Sunteți pe pagina 1din 59

12-1-38052-30052017

Dosar nr.1-1129/17
SENTINŢĂ
În numele Legii

11 noiembrie 2019 municipiul Chişinău

Judecătoria Chişinău (sediul Buiucani)


în componenţă:
Preşedintele şedinţei, judecătorul Vasilisa Muntean
grefier Irina Rotari
cu participarea:
procurorului Bobrov Vladislav
apărătorului Foltea Vasile
inculpatului Munteanu Dorin *****

examinând în şedinţă de judecată publică, în procedură generală, cauza penală de învinuire a


cet.

Munteanu Dorin *****, născut la *****, originar


şi domiciliat în *****, cetăţean al Republicii
Moldova și al României, moldovean, studii
superioare, căsătorit, 2 copii minori la întreținere,
activează în funcție de j*****, fără distincții de stat,
-

în comiterea infracţiunii prevăzute de art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal al RM, -

Cauza penală în privința cet. Munteanu Dorin ***** a parvenit în instanța de judecată la
data de 30 mai 2017, primită în procedură la data de 31 mai 2017, sentința integrală pronunțată la
11 noiembrie 2019.
Procedura de citare legală executată.

a c o n s t a t a t:

Potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, Munteanu Dorin ***** este
învinuit de faptul că, activând în calitate de judecător al Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), în
temeiul decretului Președintelui Republicii Moldova nr.1468-VII din 06.03.2015, fiind desemnat
prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.369/16 din 19 mai 2015 pentru exercitarea
atribuțiilor judecătorului de instrucţie, fiind persoană cu funcții de demnitate publică – în temeiul
art.123 alin.(3) Cod Penal purtător al puterii judecătoreşti, abilitat în temeiul art.15 alin.(1) al
Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544-XII din 20.07.1995, "să execute întocmai
cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei, să asigure ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor,
apărarea intereselor, judecătorii sunt obligaţi să fie imparţiali, să respecte întocmai cerinţele
legii la înfăptuirea justiţiei şi să asigure intepretarea şi aplicarea uniformă a legislaţiei, să se
abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei, care compromit
cinstea şi demnitatea de judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor", ignorând
dispoziţiile legii menţionate, contrar prevederilor alin.(1) și (3) ale art.101 Cod de procedură
penală, conform căruia "fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al
pertinenţei, concludenţei, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de
vedere al coroborării lor, nici o probă nu are valoare dinainte stabilită pentru organul de
urmărire penală sau instanţa de judecată", alin.(2) al art.175 Cod de procedură penală, conform
căruia "măsurile preventive sânt orientate spre a asigura buna desfășurare a procesului penal
sau a împiedica bănuitul, învinuitul, inculpatul să se ascundă de urmărirea penală sau de
judecată, spre aceea că ei să nu împiedice stabilirea adevărului ori spre asigurarea de către
instanţă a executării sentinţei", alin.(1) pct.1) al art.176 Cod de procedură penală, conform
căruia "la soluţionarea chestiunii privind necesitatea aplicării măsurii preventive respective,
procurorul şi instanţa de judecată vor aprecia şi vor motiva, în mod obligatoriu, dacă măsura
preventivă este proporţională cu circumstanţele individuale ale cauzei penale, inclusiv luând în
consideraţie, caracterul rezonabil al bănuielii, gravitatea şi gradul prejudiciabil al faptei
incriminate, apreciate în fiecare caz individual, însă fără a se pronunța asupra vinovăţiei", a
pronunțat cu bună-știință o încheiere contrară legii, soldată cu urmări grave în următoarele
circumstanţe:
La data de 06 decembrie 2016 judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău, Dorin Munteanu, i-a fost repartizat pentru examinare demersul procurorului în
Procuratura mun. Chişinău, Nicu Şendrea privind prelungirea măsurii preventive – arestul
preventiv în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav Oleg pe un termen de 30 de zile.
La data de 09 decembrie 2016, orele 11:50 min. judecătorul de instrucţie al Judecătoriei
Centru, mun.Chişinău, Dorin Munteanu, aflându-se în biroul de serviciu amplasat pe str. Bulgară
43, mun. Chişinău, a deschis şedinţa şi a trecut la examinarea demersului procurorului în
Procuratura mun. Chişinău, Nicu Şendrea privind prelungirea măsurii preventive – arestul
preventiv în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav Oleg pe un termen de 30 de zile, fiind
prezente toate părţile în proces.
În cadrul examinării demersului de către procurorul Nicu Şendrea a fost înaintată cererea cu
privire la anexarea copiei ordonanței de pornire a urmăririi penale din 01 decembrie 2014 privind
pornirea urmăririi penale în cauza penală nr.2014022917 în privința învinuitului Aghenia
Veaceslav în complicitate cu alte persoane, ce atesta faptul implicării ultimului în comiterea
faptelor infracţionale de același gen.
În continuare, avocatul Svetlana Moraru în interesele învinuitului Aghenia Veaceslav în
temeiul alin.(4) al art.308 Cod de procedură penală, a înaintat demers cu privire la audierea
martorului Ludmila Drăgan, fiind pusă în discuţie de către instanţă admisibilitatea audierii
martorului solicitat.
