarii adiabatice in coordonate rl val: TH TW T= 1(F] 4 Fig R 13.19 Lea neatna =?e=4, n 1 C, 5 deoarece pentru gazul monoatomic 7 = ra = re b) AU,, =vC, (7, ~7)=SvR(T,—T)=S¥R (A, -T)==vRT, = 1121855 wpe elhy = WRT, inh = -¥RT, In = WRT, In2 $i L, =-AU,, ~S RT = ; La _ 212 6 a6e iy 3 a4, a) Utley g ia intern& ia depinde di . B =— = rece energia inter U, vCTy , deoar ‘gi ‘4 a unui gaz depinde de temperatura absolutA a acestuia dupa legea U =vC\T gi de numarul de molt v, far vy, =v,=V. b} Deoarece sistemul este izolat adiabatic, el nu poate schimba energie cu mediul exterior sub forma de caldurd , astfel ca Q=0=> 0,+Q, =0 Deoarece peretele. care separé cele doud incinte A si B este unul termoconductor, gazele ajung la aceeagi temperatura. Gazul din incinta A suferi o transformare izocor’, astfel cd Q,=vC,(T-T,). Gazul din incinta B suferé o transformare izobard la presiunea p,din exterior, deoarece pistonul P este in echilibru, astfel cd Q, = VC, (T -T,) => vC,(T-T,)+vC,(T-T,)=0= 3 3 ST, +37, 8 ZRIT-P) 4G R(T-T)=0= T= =440K ¢} Deoarece pistonul P se deplaseaza, gazul B schimba cu mediul exterior energie sub forma de lucru mecanic, astfel ca: L= p(V,~¥,)=vRT ~vRT, = VR(T—T,) > L=997,2 5 169 Deoarece volumul incintei A rémane neschimbat, gazul din incinta A nu schimba energie sub forma de lucru mecanic cu mediul exterior si ambele gaze schimba cu mediul exterior energie sub forma de lucru mecanic L. Pe baza primului principiu al termodinamicii pentru ansamblul de gaze AU =Q-L=> AU =~L =-997,2 J. Energia interna totald a gazelor A si B scade pana in momentul realizarii echilibrului termic pe seama lucrului ‘mecanic efectuat de gazul B. 45. Calculdm cantitatea de cdldura primita in procesul 1-3 pe baza primuhuii principiu al termodinamicii: Q,=AU,, +L, =¥6,(4~1) rere *) Calculam cantitatea de cdlduré primité de gaz-in procesul 2-3 pe baza acetuiagt principiu: (ate4-¥) Oy = AU thy =¥C,(%-f)* Din Qy = Q.y obtine: ve,(f,~1) + BAPMA AN) ve (7, 1)4 (Bre K) ve,(7,-7) = GEM Pd) Svan.) = Pi pl + Dh, = 3h, 3p), = PM, aK ~ pl + BY, => APY —4pY, = (72 - p)> Yay f Mao on BB ¥,- pv )+ nA 3K, Vv, Vi 2 Qn =e, ~ pit a Spl 222 229, f PR )=10SpM, si 46. a) Identificam transformarile gsi apoi completém tabelul. Astfel transformarile sunt: 1-2 destindere izoterma; 2-3 racire izobarA gi. 3-1 incalzire izocora. Deoarece 1-2 este o transformare izoterma, AU,,=0 gi pe baza primului principiu al termodinamicii AUa= Or ~ Ly, > O, = Ly =30 I 170 b} Pe transformarea ciclicd 1231, AU =0, deoarece starea finala coincide cu cea initiala, astfel cA Q, = L,=15 J, Prin urmare lucrul mecanic efectuat pe transformarea ciclicd este egal cu caldura totald schimbata de gaz cu mediul extern. Deoarece AU, AU,, =—-15 J. Deoarece Lj = Lay + Lay + Lay = Los * Lgety ~ La ~ Ly Cum by = O=2 Lay = byey ~ bg =— 15S Dar Q,, = AU,, +L, =-30J $i Q,, =AUy + Ly = 15d =0=AU, +AU + AU, = AU,, = ~AU,, ~ AU, => C, ¢} Prin-definitie exponentul adiabatic este 7 = e . ’ cum Q,,=VC,(%-f) My =¥C,(-f) = Se 23 =2. Dar ye Sa l= datele din tabel nu sunt corecte. 47, a. Din interpretarea geometricd a lucrului mecanic obtinem: Ly * PtP: 14, Din legea transformarii procesului p= aV => Polyps Pa 29.5 p,=2,5:105 Paz Lig=525 J ROW ' Ys bah b. 0), = RT, np Din ecuatia termicd de stare obtinem: 7, = + > VR Y = 6,252 oe = 6,257, =1875 K, deoarece V22Vi2,51;. Din ecuatia transformArii izoterme obtinem: p,¥, = p,V,—=> Bl. 25 p,:2,5V, y; aft4e Set Ps Pi 5 5 © AUy = 16,(T,-T)=FrR(T B= slots — pats) = 6,25V, = On, = 6,25 pV, In2,5 ¥1150 J Din legea transformarii 3-4 afltim presiunea gazului in starea 4: 22 = 73 =» 4 3 Py pv, 25pY _ P sO p24 eS = = AU. V, -6,25 pV )=> i 77 Ps 5257, 38 aa 0 ThA) AU,, =-13,25 pF, =~ 2625 J 171 48. a} Reprezentarea graficd ceruta este redaté in figura R 1.3.20. 8) Lesiy =O Lip + Lays + ag + Ly, = 0 Cum transformarile 2-3 gi 4-1 sunt izocore atunci Ly oly, 209 Ly thy, =0. 1-2 este o transformare adiabatd, astfel ca: Ly =~AU, =-VC, (T,- 1) > by =-~£(7,-71) yrl Fig. R 1.3.20 . ¥; ¥, 3-4 este o transformare izoterma, astfel ca: L,, =VRT In yo vRT In . 3 2 Seriem ecuatia transformarii adiabatice 1-2 in coordonate V si 7, astiel ca: 1 zo} Cert TW? =T VT => Ky hk ky 2 byt |B V; TOK AN i O= Ly + Lyy log = hy leek tye 1 \h}oyet 7-45 =(e-1)T, =513 K T, ° In} = z, . R 49. a) Utilizim figura R.1.3.21 gi pe baza 1 8%47| formulei energiei interne U =vC,7 => Uo, Vo,C,T 5 tam, cu CR tra ch Tie YulF 2 Perron . . 3 oxigenul este un gaz biatomic si-cu C,, ayR pentru ca heliul este un gaz monoatomic. V PV, Vo Din ecuatiile de stare Vo, = 2) i vy, = F242 wy 2% = 3PM 3 9.933 RT RT Uy, 3ph, 6 . ti Cp C+R b} Prin definitie y = c = “a gi aflam caldura molara la volum constant pentru amestecul objinut: 172 ~2 9,+9, -vC,AT+v,C,AT c _R Sp¥,+3p,; “VAT (yy tyjaT (yt )AT “2 ph + pl; uR 17 C= Sane yaaa Teh 545 ©) Variatia energiel interne este: AU = AU, +AU, =¥,C, AT +V,C,, AT => BY, 5k pW, 3R _ BAN, 4+3P%)(E-T) AU = 2a Rep 22, (7 -T) = 2 29005 Reg aT apg A) or ” 50. a) Degarece p, > p, daci nu ar exista opritorul, pistonul s-ar deplasa gi ar comprima gazul. Inclzind gazul acesta suferd o transformare izocora pana c&nd presiunea gazului devine p,. Aflam pana la ce temperatura maxima putem incalzi izocor 5 Pie Po a Pol gazul, astfel ca; H+ =£2 > 7, = =47,. Fig. R 1.3.22 T 7, . A Deoarece pistonul se aflé in echilibru presiunca gazului este egala cu cea din exterior] cilindrului cand pistonul se deplaseaza , astfel c& transformarea gazului devine izobara. Aflam temperatura in Starea finala 3, aplicand legea Vy, VT, transformarii izobace: = 19 = T= = 3% = 127, a Ty Vi Reprezetam in figura R 1.3.22 succesiunea de transformari suferite de gaz in coordonate psi V . . B) Los = Ly + Ley = py (Vy -¥,) = 2PpV, = 400 5 e) On = Ds + On =VC,(T-T)+vC,(G-N)= 3 5 49 49 . = BV RAT, Th) + gv (127, —4T,) = SV RT = ph = 1295 3 51. a) Aplicam ectiatia termicd de stare pentry a afla la ce inaltime este suspendat initial pistonul: CHEE vRT Po b) Inc&lzind initial gazul, presiunea acestuia creste gi tensiunea in firul de sustinere al pistonului scade pana devine nula, astfel c& transformarea 1-2 este izocord. Alam Fig 8 13.23 Ja ce presjune se slabeste fru) $i piston) incepe 9% urce, Pundénd conditia cA pistonul sa se afle in echilibru (fig R 1.3.23), astfel ca: PySh=URT => hh = 12,465 cm 173 Fi =F, +G=> pS = pS +mg => p= pte 1,5-10° Pa. Deoarece p=const, transformarea 2-3 este izobara. Reprezetém in figura-R 1.3.24 succesiynea de transformari suferite de gaz in coordonate p si V . 8) Qs = Qa + Os 5 ay 5 Er Q, =v, (7-7) = SvR(F, -1)=3ver[B } Deoarece 1-2 este oe atunci: Po Po * : who Be Pag, ~Sonr{ 2-1] i ae T Tt 7 a Po 2 Po Fig. R 1.3.24 Transformarea 2-3 este izobard, astfel ca: Aw 7 P vRT = T= =27,> =-vRT= > = 22-5 T, -, 3 2 Qn 2 Po: On = 2 var Po = 162 J 52, a) Aflim presiunea gazului dintre pistoane impunand conditia de echilibru pistoanelor (fig R 1.3.25). Pentru pistonul cu sectiunea 48; F&F, +F => F =(p-p,)-48 (1} Pentru pistonut cu sectiunea S: f=, +F =F =(p~p,)S (2) Fig. R 1.3.25 Din (1) si (2) p= p,=>Qazul dintre pistoane, prin racire suferé o transformare izobard la presiunea atmosferica p, Deoarece gazul se raceste, pistoanele se deplaseazd pe distanta ZL spre dreapta pana ce pistonul cu sectiunea 45° se blocheazi, astfel ca Ky =2SL. Initial volumul este 4 =4SL+SL=5SL. Aflam la ce temperaturai se yY, V, 2 plocheaz& pistonul 48: ==> 7, = 7 =57,. ac een , Deoarece temperatura continua s& scad& panda la a ' T, Tr, ara gazul va suferi o transformare izocord, astfel ca; Po Paes p, = Pala. Bo ; RT, A 2 . Fig. R 1.3.26 Reprezentarea graficA ceruté este redat& in figura R 1.3.26. 114 AU, =¥C,(T,-7)=3 ©) Dis = Qs + Qre 27, _3vRT, Qs=vO,(B-T)=> Sve %- a] > T, x) BvRT, Qn =VC,(T, ~1)=3y n(3-24 =a va( 4-1] = ~Sver, =-9972 5 >On =~ grey, =— 14958 J 63. a) Aflim presiunea din butelie aplicand ecuatia termicd de stare: vRT pV =VRT => p ae = 24,93-10° Pa 'b) Deoarece transformarea gazului este izocora: Q=vC(7, -T)=v-SR (37-7) = SRT =24,98 kJ + Cc, AT +v,,C, AT ¢) Prin deainitie: C, a Qe Poa $n Yr Con AF VAT VAT (Vane + Yi AT CE a UNE Vino, =2/¥ Gi %, =(1-S)¥ (vezi demonstrazie problema 4 punctul a de la 1.3). 3 -) cum C,) => gi C, =—R, deoarece prin disociere it in incinta se gaseste un gaz monoatemic provenit din substanta biatomica care a disociat si gaz biatomic provenit din substanta biatomica rimasa nedisociata, atunci: 3 5 2fvsRe(l- fv 5k R(5+f) (l+f)v 2(1+f) 54. a) Deoarece incinta nu-gi modificé volumul atunci: L=0=AU =O=vCaT=SvR(f, ~T)) = 5VRT, = 12465 J b) Masa care trebuie scoasA din incint& se calculeaza prin diferen{a dintre masa inifiald i cea finald, astfel ca: v vo Vv am=m,=m,=alv.=¥,)= ee Bh) BBE n= = 16,026 J/mol-K 2upV 2uv Am = 2HPE _ 2H 18.67 BRFSS z 175 c ¢} Prin definitie exponentul adiabatic este y=—=. Conform problemei R(S RB precedente: 6 ROHN 6

y = 3fx7 1,46 Cy Ith 55, a) Ecuatia transformarii adiabatice in psi V este de forma pV” =ct, unde y este exponentul adiabatic. Cum in transformarea adiabaticé Q-0 atunci pe baza primului principiu al termodinamicii L,, =-AU,,, astfel c& =-vC, (7%) - “1)=-F5( (T,- 7) = prin analogic putem scric gi lucrul mecanic efectuat in cursul destingeri politrope, schimband y cu n, astfel C&L page =~ EAT, 1) = (T=). b) Din primul principiu al term sdivamich => AU = 0- Lpobimope => Q= AU L nya = ¥C, (ET) + Epsuge = A(T, -T)- PET, 7) _VR(n-7)(E-7) FO InN) ; Q __(n-v)R_ ¢) Din definitie cAldura molara este: C = ——=_. VF) =n-1) Cum m=ect,y=ct,R=ct inseamnd cé in transformarea politropaé caldura molara este constanta. 56. a) Pentru a determina ecuatia procesului in coordenate p si Vse utilizeaza ecuatia termicé de stare pV =VvRT (1) si ecuatia procesului peotate Ea, a Din (1) si (2) obtinem: pV =vR, o> UR ct pVkaat gh a va 1 obtinem ecuatia unei transformari politrope cu indicele politropei n =~. 2 176 b} Conform problemei precedente: 1-28 (y-m,)=-20a(T,-)=2R(T:-T) (1) Dar AU =¥C, (7, ~T) =S0R(T, -1) (2) Imp&rtim cele doua relatii (1) gi (2) si obtinem: ral = $ =L =Sau =200U CAldura schimbaté cu mediul extern este conform principiului I al termodinamicii: Q= AU +L = tau ()> O=3507 Q____OR (7% -T) vR(Q~T) cum AU =3R(T, 1) = rR(F,-1)= Se (3) c) Prin definitie caldura motara este: C = (2) Daca introducem (1) $i (3} in (2) obtinem Cc =2R = 29,085 J/mol-K Putem afla caldura molar aplicand formula caldurii molare determinatd pentru transformarea. politropA la punctul e¢ al problemei precedente 5 cu n=4 si y=39C=2R=29,088 Jmol 57. a) AU =vC,(7,-7, =r 1,-T)>T, =7 2A", F x50056K 2 ; 3vR b) Determinadm ecuatia procesului suferit de gaz in coordonate p si lV’. Utilizim at&t ecuatia procesului T= aV’ c&t si ecuatia de stare pY =vRT siobjinem: pY =vRaV? = p=vRaV =bV unde b=vRa=ct. : Metoda I: dac& reprezentam p in functie de V in figura P. R 1.3.27, obtinem o dreapta care trece prin origine. Pe baza interpretacii geometrice a lucrului mecanic, acesta a reprezinté aria trapezului, astfel ca: 1, beter -h) _ (ah +a Vi) A " 2 2 2 V2-aV? LV,-aV.- ha =2(3- v3)= a av, LA V,~aV,-¥, 2 2 2 Fig. R 1.3.27 1 a Pea PM VRE ~VRT, _¥R(T,-T) v2 a) 2 177 => L,=—"=1004 Cum AU,, =¥C,(T,-T,)= ; Metoda II: Cum p=6V => or =b “strata este 0 transformare Ron) a) cum AU, = Sur (7,-7,) (2) si prin impartirea relagiilor (1) 'si (2) obtinen: by 1 AU, ta wlone au, 3. % politropa cu #=~1=> L., =-——| wR (r- T)= =100T ¢) Pe baza principiului [ al termodinamicii: Q,, = AU, +L; = pees =400 J 58. a) Densitatea gazului este p = 3 .Din ecuatia termica de stare p¥ =vRT | 4 oy ath, =P = BE Mo BTA unde b= net b) Determinam ecuafia procesului in coordonate p xi VY. 2 cum p=aT* => T=. 9 introducand Tin ecuatia termicd de stare a 2 ty pV =vRT obtinem: pV ayREp = p= net ¥ = pY" =e >an=-l. a v. Putem afla valoarea cdldurii molare pe aceast& politropa, finand cont c& pentru gazul monoatomic exponentul adiabatic este y 3 astfel ci: y)R Nr-1) Q=vC(7,-T)=2vR(0,-7)(\). =2R. In transformarea politrop& putem serie caldura: AU =¥C,(%,-T)) = SRF 7) (2) impartim relatia (1) la (2) gi obtinem: 2 =t= AU = <0 =-600 J ¢) Din primul principiu al termodinamicli: @=AU+L>L=Q-AU= £ =. 