Ascultând poziţia părților în proces, judecătorul de instrucţie Dorin Munteanu, intenționat
contrar prevederilor alin.(3) al art.101 Cod de procedură penală, pct.1), alin.(1) al art.176 Cod de
procedură penală, pct.28 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.1 din 15.04.2013
privind aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură
penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu, conform căruia "asupra cererii
apărării cu privire la audierea martorilor, declarațiile cărora ar putea avea importanță pentru
soluţionarea demersului, decide judecătorul de instrucţie prin încheierea motivată", cunoscând
de la avocatul învinuitului Veaceslav Aghenia, Svetlana Moraru, că martorul urmează să depună
declaraţii asupra fondului învinuirii, fără a emite încheiere în acest sens, a dispus audierea
martorului Ludmila Drăgan privitor la modalitatea şi condiţiile de încheiere a contractului de
vânzare-cumpărare încheiat între Veaceslav Aghenia şi Maria Umanschiii din 06 iunie 2014,
acțiuni ce formează obiectul urmăririi penale în cadrul cauzei penale nr.2015028155 în care este
acuzat cet. Veaceslav Aghenia.
Urmare a examinării demersului şi ascultării părţilor privitor la necesitatea prelungirii
măsurii preventive –arestul preventiv în privinţa învinuitului Veaceslav Aghenia la 09 decembrie
2016, întru finalizarea acţiunilor sale infracţionale, judecătorul de instrucţie Dorin Munteanu
neținând cont de încheierea din 25.11.2016, prin care tot el a admis parţial demersul procurorului
cu privire la aplicarea măsurii preventive –arestul preventiv în privinţa învinuitului Veaceslav
Aghenia şi a aplicat măsura preventivă – arestul preventiv pe un termen de 20 de zile, prin care a
constatat prezenţa bănuielii rezonabile şi riscurilor invocate de procuror în acţiunile lui
Veaceslav Aghenia, contrar prevederilor alin.(1) și (3) ale art.101, alin.(2) al art.175, alin.(1)
pct.1) al art.176 Cod de procedură penală, neavând alte probe materiale ce confirmă declaraţiile
martorului Drăgan Ludmila, a pronunţat încheierea prin care a respins demersul procurorului
Nicu Şendrea cu privire la prelungirea măsurii preventive sub formă de "arest preventiv" pe o
perioadă de 30 de zile învinuitului Veaceslav Aghenia, eliberându-l pe ultimul din stare de arest
preventiv din sala de judecată, motivând încheierea sa prin faptul că la moment nu s-a confirmat
bănuiala rezonabilă că învinuitul Veaceslav Aghenia este implicat în comiterea infracţiunii
prevăzute de art.190 alin.(5) Cod Penal, făcând apreciere asupra vinovăției învinuitului, cauza
penală de învinuire a lui Veaceslav Aghenia fiind la etapa de urmărire penală.
Pe lângă aceasta, în susţinerea poziţiei sale de respingere a demersului, în alin.(6) a părţii
descriptive a încheierii din 09.12.2016, Dorin Munteanu a motivat că "instanţa găseşte demersul
procurorului întemeiat, urmând să-l admită", prin care fapt judecătorul a motivat poziţia, care
este diametral opusă celei dispozitive a încheierii menționate supra.
Tot el, judecătorul Dorin Munteanu, odată cu pronunţarea încheierii menționate, a semnat-o,
prin care a conferit încheierii din 09.12.2016 putere juridică, ultima fiind pusă în aplicare şi
executată imediat.
În continuare, prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie
2016, încheierea judecătorului de instrucţie Dorin Munteanu din 09 decembrie 2016 a fost casată
şi admis demersul procurorului şi prelungită măsura preventivă – arestul preventiv în privinţa
învinuitului Veaceslav Aghenia pe un termen de 10 zile, fiind eliberat mandat de arest în acest
sens, cu aplicarea măsurii din momentul reținerii lui.
În motivarea deciziei sale Colegiul Penal al Curţii de Apel Chişinău a constatat că
judecătorul de instrucţie şi-a atribuit rolul de instanţă de fond, dând apreciere probelor acuzării şi
făcând apreciere că în acţiunile lui Veaceslav Aghenia nu sunt prezente semnele componenţei de
infracţiune prevăzută de art.190 alin.(5) Cod Penal, concluziile sale bazându-se doar pe
declarațiile martorului Ludmila Drăgan, neglijând coroborarea probei cu alte probe pertinente şi
concludente administrate de organul de urmărire penală, care au fost prezentate ca anexă la
demersul de prelungire a măsurii preventive.
Urmare a pronunţării încheierii contrare legii de către judecătorul de instrucție Dorin
Munteanu din 09 decembrie 2016, învinuitul Veaceslav Aghenia s-a eschivat de la prezentarea în
faţa organului de urmărire penală şi instanţă de judecată, din ce considerent în privinţa lui au fost
numite investigații în vederea căutării învinuitului, fiind pornit dosarul de căutare nr.2017020026
de către IP Râșcani al DP mun. Chişinău, locul de aflare a învinuitului nefiind cunoscut până în
prezent, acţiuni soldate cu urmări grave scopului procesului penal, care are drept scop protejarea
persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, ca orice persoană care a săvârșit o infracţiune să fie
pedepsită potrivit vinovăţiei, subminând autoritatea şi prestigiul justiţiei discreditând înalta
funcţie de judecător.
Astfel, cet. Munteanu Dorin ***** i se impută că prin acţiunile sale intenţionate a săvârșit
pronunţarea unei încheieri contrare legii, adică pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a
unei încheieri contrare legii, soldată cu urmări grave, infracţiune prevăzută de art.307 alin.(2)
lit.c) din Codul Penal.
În şedinţa de judecată, procurorul în Procuratura Anticorupție Bobrov Vladislav a renunțat
integral la învinuirea înaintată față de Munteanu Dorin ***** învinuit de comiterea infracţiunii
prevăzute de art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal, din motiv că acțiunile acestuia, în circumstanțele
stabilite pe parcursul cercetării judecătorești, nu întrunesc elementele componenței de infracțiune
prevăzută de art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal.
Apărătorul inculpatului, avocatul Foltea Vasile a solicitat achitarea inculpatului Munteanu
Dorin *****, or acesta neîntemeiat este acuzat de faptul că, "respingând demersul procurorului
Nicu Şendrea cu privire la prelungirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un
termen de 30 zile în privinţa lui Veaceslav Aghenia, a motivat încheierea sa prin faptul că la
moment nu s-a confirmat bănuiala rezonabilă că învinuitul Veaceslav Aghenia este implicat în
comiterea infracţiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod Penal", făcând apreciere asupra
vinovăției învinuitului. Consideră că în acest sens, procurorii nu au făcut o analiză a prevederilor
art.176 Cod de procedură penală (în redacția Legii nr.100 din 26.05.2016), în conformitate cu
care judecătorul este obligat să examineze probele care confirmă bănuiala rezonabilă privind
comiterea faptei prejudiciabilă reproșată persoanei în privinţa căreia se solicită aplicarea ori
prelungirea măsurii preventive arestul.
Astfel, reieșind din prevederile art.176 alin.(3) Cod de procedură penală, la soluţionarea
chestiunii privind necesitatea aplicării măsurii preventive respective, procurorul şi instanţa de
judecată vor aprecia şi vor motiva, în mod obligatoriu, dacă măsura preventivă este proporţională
cu circumstanţele individuale ale cauzei penale, inclusiv luând în considerare caracterul
rezonabil al bănuielii, gravitatea şi gradul prejudiciabil al faptei incriminate, apreciate în fiecare
caz individual, însă fără a se pronunța asupra vinovăției. Mai mult, obligaţia judecătorului de
instrucţie de a se expune concret asupra existenței bănuielii rezonabile privind comiterea de către
persoana în privinţa căreia se solicită aplicarea ori prelungirea arestului, este stabilită şi de
art.308 alin.(8) Cod de procedură penală (în redacție nouă), după cum urmează: "Mandatul de
arestare preventivă sau, după caz, de prelungire a termenului arestării preventive cuprinde date
cu privire la: f) indicarea faptei de care este învinuită, acuzată persoana, cu indicarea datei şi a
locului de comitere a acesteia, încadrarea juridică, infracţiunea şi pedeapsa prevăzute de lege,
circumstanţele însoţite de probe pertinente, din care rezultă bănuiala rezonabilă că învinuitul a
săvârșit fapta".
În speță, în încheierea din 09.12.2016 prin care a respins demersul procurorului de
prelungire a măsurii preventive în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav, inculpatul Dorin
Munteanu a consemnat următoarele: "Analizând materialele prezentate de procuror, instanţa
consideră că la moment nu s-a mai confirmat bănuiala rezonabilă că învinuitul este implicat în
comiterea infracţiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal. în acest context, instanţa de
judecată denotă că lipsa bănuielii rezonabile de comitere a unei infracţiuni rezultă din
declaraţiile martorului Dragan Ludmila, audiat în şedinţa de judecată, care expres a indicat
asupra faptului cum a văzut momentul transmiterii de către Aghenia Veaceslav către Maria
Umanschii a costului pentru imobilul procurat, în legătură cu care fapt a prezentat şi o
declaraţie la notar potrivit căreia suma pentru vânzarea apartamentului a primit-o. Faptul dat
se confirmă şi prin declaraţiile făcute la notar".
Menționează că inculpatul nu s-a pronunţat supra vinovăţiei sau nevinovăţiei lui Aghenia
Veaceslav, ci doar a menţionat că la momentul examinării demersului privind prelungirea
termenului arestului, nu s-a confirmat bănuiala rezonabilă că învinuitul este implicat în comiterea
infracţiunii prevăzute de art.190 Cod Penal. În aceste împrejurări, era de obligaţia procurorului să
prezinte probe pertinente care ar fi susţinut bănuiala rezonabilă şi nu de obligaţia judecătorului
de instrucţie de a le inventa. Mai mult, "bănuiala rezonabilă" este o instituţie flexibilă, care la
diferite etape ale procesului penal poate apărea sau dispărea reieșind din cumulul probelor
administrate şi doar la finele urmăririi penale, în dependenţă de toate probele, poate întruni
elementele necesare pentru adoptarea unei soluţii prevăzute de art.291 Cod de procedură penală.
Mai indică că, în decizia Curţii de Apel Chişinău din 22.12.2016 (prin care a fost casată
încheierea emisă de inculpat la 09.12.2016) nu este indicat că încheierea emisă de inculpat ar fi
ilegală ori contrară legii. Membrii Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău au dat o apreciere
diferită de cea făcută de judecătorul de instrucţie Munteanu Dorin, inclusiv au fost analizate
probele suplimentare prezentate de către procuror doar în şedinţa instanţei de recurs, la care
inculpatul nu a avut acces în şedinţa din 09.12.2016.
Astfel, reieşind din pct.6 din partea motivatorie a deciziei Curţii de Apel Chișinău din
22.12.2016 s-a menţionat că: "În consecinţă, Colegiul penal apreciază că judecătorul de
instrucţie nemotivat a respins demersul procurorului cu privire la prelungirea măsurii
preventive sub formă de arest preventiv, astfel se consideră că argumentele invocate de procuror
în cererea de recurs sunt întemeiate şi pot servi temei de admitere a recursului înaintat, în
prezenţa circumstanţelor sus indicate".