200 J. 178 1.4, Aplicatii ale principiulul 2 al termodinamicii 1. a} Scriem ecuatiile celor patru transforméari: 1-2 adiabatica: pV" = p,VJ ; (fig R 1.4.1) 2-3 izoterma: pV, = p,V, ; 3-4 adiabatica: pV = pVi; 4-1izoterma: p4V, = ph, Inmultim cele patru ecuatii gi obtinem: PPPs PVIVV IV, = Br PsPaP Vi VVEY, Fig. R14 Impartim ecuatia cu produsul presiunilor si al volumelor gsi obfinem: VOVSS BVP SHY, = VM, Scriem ecuatiile termice de stare pentru fiecare stare, astfel ca: RT, WRT, VRT, . 7, py = si py = a » astfel c&: = = iP s > PiPs = DoPi b. Prin. definitie randamentul ciclului este: 7 = set = 1- [Orne : ints © Qin Q,, = vRT, ny si Q,, = WRT, nf = WRT, nat + => Drying = O33 Sh Queda = Qa)» deoarece On = Qs, = 0 = randementul ciclului Carnot este: VRT, nie y, 1. 21-7 Cum 1, = Hh, t= YT, In? u Obs. Cichul format din doud transformari izoterme gi doud transforméri adiabatice este un ciclu ideal, denumit gsi ciclul Carnot. Randamentul ciclului Carnot nu depinde de natura substanfei de lucru, ci depinde numai de temperatura sursei reci gi a sursei calde. Pentru orice alt ci¢lu care fuctioneazd intre temperaturile extreme ale ciclului Carnot randamentul este mai mic decét randamentul cicluhui Carnot. oe) L=7,0,, = 9YRT, Ine NRT, = 13296 J 179 2. a) 1, ate - 2 ~ 40% rex’ | Cum 7, oo hem, -('-2}2. = 2,4 kd A 1 b) Dacé ambele temperaturi se maresc cu AT, se modifica randamentul circuitului, astfel ca: Poy Tein t AT Pao —Th fw =] — Sin max Amin. 4/2 . TT, 1 nat Fon Trg tAT Toy t AT T4AT 3 ey BAT eh Bear |el oy (7,+AT)0, RAT Q, 7+a7 9, ! Tsar [O:|=4 ky => Or=-4 kg ct Were Me’ ae i -l=~ ar =—16,66% = prin = marirea nm 0, T+ AT T.+4T ambelor temperatari cu acelagi numéar de grade se constatd ch randamentul ciclului Carnet scade. 3. a) Utilizim formula randamentului cichilui Carnot: Tain — Tome Trin. AT? AT n, = b-—ee = a = ST, = = 400K Tenax Fos’ Tore Ne AT =T yg, -T (237, =7,,, -aT Lap = AM) 00K ", L L je) _ le.) b) 7, =——- > Q, =. Darn, =1-—S = = l-9, > Qn Ihe . 2, 2 o|=£(2n,)=3000= O, = -300 J => daca pe un cicha se cedeaz ™ céldura Qcla Ncicluri se cedeazd Qr=NQ=-3 kJ ¢) Prin definitie p = 2 sidin ecuatia termica de stare pV =vRT,,, = RT. i : phe br : PH 1,68 3 obtinem: m= RT >p= RT. g/m: 4. a) Destinderea adiabatic este 3-4 {fig R 1.4.1} astfel: 7, 23 = Tnx = OT ain n Cum randamentul cichalui Carnot: 7, =1- Zt =1 B=) «66.66% mex 180 War 9, = 7-20, =. Cam 7, =1-G= 210! =0,00-7,)= = AG-n) e . Te |0,|=300 J=> 9, = -300 J. ¢) Scriem ecuatia transformarii adiabatice in coordonate V si T intre starile YY" By Tam ug Yon B) OT Ty v, in a4 TY RT =( pentru gazul ideal monoatomic si obtinem: a 35,2 a 5. a) Pe baza definitiei randamentului unei magini termice: 7 = Lt = 40%. ” -bot- Tl-n,) = 240 K. 1 b) Pentru ciclul Carnot 1, Cum transformarea este ciclicé AU,,,, = 0, deoarece energia interna depinde numai de starea initiald $i de cea finala. Conform primului principiu al termodinamicii AU =Q-L> L=90=0,+0. > Q.=L-Q, =-2504 J. e) Utilizim ecuatia temlicd de stare: aRT, > pt = RT oy = eo cL . Hu 6. a} Magina ideala descrisa functionez4 dupa ciclu] Carnot, astfel ca: Ti Ts T. 1 yo =) oy Soe iy mp ~= 25 Taw Fog Taye TH b) Marim temperatura sursei calde cu AT: n,, = Tne = Zins FAT Trin toy FAT Enax + AT Micsoram temperatura sursei reci cu AT: 77, = 1~ Ty AT — Jv es +AT Din cele doud relatii se observa cA 7,<7,,=>se micgoreazd mai mult randamentul unei magini ideale, daci marim cu acelai numar de grade temperatura sursei calde, decat daca micgoram cu acelagi numéar de grade temperatura sursei reci. ~AT OT, +2AT Fin = may 7 Fon +AT Tay + AT Dac Tagg = 800 K=d Ty, = Tune! -7-) = 320 K= 17,5 = 75,55% min 4 ma 8) 7,5 =1 181 7. a) Conform informtiilor problemei p, = p,. Randamentul ciclului este: Pi qh ain a2 = 75% T ra 5% max ' 1, = b} Prin definitie P. Pe transformarea ciclicd se primegte caildura in destinderea izoterma astfe! c& Q, = AT Int =" RT In PL, deoarece transformarea. 1-2 este izoterms, you Pr Y, astiel c&: pV, = pV, >—2=2 1 Pa coordonate p si T p’'T-’=cf intre stdrile 4 gi 1 gi obtinem: . Scriem ecuatia transformarii adiabatice in yt Tr. ~Y T y pit? = py'T;". Se tine cont ci -p, = p,, astfel on(24) -(2) -( i) P, q Ty 2 an Aft Y 39" a7 mf 2\" =2 ar inf ~h (i) RN) AT, = FT T3549 mw fo oy-lyw te AT, Ae P=7,P. = 2,62 MW e} Cum 7, 8. a) Scriem ecuatia transformarii adiabatice in coordonate p si Vi pV’? = ct si ecutia temicd de stare pV = vRT, Elimindm V din cele doua ccuatii, astfel VI RIT? WRT ie ch VF a pn ep pT! set Tp? =e. eB pr Conform relatiei lui Mayer C, ', = C,+R=4R > exponentul adiabatic este : c, 4 t aot t tp tact ro Gong pose min b) Scriem formula randamentului ciclului Carnot: 7, =1- Conform legii destinderii adiabatice in V si 7 m4 bpasyt yr en ye =fu-(4) -(2) -(3) 3g, =3339% fT, y, 8 2} 2 182 Fig. R 1.4.2 o) Reprezentarea grafica ceruta este redataé in figura R-L.4.2. 9. a) Calculam randamentele ciclurilor Carnot: 121-2 =50% gi 4 b) Deoarece y= ©y C,=7C, si conform relatiei ui, Robert Mayer R wm i i Cp Cyt ROK, = 6, +RIC, =F al, ao 7 Scriem ecuatia adiabatei E-F tn coordonate V si T: 7,V{' =7,V{"', deoarece punctele A, B si M Esse afl pe aceeasi izotermé, astfel cA (z] a yt 4B a4 e fe . 20) 22? = 3y-3=2>y= z => gazul ideal este monoatomic gi C, = SR. Ay th Qn Ly _ Qn = e)Cum 77, = Lg y= = gigs Em On On tbr On be Opn vari] 42. Conform proprietati problemei V3 =V, -V, => vy, ¥, Lom _2 ais =Qp, = VRT, In? >» — =-1L = = = 0,667. 7 On Oe Ta Tae Calculam randamentul ciclului ABEFGCDA: 4 = ba A 9, On+Q2 Wn Cum lucrul mecanic pe transformarea ciclicd reprezinta fizic aria ciclului, inseamna'ca L=L,+2L,. Deoarece fiecare lucru mecanic reprezinta aria ciclului ABCDA gi respectiv BEFGCB, obtinem: . 183 Label ter ale 1 ET) oy ft) _ nt «69 50 un ”, 20n 1% 2 -pXK- fizic aria ciclului: L = 5 3 BO =¥C, (0 7) = S¥R(7, -7)= Fle - pis) => 5 Oy =F pil 9) = -20p,K = 4 ks. Toes €) = 1 FB ct Toy = Aflam dacd temperatura maxima se obfine pe. transformarea 2-3. Scriem ecuatia termicd de stare pV =vRT => T= a Legea transformari 2-3 este ui de forma p=uV +6, unde a si b sunt constante. Aflam aceste constante pundnd conditia ca punctele 2 i 3 sd se afle pe dreapta descrisa de ecuatia p=aV +b. Obtinem p, =al,+5 si p, =a¥,+6 si cum transformarea 1- 2este de forma pec- vo Paw ® = Posy, = Pah oy, OY, yA Sistemul de ecuatii este: 3p, =3aV,+6 (1) si p, = 9a, +b (2). Sc&idem (2) din (1) gi obtinem: 2p, =-6aV, > a= -ie b= p,-9aV, =4p, => ps- Vt4p T= Le +42 5 se obtine o functie de gradul al . 4p, BR . doilea cu: A= -—EL., B= AFL gi OO = Vege = --— = OV, care apartine Baie wR 2A intervatului (3, 9V,). Temperatura maxima esté: laph 7, Tosag = 2127, > 9, 21 ee L 91,66% tome = remelaeat 4. ll. a. Din n=t-BL sla |-o(0-n) reprezint& cdldura cedat& de , motorul M; motorului M;. Deoarece lal este preluata integral de motorul M, 184 Bt. objinem cAldura cedat& in cursul unui ciclu de 2 motorul Mz: |(Q,|=|Q,|(1- 7,) = 0-1, Xi -7,)=36 kl => Q, = -36 kt b. Caldura cedata de motorul M2 ial este preluata integral de motorul M3. atunci din 77, Din formula radamentutui mae obtinem iucul mecanic efectuat in ; ai cursul unui cick de motorul M L, = 7,\Q,|=14,4 kJ ¢. Ansamblul de motoare primeste cdldura Q) si efectueaza lucrul mecanic 1; astfel ci randamentul ansamblului este 7 = =14,4% Q, 12, a) Conform definitiei 7 => 9, =£=3kd 2, a b) In cazul transformérii ciclice AU =0=>0,~L=0>0,=L> 0, +0, = b= Q,=L-Q, =-21004. e) 7, =1- Fa fy deoarece Tmin= Ti $i Tmax=T2. Utilizim legea rows q, seit i Pr Pug Fe PLL Pon oy 4 3 2 09 transformarii izocore: 42 = 44 = — = £1 = SMR Hy 7 -~==40% TN Ty Pt Prox 3, 13. a) Identificam transformarile: 1-2 izobara, 2-3 izocora, 3-1 izoterma. 1, 2 PT 4 2 Fig. R 1.4.3 3 2B V t Reprezentarile cerute sunt redate grafic in figura R 1.4.3. lo.) b) Randamentii ciclului este: 7 =1- Or 216 (Ps T= PE T= V, Legea transformarii izobare este: —- t pve - ) >O=> gazul primeste cdidura pe transformarea 1-2. ‘ On, =0€, (7, -7,)=v(, - 7) =v 4 -n ev 7-2 |= y-1 y-1 1 7, 7 i) Os = 2g ~1)<0=> gazul cedezd caldura pe transformarea 2-3. y= Q,, = VRT, in =-p,V, Ine , = EK =V,= Th = 4 2 r, ele . y, e-l 3 ln =P 8h bey = Pil, -¥2)= Pal Vi - | = Da! Scriem legea transformérii izoterme: p,V, = pV, => p, = a if =e, > v, bay = pe!) si by #0 boy =P + OK (e-Y= pK(e-2)= 714 ol = Hit si, 216, -%)= Lane, -1.)= FoR T(e~1)=L pH(e-1) 2 ana Dwi yg6% He-1) 186 15, a) Identificim transformarile: 1-2 izotermd, 2-3 3 Vv este descrisé de legea pl cho BT scm act =>transformarea este izobardé, 3-1 este izocora, deoarece p= : =ci=>V =ct, Reprezentarea grafica gazul cedeazd caldurd pe 4 ° transformarea 1-2. Legea transformdarii izobare: 4 3 On = VC, (7, -T,)= Soa(T, - 7) = Senter, - T= Born = 3739,5 J=> gazul primeste cldura pe 2 anstormarea 2-3. Q,, =v0,(7,-7%))= 3p T -4T,)= ~ yar, =-2243,7J=> gazul cedeaz’ 2 2 caldura pe transformarea 3-1. ce) Conform definitiei: 7 = 1 — Leni - 22+ Qu) > . ri Qs 2vRT, In 2 + DiRT, qat-—ag 2 = SAIN? 59.0805 1 ? Soar, Is 16. a) Representarea ceruta in coordonate p si Veste redat& in figura R 1.4.6. : 3 by 1-2 este zabard 9, =¥C,(T,—T av -T) mp ria x apy, =>0), =-—~—(p.V, - pV, 4pV, y, 0 Qe yy les p= y stew - ~ph)= aa 2-3 este izocord: Op = 10-7) =v 4 (7, -7,)= Pho Pils. 3B og 7 y-l y-i 3-1 este izoterma: QO, = RT Inc = ~2vRT, In2 =—2p,V, In2<0 3 . Qnms = Os = EL 86 Qase =O +O = Qyrime ~|Qoetn| = 3PM, — 2p, In2 = p,V,B-21n2) 187 a ~2p,¥, n2 ¢} Prin detinitie: =1—(@eiae!— Ho _ 27 IO + On Cr Q> - t 6 -1 _2¥B-2n2)_ 7 ilo. 2In2)= ip=t) ) sph, r-l Calculam randamentul ciclului Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme: Tmax=T2 gi Tmin=T1 => 9), =1 Foe 2) Trax qr Cum transformarea 1-2 este izobara: 4-42 7 2M |, pendamentul 7h fh 4N, cichalui este: 7, = 75% 17. a) Aflim parametrii in stdrile 2 si 3 in functie de parametrii stérii 1. 1-2 este o transformare adiabatica gi conform ecuatiei acesteia in coordonate p gi V, obtinem: pV’ = Pol => pee =32p,V). Deoarece gazul este monoatomic, yetead ys =2 Ws oy =2%, ah=% , ¥, Parametrii stérii 2 sunt: p, =32p,;/, = z gi din ecuatia termica de stare WV, V, rp, =P 4p 47, vR vR Parametrii starii 3 sunt: p, = p, =32p,:¥, =¥, si din ecuatia termica de pr, = Pls _ 320" Ve Sof WR VR b) Caleulam tucrul mecanic pe intreg cicluk: L,,,, = L,, +L.;+L3,, unde stare = 327,. 3 3 9 bq = OU), = VOT, ~T) = 5 OR(F, ~ T= 5 (4B, ~ BK =~ Bh, Ly = DV Va) = 327, V, - y= 28p VY, by = 0, diss, = 23,5p,V, = 37,6 bed ¢) Prin definitie randamentul este: = ati. = La inte — Ors 5 5 5 yy Op = ¥C,(T~ Te) = FVR(F, ~ Te) = Fr, - BV) =F 32: BY) => ,, = 70pV, >0=> pe izobara 2-3 se primeste caldura, in timp ce pe izocora 8 PM t 188 3-1 se cedeazd cldura, deoarece Q,, = vC,(7,~7,)<0 => randamentul este: 235 PK = = 33,57% 10p,¥, 18. a) Identificdm transformarile: 1-2 izocora; 2-3 2 adiabatica; 1-3 izobara. Lucrul mecanic efectuat de gaz este: Lig, = bay thay thy, undeLyy =O, Ly =-AU ays Ly, = PY, -K,) 91 Lys = p Ys Ine 1 3 Reprezentarea ciclului In coordonate p $i V este redata in figura R 1.4.7. Fig. R 1.4.7 Cum transformarea 2-3 este adiabatica, atunci: vy ¥, VY = pV7 => p,=p|—) =p|4 Py = P33 Py (8) o( 2 - re roe by = 10,0, -T,) = YG, 1 = Bas = pike _ pile’ -e) y-l rol yo y-l v g’ -8 -é+) by = PY ~ 8) = PVE —D = Laas = PC pol L, hehe Q ovina y-l y-l yol Cum Q,, >O=> gazul primeste caldura pe transformarea 1-2. Pe transformarea 2-3 este o transformare adiabatica, astfel ca Q,, = 0, iar pe transformarea 3-1 gazul cedeaza caldura, deoarece Q,, = ve, (7, -T,)<0, b) Conform definitiei randamentului ciclului: 1.4, = 0, 10%, - TM =v ALG -1)= y-l pentru ca 7, <7,. Randamentul ciclului este: 7 = et -e-(e-Ny-1) ev -1 seas Tin T, ; ¢) Conform definitiei: 7, rT = 1--1, deoarece 7), =7) 81 Thuy = max 2 deoarece in destinderea adiabatd 2-3, temperatura absoluta scade. B WV Pe baza ecuatiei termice de stare T, = PUL si 7, = 222 => randamentul vR “wR ciclului Carnot este: n, = 1-2 21-4 py, et 19. a) O. = V0, (T, - 7) = 3¥R( - 7) = Svante -D=S aK n> OQ, = 15,85 kl b) Scriem eouatia transformarii adiabatice in coordonate V si 7 Tf =TYf"', unde rk, deoarece gazul este monoatomic astfel ca: yd Y, ht By, 2) 25 als) ssa mts’ ale’f =e. | non 4; ey =le} Deoarece 1-2 este o transformare izobaré gi conform acestei legi: 44. Aegay-vea 4 =e 2146 1% q ¥, Sb Peicty =I ‘print Cum pe 1-2, Q,, > 0 > pe transformarea 1-2 gazul primegte cdldura si pe 3- leum Q,, = vR7, nc = VRT, mt =—5VRT, <0 => gazul cedeaza caldura. 