Prin urmare, consideră că motivele pentru care instanţa de recurs a casat încheierea emisă de
inculpatul Munteanu Dorin s-au redus la faptul că acesta, în calitate de judecător de instrucţie,
nemotivat a respins demersul procurorului şi nu că ar fi pronunţat cu bună-ştiinţă o încheiere
contrară legii la 09.12.2016.
Mai mult, procurorii nu au analizat şi nu au ţinut cont de faptul că menţiunea făcută de
inculpatul Munteanu Dorin în încheierea de respingere a demersului procurorului, și anume: "la
moment nu s-a mai confirmat bănuiala rezonabilă că învinuitul este implicat în comiterea
infracţiunii", este total diferită de sintagma folosită de Curtea de Apel Chișinău, pe care i-o
atribuie fals că ar fi menționat-o în încheierea casată, precum că "în acţiunile lui Veaceslav
Aghenia nu sunt prezente semnele componentei de infracţiune prevăzute de art.190 alin.(5) Cod
Penal".
Din analiza textului precitat, este evident că anume instanţa de recurs s-a comportat de
manieră neprofesionistă şi nu a înţeles diferenţa între noţiunea de "lipsa bănuielii rezonabile" și
"lipsa elementelor infracţiunii".
Apărătorul menţionează că, în sensul prevederilor art.342 alin.(1) – (3) Cod de procedură
penală, inculpatul Munteanu Dorin, în calitate de judecător de instrucţie, corect a procedat prin
emiterea încheierii protocolare de admitere a demersului avocatului lui Aghenia privind audierea
martorului Dragan Ludmila în şedinţa din 09.12.2016, fapt care este confirmat prin procesul-
verbal al şedinţei din 09.12.2016. Din aceste considerente, învinuirea formulată în rechizitoriu de
către procurori, referitor la ilegalitatea pretinsei inacţiuni de emitere a încheierii de către
judecător a încheierii motivate prin care a fost admis demersul avocatului lui Aghenia de audiere
a martorului Dragan Ludmila în şedinţa din 09.12.2016, sunt întemeiate arbitrar şi abuziv
exclusiv pe recomandările formulate în pct.28 al Hotărârii caduce a Plenului Curţii Supreme de
Justiţie nr.1 din 15.04.2013 privind aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale
legislaţiei de procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu, conform
cгrora "asupra cererii apгrгrii cu privire la audierea martorilor, declaraюiile cгrora ar putea
avea importantг pentru soluюionarea demersului, decide judecătorul de instrucţie prin încheiere
motivată".
Mai indică apărătorul că cel mai grav este că după emiterea la 09.12.2016 de către inculpatul
Dorin Munteanu a încheierii de respingere a demersului procurorului privind prelungirea
arestului, precum şi a încheierii interlocutorii prin care a sesizat Procuratura Generală despre
faptele de încălcare a legislaţiei şi necesitatea examinării acţiunilor părţii vătămate Umanschiii
Maria în ordinea art.274 Cod de procedură penală pentru constatarea prezenţei în acţiunile
acesteia a infracţiunilor prevăzute de art.art.311, 312 ori 361 Cod Penal, procurorii au început
activitatea ilegală de creare a unor acte oficiale, cu indicarea falsă a datelor calendaristice de
emitere a acestora în vederea orientării Curţii de Apel Chişinău să admită recursul şi să caseze
încheierea judecătorului de instrucţie Munteanu Dorin din 09.12.2016.
În acest sens, subliniază că planează bănuieli rezonabile asupra falsificării datei
calendaristice la care au fost emise anumite acte procedurale, prezentate de către procurorul Nicu
Şendrea în cadrul şedinţei de examinare a recursului la Curtea de Apel Chişinău din 21.12.2016
şi 22.12.2016, cum ar fi:
1. Ordonanţa pretins a fi emisă de Procurorul General la 29.11.2016, prin care a fost
abrogată ordonanţa de clasare a dosarului penal nr.2014022917 și care a fost prezentată de
procuror în şedinţa de examinare a recursului împotriva încheierii judecătorului de instrucție
Dorin Munteanu. Astfel, deşi avocatul arestatului Aghenia Veaceslav a făcut referire în cadrul
şedinţei de judecată din 09.12.2016 la faptul că dosarul penal nr.2014022917 (în care iniţial
figura în calitate de învinuit Aghenia Veaceslav) este clasat, iar Aghenia Veaceslav a fost scos de
sub urmărire penală în martie 2016 din motivul lipsei elementelor infracţiunii, nu este clar de ce
procurorul Nicu Şendrea nu a obiectat şi nu a informat la acel moment judecătorul de instrucţie
despre faptul că ordonanţa de clasare ar fi fost anulată la 29.11.2016. Mai mult, procurorul nu a
prezentat în şedinţa de examinare a demersului privind prelungirea termenului măsurii
preventive a învinuitului Aghenia Veaceslav din 09.12.2016, o copie a ordonanţei, pretins a fi
emisă de Procurorul General la 29.11.2016, prin care ar fi fost anulată ordonanţa de clasare a
cauzei penale nr.2014022917 şi nu a solicitat un termen suplimentar pentru prezentarea acestui
act procedural. Acest argument este cu atât mai important, cu cât însuşi procurorul Nicu Şendrea
a prezentat în şedinţa din 09.12.2016 copia neautentificată a ordonanţei de pornire a urmăririi
penale în dosarul nr.2014022917 (în care iniţial figura în calitate de învinuit Aghenia Veaceslav)
şi tot el, aşa cum a menţionat avocatul Svetlana Moraru, a prezentat în şedinţa când s-a examinat
demersul de aplicare a arestului preventiv în privinţa lui Aghenia Veaceslav copia ordonanţei de
clasare a dosarului penal nr.2014022917, din care reieşea că acesta are statut de martor.
Mai mult, caracterul fictiv şi denaturat al datei la care chipurile a fost reluată ancheta în
dosarul penal nr.2014022917 este demonstrată inclusiv prin faptul că în conformitate cu
modificările operate de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr.197 din 28.07.2016
pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova (în
vigoare din 09.09.2016), reluarea urmăririi penale se dispunea la acel moment doar de către
judecătorul de instrucție în temeiul demersului procurorului sau în cazul admiterii plângerii
depuse împotriva ordonanței procurorului de încetare a urmăririi penale ori de clasare a cauzei
penale sau de scoatere a persoanei de sub urmărire.
Indică că în astfel de împrejurări, este evident că începând cu data de 09.09.2016, doar
judecătorul de instrucție era actorul învestit cu dreptul şi competențele procesuale de a decide
reluarea urmăririi penale. În speță, la momentul reluării urmăririi penale în dosarul
nr.2014022917 nu s-a ținut cont de modificările inserate în textul alin.(2) al art.287 Cod de
procedură penală, depăşindu-se ilegal atribuțiile funcționale prin emiterea ordonanței, pretinse a
fi semnate la 29.11.2016.
În acest caz, apărătorul consideră că pentru a manipula cu volumul materialului acuzator ce
ar motiva argumentele consemnate în recursul depus de procurorul Nicu Şendrea împotriva
încheierii emise de inculpatul Munteanu Dorin la 09.12.2016, precum şi pentru a ascunde data
reală când s-a pus în discuție problema de verificare a legalității ordonanței de clasare a dosarului
nr.2014022917, a fost încălcată procedura reglementată expres de art.287 alin.(2) Cod de
procedură penală, care reglementează competența după calitatea persoanei, de a relua urmărirea
penală, fapt care nu doar condiționează nulitatea actului procedural pretins a fi adoptat la
29.11.2016, dar și indică la manipulările operate în scopul orientării instanței de apel să anuleze
încheierea emisă de Munteanu Dorin.
2. Ordonanţa privind conexarea cauzei penale nr.2015028155 cu cauza penală
nr.2014022917, pretins a fi emisă la 05.12.2016, care a fost prezentată de procurorul Nicu
Şendrea în şedinţa de examinare a recursului împotriva încheierii judecătorului de instrucție
Dorin Munteanu. Apărătorul menționează că procurorul Nicu Şendrea nu l-a informat pe
judecătorul de instrucție Munteanu Dorin în cadrul şedinţei din 09.12.2016 despre existența
acestei ordonanțe privind conexarea cauzei penale nr.2015028155 cu cauza penală
nr.2014022917 şi nu a prezentat acest act procedural deosebit de important în anexă la demersul
de prelungire a termenului măsurii preventive în privinţa lui Aghenia Veaceslav. Procurorul a
prezentat doar copia neautentificată a ordonanţei de pornire a dosarului nr.2014022917,
menționând verbal că aceste dosare urmează a fi conexate. Însă, cu referire la argumentul imediat
al avocatului Moraru că dosarul penal nr.2014022917 a fost clasat în marte 2016, iar Aghenia
Veaceslav are statut de martor în acel dosar, procurorul nu a obiectat în nici un fel si nu a
comunicat că procesul-verbal de audiere în calitate de martor a lui Aghenia Veaceslav ar fi fost
declarat nul printr-o careva ordonanță. Mai mult, în cazul în care o astfel de ordonanță ar fi
existat la data de 05.12.2016, în demersul privind prelungirea măsurii preventive în privinţa lui
Aghenia Veaceslav, întocmit de procurorul Nicu Şendrea la 06.12.2016 şi înregistrat în
cancelaria Judecătoriei Centru la 06.12.2016, ora 14:50 min., ar fi fost indicat numărul cauzei
penale 2014022917 şi nu nr.2015028155. Această concluzie reiese inclusiv din pct.1 al
dispozitivului ordonanței de conexare, pretins a fi emisă la data de 05.12.2016, în conformitate
cu care procurorul Nicu Şendrea a dispus: "A conexa cauzele penale nr. 2014022917 şi
nr.2015028155 într-o cauză penală unică, atribuindu-i numărul de ordine 21014022917".
Totodată, în textul demersului de prelungire a termenului măsurii preventive în privinţa
învinuitului Aghenia Veaceslav, examinat de inculpatul Munteanu Dorin la 09.12.2016,
procurorul Nicu Şendrea ar fi expus fabula comună celor 2 cauze penale cu indicarea că Aghenia
Veaceslav este suspectat de participaţie în comiterea ambelor fapte, precum şi faptul că aceste
cauze penale ar fi fost conexate. În pofida celor menţionate, demersul a fost înaintat pe dosarul
nr.2015028155, ceea ce demonstrează caracterul neveridic şi fals al datei consemnate în
ordonanţa de conexare.
3. Ordonanţa prin care a fost declarat nul procesul-verbal de audiere a lui Aghenia
Veaceslav în calitate de martor în dosarul nr.2014022917, pretins a fi emisă la 05.12.2016.