3 e [ul yj. 5% 2 3 5 = 68,45% Q. Sen (e* ~1) Neem =~ 20.a) Identificdm transformarile: 1-2 izotermd;.2-3 izobara gi 3-1 adiabatica. Reprezentarile cerute sunt redate in figura R 1.4.8. b) Scriem ecuatia transformarii adiabatice 3- 1 in coordonatele Vi T, astfel rt T, v, c& BVI STV = -(#) iin coordonate p si V, astfel ca: 1 ; ! , 4 pil = pv? =(#) ~Beo hz) : Wim Vy A 190 Transformarea 1-2 este izoterma, astfel _,Pe baza legii acesteia: “Be PM = pV, => ond rimit ¢) Prin definitie randamentul ciclului este 7,,.,, = 1~ Q), = vRT, In =-vRT,Inepe transformarea 1-2 gazul cedeazd \ rw calduré. Cum Q,, =, (7, mr)av Ble r yo => gazul primeste cdldura pe transformarea 2-3 gi Q,, = Randamentul ciclului este: 7 <1 _[2el =l- (y-t)ine Or fer | 21. a) Reprezentarea graficd in coordonate p gi V este redata in figura R 1.4.9. 1 [Pease pei D) Weicts = ¥, - Q,, = RT, In = pV, lne>0> pe destinderea 1 izoterm4 gazul primeste caldura, ie R149 Oy 216, (7, =v AG -7)= tole Ph d= 0-H) py, Y Conform legii transformarii izoterme: pV, = p,¥, => p, = P. é Scriem legea transformarii adiabatice 3-1 in coordonate p gi V. Obtinem: BVT = pW =e Vf =V7 BL = ev) V2 e" = Py by a= 520 neF reo Beate er) Pe comprimaréa izobar& gazul cedeaz& cAlduri. Cum Q, =0, randamentul der cictutui este: 9 =1-Zel 21 yilne") e") Qn y=Nine 191 °} 77, i . 7, Fax PW, PF, Pe baza ecuatiei termice de stare 7,=-'2 si T,=—++, obtinem wR WR randamentul ciclului Carnot care ar functiona intre temperaturile extreme: ky n=l PM jog? pF, 22. a) Calculam parametrii in starile 2 gi 3..Scriem legea transformérii adiabatice in coordonate p gi V, astfel c&: . : pl! = pV! =(F) ~Bioorar( 2 =V,-16! = 8%, 1 2 Parametrii starii 2 sunt: p, = fi = 6,25 kPa; V,=8V,=8 L gi conform ecuatiei de stare: J, = Parametrii starii 3 sunt: p, = p, = ire 6.25 kPa;T7, =T, =300 K si conform T, 16, ecuatiei transformarii izobare 2-322 42 Vi= ah J NOhT ae Tt 1 t q, B) Loge = Lay + Lay + La ‘cist WR q 3 3 bg = AU ig = WC, Ts Ts) = 5 (Fs Fi) = 30S. Ti) = SRT, = 5 Loy = PVs Ha) = PLBY, ~B7,) = PEL Ly, = RT In = 4p ¥ In2-=o 3 Lista = 2P VA — 212) = — 800 F ¢) Daca transformarea este parcursa in sens invers fata de figura R 1.4 10., atunci: Ly, = Lee = 2p, (21n 2 ~1) =800 J Lote Randamentul transformarii ciclice este 7 =“ . prise ¥, Qs =VRT, InP =ApY,In2>0=> pe destinderea ‘ izoterm& 1-3 gazul primegte cdldurd, iar pe 3-2, cum 7, <7, => Qry =v, (7, -T,) <0 => gazul cedeazd Fig. R 1.4.10 céldura. 192 Lug _ 2102-1 = 28,57% Q; 2In2 ° Randamentul cichului este: 7 = 23.a) Deoarece trasformarea ciclicd este parcurs& in sensul acelor de ceasornic, conform interpretdrii geometrice a lucrului mecanic, lucrul mecanic efectuat de motor este egal cu aria cichului. Astfel ca: - -v, og PPM ong 2 b) Calculam caldura primita, determinand valorile caldurilor pe fiecare transformare. 3 3 Oy = CTF) = SYR (1-1) = 3 aah ~ ah) = 2p, 9M, 2 1662-9 pe transformarea 1-2 gazul primegte cdidurd. 5 5 s Q,, =1C,(F 7) = SURG, — Th) = 5 Cass ~ Pak) = 5 Ps") =83100> pe transformarea 2-3 gazul primegte cdildura. Pe transformarile 3-4 si 4-1 gazul cedeazé caldurd. Caldura totala primita este: QO, =O +01; = 9972 J. L, ¢) Randamentul ciclului este: 77,,,,, =" = 22,22% peli Caleulém randamentul ciclului Carnot care ar functiona intre temperaturile T, T, extreme: 7, =1 --* = lob, deoarece Trin® Ti Si Tnax® Ta. Utilizam ecuatiile mex 3 ’ ‘ (AAA termice de stare in stdrile ] gi 3, astfel cA 7, = ph si T = Ply _ Pils . VR vR VR randamentul cichalui Carnot este: 7, =1~ aa = 88,88% PH 24, a. Transformarile sunt: 1-2 izocora, deoarece p= 7 -const, 2-3 izobara, deoarece din ecuatia termica de stare p¥ =" RT => p=l2A = pr =ct; H RT 3-4 izocora gi 4-1 izobard. Reprezentarea cichilui in coordonate p gi -V este redata in figura R t.4 11. Fig. R 14.11 193 b, Variatia energiei interne in procesul 3-4-1 este AU;, =vC,(7,- 7). Din ecuajia transformdrii izobare 4 Bes t, ED, Dar V,= m 2m =24 2 43 2 Ps Pl =>T,=47 > AU, = 2h. Fay =~3600 J r- - ¢. Din legea transformaril izocore 2) = & = p, =F oh =2p,.- 1 2 Lucrul mecanic efectuat de gaz este L.,,, =(p,~ P, i, -V,)= ph. Gamat primeste cdldura pe transformarile 1-2 si 2-3, astfel o& O.,i423 = Qe + Qn > Oninus = Cy (Ty — T+ VC, WF - ». Valorile caldurilor molare sunt R Fac, S ait gi = vy-t 2 3 13 SF Quine =SHRT, + SIRT, = pil = L., randamentul ciclubsi este 7 =“ = 15,38% rims 25. a, Ciclul este format din doud :transformari izobare 1-2 gi 3-4 gi doua transformari izocore 2-3 gi 4-1. Reprezentarea graficé a ciclului in coordonate p si Veste redata in figura R.1.4 12. Lucrul mecanic total este: L,.,, = ( P\- Ds wW, -4). Pe baza ecuatiei_~—transformarii | izobare: ; KoA HE . Fig. Ri.4.12 Sav, = =2Y, si baza_ ecuatiei a7 a si pe ie transformarii izocore obtinem: 22 = £1=5 p, = 22" pin ecuatille de stare 1, z ty PV, =vRT, pV, =vRT,, pW, =vRT, si pV,=vRT, obtinem prin inmultirea primei cu a treia ecuiatie si apoi a celei de-a doua cu a patra: 2 2 2 : r PPV = RTT, =P RTT, = EF, = BT, = Ty = 7, =F = AT, “1 200K 1 Ps*ps=2p2=2pi. Astiel obtinem: Lay, =~ PV, = -VRT, =-2493 J. Deoarece ciclul esie parcurs in sens contrar acelor de ceasornic lucrul mecanic este negativ, adic gazul pomeste jucru mecanic de la mediu. b.O, = VC, (7, - T)= 5 eR, - -7)=50RT Q, = vC,{7, ~1,) =39R(, —T,)=30RT,; 194 3 Oy =¥C,(T, - T= 5va(E, ~ Th) = “SRT, L=wy(7, -7, = Sa(r, - T= Sern, caldura totala schimbata este Q = 0, +O); + Ong + On = VRE, = - 2493 5 o, Peete. Dre + Os) 1BVRT _ Lew Lise 2Leety 26.a) [dentificam transformarile: 1-2 izobard, 2-3 izocora, 3-4 izobara gi 4-1 izocoré. Reprezentarile grafice cerute sunt redate in figura R 1.4,23. P iP Fig. R 1.4.13 b) Calculam parametrii starilor 2, 3 3i 4 in functie de parametrii primei stari, Dl, _ 2p, SA = 27, wR Pentru starea 2: p, = p,jV,=W 37, = 222 = Pentru starea 4: V,=/,;7,=27, si din ecuatia termicd de stare, obtinem: VRT, — 2vRT, Bali = ORT, = pry = = Dy, 4 i Pentru starea 3: py = py = 2ps¥y = Vy = V7, = 2 = ABE oar . . Vi 3 5 3 ©) Oy = MC, (Te ~T,)= SRT, =F PM On = VCMT, Ta) = FvR-2-T, = 3M, 5 3 3 oy = HC yIT T= SR 2T, = SPM Dy = HEU ~T) =~ SRT, = Fh Q, = Q2 + On + Ou +O, =— DV, Pe transformarile 1-2 91 2-3 gazu] primeste célduraé in timp ce pe transformarile 3-4 gi 4-1 gazul cedeazA cldura. Deoarece Q <0, inseamnd c& pe aceasta transformare ciclica, gazul cedeazi mai multé caldurd mediului fata de cat primegte de la mediu. Cum pe transformarea ciclica AU =0 => pe baza primului principiutui al termodinamicii AU =Q,-L =0 => £=-p,/, <0. Lucrul mecanic pe transformarea ciclicd este negativ, deoarece aceasta este parcursé in sens trigonometric. Acest lucru mecanic este egal cu aria ciclului in coordonate p si Vdar cu-semn schimbat. 195 27. Raportul ariilor A2/A; reprezinté fizic raportul lucrurilor mecanice pe cele doua transformari ciclice, deoarece reprezentarca acestora este realizat& in coordonate p si V, astfelcd 4 =L, = p,- 4 3 A, = 1, Ly, t+ly tly. Deoarece pe transformarea 1-2 gazul nu schimba energie cu mediul extern sub forma de cdldurd, transformarea gazului este adiabata. by =-BUy=¥C,(T-) =-v 2 (1, -1) =@ 7 Lyz = BR(T, ~T,) = 2(VRT, WRT, ) = 2(2 ph, ~ BM) = 2¥o (2Ps ~ Pr) Scriem legea transformarii adiabate in coordonate p si V , astfel ca: . 3 DIY = BVE = py (HY = pl > Py = Py: 2” = Py 2? = pyvVB = 2pyv2; £,, = 2, (2p, -2p,V2)=-4 99% (V2 -1); Ley = pi (Vj V2) = 2pyN2 (2H, ~K) = 2PM A? gh Ly =O => dy = Ly = ADM, (V2 —1) + 2pMoV2 = Apel, (V2 -2V2 +2) => >A, = 2p, (2-V2) > 4 =4(2-V2) = 2,35 j Is ; i L L Ly = th b) Prin definitie ey =- Spee 2,7" "Oo, Calculam caldurile primite Be fiecare transformare ciclica: Q,, =On =VvC,(T~ na Rr, F,)=3( pv, — pi) =32,(4-4) =3-2p,12-K, = spol O, =¥C,(%-T )+vC, (7-7) =2wvR(T- 7) +3VR(T-T)= ~>(20-% So Py 3 2p- 290 t= +3 Deh = APM Objinem: Be -v)f Ae ¢) Prin detige puterea dezvoltaté de o masin& termic& reprezinté raportul dintre lucrul mecanic si timpul in care se sieewseaza acest lucru mecanic, astfel Ape si f= =8- 4, stfel ca: L n= ar =24 (2- v2)= 72 AS) a 196 48.a) Reprezentarea graficA ceruta este redata in figura R 1.4.14: PEL 3) Fig. R Ltt bj Afldm parametrii starii 4. Transformarea 1-2 este izotermé si conform legii izotermei: pV, = p,V, > PLP =heA gi deoarece transformarea 3-4 este izobard, P= V; 2 P= 2 atunel p, = p, a Scriem legea transformarii adiabatice in coordonatele p gi Vi pV,’ = pV7 => 1 2 Ve= (ZY Hh P= vale ~ 2,52V, si conform ecuatiei termice de stare Ps 2 v, Va _T, pl SRT, 7, = Pet = Be yy 6s, . ©} Egg = Lyy + Lay + Egy + Lay Unde Lyy = VRT, ne = BY, In25 Lay =0: , = aly-Y,) Asm, - 2, )=O13p", si =-v0,{7, = ner Ba th 0,637;) = -0,74vR7, = -0,74 pV, L, = pV, 1024013 ph, - "ovapy, =0,083p,/,>£,=8,35 = pe aceasta transformare ciclici gazul efectueazA lucru mecanic, deci este un motor termic al c&rui randament se determiné cu formula 17, = a ens Calculam caldura primitdé pe ciclu. Astfel: Q., = vRT, nae= pW in2>0=> i : gazul primeste caldura pe transformarea 1-2. Cum Q,, =, (Z,—7,) <0 $i deoarece 7, <7, = gazul cedeazd célduré pe transformarca 2-3. Qu Hav A (os, —7,)= 30R(0,837, -T,) 197 Py Px 77% Op, Q,, = 0,39VRT, = 0,39p,V,>0=> pe transformarea 3-4 gazul primeste caldurd, jar pe 4-1 gazul nu schimba cu mediul exterior energie sub forma de caldura QD, = Qi2-+ Qs, = PY 124 0,39p,V, = 1,083 2,4, = 7 ¥7,6% Conform legii transformarii izocore 2-3: =0,57 => 29. a) Liscny = Lyy + Lys + Ly + Ly ; unde Ly, = Ly, = 05 Loy = RT, no = 4VRT, 1 gi Ly = PRT, ino = WRT, 2. = <20RT >L, ‘elo ‘4 4 b) Q,, =1C\(7,)-7)) = $01, -0799,5 Js. Oss = bay = AVRT,=9972 J; = WRT, =4986 5 0, = 0, (7, - 7) = SoC -7,)= ~ Seer, =—3739,5 J si QO, = Ly = -2URT, = - 4986 J ¢} Prin definitie randamentul cichuhui este: 77 = Lt . Pe transformarile 1-2 pebit gi 2-3 gazul primeste cdldurd, in timp ce pe transformarile 3-4 gi 4-1 cedeazé cailduurds astfel C8 Qroyy, = Oy + Ors = Ry, >7= 2 = 36,36%. 30. a) Reprezentm ciclul Otto in coordonatele cerute in figura R 1.4.15, 2 Fig..R 1.4.15, b) Prin definitie randamentul cichului este : »_,, =1-2!. .— Qorins : Cum pe transformarile 2-3 si 4-1 nu se schimba céldura cu mediul extern atunci Q,,=Q,,=0. Calculam cildurile pe celelalte dowd transformari. Pe transformarea 1-2, Q,, = vC,(T, ~7,) 0 => gazul primeste cAldura. Pe transformarea 3-4 0, =¥C,(7,-7,) gazul cedeazi caldura. Out) Lo-% Or h-h Scriem ecuatia proceselor adiabatice in coordonate V gi T astfel cA: 198 Randamentut ciclului este: 9 =1- ' . YY, RY at = 7, -7{ 2) np 4 rl - 4 v,Y ¥, nue =n a =7( 4) -7{4) C randamentul cichului Otto este : 7 =1~ 31. a. Reprezentarea grafich a unui motor care functioneazA pe baza unui cicli Otto este redata in figura R 1.4.16. Deoarece transformarea 1-2 este adiabaticé Qi2=0 => Li2=-AUi2=-720 kJ. Transformarea 2-3 este izocora si Ies=0 => din primul principiu al termodinamicii AU,, = 0, — L,; => AU; = O,, =480kJ. Transformarea 3-4 este adiabaticd, astfel cA Q34=0 > Fig. R 1.4.16 AUss=-Laa=-900 kJ. Deoarece tranformarea 1-2-3-4-1 este ciclicd atunci AUcictut0 => AU, = AU, + AU, + AU 34 + AU, => AUg=-300 KJ. Cum transformarea 4-1 este izocoré Lai*0 => Qu1=AUs1=-300 kU b, Lucrul mecanic efectuat de gaz este L,,.., = Lyy + Ly; + Lyq + Ly 7180 KS L,, L, ¢, Randamentul ciclului este 7 =~ =~24 cu Qyimia=Qes, astfel c& rina — Ory v °37,5% 32. a. Reprezentarea grafici a unui motor care functioneaza pe baza unui ciclu Diesel este redaté in figura R 1.4.17. Deoarece transformarea 1-2 este adiabaticA Q12=0 => Lio=-AUj2=-920 kJ. Transformarea aso 2-3 este izobaré gi din primul principiu al ' termodinamicii AU,,=(Q,,-L,,=180 kJ. Deoarece 7 tranformarea 1-2-3-4-1 este ciclic& atunci AUcicu=O0 > AU gen, = AU, +AU y + AU,, +AU, AU =-980 kJ. HBR 1417 Deoarece transformare 3-4 este adiabaticd Qsq=0 => Leq=-AU3<=980kJ. Transformarea 4-1. este izocora astfel c@ £4;=0 gi din primul principiu al termodinamicii Qai= AUa1+La1=-120 ket C, b. Prin definitie éxponentul adiabatic este y = ze Cum Q,, =1C,(7,-%) ai v AU, =C,(B-T) = 7= Qs 24 => gazul este poliatomic. 