Apărarea reiterează că procurorul nu a prezentat în şedinţa din 09.12.2016 această ordonanţă
şi nu a informat, cel puţin verbal, judecătorul de instrucţie Munteanu Dorin despre faptul că
statutul de martor al lui Aghenia Veaceslav în dosarul penal nr.2014022917 ar fi fost anulat.
Mai mult, în decizia Curţii de Apel Chişinău nu sunt consemnate care sunt acele
circumstanţe excepţionale, inexistente la momentul examinării demersului de către judecătorul
de instrucţie la 09.12.2016, care au întemeiat acceptarea şi examinarea altor materiale
suplimentare prezentate de către procuror în şedinţa din 21.12.2016 şi 22.12.2016, cum ar fi:
ordonanţa de anulare a ordonanţei de clasare a cauzei penale nr. 2014022917, pretins a fi emisă
la 29.11.2016; ordonanţa de conexare a cauzelor penale nr. 2014022917 şi nr.2015028155,
pretins a fi emisă la 05.12.2016; ordonanţa, prin care a fost declarat nul la 05.12.2016 procesul-
verbal de audiere a lui Aghenia în calitate de martor în dosarul nr.2014022917, pretins a fi emisă
la 05.12.2016 și ordonanţa de punere sub învinuire a lui Aghenia Veaceslav din 21.12.2016.
Apărătorul concluzionează că Curtea de Apel Chişinău a efectuat controlul judiciar al
încheierii emise de judecătorul Dorin Munteanu nu în limita materialelor care au fost prezentate
de către procuror judecătorului de instrucţie la data de 09.12.2016, dar și scoate în evidenţă
caracterul tendenţios, neobiectiv şi neimparţial al persecutării penale a judecătorului Dorin
Munteanu, precum şi faptul că în acţiunile sale lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de
art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal.
Deși în învinuirea formulată în rechizitoriu, lui Dorin Munteanu i se incriminează faptul că
acţiunile sale intenţionate prin care a respins demersul procurorului de prelungire a termenului
arestului în privinţa lui Aghenia Veaceslav ar fi provocat "urmări grave", procurorul nu le-a
cuantificat într-un careva mod, nu le-a conturat concret şi exact.
Indică că emiterea la 09.12.2016 de către judecătorul Dorin Munteanu a încheierii prin care
a fost respins demersul procurorului privind prelungirea termenului arestului preventiv în
privința lui Aghenia Veaceslav, nu este în legătură cauzală directă cu faptul părăsirii ulterioare
de către acesta a teritoriului Republicii Moldova. Astfel, în situaţia în care considera că sunt
temeiuri de a presupune că învinuitul Aghenia Veaceslav ar putea să se ascundă de organul de
urmărire penală, după emiterea la 09.12.2016 a încheierii de respingere a demersului de
prelungire a termenului arestului, procurorul Nicu Şendrea era obligat imediat să-i aplice în
privinţa acestuia obligarea de nepărăsire a localităţii ori a țării, dispunând inclusiv ridicarea
pașaportului de străinătate. Din motive neînțelese, procurorul Nicu Şendrea a neglijat să intervină
că aceste posibilități procesuale (în situația în care considera că deține suficiente probe care
demonstrau o bănuială rezonabilă), creând intenționat împrejurări de părăsire nestingherită de
către Aghenia Veaceslav a teritoriului Republicii Moldova, fără a avea careva restricţii ori
limitări a dreptului la libera circulație.
Respectiv, pretinsele "urmări grave" care-i sunt reproșate inculpatului Munteanu Dorin, nu
sunt în legătură cauzală directă cu emiterea de către el a încheierii din 09.12.2016, dar în legătură
cauzală cu inacţiunile procurorului Nicu Şendrea, care a evitat să-şi exercite atribuțiile
funcționale şi prerogativele procesuale de a aplica prin ordonanță una din măsurile preventive
date de legislator în competența sa: declaraţia de nepărăsire a localității ori a țării, precum şi de a
pune în executare această ordonanță cu obligarea Poliţiei de Frontieră să-i ridice lui Aghenia
Veaceslav pașaportul în condițiile prevăzute de art.178 Cod de procedură penală.
Mai mult, din materialele anexate în şedinţa de examinare a recursului la 21.12.2016 și
22.12.2016 de către Curtea de Apel Chișinău nu rezultă faptul că Aghenia Veaceslav s-ar fi
eschivat de la organul de urmărire penală, or, în dosar sunt anexate probe că el a plecat la
tratament, iar la moment soarta lui nu este cunoscută.
De asemenea, procurorii neîntemeiat nu au indicat în rechizitoriu care ar fi fost motivul şi
scopul acțiunilor pretinse a fi ilegale ale inculpatului Munteanu Dorin, de a respinge demersul
procurorului prin încheierea din 09.12.2016, pretinsă a fi ilegală, or în cadrul urmăririi penale nu
s-a dovedit faptul influențării judecătorului de instrucție de către terțe persoane sau alte
circumstanțe care ar indica la eventuale aspecte de solicitare, acceptare ori primire a avantajelor
care nu se cuvin de către acesta. În acest sens, absența în învinuirea formulată în rechizitoriu a
motivului, scopului și formei vinovăției, indică indubitabil și evident, la lipsa elementelor
principale care ar fundamenta prezenta laturii subiective a componentei de infracțiune prevăzută
de art.307 Cod Penal.