2 2 AU, 3 199 c, Randamentul cictului este 7 = —## primis o Dar Leggy = Lay + Lay + Lag + Ly, 7120 bed $i Qprinita=Qxa#240 KI=> = 50% ‘ein 8s. a) Tinand cont c& Iucrul mecanic este o mA&rime aditiva, atunci: Leng = tay + Lag + bag + bay Calculam lucrul mecanic pe fiecare transformare: L,, = p,(¥,-V,)= vR(T,-7)); Lys = RT, ine =vRT,In2i. Deoarece legea transformérii izoterme este: 4 Ps Ply = pV; obtinem: 1, =vRFInfL=vRT,, pentru c& infisine=l. ° Py Ps bay = PV ~Vo)= VRE, Tay = VRT INE = VT In 2 = RT, 4 P vR(T, — 1.) + vRT, + vR(F, ~ T,)~vRT, = vR(T, ~ T,) = 1662 J b) Calculam caldurile schimbate de gaz cu mediul extern in- fiecare transformare, astiel e&: Q,, = 1C,(T,-T) = ZR, -7)=5817 J; L, ‘chee = Oy = WRT, = 4135 Jy Qa, = CT, Th) = Z(G Fy) = ~ 5817 Ji QO, =-¥RT, = — 2493 J=> gazul primeste cdldura pe transformarile 1-2 gi 2-3 gi cedeazd caldura pe transformarile 3-4 si 4-1. al innit c} Prin definitie randamentul cicului este : 7,., 21- unde caldura primita este: Qyyinn = Qh + Ors = Zea, ~ T,)+VRT, =9972 J=> = 16,66% Lun, ~ T)+vRT, 34, a Gasim ecuatia procesului adiabatic in coordonate p si 7 utilizand ecuatia: p¥" =ct a adiabatei in coordonate p si V si ecuatia termica de o Rit? ia stare p= RT => V = RE, puke =cf=T!p' =ct=> Ip’ =ct Pp > P p Scriem ecuatia adiabatei 2-3 in coeordonate p gi T astfel ca: My ly b: by at at 1 att ot. 27{ Py) arf 2)’ -3 Tp! =Tpy >h=T =f, » unde y=— este exponentu! Ps Ps 3 adiabatic al gazului monoatomic. Obtinem: 200 2 vs, he 1323 = n2' ) =T,2? tT, 4 Scriem ecuatia adiabatei 4-1 in coordonate p gi Tastfel cf : ky kr by a or at Y Tp” =Tp.! = T= n( £4) of Pe 4 b} Prin definitie randamentul ciclului este: 7 = 1- [Quel . prio Calculam céldura schimbaté de gaz cu mediul extern pe fiecare transformare On = VC, (T,~T) > 95 Qn = 9; Ou =C, (M.-F) <0; O,, = 0 => pe transformarea 1-2 gazul primeste cdldura, iar pe transformarea 3-4 gazul cedeaza caldura. BLA ‘ Bul y PBT) TaN oy yap 4 4 apd osm Or W,(7, -T)) 1, -T, T, -T, 4 ¢) Reprezentarile grafice ale motorului cu reactie in coordonate (V7) si (p, 7) sunt redate in figura R 1.4.18: 1 . pi Fig. R 14.18 35. a) Identificdm transformé4rile 1-2 adiabatd; 2-3 izobara, 3-4 adiabata si 4-1 igocora. Reprezentarile grafice ale motorului Diesel in coordonate (V,7) $i {p,7) sunt redate in figura R 1.4.19: Fig. R 1.4.19 201 ail pei Caleulam caldurile pe fiecare transformare. Astfel obtinem: Qn, =0; Oy, = VC, (TT) = a -1)= Shp b) Conform formutei randamentului: 7 = 1— Qn = pills -H)= 7- primeste caldura. Utilizaim ecuatia transformarii adiabatice 1-2 scris4 in coordonate p gi V PV,(p-|\}>0=pe destinderea izoharé gazul y-l r . astfel ca: pV" = pV] => p, = of E) = pe” => OF ne” Lp-v= PME (9-1); 0 =05 ¥ Vp Oy =¥08, T= SE -T) = RP 5 9, oF pe transformarea 4 1 t garul cedeaza céldura. Scriem ecuatia procesului adiabatic 3-4 in coordonate p si V: r V, 1 ti = nt = p40 B A = »{ :) = if = pp >= Quj_)___p" =! gel- ao Qn . ve p-Y ¢} Conform definitiei randamentului ciclului Carnot: 4, =1- Fsin a, Trax r, deoarece T,,,, = 7, $i 7... = 1, Conform ecuatici termice de stare T, =F gi PVs gy 2 Py 8 ee yd he E = 5 oR pv, Pipl, ps” p¥, pet 36. a) Randamentul ciclului Carnot care ar functiona intre temperaturile Ts Tq, extreme este: 7, ~—te =1-—+, deoarece Ty, =7, $i Troy = To Toa q, Pe baza ecuatiei termice de stare T, fe gi =~ Pate 2 Bake Ph; phy 202 Scriem ecuatia adiabatej 4-1 in coordonate p gi V: wY oo 1 ev, 1 Vy = View ee at] s— = -1-3 -_— Pale =P A (i eT py, pel “ [Oval bj Randamentul ciclului este: 7 = | - ,unde Q, =1C,(7, - 7); ont Oy =0; Q, = VC, (7, -7)) si Q,, =O 7 =1- Scriem transformariie adiabatelor 2-3 si 4-1 in coordonate Vai Psi obtinem: Wi aT VI" T= nf 2) >T,= a si RWI = TV) Scriem ecuatiile transformérilor izobare 1-2 $j 3-4 gi obtinem: 3M, Kaboy Bh $i Hoy, 2 UD, sptroducem in (1}>5 7 7 7 T, 2 T, yr op Ee yt yt a ocie fz or VY = Yael 1 Tr T - 1 wh t VI, 87. a) Identificdm transformarile: 1-2 este 0 transformare generala in care presiunea gazului depinde direct proportional de volumui acestuia, astfe] c& p=aV, unde a=constantaé; 2-3 este o transformare izocord si 3-1 este o transformare izobara. Determinam ecuatia proceslului 1-2 in coordonate V gi 7, respectiv p si T, utilizand ecuatia procesului 1-2 in coordonate p si V gi ecuatia ‘ermied de atare: pV = RT gi obtinem: aV? s¥RT => V = JURE = VF ine 2 var => p=-VyRaT = cVT , unde b si c sunt constante. Reprezentarile grafice sunt redate in figura R 1.4 20: v! 3 2 Pig, R 1.4.20 203 L ») Prin definitie randamentul ciclului este: 7 =<“. ‘print Pe baza interpretarii geometrice a lucrului mecanic, deoarece acesta este parcurs in sensul acelor de ceasornic lucrul mecanic este egal cu aria ciclului in coordonate p si V, astfel ca: L,,,, = @-0th-h) Pe baza legii ¥, procesului 1-2 p-aV obtinem: 3 = fa = p= Pa =6P, = Loe = 1% t Caiculam cAldurile schimbate de gaz cu mediul extern in fiecare transformare. In transformarea 1-2 pe baza principiului 1 al termodinamicii: 23pV, ae Oy = AU y +Lyq, tar L,, = 2 “PR “he a si 3 3 105 AU, = HOT, ~T.) = R(T, ~T) = SC ra¥ — pl =*S a, => Q,, = 70p,V, > 0 => pe transformarea 1-2 gazul primeste caldura. Cum QO, =, (7, -7,)<0 iar QO. =1C,(T,-7,)<0= pe. transformarile 2-8 sf 3-1 gazul cedeaa céldura'=> 7 = = = 17,86% ¢) Randamentul ciclului Carnot. care -ar functiona intre temperaturite T, 7, extreme este: 7, = 1~—" =|——., deoarece Ty. = 7, $i Trin =). max 2 Utilizim ecuafia termici de stare in starea 2: p,V,=vRT,> 7, =f2t2 BPM 367 > 9, =1-b = -97,20% ROR 36 36 38. a} Idehtificam transformiarile: 1-2 izocord, 2-3 izobaré si 3-1 o transformare generala care in p si V este descris& de ecuatia p=aV. Transformarea 3-1 este descris& in coordonate V si T dupd legea V = wT iar in coordonate p si T dupa legea p=cv¥T , unde b si c sunt constante (vezi problema 31 punctui a]. Reprezentarile grafice sunt redate in figura R 1.4.21; Fig. R 14.21 204 b) Calculam caldurile schimbate de gaz cu mediul extern pe fiecare transformare, astfel ca: 3 3 3 Oa = HC 7) = 5 RT) = 3 (2% - Bh) = SBN ~ P= 7 7 Oi = 1Op,V, > 0; Q,, = VC, (Fs — Te) = SURG Th) = 5 (Ps ~ Paks) PBs yy, Utilizim ecuatia procesului 3-1: p=aV => 2 =a> > = Pn PH 25H, Oy = LO5ph,-SpM)=1p>0 , PP 2 Deoarece transformarea 3-1 este generala, atunci: Q,,=AU,,+2,, unde AU,, =WC\(T, -T) <0 si L,, <0 deoarece V, <¥, > Q,, <0 Pe transformarile 1-2 gi 2-3 gazul primegste cdldura iar pe 3-1 gazul cedeazd cAldurd, astfel c&: Qy ing = Qy2 + Qry = 80 p,V, = 80 kJ. ¢) Prin definitie randamentul ‘ciclului este: p= Leite. gh Licete = Acictetui» primis conform interpretarii geometrice a lucruiui mecanic, astfel ca: p= Pr PED. spy, == a10% 39, a) Calculam céldurile schimbate de gaz cu mediul extern pe fiecare transformare. Deoarece transformarea 1-2 este generala, pe baza principiul 1 al termodinamicii: Q,, = AU,, + L,,, unde R AU = HT, ~T)=v “FE -T)= A paMe— ph)= 2p — wi) Din ecuatia procesului general 3-1 descris de ecuatia p=aV in coordonate p si ¥, obtiner: 2h = Ph ap Y= PHL 2 = AU, =14p\V,, iar fa! Py + ¥,-¥)_ 5 5 33 = SPT PaO Th) > = = - by = Bx 2S MQ, = Meh +3 nh == ay 20, Qn, =C,(7,-7,) <0, far Q,, =AU,, +L, <0 (vezi problema 32 punctul b} > gazul primeste cdldurd numai pe transformarea 1-2, astfel cdi: 33 Q prima = Qe ark = 1650 J. b} Pe baza interpretdrii geometrice a lucrului mecanic, lucrul mecanic este egal cu-aria ciclului realizat in coordonate p gi V, daca ciclul este parcurs in sensul acelor de ceasornic, astiel ct: L,,,, = {=P xe aE) 2 py, =100 u. 205 ¢) Prin definitie randamentul ciclului este: 7 = Leite = 2 » 6,06% prt 40. a) Pentru a afla parametrii starii 2, utilizim ecuatia procesului 1-2 in V, coordonate p gi V gi obtinem din p =aV => Pus Pay P= Pils, yv; ¥, Cum V, = 2¥, => p, = 2¥,, iar din ecyatia termicd de stare pentru starea 2 PY, 4eY, Pra LTP Sar,. vR VR . . Aflam parametrii in starea 3: V,=V3T, =T,=47, si pe baza ecuatiei obfinemn: 7, = procesului izoterm: pV, = pV, => p, = ie =4p,. b) Conform prinespia 1 al termodinamicii: Q,=L,+AU,,, iar = (P+ PM =H) 2 3 3 9 AU, = VC,F ~ 1) =F VRE, - Ti) = 3 Cask ~ BM = 5 Ph > On = ON v, = So si Q,, =vRT, Int = = pal In2 =~4p,V In2 3 3 9 Oy = ~B=S WRT, -T) =a — Bs) 2-3 aK > gazul primeste calduré numai pe transformarea 1-2, astfel c& 2, =O, = 6p, = 18005 ce) Daca ciclul este parcurs in sens invers (in sensul acelor de ceasornic} devine un motor termic, al carui randament se calculeazd cu relatia: ai —Bewal 5 y =1-@al pS 2 Bin? Qvrini “O3+On 2h +4nh,n2 9+8In2 9+8in2 = 7 817,5% 41. a) Determindm parametrii starilor 2 i 3 in functic de parametrii starii 1. Pentru starea 2, wisn ecuatia proeesu 1-2'in coordonate p gi p=aV> zt et Pia Pi p= 2? Unttizam gi legea transformarii ¥, ¥, iy izoterme: p,V, = p,V, => ae. = 3p, > V,=V.A3 => ps = pV giconform 206 Py, ecuatiei termice de stare: T= at = rR =37, Pentru starea 3: p, = p,;V, =3V,;T, =T, =37,. b) Din ecuatia termicd’ de stare pY =VvRT gi din ecuatia procesului p=aV obtinem aV* =vRT. Procesul general 1-2 are in coordonate V si Tecuatia: V =ctT =>reprezentarea graficd este o paraboli fata de axa temperaturii absolute. Reprezentarea ciclului in coordonate V si T este redataé in figura R 14.22. Fig. R 1.4.22 ¢) Randamentului cichilui este: 7 =| -=4 Kase, ' ‘promit Pe baza primului principiu al termodinamicii: Q: = AU: + yg = UC (7, -T, r++"). vi yu = FoR - -1)+ beni) 8 Hah ph)+ pl, = =360n - p+ ail = ADV; On = VRT, n= pW, nv3 =165pV, A 5 5 Oy = CHF, —7, = S¥R(T, -T,)= (0M — Pals} = SM = yet Onl Sa = 1-8 115%. On + On 4pv, + 1,65p,¥, 5,65 42. a) Aflam parametrii stArii 3 utilizand ecuatia transformarii adiabatice 3- r 4 3 1 scrisd in coordonate'p si V: pV" = pV => py = olf) = nl) =f, 3 8 16 won V, =8V, si utilizand ecuatia termica de stare obtinem: 7; = Pw -fi vR VR 2” Aflam parametrii stdrii 2: p, = p, $i utilizind ecuatia procesului general in coordonate p si V obtinem: Ps. Pre, Vy = Ps. BBY 16 _pogy gi din uoN Ps A ecuatia termicd de stare => T, = Be =1287,. Vi B) Lente = Lyn + Las +L, unde Ly = py(¥.—K,)=127 pv 5 207 FL (gy, -1287, xent-n) (04 ie} 128m) 2 2 vR 3 Ly = -AUy = -¥0, (7, ~B)= 7G -B)-- leh ~pils)=-SB, 235, 3 247 = 127 ph, aap eh aah Ly = -_17A, 1208, -_255 ph, 32 4 SL, ‘ciety Le ¢) Prin definitie randamentul ciclului este 7 =~“ . fa Calculam caldura primita: Q, = Q,, =C,(T, -T,)=> Oy = EO, ~T,)= Hots -¥RT,) =A pF, ~ pf) = S08 % = n= 12,36 43. a) Procesul 1-2 este descris de ecuatia p=.aV in coordonate p gi V gi de ecuatia T=bVV in coordonate V si T (vezi problema 31 punctul a] Reprezeniene grafice ale Pree cerut sunt redate in figura R 1.4.23, T=et 2 Fig. R 1.4.23 = Ly thy thy. Dar bys tral = 4) ,cu p, =f. V, ‘tah = 2 ; by Z, 4p,> 1S p¥, V, V, . Ly = 3 by fay = VRE In = pad = 216 pih In = 32. ph, In? far [yy = 022 Loy pu [12-322] =-146760 ©) Lig <9, deoarece in coordonate p si V cickal este pareurs in sensul trigonometric si gazul caré evolueazi dup. aceastA transformare primeste lucru mecanic de la mediu..O astfel de magin& este o magin& frigorificd. Calculim caldura totala cedata de gaz mediului: Q,, = L,, =—32p,¥,1n2_ iar’ 3 3 0, =,(T,-75) )=Son(r,- T)= $(e¥,- ~PliJ= Fle = eahi)= 5M, 2s) 208 Scriem ecuatia transformarii izoterme: p,V, = pjV, => py = =A m6, > 4, 45 45 Oy =~ AY ASttel: Orety = Ors + Oy =-32 pH In2- pV, = 44,6769, Pe baza definitiei eficientei maginii frigorifice: ¢ = Passe = 3,044. Uc VOT, 2, U, GT pK, b. Pentru ciclul 1-2-3-4-1 lucrul mecanic este L, = Ayre, = pV si pentru ciclul 3-5-6-7-3 lucrul mecanic este L, = Asseq, = 4p¥ > 4 = l 44, a. =16 c Caldura primita pe ciclul 1-2-3-4-1 este: = On + On = C,(F, - T+, - 7,)= SRC, ~ R)+s R(T, - 7,)> 3 3 5 3 2-5 (rh, ~ ph) (0, ~ BNa)= 5 pV + pV == pv Caldura primita pe ciclul 3-5-6-7-3 este: Q, = 0s, # Og = OUT, ~T,) +16, (T= 7) = 20, -B)+5 R(T, - n)=> 2, Hots. Sol-phy2tpy 5:8pr 2697 Raportul cdldurilor primite de gaz in cele dowd transformari ciclice este @_) 2, 4 d, Randamentele celor doua cicluri sunt 77, = L, Lm _b, O si, =m et OO Wa, Lg, =>m/m=1 45. a. Transformarile sunt 1-2 izobara, 2-3 izocord, 3-4 izoterm& gi 4-1 izocora, Reprezentirile grafice cerute sunt redate in figura-R 1.4.24. Fig. R 1.4.24 209 b. Variatia energiei interne a gazulyi intre stdrile 2 gsi 4 este. AU,, = VC, (7, - 1). Din legea ~ transformarii izocore 244 & = Be T= Bi = 27 sicum T=T=> AU,, =-3vRT =—3p,V, = - 300 2 3 2 c. Calculam cAldurile pe ficcare transformare. Astfel ca: IS5vRT, _ 15 O24, (7, -T)= AS =F ah: Os #1) (GT) = BRT, = 3h y, yw). grit i ¥, Oy, = VRE, In| 2 |= 2vRT In| —! |. Din legea wansformarii izobare <= %, Y, mh wT! ; , aga 7 2 Qu = WRT In2=—4p,h,n2, iar Q, =vC (7-1) 2 6 04. = — pert, = -5 pF, Céldura cedata de gaz pe un ciclu este: Qveier = Ors + Qx4 + Oa) = -ow(3 +4In 2) gi lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul extern este Loui, = Qh + Quan = PVG -41n2). Lesis — bats _ 208-4102) Qwines — Dra 15 46. a) Tinand cont ca lucrul mecanic este o m&rime aditiva, atunci: Le csety = Ey + Lay + Lag + £4), unde Randamentul ciclului este 7 = = 2,67% 3 3 Lyy = AU = HC (FT) = (RT, ~ WRT) = 5H ~ Pah): Pe baza ecuatiei transformarii adiabate1-2, determindm presiunea in starea r g 2: pV! = pV] => p,= p, 4 =p, ty =F, deoarece pentru gazul ideal ¥; a) “32 5 monoatomic y= >. 3 9 ¥, hy ~3[ on ~ Beat) =2 ot iL = PVs ~ Ha Peay, ~8y,)=—Fi i 3 3 3 bag = HG AT T= ~ SRT, = Hoa, paby)= 30 p.-2} 210 Afldm pe baza ecuatiei transformarii adiabat e Presiunea Ps: 10 Pigs PcW2)" 0p, _ Sn, 32 32 2, 16 pV = pi => & QU) = PVT Pe= Cn 9 Shy W281, 202 hey 22 b) Calculam cdldurile schimbate de gaz cu mediul extern pe fiecare transformare. Astfel Q,, = Q,,=0, deoarece transformarile sunt adiabate. 5 3 3 5, Ox, = WAT, ~T,)=2vR(F, ~T,)= 2 (ps4, ~ pale) =% Pe (ay, ~8h,)= 22H 3 3 5 33, On = 16 {F, 7) = Sef -7.)=So ~ pata) =3n{ p, SB) BE Q», =-31,25 J gi O,, = 103,125 J => pe transformarea 2-3 gazul cedeazd caldura, iar pe transformarea 4-1 gazul primegte caldurd. ¢) Prin definitie randamentul cictului este egal cu: 7 = = oe, = deeta = 70%. priate ‘at 47. a) Prin definitie randamentul ciclului este y=1 —lQe . Calculam priate caldurile schimbate de gaz cu mediul extern pe fiecare transformare: Q,, = 0 $1 Qn =H (5 -T,)-¥ Gt jh en(B- -1}. t, e mis Pr _ Ps_. Th Dy Conform legii transform4rii izocore: 42 => 2=S-2a> hh tp O,, => RT (a1) = ! ~~ p,V,{a-1)> 0 = pe transformarea 2-3 (y— 3 - hd gazul primeste cdldura. In transformarea 3-4: Q,, =0 si 4 = 16 (0,7) Lae, - n= Eva 1-2) ; mete faa Conform legii transform4rii izobare; + ==> ao4 On = 4s pV (1-8) <0= gaaul cedeazd cdldura pe transformarea 4-1 yo [Gal (6-1). Qs (@-1)" 21 Randamentul cichilui este: 77 =1~ b) Calculam randamentul ciclului Carnot, care ar functiona intre T, if temperaturile extreme: 4, =1-~™=1-—1, deoarece Ty, =7 si Tux =7h- Tra Th Pe baza ecuatiei termice de stare obtinem: Ps al é s-tis =@T, => > 4, =1-—. sR vR ° Ne a 48. a) Identificdm transformarile. 1-2 izocora, 2-3 izobara gi 3-1 este o transformare generala descrisa de ecuatia T = ap’. Determindm ecuatia procesului 3-1 in coordonate p si V, utilizand ecuatia termica de stare: pV =vRT => pY =vRap' => p= = bY, ou b=ct. Reprezentarea grafica a ciclului este R 1.4.25. Fig. R 1.4.25 b) O=0,,+Q,;, deoarece numai pe transformrile 1-2 si 2-3 se primeste caldurd, astfel a: On HCG) ven Bt}, Pe baza ccuatici 1 T; transformarii izocore 1-2: Pe Ba-Bas Q,,=,T,, iar . 1 7 P Q, =C,(7,-7;). Conform ecuayiei procesului 3-1, B= const objinem: AA ye PT ay, iar din ecuatia termicd de stare: Tyo Pe APE AT, Oy VC HAAT, UIC HT Conform reiatiei lui Robert Mayer: C, =C, + R=> On = 2V(C, + RY, = 2VC,T, + WRT, => Q= C/T + WRT, > C, -$-2 ; C, =20,775 J/molK=> C, =2 => gazul ideal este biatomic. ¢) Prin definitie céldura molara este: C,, = 2, unde pe baza primului a principiu al termodinamiciiQ,, = AU,; + tw =O, = CATs +h, > Cy = AT ths gy ba Gt - fu, aC 4 eak VAT; “ATs ea“ 3p, 212 Pe baza interpretarit geometrice a Jucrului mecanic: 1, =e eM -4) 2eh =>0,=G +2 =3R=2493 J/molK. 2 4) Prin definitle randamentul,ciclului este 1 = si! Late pret Conform interpretarii geometrice a lucrului mecanic: V, Loe = Ag, = HE PMH) Py BRT, 5 3504, 2 2 20° 20 49. a) Utilizam principial I al termodinamicii: AU =Q-L=> L=Q-AU. Cum pentru o transformare ciclica AU =0> L=Q=Q,,+0),+0,.- 3 \ 3 3 Dy = CT, T= FRE, ~T,)= F(PY ~ Pala) = 5-4 (p, 201) = 6, 5 Os, = OT, - 7,)= Salt, ~7, T= Sar - pabs)= 5 ali - 4) = - 15 p%, Obtinem: L =23,5p,¥,~6p,¥, -7,5p\V, =10p,V, b) Prin definitie randamentut cfclului este: 7 = a -t.- 42,55%. Qin Orr e} Prin definitie, randamentul ciclului Camot care ar functiona intre temperaturile extreme este 9, = 1-—@ a--2, unde Tyin = 7, 81 Tae = Ty. max 2 Conform ecuatiei termice de stare: 7, = Pal = Seu, =87, => 7, =87,5% * vi 50. a) Determinam parametrii starii 2: V,=V,, 7,=47, si din ecuatia ; RT, _“AvRT, . a etarii termicd de stare p, aap 4p,. Determinam parametrii starii 3: 2 1 = p, =4p, si pe baza ecuatiei procesului 3-1: V,=a,7; si ¥,=a/T, > 2 2 4 iE =(#) =F r,= TH 5 conform ecuatet termice de stare 3 RT VE 4p, ye == Ante =4V, => T, =167,. DV, = VRT, = ApY, = "i i 213 b) Prin definitie, puterea motorului este P = se Fat Pe Ph 2 baga interpretarii geometrice a lucrului mecanic din figura R1.4.26=> Law ™ Ac = ee 2B 1 a P= Fi =n =4,5:10° w. Vi it ‘S]---------3 L Fig. R 1.4.26 c) Prin definitie, randamentul ciclului este 7 =. . primi Caldura primit& este: Onan, = Qi2 + Qs 3 3 Qo = (E - T= FoR(F, =) =5(P.¥,- Phi) =4,5p, 5 On = CulT, -T)=5 RC, -1,)= 45 pV, PP 5 5 (ast, - pata) = 300% Qrrinte = 34,5 DK = = 13%, 2, 51. a. Randamentul ciclului 1-2-B-1 este: 7, =1 et. B 0; | vB : R Qny = RT, Ing = ¥RT, Ins $i On = HC (7 “Bar 7). 2 Caloulim caldurile pe fecare transformare: Q), Din legea transformarii adiabatice scrisA in coordonate V si T obtinem: RT \e?* -1 y- be TY =p =T, -1{ 4) = Te"! => On =- i 2 _ ty _ ev -1 : Qoy = RTE" Inge=> 7, 1-0 eine b. Randamentul ciclului 1-A-2-1 este: 7, =1 ed. P Calcukdm céildurile pe fiecare transformare: Qi = VRT, in =-vRT Ine <0; 1 Qa =¥6H (1) =v fo, -1,)= BE or -1)pome =~ ar] 214 ¢. Randamentul unui ciclu Carnot care functioneazd intre temperaturile Toni T, 1 extreme este 77, =1-—™ cu Tmin= Ti $i Tmax 22=> 7, = 1-—b =1-—> 7A max q é 52. a) = Ly + Lyyt Log thy. Transformarile 1-2 si 3-4 sunt transformari generale descrise in coordonate p si V, de legea Ex const, Lrsein astfel ca: Data, =a si utitizand ecuatia de stare p,V, = vRT, 1 2 py obtinem: =16VRT, => pi, = l6pi4, => p, =4p, iar ¥, =4V,. Calculém parametrii starii 3 in functic de parametrii starii 1: V, =V, =4V, si 7, = 222 87. vR Calcutam. ne starii 4 in functie de parametrii starii 1: p, = p, Din 22 Pty, baby 2¥, iar din ecuatia termici de stare: ¥, “F Ps T= Pda 2H oW,. . vR vR le = mM). 15 V,3Lag 05 La ~(Pt Mh), 3p; La = PY Va)= PY, = Late = 352M, b} Prin definitie yandamentul ciclului este ne Lan, priae Calculam caldura primita de gaz pe fiecare transformare: ¥, O, = AU thy = VSR, ~1)- Get pi -h). 4 Sean eBoy > On = 30 pV, 20; O., = WC, (7, —T,)<0; Oy <0 $i Oy: aGyE ~1)<0> gazul primegte caldura pe transformarea 1-2 Randamentul cichului este 7 ~ 11,66%. ec) Randamentul ciclului Carnot care ar functiona intre temperaturile 21-2 Bug375%. extreme este 7, =1-—@ i616 218 53. a} Reprezentarea grafic a procesuiui suferit de gaz in coordonate p gi V este redat& in figura R 1.4.27. b) Calculam cdldurile schimbate de gaz cu mediul extern pe fiecare transformare: Op =WCH( T= S¥R(F,-T)= 3(0sP2- 2M) 202 =3ph, Deoarece transformarea 2-3 este generali, utilizim = principiul intai al termodinamicii: yy = MU + Las. Pr _ Py PH. 3p 2h, Cum: 42 =i => p,=Sise*trt-tn> YY Ps v; ¥, Py a Vv 2, =16,(f, 7)» BX PME). Aya, 7.) 22M» 3 9p 3 ODy, = 5 (Pah ~ pal) +B = (lap anh )+ “2X. = 18a, 5 5 5 re = HC p(F, T= F¥R(T, -B)= Slr — rah =z Ph, -¥,)- cum BaP oh, =P Pe mor, = Q,,=15p,(¥,-2V,)=60p,V, 1 4 Py Din Oy = AU g + Ly =O {T, - ne +p 1), 3 0, =Flet~ pt) SEL. SBA SB _ aopy, e) Utilizam principiul L penn transformarea ciclica, astfel ca: AU = Q-L= 02 Lin = Qoui = Qa + Qos + Qe + Oy = ML a) Randamentul motorului termic este 7 = St print Gazul primeste cAldurd pe transformarile: 1-2, 2-3 gi 3-4, astfel ca: Orrin = Qa + Ors + Oy = 81 pV, => 77 ~13,58%. 54. a. Calculam calle pe fecare transformare. 2, = VC, (%— n)=3 BYR T)= Se pV, )== 216 Din primut principiu al termodinamicii: Q),=AU,,+L,, unde + Vi-V, Ly {P= PMY.) cum transtormarea 2-3 este general gi descris de ecuatia paaV ans p - Pa 4n 1, =3pV, si yO Y, : 3 3 BU = 16, (G7) = S0R(G; ~ 1) = 5 (045 ~ als) = 9, = Qn = BM, OQ, =VCAT,-T,)<0 si QO, = AU, +L, <0 =>gazul primegte caldura pe transformarile 1-2 gi 2-3, iar pe transformarile 3-4 si 4-1 gazul cedeazd caldurd. Astiel 0, = Qj. + Qs = 2 ph = Sorry, 28,046 kJ %. Din primul principiu al termodinamicii Q=AU+L si din proprietate energiei interne de a fi o marime de stare, pentru o transformare ciclica AU=0 = Loin = Q=Q, + Q, > QO. =Q, — Leu Pe baza interpretarii geometrice a lucrului mecanic acesta este egal cu’ aria ciclului, obfinem: Loy Pt P= PNG ~H) Pas pts ~¥) ~ 2B => Q, =-12p,y, = -12vRT, =- 24,935 Lax ¢. Prin definitie randamentul ciclului este 7 = —# © 11,11% Pp . 55, a. Reprezentarea grafica a succesiunii de transformari este redata in figura R 1.4.28. b. Din ecuatia transformarii adiabatice scrisa in coordonate Vi Tobtinem: P DV]! =TV" >T, -1{8 =1200 K. ¥; " Fig. R 1.4.28 Din ecuatia transformarii izobarei obtinem: Ks = hy >T,= BY, =300 K. RT, Y, ce, Randamentul ciclului este: 7 =t- [Qeasl : Qirinia Calculam caldurile de pe fiecare transformare: Lr 7 7 7 Oy =¥C(T,-T)= hs WRT -T)= 3 (rah =z -h = 5 Ph 7-1 2 2 2 7 7 Op =O: = 1C,(0, Th) = GRE, -B)= 3 (Paha wsts)= 3 Pas) 217 , Din ecuatia transformarii adiabatice pV? = pV! => p, = py i) =72 5 63 R(T, ~T,) _ 5 Fp = FM = Quai Oy = G(T, -T,)= “ae 5h ph) 5 23 3 Ou = SMP, — P= PM = Onis = a Ou = ap, = 17 *22,22% d. Din primut principiu al termodinamicii AU “o- LZ, cum pentru o Sah SVRT, transformare ciclicé AU=0=> L,.., =O = O,, + Ony + Os, + Qu, = = Cum T, max = PV, _ 2p, Fives 2B, 200. op, 7, Ti ot iss 00 4 56. a} Calculim caldurile schimbate de gaz cu mediul extern in fiecare transformare. Astfel: Oy =¥C(O; Th) = (FT) =F, RT) =H, ~ ah )=3 (eo ~P) => Q,-= 1800 J; . On = WC, (7, -7,) 5 aie ~T,)= ART, - ¥RT,) = (ry, — Daz) = 4K -%,) => Q,, = 2400 J; 2,, =0 si Os =¥C(T, “Tas ~t -1,)=3(p,Y, ~ p.V,)= 3. (05 - p.)=V.(p, - pe) Determinam presiunea eanatut in starea 4 utilizand ecuatia transformarii vy vy adiabatice 3-4: p,V) = pV) => p, =p) | =p,;2| > v, V, 4 2) _ 6-108 Ps -6.0(2) = = 2,38-105 Pa> Q,, = ~ 1656 J. 4) Ray vyR Op = VCMT Te) = GT) = MD ~ pals) = AK, V4) =— 1200 4. b) Pentru a determina ‘lucrul mecanic efectuat pe ciclu, aplicdm primul principiu al termodinamicii AU = Q-- L. Cum pentru transformarea ciclicd AU =0=> L=Q> L=Q,, +015 +Qyq + Qas + Os, = 1044 J. . e} Pe baza definitiei, yandamentul ._ ciclului este: pe heete —Hette 5 38,67%, Doan Qn + 218 87, a) Calculam caldurile schimbate de gaz in fiecare transformare: Oy = ORT, In = ORT, nk; Q,; = 95 Oy, = ORT, Int = URT, nk Q,.=95 1 3 Oy = ORT, Ins Q,,=0. Scriem ecuafiile tuturor transformarilor in 3 coordonate p si V. Astfel obtinem: pj, = pV; poVl = PV2: Pale = py: PMT = PVs Ps = PMs DME = pV". Inmultim toate cele 6 ecuatii gi simplificdm produsul presiunilor gi al volumelor, astfel cA obtinem: VV VEE VE SVT VEN VS = VY, =H, aie s deoarece in destinderile izoterme volumul creste de k ori, astfel cA V,=kV, si V, = kV, => Oy = VRT, Ink = -2vRT, Ink. Pe baza primului principiu al termodinamicii pentru o- transformare cickick AU = 0 Qiyy = Lyois => Leary = Oho + Doe + Qoy = VR(T, +7, — 27, nk b) Randamentul ciclului este: ya lee 2 oc VRUT,_ +1, - 27, )ink (1, +7,-2%,) Qwinr Or + Orns vR(T, +7, )Ink G+h) ¢} Randamentul unui cicli Carnot care ar functiona intre temperaturite extreme este 7), =1-Jm 21-3 . “Te Ti 58. a} Reprezentarea graficd a succesiunii de transformari este redata in figura R 1.4.29, Calculam caldura totala primita de gaz: Os = HG (Fy -T) = SR 27 = WRT. = 30h, > Q,,=300 J, iar Q,,=AU,,+L,,, deoarece procesul 2-3 este general, descris in p gi V de legea: Fig. R 1.4.29 Pct BaP p, = 224 =2p,. Conform legii transformatii izocore wow y, Pa Pr aT, 1-2: => py= =3p => py =6p,. “ “T, P3 Fz iP, => Py = OP, Obtinem: Q,, = 0, (7, -7,)+ {o,* tht) 3 + Pi\Y,-¥2) _ 3 9p, Oy = Floats ~ py, Bat elt) 34 2p, -3ph +t = 8p, 219 => Q., = 1800 J. Q,,=0 gi Q,,=vC,(%-T,)<0=> gazul primesie caldura doar pe transformérile 1-2 $i 2-3 => Qyyini, = Qo + Qo, = 21 pV, = 2100 J. b) Utilizim primwl principiu al termodinamicii pentru o transformare ciclica, astfel ca AU =0>> L.,., =Q,. 