Astfel, consideră apărătorul că acuzarea n-a prezentat probe concludente, utile şi pertinente,
care ar demonstra vinovăţia lui Munteanu Dorin de comiterea faptei incriminate prevăzute de
art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal sau care ar demonstra prezența elementelor unei fapte
prejudiciabile în acțiunile acestuia, motiv pentru care, la soluționarea cazului este necesar de a
aplica cerințele imperative ale art.8 alin.(2) şi art.389 Cod de procedură penală, cu interpretarea
în favoarea inculpatului a tuturor dubiilor în probarea învinuirii, or, sentința de condamnare nu
poate fi bazată pe presupuneri.
În acest sens, apărătorul subliniază că în acest dosar penal, constituie o presupunere a
acuzării:
a) faptul comiterii de către judecătorul de instrucție Munteanu Dorin la 09.12.2016 a
infracțiunii prevăzute de art.307 Cod Penal;
b) faptul că sintagma folosită de judecătorul de instrucție Munteanu Dorin în partea
motivatorie a încheierii din 09.12.2016 prin care a respins demersul procurorului privind
prelungirea măsurii preventive în privința învinuitului Aghenia Veaceslav "la moment nu s-a
confirmat bănuiala rezonabilă că învinuitul Veaceslav Aghenia este implicat în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod Penal", s-ar echivala cu o apreciere asupra
vinovăției învinuitului;
c) faptul că refuzul prelungirii măsurii preventive arestul în privința unei persoane pe motiv
că la acel moment nu s-a confirmat bănuiala rezonabilă că a săvârșit infracțiunea de care este
învinuit, s-ar fi soldat cu urmări grave scopului procesului penal;
d) faptul că anularea de către instanța superioară a încheierii judecătorești din 09.12.2016
înseamnă automat încălcarea de către judecătorul Munteanu Dorin a standardelor profesionale
sau a legii;
e) faptul că răspunderea penală a judecătorului Munteanu Dorin în temeiul articolului 307
din Codul Penal poate fi compatibilă cu principiul independenței judecătorului chiar dacă lipsesc
probe incontestabile, care ar demonstra intenția judecătorului în emiterea actului judecătoresc
contrar legii.
Prin urmare, ținând cont de cele menționate, solicită emiterea unei sentințe de achitare în
privința lui Munteanu Dorin în conformitate cu prevederile art.390 alin.(1) pct.3 ) Cod de
procedură penală.
Inculpatul Munteanu Dorin *****, fiind audiat în ședința de judecată, vina în săvârșirea
infracțiunii nu a recunoscut, declarând că nu consideră că a comis careva fapte ilegale, în
legătură cu ce solicită să fie achitat pe capetele de acuzare care i se aduc. La caz, din câte își
amintește a fost vorba de un dosar penal în temeiul art.190 alin.(5) Cod Penal cu participarea a
trei învinuiți, la el la aplicarea măsurii preventive procurorul a venit cu demersuri în privința a
doi dintre aceștia, la data de 18.11.2016 în privința lui Avdonin Igor și la data de 25.11.2016 cu
Aghenia Veaceslav. Pe ambele cazuri a stabilit existența bănuielii rezonabile la acea dată și a
aplicat fiecăruia câte 20 zile de arest preventiv, dat fiind faptul că avocatul deși a invocat
existența unor relații civile, nu a prezentat nici o probă în susținerea poziției învinuiților.
Totodată, instanța de judecată a pus pe seama procurorului Nicu Șendrea prin prisma art.19 CPP
să verifice versiunea apărării pe marginea învinuirii aduse. La expirarea termenului de 20 zile
pentru fiecare învinuit, procurorul a venit cu demers de prelungire a măsurii preventive, respectiv
la 06.12.2016 a fost examinat demersul cu privire la prelungirea măsurii preventive în privința
lui Avdonin Igor, demersul procurorului a fost admis în parte și a fost aplicat arest la domiciliu în
privința acestuia pe un termen de 30 zile, care ulterior a fost menținut de instanța de recurs,
deoarece în ședință partea apărării din nou a invocat existența relațiilor civile. În seama
procurorului în mod repetat a fost pusă obligația ca aceasta să fie verificată. La data de
09.12.2016 a avut loc examinarea demersului procurorului cu privire la prelungirea măsurii
preventive în privința lui Aghenia Veaceslav, în această ședință de judecată la demers procurorul
nu a anexat nici o probă ce ar justifica prelungirea măsurii preventive, dar și faptul că ar persista
bănuiala rezonabilă, la demers fiind anexate înscrisurile prezentate în ședința inițială. Conform
legislației CPP al RM, instanța la prelungirea măsurii preventive de fiecare dată este obligată să
verifice dacă mai persistă bănuiala rezonabilă, iar procurorul este obligat prin lege să
argumenteze demersul cu prezentarea probelor noi, or probele vechi deja sunt epuizate.
Procurorul nu a executat prevederea în cauză și nu a anexat nici o probă, la rândul său dacă nu se
mai probează bănuiala rezonabilă, atunci instanța nu e obligată să verifice niciunul dintre cele 3
criterii legale care justifică aplicarea măsurii preventive. Pe de altă parte, partea apărării în
apărarea clientului său și probarea lipsei bănuielii rezonabile a prezentat cu titlu de probă
contractul de vânzare-cumpărare a imobilului, declarația făcută de pretinsa parte vătămată
Umanschii Maria în fața notarului, unde aceasta a confirmat primirea banilor în cuantumul
indicat în contract, extrase de la bancă, deoarece o parte esențială din sumă a fost efectuată prin
transfer bancar în vederea stingerii datoriei, pe care Umanschii Maria o avea pe contractul de
leasing asupra imobilului în cauză.