5 5 3 On = ¥Eo(N -T,) = FRET, Te) = Flak, - pM =5 Vs ~V.)- Determindm volumul starii 4, utilizand ecuatia adiabatei p,V7 = p,V7 => L 3 6p(2V,Y = p¥{ >, <6" -2V,=65-2V,, deoarece ry pentru gazul ideal monoatomic. Astfel V, = 5,867, > Q,, = 2 BY, ~5,86",)=-12,15 pV, 3 Oy) 1215 T=> Loss, = Dye +Qes + Ose +O.) = 8,85 p,V, = 885 J. Lux e) Prin definitie randamentul transformarii ciclice este: 7 =—*- = 42,14%, prime 59, a} Utilizam ecuatiile proceselor generale 1-2 si 3-4 in coordonate p gi V, Pi _ Ps Pils ., Ps _ Ps By, astfel c&: FL = 72 = p= i Pelt yw 4 ov Pr v, § vv, Ds a we Pe baza ecuatiilor transformarilor izoterme: p,V,.= p,V, => p, , =pVe> 1 ple Va BR? _ Bis = Di Vo = pV, > pl, = => = P3 Vw, in PM) = Pag => PM We VY, 2 SZ = VEY} VV, VV, = Vp = VW, = VY, =f = 2k. BY Lscay = Lia + Lag + Ly + ba Calculam lucrul mecanic pe fiecare transformare. Lucrul mecanic pe transformarea 1-2 este egal cu aria de sub dreapta gi axa volumelor , conform interpret&rii geometrice a lucrului mecanic, astfel ca: L (te -%) _ 3p, 2 => Ps=P ,deoaréce p, =2p,. (s+ PW Ks) L,, =VvRT, in“ = p,V,In2=4p), In2; Ly, = ¥, 2 220 PY, _ 4py, Conform ecuatiei procesului 2-3: p,V, = p,V, => p, = s—ll= p gi i Ps. Ps PH, _ 2PV, _ Pi a cesului 3-4; 2 = ft yp =S4+e Of “ way, 2 (a+ Ben- 7) 3 v, Ly = 5 2a L gi Ly 1 SYRT ING = Ph, In2. Ley = seh +4pV, 2 2B py In2= 3p), 1n2=207,9¥. ) Utilizam formula randamentului unui ciclu: 7 = Lew -Dorinie = Ao + Qos, primit unde Q, =AU,. +L, deoarece 1-2 este un proces general , astfel ca: Q, = 96 (F, ~17,)+7BE = San(T, ~ 7) +784 =F (p,h, - ph) 7B 99, , Ong © Loy = ADV, 102 => Opus = 9M, +4 DM, in2= pV (0+4in2)= 1177,2: Ji 3In2 Randamentui ciclului este: 7 = ~~ = 17,66 %. 94+41n2 60, a} Aflam parametrii starii 3 utilizand ecuatia transformarii politrope intre starile 2 si 3, astfel ci 2p,’ =p,V; gi ecuatia procesului general intre By =>2pve= is wo 1 rile 1 si 5 ALP stirile 1 si 3, astfel ca: 21-73 > p, = 3 yy Ps 1 3 1 wis fo V,=V,N2 si p, = p,V2, iar pe baza ecuatiei termice de stare Bibs ae =n, obtinem: 7, = Ps print ealdurile schimbate de gaz cu mediul extern pe fiecare transformare, astfel 3 3 3 cB Oa = 16) (0, ~7))= Sot, = 2 ear, —mv)= Anh, Transformarea politrop& face parte din categoria transformarilor generale, astfel cd pe baza primului principiu al termodinamicii: Q,, = AU,,+L,,: 3 3 3 AU = 16, (T,-)= FoR (0 Th) = F008 ~ pals) = Son v2- 20", b) Prin definitie randamentul unui ciclu este y=1- Caleulam 221 36 AU, =F PY, (3 -2). Pentry calculul tucrului mecanic pe transformarea politropé pornim de la analogia dintre politropa si adiabat&, deoarece ecuatia adiabatei este de forma pV’ =ct iar ecuatia politropei pV" =ct, unde n este indicele politropei. Cum pe transformarea adiabata: bag =U y = 060-1) = "R(t 7) = 1 we ‘paliteopa ey T; 1). In cazul nostru n=3, 7, =T, si T, =T,, astfel ca: by 2M (1) = EB = 2 ~p¥.N2__ pv v2-2) = a 2 2 2 Q:, era uz - ae an (/2-2)= pv U2 -2)<0= pe transformarea politropa gexul cedearé cdldura, Qs, = AU + Ly = 06, (7-7, )+ (= aM W) 0, Oy = SRT, ~ T)+ ao 8) 3 (ap.~ pre B=?) los ~ ph) AE Ale Ba lt -1)-FA(f -1)--2p 7 (v3 -1)<0 => pe transformarea 3-1 gazul cedeazé caldura. 21 Bat Qul , ehe-v2)+2pu, FAN 2 oy, 2 3p 3-2¥2 3 3 -2v2 3g hh = 0,097, - L, 0) 9 = FS Ley = MQyrins = rim 6l.a. Prin definitie caldura molara este: Q _AU+L _WyAT+L | L “VAT VAT vAT VAT Transformarea politropé face parte din categoria transformdrilor generale, astfel ca Q=AU+L, pe baza primului principiu al termodinamicii. Prin analogie cu adiabata, lucrul mecanic este L= AT, unde n este -1 indicele politropei (vezi problema precedentaé, punctul 6.), astfel ca: RR __(a-y)R Cs * ace. yol net (7 -1a-1) Observam c& transformarile politrope au cdidura molarA constant&, deoarece n, y, R sunt constante. 222 b. Dacd gazul este monoatomic exponentul adiabatic este y=5/3 si cum ecuatia politropei este pV=ct, atunci indicele politropei este n*-2—> CallR/6 ¢, Dacd gazul este biatomic exponentul adiabatic este y=7/5 si cum ecuatia politropei este pV''=ct, atunci indicele politropei este n=-1 => C=3R ' 62, a} Calculam caldura primité pe ciclu, astfel cd: R Qn =C,(7, T= ~T,)=20a(7, ~T,) = 2p.¥, - pV )=4p,V, >9- Calculém cAldura primité de gaz pe transformarea 2-3 utilizind primut principiu al termodinamicii: Q,, =A4U,, +1, , unde X reprezinta punctul de tangen{i dintre transformarea adiabata si dreapta care descrie procesul 2-3. 1 Deoarece AU ny =¥Cy(Ty ~T2)= (Pas ~ PV) = Apa 30h} 91 _ (er + Pye -%) _ Br. + MeV) 2 2 Scriem legea procesului 2-3:p=aV+b $i determindm parametrii a si b punand condifia ca dreapta s& treacd prin punctele 2 gi 3 > 3p, =al, +5 {1} gi p, = 2aV, +6 (2). Sc&dem (2) din (1) gi obtinem: 2p, =-aV, > a=—22 1 B= py~2a¥ = p, +49, =5p, => p= BV +5, . AU, =~ 22 Buy «Sp, —30t, |= APY} stp, ~60¥, bae( Bex, +49Wp-K = BEE spi 4p => AH 2 Oy, = S22 415% 1001 =>se obfine o functie de gradul I cu 1 An-2Pt, ve ' B=15p, si C=-10p,4, => calculdm valoarea volumului pana la . 7 B_3 care gazul primeste céldura pe transformarea 2-3. Astfel: V, = Ta = gh > V, e[V,,2V,]=> pe transformarea 2-3 gazul primegte gi cedeazi c&ldurd => Qoprin = ati cteneg Tena TAL. ¥, = =4p¥, 2a V, =2100 J. Gr, = Qe + Qe prin = Qrovime = 4PM, $A a Ay 223 b) Prin definitie randamentul ciclutui este y=—8, unde Liew = Agamn» print Conform interpretarii geometrice a lucrului mecanic obtinem: L,, eile =ph Randamentul ciclului este: 7 = = =19%. ¢) Randamentul ciclului Carnot este: 7, =1 fu vunde f, ‘iin = Aflim temperatura maximd pe transformarea 2-3, utilizand ecuatia termicd de stare pV = RT > T= oe {-terzsspy, | vR VI fl T=- PPL Vit Seis 4 => volumul pentru care se obtine temperatura maxima vRY, {vezi rezolvare problema 40 de la 1.1) este Vy... =3y, iar temperatura maxima este:T,,, = 22- PM = 237 5 9 21 - Sh = a, 8 wR 8 287, 25 63. a. Deoarece izoterma cea mai departaté de axele de coordonate este tangenta la dreapta-in punctul A, temperatura in punctul A este maxima. In punctul X, adiabata devine tangenta la dreapta 1-2 gi in X‘se schimba semnul cdldurii. Pe portiunea 1-A, deoarece volumul crete, gazul efectueaz& jucru mecanic £,,>0, gi cum temperatura cregte de la 1 la A, atunci AU,, = CT, - 7.) > 0 O,, = AU, +1, >0. Pe porfiunea 1A gazul primeste cBldur& gi o parte o utilizeaz& pentru a-gi cregte energia interna, iar restul o cedeaz& mediului sub forma de jucru mecanic. Pe portiunea A-X, deoarece volumul cregte, gazul cfectueazd lucru mecanic L,y >0 gi deoarece pana in X gazul primeste cdldura atunci Q,, >0. Cum T, =Ta,> de la A la X temperatura scade, astfel ca AU ,, <0. Pe portiunea A-X gazul efectueazd lucru mecanic, atét pe seama cantitdtii de cdldura primite cat gi pe seama scAderil energiei interne a gazului. Pe portiunea X-2, deoarece volumul creste, gazul efectueazd lucru mecanic Ly, >0, si cum temperatura scade atunci AU,. <0. Din X pana in 2 gazul cedeazA cdlduré Q,, <0. Pe portinea X-2, pe seama scdderii energiei interne a gazului, acesta efectueazé lucru mecanic si cedeazé caldura mediului. b. C&ldura molari pe portiunea AX este Cy = <0, deoarece WT, -T x) Oy >0 si AT, <0. Deci cdldura molar& este negativé pe portiunea AX 224 cuprinsd intre punctele de tangenja ale izotermei gi adiabatei cu dreapta care descrie procesul suferit de gaz. ¢. Pe portiunea A-X gazul primegte caldura (Q,, > 0} si se raiceste deoarece T, =1,6251, b) Deoarece temperatura de echilibru f¢>7, si f>%4 z>corpurile 1 si 4 primesc caldura in timp ce corpurile 2 gi 3 cedeazd, deoarece f . 2mm 4e (21, 1) = myoj{t —4))4 Amygyt, => 164, -8t = 0 4, + 2a, i= th ater, 3. a} Deoarece cele 1 galeti au acelasi volum gi in ele se aflA aceeasi substan{4, inseamn& cA masele lor sunt aceleagi, astfel cA m=pV. Utilizim ecuatia calorimetric’ LO, = 0 = nme(t~1,)+ me(t—1,)=20, unde cu mam notat masa de apd rece care se lasd sd curga de la robinet. Obtinem: OV O-8) 050 ig t m 2 4. Céldura primita de apa este Q = me(t, -1,), unde cu ¢ am notat cildura specifica medie in intervalul de temperatura (t,f). Deoarece caldura specifica depinde liniar de temperatura dupa legea: ec=attb, aflam constantele a si b. Astfel pentru 0° C caldura specifica este c, = 4220 d/kgKkeb si pentru 1#30°, cdldura specifica este ¢, = 4180 J/kgK, obtinem a: 4180 = 4220+ 30a => a= -4 =>et)= “i +4220=>valoarea medie a 225 caldurii specifice se calculeazé cu ajutorul mediei aritmetice ale valorilor de la capetele intervalului, astfel c&: 20 . 4220-2 + 4220-20 2 Olt = SC) lly = 15°C) 8 TS 4996.66 a kek 2 2 3 0= 42,075 5. a} Utilizim ecuatia termic& de stare: m Vs Vo =vRT, = —RT. = =300 g. Pp 1 # iam RT 8. b) Utilizim ecuazia calorimetricaé [nec =9 prime 1 mt, -¢ me, (ty -4,)+ m'e,(t; —t;)= 0 > a = min) = 500g. Ss ¢) Calculam cantitatea de cdldurd primita de masa de ap& m' introdusa in incinta ca flind egala cu cantitatea de cdldur4 cedaté de masa m de vapori pints = [uaa] = PHC, ~ 45) = 63 6d. 6 a) Calculém cdldura furnizataé de hamster aerului din cutie: Q= mc,,,'Af'= 408 J, deoarece in t-2 h, temperatura aerului din cutie cregte cu At'= 2At = 4°C., b) Prin definitie randamentul conversiei hranei in caldurd este: 2 9. = 7 = 2000 J fran ne ce} Cum Q,,.,, =m E => m'= Sea =81,6g reprezintd masa de seminte mancate de hamster. 7. a) Cantitatea de caéldura necesara vaporizarii intregii cantitati de apa este formata din cAldura necesara incAlzirii apei de la temperatura t panda la t; si cdldura necesarii vaporizaril apei, astfel ca: O= me, (t, ~1}+ mA, = mlo,(¢, -t}+4,J= 51,72. kd. b) Imediat dup& vaporizare in vas se afld vapori de apa !a presiunea po, deoarece apa pura fierbe sub presiune atmosferica normala la temperatura de 100°C. Utilizand ecuatia termicd de stare aflam volimul vasului: mRT, Pol! Aflém presiunea finala din vas: Py = Pye, + Prapri = Peer + Po- Aflam presiunea aerului din vas considerand c& acesta sufera o transformare izocora, deoarece neglijam volumul initial ocupat de apa si obtinem: 226 pW =" RT, =v = 34,441, a T, Pox p =f = 1,273-105 Pa=> p, ¥2,273-105 Pa TOF, f ©) Prin incdlzire amestecul de aer si vapori de apa sulera o transformare . " r, ary wocora, astiel 8: 22 =P a PAT AT) sra.0s Pa=> T, T,+aT T, Bo TtAr | 1,134 Pr T, 8. a) Calculam caldura necesarA ghetii pentru a se vaporiza. Pentru aceasta gheala se incdlzeste pnd la 0°C, apoi se topeste la O°C gi se transforma in apd, urmeazi incdlzirea apei de la O°C la 100°C gi apoi vaporizarea apei la 100°C, astfel ca: O=m,c,(-1,)+ m4, + mc, +m,A,, cu t, = 100°C => O=m, e,t, + Ay teal, +A, f= 302,6 ko b) Prin definitie randametul este 7 = Q , unde Q,, reprezint& cAldura utila gi este aceeasi cu caldura necesara ghetii pentru a fi adusa in stare de vapori si Q, reprezinta caldura consumata prin arderca combustibilului, astfel ca: Q,2m-q== 2h = m= 2 67,4 g mq ng 9. a) Prin definite caldura specifica “a. alamei este ee ee rh c= B= my AT (iy +e, AT masa m.,, = fit, si zinc cu masa m,,=(1—f)m, obtinem: MoyCgy ATF MCAT Ply + PVs m AT Ma €=396,6 J/kgk b) Calculam cantitatea de gheaté mx care sc topeste. In acest proces alama cedeaz& cdldura. Gheata primeste cdldurd ca sa se incdlzeascd de la t, la to=0°C si pentru ca masa m, de gheaté sA se topeascd, in timp ce calorimetrul primeste cdldurd ca sA se incdlzeasca de t, la tg=0°C. Ecuatia =e MyCy (Eby) = Mey (ty 1) + MA, +Clt, -t.)=> MC —nc, +O KE, =>m,=— wtf) bn CK D 114358 8 . Deoarece alama este un amestec din cupru cu = feat I- Pen > calorimetric® |O.cuy devine: 227 10. In acest proces fosforut cedeaz& caldur&. Initial fosforul se raceste in stare lichidd pana la temperatura de topire, se solidificé gi apoi se r&cegte In stare solidé: |Q.|=m,c,(t, -1,)+m,4, +m,c,(¢,-1,), unde f, reprezinta temperatura de echilibru. Caldura cedat&é de fosfor este prejuatdi de calorimetru, Q, = m,c, (. -#,} si de gheataé, care se incdlzegte pana la to=0°C, se topeste la to si apoi se incdlzegte sub forma de apa pana la f,, astfel ca: Q, = M,C, (ig —1,) + MA, + MC, (1, ~ bg) > Qarinty = Mala be — bg) FM ly “E+ MA, + Cy UE, ~ fo) Cum [0] = Orin > mle, )+4, +60 ~)= = Molle — tg) MC lly —b,) + MyAy + MC ylt, — bo) => ea ig&a Cu = aL alte ~ ty) + yl gy “Fad 4 Myreg + MyCalle ~f) oy ag kg ° elt, =e, te. - 40) Obs: deoarece pentru calorimetru .se cunoaste echivalentul in apa al acestuia, calculam capacitatea caloricaé a calorimetrului prin inmultirea echivalentului in apa al calorimetrului cu caldura specifica a apei, astfel cA C=m,,. 11. Deoarece tempeyatura de echilibru devine {, in acest proces calorimetrul gi apa aflaté in aceasta se racesc gi cedeaz& cAldura, cuprul introdus in calorimetru cedeaza si el calduré, deoarece se raceste. Gheata este singura care primeste caldura. Pe baza ecuatiei calorimetrice: ja! =Q,, obtine! melt, 1) + mca ty ~A) + Mee te — DE Meg (—ty) + Md + MC yty => ae Cuba me Oct, + Ag +6,t,)~ melt, -1)- m.e,{t,— 1) e,(t, -) m= = 102,228 12. a} In acest proces cele doud bare de fier gi de aluminiu cedeaza caldura, deoarece se racesc, calorimetrului gsi apei aflate in el gi acestea se incdlzesc. Conform ecuatiei calorimetrice |0.|= QO, , obsinem: mend lA) + mzey(t, ~1)=Cle ~4)+ me, —4)= MC phy ~ Mp fh + MAC yh — Mz yt = Ct- Ct, + m,0,t-— m,0,b > = kieat mcalk (C+ m,6,Na Mp, + imc, +C+m,C, b) Calculim masa my de ghea{& care trebuie introdusd in calorimetru ca temperatura de echilibru sa devind t=0. [i acest proces cele doud bare, calorimetrul si apa aflaté in el cedeaza c&ldura deoarece se rdcesc pana la = 28,52°C 228 t=0, iar aceasta caldura este preluati de gheataé, care se incdlzeste pana la 1=0°C gi apoi se topeste integral, astfel ca: (mea + MC ME t+ (C+ mc, Mla LY = Meg Ey) + Mg Ay = mn, = Went Mata Mt =f) (C+ eX ~t) « s9,159 Og (t, ~ te) + Ay 18. a) In acest proces vasul de alama gi masa de apa aflafa in el se incalzesc gi primesc c&ldura de la mercurut introdus in el, astfel ca: (rea + mae, X=) ml —t b) Calculém caldura necesara ghetii ca sé se topeasca complet: Q, = m,4, = 33505 gi cdldura cedaté de mercur pentru a se raci pand la (mc, +me,\t-t,)= Cin lts ~t j= Cig = #137340 /kg K 6867J. Deoarece cAldura cedaté de mercur dac& t0°C => Dig] = Cre “hs s-ar raci pana la O°C este mai mare decat cdldura necesara ghetii pentru a se topi integral, inseamna cA temperatura de echilibru este mai mare decat orc : Mylo, — m1, A, mA, + mC, = Meal, ~ tha pe te 2 31,7890 MCT MCiiy 14, a) Calculdm cantitatea de cdldurd necesara vaporizarii masei m, de apa intr-o or&: Qum,c,t+m,a,=2668 kJ. Prin definitie 7 = & =>0.= a, unde Q, reprezinta cdldura utilA necesaraé vaporizérii apei in timpul fT si este QO, =t-Q=533,6 kI=> Q, ~ 889,33 ku. b) Amestecul va avea temperatura’ de echilibru 100°C gi prin urmare gheata are nevoie de caldurd pentru a se topi la 0°C si pentru a se incalzi pand la 100°C, astfel ci Q,=m,d,+m,c,t=753 kJ reprezinta caldura absorbita de gheata. Aceasta caldura provine din condensarea vaporilor de apa gieste O,=m,A,. cum Q, =Q, = my(A, +0,t}= mA, => m amet) 4676 re = Ey nla, +0.) vty a Z 1078. a 15. Pentru a putea preciza daci temperatura de echilibru este mai mare, mai mic& sau egald cu O°C, atunci cand se amestecd apd cu gheata, calculam caldurile cedaté de apa ca sA se raceasca de Ja tg pana la O°C gi primité de gheaté pentru ca s& se inedlzeasca de la t, pand la 0°C. Obtinem: OQ, = m,c,f, = 16,8 kJ si O, =-m,c%, = 105 kJ. Deoarece cildura necesara ghetii pentru a se incdlzi pana Ja O°C este mai mare decat cdldura cedaté de 229 apa pentru a se raci pana la 0°C, calculém caldura totala cedata de apa atat pentru'a se r&ci pana la O°C cat si pentru a ingheta complet. Objinem: O,, = 1,6, 4, + my = 83,6 Ie. Deoarece Q,>Q, => céldura totala cedata de ap pentru a ingheta complet este insuficienté pentru a incalzi gheata pand la O°C => temperatura de echilibru este mai micd decat 0°C => MCh + MyAy + MC, (O~1)= Meg tt, => mC, + hy + Mele _ 849°C MCaty + MyAg — Mglgl = Mylgt — MyCyly => 1 = : un, +m, 16. Calculém ca&ldura cedati de apA pentru a se r&ci pan& la O°C: Q,=m.c,t, =63kJ gi céldura necesaré ghetii pentru a se incalzi panda la OC: Q, =-m, ct, =8,4KJ. Deoarece Q,>0,, apa incepe s& inghete. Presupunem ca ingheafii intreaga cantitate de apa, astfel cA aceasta céedeaza cAldura totala: Q, = m,c,f, +m,A, =m,(¢,t, + 4,)=39,7 kJ. Deoarece daca ingheata total, cildura cedata de ap& este mai mare decdt cildura necesari ghetii pentru a se incalzi pana la O°C, inseamna ca in final se va obtine un amestec de ap gi gheatii la 0°C gi o parte din apa ingheata. Calculam masa ™x de apa care ingheata: . me,(t, ~tj= m\—c,t, + Ag +ot)= Mm, = 18. Notim cu m masa pic&turii de apa. Fie f fractiunea care ingheata, astfel c& masa de apa care ingheaté este m, = fin, iar restul se vaporizeaza, astlel c& masa vaporilor va im, =m—m, = m(1~/). Caldura cedaté la inghetarea masci mgeste utilizatA pentru vaporizarea masei m,. Av Bgl, = Md => find, = (1- fA, = fa, = 2,— fy => fer " = 0,87 = 87% 230 19. a) Scriem eccuatia termicd de stare pentru gazul aflat sub piston: PY = ORT, = B-Shy =VRT, = hy = Pi x . . . n La LLL Aflam presiunca gazului sub piston, impunand conditia de Fllé echilibru pistonului (fig R 1.3.1): Fo VRT, Fo=F +G=>> pS=p,S+ >hs= § = 24.93 cm. 7 Fy, PS = poS + 1g = hy poms b) Deoarece presiunea gazului. din cilindru este Fig. R 1.5.1 P=Dy +B = constants, transformarea gazului este izobaré. Conform legii Sh transformarii izobare: SH 5 yp, 2. bh T Th Aflim cum depinde temperatura gazului de timp si pentru aceasta tinem cont c& temperatura gazului este egala cu cea a apei. Calculam temperatura sistemului apa-gaz, tinand cont cd serpentina cedeazd caldura care este utilizata la incalzirea sistemului. Quecta =. mc, ~O,)= Del, -6), deoarece m,,= Df reprezinta masa agentului in timpul t. Qyrens = Qprris om + Doron ger = MeO -8)+ VC, (9-9), unde O reprezinta temperatura de echilibru, Cum Qotay = Qninin = DIG ~O)= bt, + ,e-a => 58 = 6, + OB) 2, pay, 4 DIA) (relatia sa obtinut din me, + vw, wey Pp ea Pp precedenta prin adunarea lui 273 K in ambele parti). Obtinem: hate Ty + Piel - 8) Shah l+ DiolO,- 6, => aceasta _relatic t me,+Vve, Tne, + VC, red& dependenja inaltimii h in functie de afem-—. timpul ft. Deoarece functia obtinut& este 2 gradul unu inseamna cé h depinde liniar de timp, 70 Same Calculam la ce moment de timp incepe s& Fig. RLS2 rnin) fiarba apa, adicé @=100°C. Obtinem: — +0, XO-8, t= Mrngiy + YC, XI= 0) 613s =1013'= dupa 10 minute gi 13 secunde incepe DAG, — 0, s4 fiarba apa si din acest moment temperatura ramane constanta pana la disparitia apei din vas. Reprezentarea inaltimii de timp este redata in figura R1.5.2.- Obs: hmexse obtine cand 613 s > AnaX31 cm. 231 c) Dupé ce a fost atinsa temperatura de fierbere intreaga caldura cedat& de serpentind este preluata de apa care se vaporizeaza astfel cd: DelG, -4, Qpiny = A, => Dtc(O, —O,) = m,A, => oe = pena =2,22 g/s 20. a) Din grafic observam cA apa se r&cegte cu AG,-10°C intr-un timp t7=1 min. Presupunem cA congelatorul primeste de la apa aceeasi cantitate de calduré q in fiecare minut, astfel ca g=m,c,40,, unde cu ma am notat masa apei. Deoarcce caldura totala cedaté de apa ca sA inghete total este: Q=mc,6,+m,A, = m,{e, a+ Ay): nde 6,=80°C reprezinté temperatura C4, + 4, CAG, initiald la care se afl apa, atunci 1 = =16min, bb O, = m,(c,0, + 4,)=336 kJ. 21. a) Din grafic observam ci Az,=50 min, temperatura de echilibru a amestecului este =-0°C ceca ce demonstreaza cain acest interval de timp se topeste gheata. In intervalul de timp rt, €(50 min, 60 min) temperatura amestecului cregte cu Af = 2°C, ceea ce demonstreazd cA apa se incdlzeste. Presupunem ca mediul cedeaza in mod uniform céldura amestecului gi fie q cantitatea de céldura cedata intr-un minut. Astiel in At,=10 min cand apa se incilzeyte, cantitatea de c&ldur& cedaté de mediu este Q=g:Ar, gi reprezinta caldura primitd de apa {amestec) pentru a se incalzi de la 0°C la Aty=2°C=> Q= m-c, Ay => GAT, =m-6,-Aly qe to Ah a kJ/min 2 b. Calculém masa inifialA de gheat& din vas finand cont cA in Ar, numai gheata preia cdldurd de la mediu ca s& se topeascd, astfel cd mA, =9gAr,> rm, = Talla, AF ay, 2 1,254 kp. A, 2, ¢. Dac la momentul 7,=60 min in apa aflaté la temperatura de 2°C se introduce o bucata de gheaté, gheata se incalzegte si apoi se topeste, astfel c& dup&é Ar=20 min din momentul introducerii, temperatura de echilibru este de O°C. in acest proces cedeazd cAlduré apa pana se rdceste la O°C si mediul, iar gheata preia aceasta caldurd ca s4 sé incdlzeasca de la te pana la t3=O°C gi pentru ca apoi o masa mx s4 se topeasca: her = My + GME $i Qin = MC, (tf) +m,A, Cum [Qoaa! = Onin =P CAL + GAT = m,0,(b ~1,)+ mA, => 232 Ar me,At,| 1+ —~ |- me, (ft, -t me,At,+ght-melg-6) ” i ex) elt 4) m= = 4, 4, =>compozitia amestecului este: apA cu masa m,=m+im, 10,69 kg gi = 0,69 kg gheata rdmas& cu masa Mm, = ih, ~ mM, = 1,31 kg. 22, a) Prin definitie puterea este P'= unde Teste perioada in care se efectueazA un cichi, b) Pe baza definitiei randamentului: L, th L, tote Pp 9 = => Open * ‘ciety ewe dT Qaremt n mn c) Deoarece caldura cedaté de motor este preluatd integral de apa, atunci: |Qrea| = Que = C(t 6), iar eflldura cedati pe un ciclu este: A= Osu ~ Lang = taa(4-1}= feta, = [awl (O= fie) unde N reprezinté numarul de cichuri si N =£2 molt, -4) = Pata =D, Pin t Tele = Cum prin definitie debitul masic este D, = 2 + 0,6 kg/s. 23. a. Deoarece corpurile 1 ‘si 3 igi schimba faza {se topesc sau se vaporizeaza) la aceeagi temperatura inseamn’ c& sunt confectionate din acelasi material. b. Din grafic observam ca cele doud corpuri 1 si 3 incep sa&-si schimbe faza la acelasi moment de timp gi prin urmare caldurile primite de cele doud corpuri sunt egale, astfel cA Q, = QO, => mc,A1, = m,c,At,. Deoarece corpurile 1 si 3 sunt din acelagi material, atunci c, = c, > m,At, = m,Af,. Din grafic observam ca At, m,> 1", => corpul 1 are masa mai mare dec&t corpul 3. e. Decarece dreptele care redau dependenta temperaturii corpurilor 2 si 4 de timp sunt paralele, variatiile de temperaturd ale celor doua corpuri sunt egale si prin urmare corpurile 2 si 4 se incalzesc la fel de repede. 4 Cum 9,=0,>C,A,=C,AL, si At, =41,->C,=C, >, capacitatile calorice ale corpurilor 2 si 4 sunt egale. 233 2.1, Rezistenta electricé. Legea lui Ohm pentru un circuit electric simplu 1, Prin definitie intensitatea curentului electric este: /.= 4, unde q sarcina electricd gi t este timpul in care sarcina electrici strabate o sectiune transversal a conductorului prin care trece. Cum sarcina electricd este 0 marime fizicd cuantificaté: g= Ne, unde N reprezinté numérul de electroni ce trec prin sectiunea conductorului gi e este valoarea sarcinii electrice Ne elementare astfel ci J = + = N= 125.10" etectroni. € 2. a) Deoarece intensitatea curentului este reprezentata in functie de timp, aria cuprinsa intre curba intensitafii gi axa timpului semnificd fizic sarcina electricA care traverscaza sectiunea transversala a unui fir metalic. 10-4 q=l0+ a =30C b) Deoarece in intervalul de timp [1s,5s] intensitatea curentului scade liniar cu trecerea timpului, legea este: / = at +b. Aflam constantele asi b punand conditia ca aceasta dreapta sa treacé prin punctele: tals /=104 astfel c&Al0=a+b gi t=5s>I1=0A> 3 i p-Be 2 0=Sat+b>hb=-Sa>10=-4a>a 2 25 > Ja momentul t = 4s=> 1 =2,5 A, ¢. Intensitatea medie a curentului este Iygg = is c i Ne + » Prin definitie concentratia volumica a 3. Cum 124, ior g= Nex! electronilor este: = x = N =nV =nSL. Se considera vohimul Vde forma cilindric&, astfel ci V = SL, unde S este sectiunea gi L tungimea firului. Presupunand ca electronii au o migcare rectilinie si uniforma viteza lor de transport se calculeaza astfel: L= 1, t= V = Sy, t => N =nSv,t => 1 = neSv, => v,, = = => Vn=107 m/s. ne, 4. Dependenta rezistentei electrice in functie de temperatura se gaseste din e dependerifa rezistentei electrice de dimensiunile conductorului: ane gi 234 din dependenta rezistivitatii electrice de temperatura: p= p,(!+ar), astfel c&: Ze R = FL +at)= RA tor), unde R, =f reprezint& rezistenta electric la temperatura de 0°C. Cum R =3R, => 152) =R(l+ath=> at = 0530-50 = 1250° C. Ch 5. Aflam rezistenta electricd la 0°C conform formulei R, - 28-86 Q si calculdm rezistenta clectrica la temperatura tf R= R, (i + at)=77,4 9. 6. Deoarece cele gous bentonate sunt legate in serie obtinem: ReaR+tR# ail eee L eo = ult Puls Vast + eat s Deoarece rezistenta nu depinde de temperaturé=> 2y)0,£, + Op2@2£, =0 2 Pye, =—Pytyly > Le = LO 20,4. f2 Pat 7.2) m= dV =dSt> ¢=™ =100 m. as bj Aflim valoarea rezistentei electrice pe baza formulei R = p, £ =L7Qsi conform legii lui Ohm pentru o portiune de circuit, obfinem: UU Us | ¢) Deoarece intensitatea maxima a curentului este I, => Usg¢ = Rl =17 V. 8.a) Consideram ‘un punct pe caracteristica curent- il tensiune figura R 2.1 1 si obtinem: wa -OR astfel cA cucat & creste> /ga@ creste > rezistenta electrica scade. Cum @R, R=20. b) Aplicam legea lui Ohm pentru un circuit electric simplu si aflam intensitatea curentului prin circuit: f= » astfel c& pe baza legii lui RE Ohm pentru un circuit electric simplu se obtine U = RI = Rar =8 +r ¢) Un circuit dreptunghiular are lungimea L si latimea fi, astfel ca perimetrul acestuia este 2(Z + ¢,) egal cu lungimea A L B a firului de crom-nichel (Fig R 2.1.2), cum WL + y= bee -k-L=4m, atunci Hy rezistentele celor doua laturi sunt: Ry, & =0,69 D c ‘ Fig. R 2.1.2 si yp =F -o04 a Daca sursa se leagi la capetele laturii mici.AD, rezistenta ei Rap este legatd in paralel cu gruparea serie a rezistentelor Rap, Rac si Rep, astfel cA Riav=Raet+RactRep= 1,6 2, astfel cdi rezistenta echivalenté intre punctele A gi D Rank, este Rj) =—~-42-42.__ = 0,32 Q. Prin urmare intensitatea curentului prin Rap > Rap = E sursd este: /, = ———- =9,09 A. r+ Ruy 236 Dac& sursa se leaga la capetele laturii mari AB, rezistenta acesteia Ras este legatd in paralel cu gruparea serie a rezistentelor Rac, Rcp si Roa, astiel ci Rig = Rac + Rep + Roy = 1,4 Q 9i rezistenta echivalenta in acest caz este: RygR Rupp = = 0,42 Rag + Rag Prin urmare intensitatea curentului prin sursa in acest caz este: E J, = ——— 88,45 A. r+ Rug Raportul cerut este; 4 aft Rua 2 Pt Reap 11.a) Pe baza lJegii lui Ohm pentru un circuit electric simphi se obtine =2A. 1,076. intensitatea curentului electric: / = Rtr b) Tensiunea la bornele sursei se objine sc&zaénd din tensiunea electromotoare a bateriei cdderea internd de tensiune, astfel c&: Ua a ke Ror ¢) La scurtcircuit se leagé bornele sursei impreund, astfel cA rezistenta Ra circuitului exterior este nuld. Se obtine jintensitatea de scurtcircuit I baterie, BY. E * =—=10A care reprezinté intensitatea maxima care poate trece printr-o r 12.2) Utilizim legea lui Ohm pentru un circuit electric simplu gi obtinem: E=1(R, +r) si E=L(Rt+r)> (R+r)=L(R+r) => Mah) =1)R,~1,R 29 = LEAR 1 9, aly Nhl&-R) rv. 1-1, dD) E=1(R +e CP E =3A. Rot+r 13.8) Conform legii lui Ohm pentru un circuit electric simplu: / =. jar +r tensiunea la bornele sursei este U = E-u=£~I/r, prin urmare tensiunea la bornele sursei depinde liniar de intensitatea curentului. Cand 0, adica la circuit deschis tensiunea la bornele sursei este U=E=16 V, pe baza graficului. 237 b) Cand U=0>B=baor=5 si cum din grafic cand U=0=>1/=40 A, obtinem rezistenta interna a sursei r =0,4 Q o)U = Ri E=1(R+P) ote “ER =UR+Ur R= 0,133 Q E Ry+r conform legii lui Ohm pentru un circuit electric simplu, astfel cd: U,= RE soy, tr b} Cum rezistenta electrica depinde de temperaturi dupa iegea R= R(+ar = 1= AaB - 220000 oe 0 e) Calculdm tensiunea la bornele rezistentei R prin analogie cu punctul a, 14,.a) Tensiunea la capetele rezistentci este U,=R,/, unde j= RE ws . astfel ca: U Ray’ prin urmare variatia relativa a tensiunii ta bornele +r rezistentei este: fae eg tas a o ‘0 +r 18.a) Fie R rezistenta rezistorului, astfel cA / = =o pe baza legii lui Ohm +F pentru un circuit electric simplu. Dacd se mareste rezistenta cu fi, noua valoare a rezistentei este R= A(t+ f(), iar r2=—~ este cu f; mai Rit f)tr mic& decat J, astfel c& 7, = 1(1- fy) => MAE Ri+fjtr Ree PEAS) he E AR fer ,-— ~/0-f) 504 Rl-fjer 1, RU-fjer 1-2f, 1-27, 1-2f, bl. Uy=Rhsi UL = RI, 2h- f+ ht) PS es (+AN2A) . Daca rezistenta se micgoreaz’ cu fi=> R,=RO-f.) =0> prin urmare tensiunea ramane nemodificati c) Pe baza legii dependentei rezisten{ei de temperatura R = R,(1+ @As), deci QAI = 48%. 238 2.2 Gruparea rezistoarelor 1.a) Aflam valoarea rezistentei R, astfel ca: tet pty tole, gi 220, R, ROR BR OR 6 a La conectarea in serie a rezistoarelor objinem rezistenta echivalenta: R,=R+2R+3R= GR = 1320. b) Calculdim pe baza legii lui Ohm pentru o portiune de circuit intensitatile curentilor care circula prin fiecare rezistor, astiel ca: U U U T= 233A, 1,5 =1L5Agi 4 =se Hl A. ‘=R "aR oo aR c} Aflém intensitatea curentului care circuld prin rezistoarele legare in serie: = ge 0,8 A, astfel cdi tensiunea pe rezistenta Reste U,=R/=11V, ; \ 2.0) Pe baza definitici rezistentei electrice Rats R=5 Gg R,=20 9, valori calculate pe baza valorilor din grafic. by & a RARY 6.95, deoarcce R= R +R, giam L=L yt RRR, RRR Ro Ree vORAR; 3. Cand comutatorul K este deschis, rezistenjele R 5i R sunt legate in serie, rezistentele 2F si 3 sunt legate in serie iar cele dowd grupari sunt legate in paralel, astfel c rezistenta echivalenta este: R, = we “ : + Cand comutatorul este inchis rezistenfele R si 2R sunt legate in paralei, rezistentele R si 38 sunt legate gi ele in parale) si cele doud grupdri sunt legate in serie, astiel cd rezistenta echivalenta este: R= 2R + 3k. = IR . 304° «12 4. Curentul elecirie trece cu intensitatea cat mai mare prin rezistorul cu rezistenta cat mai mic& dacd mai multe rezistoare sunt legate in paralel 3i din aceasté cauzai deoarece intre punctele A si C existé un fir metalic cu rezisten{A nul&, curentul electric va trece prin acest fir metalic gi astfel rezistentele Ri si R; legate in serie sunt suntate (adicd curentul electric nu circuld prin ele), La fel firul metalic legat intre punctele C gi D sunteazd rezistentele R, st Ry legate in serie, Prin urmare rezistenta electrica echivalenta intre punctele A gi Beste Ras=Rs- 239 5. Deoarece intre punctele A gi E este legat un fir metalic fara rezistenté, conform legit lui Ohm pentru o portiune de circuit Use=RazO (fig R 2.2.1). Cum tensiunea electric& reprezinta diferenta de potential, astfel ci Uss~Va-Ve, deoarece Use"O=> Va=Ve. Datorita firului metalic legat intre punctele C si D — Uco=O= Ve=Vo. Observim cA montajul este echivalent cu trei rezistoare legate in paralel iar gruparea lor este legat& in aze[ & [2k 8 Fig. R 2.2.1 serie cu rezistenta R, astfel ca Rag=RactR, unde 1 23,1,1_3 R R aR —=—4+—4—2 DR, =- DR, = +R. Rig RR RR & 30° 73 3 6. Pentru a afla rezistenta echivalentd intre punctele A i B observam cai rezistenta R, este legataé in paralel cu gruparca serie a rezistentelor Ri, Ra gi Ry. Objinem rezistenja echivalenta R, = 3a tm) -Ho. it at 3 ‘a Anelog obtinem rezistenta echivalenta g,, = S(fa+ ®t Ry) 12 94 9, Ry +R, +R, +R, Pentru a calcula rezistenta echivalenté intre punctele A gi C, observam cd rezistentele R, si R« sunt legate in serie, Ro $i Rs sunt legate si ele in serie si cele doud grpari sunt legate in paralel, astfel cd: (R, + RR, + RB) _ 10 Ryg = et A FD M, RtR, +R +R, 3 (8, +R, MR, + Ry) _ 56 Analog Ryp = B08 uo Rye+R, +R, +R, 15 7. Observam ca rezistentele R si 3R sunt legate in paralel, iar rezistenta lor 3R echivalenta a este legata in serie cu rezistenta é astfel cé gruparea lor are rezistenta echivalenta R si este legaté cu rezistenta R in paralel R R obtindndu-se o rezistenta echivalenta 7 Aceasta rezistenta z este legaté . 3R in serie cu rezistenta Tz iar rezistenja lor echivalent& 2R este legat&é cu rezistenta R in paralel, astfel cA rezistenta echivalentaeste Rj, = =. 8. Observim ca ramura superioara este identicd cu cea inferioara, iar cele doud ramuri au rezistente egale gi sunt legate in paralel. Calculam rezistenta unei ramuri, observand cA cele trei rezistente R, sunt legate in paralel, gruparea lor este apoi legaté in serie cu Rs gi in serie cu gruparea paralel a 240 resistentelor R3 9i Ri, astfel c& rezistenta echivalent& a unei ramuri este: R= & ae 4-4 R37 a. Cele dowd ramuri sunt legate in paralel si ‘3 rezistenta echivalenté a lor R/2 este legaté in serie cu doua rezistente Ri, astfel ca: Rig = R ty R,=2R, +iass Q. 9, Observam c& rezistenfa 2R este legat& in serie cu rezistenta R iar gruparea lor este legaré cu rezistenfa 3 in paralel, astfel cA toate. se 3R(R+2R) _3R inlocuiesc cu o rezistentA echivalenta cu rezistenta R, = 3RaRa2R : Rg. Aceast& rezisten{A Rj) este legat& in serie cu rezistenta zt iar gruparea lor serie este legat& cu rezistenta 2R in paralel, astfel c& le putem inlocui pe GRE op toate cu o rezistenta echivalenta R, = a2 22 R. Aceasté rezistenta 2 3R OR str t+2R 2 2 R, este legata in serie cu rezistenta R $i ee lor este legata in parale} cu . _ 4R(R+R) _ rezistenta 42, astfel c&: R. wb AR, Q. . czistenta 4 OARS ROR 5 10, Calculdm rezistenta echivalent&é intre punctele A si B. Punctele A gi C au acelasi potential, astfel cA rezistentele clectrice intre aceste puncte sunt legate in paralel gi rezistenta echivalenta a lor este 2R? _2R R Rac a8 {fig R 2.2.2). Intre punctele D si EB, Roe = deoarece douS —rezistente z sunt legate in paralel, astfel c& a2, Rg 23R Rupes = t+ R= : aoe yy 12 x ; + 23R Se observa ci Res $i Raney sunt legate in paratel R,, ===. Rg, =0, deoarece intre punctele A gi C existd un fir metalic fara rezistenta. 241 Calculam rezistenta echivalenta intre punctele A gi D: Deoarece Ron = este legati in serie cu Res gi Rac, atunci R OR R =—+R+Ra—. pene =a 4 Punctele A gi C coincid pentru ca au acelagi potential electric, astfel cA intre punctele A si D sunt trei rezisten{e legate in paralei R, 2R si oR astfel cA obtinem Fig. R 2.2.9 groped LR R 2R 9R 18R 35 11. Calculam rezistenta echivalent& intre punctele A si B. in acest caz 3 R 3R p&tratul ECDE este scurtcircuitat, astfel cd R., = AB nos Q, Calculam rezistenta echivalent& intre punctcle A si C. Initial calculam 2R-2R rezistenta echivalenta intre punctele A si E, astfel ca Ryy “gp TR deoarece cele doud ramuri contin fiecare rezistenta echivalenta 2R sisunt 2R-6R _3R legate in paralel. Calculam Ryo = aR = y deoarece intre punctele £ gi C sunt doué rezistente 2R si 6R legate in paralcl. Cum Rar si Rec sunt legate 5. in serie, astfel cd RR. = Rag + Rue =f =2,5.9. Calculém rezistenta echivalenta intre punctele A gi DDR, = Rye + Ry. _2K-2R , 4R-AR cn = GR eR =R+2R=3R 530. 12. Calculim rezistenta echivalent& intre punctele’ A gi B. Rezistenta intre FGCDF este inutila. AflAm rezistenfa echivalent& intre punctele A si E, astfel 2R-4R 4. ca rezistentele 2R si Rare=4R sunt legate in paralel> R,, = GR =. Aflam rezistenta echivalent& intre punctele £ §i B: Rey = ce = eS 4R 2k Rig Rag + Reg = tS AR = 18. 242 Calculam rezistenta echivalenté intre punctele A si C. Rezistenta triunghiului care are rezistenta R pe fiecare latur§ si are un varf in E nu conteazé pentru Rac. Caleulam BR, = Bact FoR = tt = # : te Re Calculam po, tindnd cont ca datorita firului metalic legat intre punctele F gi D, potentialele acestor puncte sunt egale astfel cd cele doua rezistente R * R sunt legate in paralel=> R,, -3° Calculam rezistenta echivalenta intre R SR punctele G gi Cx Ryo = 3h = = Obtinem: Rag = Rye + Reg + Roo = a +45 2R+ a are = 2050 Calculam rezistenta cchivalenta intré punctele A si D. Oservam ca Rap=Rar, deoarece firul metalic sunteaz rezistentele legate intre punctele F si D. Rezistenta triunghiului cu varful in E nu conteazé, astfel ca: 3R:3R- 3R 3R “= = > Ry = = 13,5 2 6R 2 2 18.a) Calculam rezisten{a echivalenté a puntii Wheatstone.- Pentru acesta. trecem de la montajul triunghi la montajul stea {fig R 2.2.4). Valorile unei rezistenfe r se calculeazd prin produsul rezistentelor de pe laturilé intre care se introduce rezistenta si suma rezistentelor de pe laturile triunghiului, astfel cd aceste rezistente echivalente au valorile: RR, _2 RRs 229 st RR A Fig. R224 fy =e. = £0; 2 = = hy = = R+R +R 5 RR +R, 5 BT RFR ER, 5 Calculém rezistenja coeena intre punctele E gi B=> Reg = Gis + Ris * Ra) Te > By, = hg + Ry Hat en att. fg tRytrytR, 45 5°45 9 b) Deoarece prin vezistenta Rs nu circula curent electric, puntea Wheatstone este echilibrata gi din aceastA cauzd h=h gi keh. Dar Usc=h Ri $i Uso=hRe si doarece Ueo=0 => Vo=Va=> Uac=Va-Vo=Us0=Va-Vo=> Ri bRa (L} cum Vo-Ve=> Ve-VaeVor-Vazd Uce=Upe> Rs bs (2} R, Impartim (1} la (2) $i obfinem: —! => RR, = RR, => R, Pike . ROR : x Daca produsul rezistenfelor de pe laturile. opuse este acelagi puntea este echilibrata. 19. 243