În afară de aceasta partea apărării a solicitat, iar instanța prin încheiere protocolară a admis
spre audiere martorul Drăgan Ludmila, menționează că martorul a fost audiat și declarațiile
acesteia au fost puse la baza încheierii doar în limita stabilirii rezonabile, dar nu a vinovăției cum
eronat a insinuat partea acuzării, cât și Curtea de Apel ca instanță de recurs. Suplimentar, instanța
a întrebat procurorul dacă a fost verificată versiunea părții apărării, la care dl procurorul a
comunicat că nu a considerat de cuviință să o verifice. Cât despre legalitatea contractului de
vânzare-cumpărare încheiat de Umanschii Maria cu Aghenia Veaceslav, iar ulterior de Aghenia
Veaceslav cu Avdoni Igor, atât procurorul, cât și partea apărării au informat instanța de judecată
că legalitatea acestora nu a fost contestată. Concomitent, instanța a pus în discuție dacă în
privința lui Aghenia Veaceslav mai sunt careva cauze penale în procedură, la aceasta partea
apărării a menționat că anterior deși a mai fost pornită o cauză penală, Aghenia Veaceslav în
anul 2014 a fost scos de sub învinuire și recunoscut ca martor pe acel dosar. Reieșind din probele
examinate de instanță, a ajuns la concluzia lipsei bănuielii rezonabile în acțiunile lui Aghenia
Veaceslav, or procurorul nu a mai putut să o probeze. Ține să menționeze că bănuiala rezonabilă
este o instituție flexibilă care poate apărea sau dispărea la diferite etape ale procesului penal, în
dependență de probele prezentate de părți. Dânsul a considerat că la etapa de prelungire
procurorul nu a întreprins toate măsurile să confirme bănuiala rezonabilă și să combată
argumentele părții apărării.
Concretizează că din conținutul materialelor este evident că au fost făcute cu încălcări de
procedură, dar dacă de exclus acest fapt, să fi fost prezentate în instanța de fond înscrisuri care ar
confirma că acesta nu este unicul episod în care Aghenia Veaceslav a fost învinuit pe cazuri
similare, consideră că ar fi influențat soluția, cel puțin în existența bănuielii rezonabile chiar dacă
măsura preventivă ar fi fost arestul la domiciliu. Atât partea acuzării, cât și partea apărării au
menționat de un dosar care a fost încetat, nimeni nu a spus că a fost reluată urmărirea penală și
conexate cauzele.
Cu privire la soluția pe marginea demersului nu a discutat cu nimeni, pe Aghenia Veaceslav
l-a văzut doar de 2 ori la ședințele de judecată, iar după pronunțarea soluției procurorul Nicu
Șendrea practic a început să-l amenințe, că el nu va lăsa așa, că el va lua măsuri, dosarul este la
control și trebuia de luat altă soluție. Avocatul lui Aghenia Veaceslav când primea încheierea de
la instanță și semna pentru aceasta cu privire la cazul precedent care ar fi avut loc în 2014, i-a
comunicat printre altele că Aghenia Veaceslav i-a achitat lui Nicu Șendrea 2 000 euro, el a fost
eliberat din arest și scos de sub învinuire. Având în vedere că declarația a fost făcută în afara
ședinței, Aghenia Veaceslav ce se afla alături nu a susținut-o și astfel a apreciat ca fiind o replică
pentru a-l denigra pe procuror, respectiv i-a adus la cunoștință avocatului că dacă clientul său se
consideră vătămat prin careva acțiuni din partea procurorului nu are decât să se adreseze la CNA,
aceasta a fost unica discuție.
În conformitate cu art. 1 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanţele judecătoreşti în
cursul procesului sânt obligate să activeze în aşa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat
bănuită, învinuită sau condamnată.
Prin derivare de la principiul prezumției nevinovăției, prevăzut la art. 8 din Codul de
procedură penală, instanța de judecată constată că nimeni nu este obligat să dovedească
nevinovăţia sa. Concluziile despre vinovăţia persoanei de săvârșirea infracţiunii nu pot fi
întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în
condiţiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.
Conform art. 6 alin. (1) din Cod Penal, persoana este supusă răspunderii penale şi pedepsei
penale numai pentru fapte săvârșite cu vinovăţie.
Conform art. 99 alin. (2) din Codul de procedură penală, probele administrate se verifică şi
se apreciază de către instanţa de judecată
Potrivit art.101 alin.(1) şi (2) Cod procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată
din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității şi veridicității ei, iar toate probele în
ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază probele conform
propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele şi în mod
obiectiv, călăuzindu-se de lege.
Ascultând opiniile participanților la proces, analizând cumulul de probe prin prisma art.101
Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenţei, concludenţei, veridicităţii şi
coroborării lor, instanţa de judecată ajunge la concluzia că în privința lui Munteanu Dorin *****
urmează a fi pronunțată o sentință de achitare, pe motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.307 alin.(2) lit.c) Cod penal.
Înainte de a ajunge la această concluzie, instanţa de judecată a studiat şi analizat minuţios
probele administrate la faza de urmărire penală şi cercetate în cadrul şedinţei de judecată, şi
anume:
1. Declarațiile martorului Șendrea Nicu, care fiind audiat în ședință de judecată, a
comunicat că în perioada octombrie-noiembrie 2016, i-a fost repartizat conform rezoluției
procurorului ierarhic conducător, cauza penală de învinuire a cetățenilor Papuc Nicolae și
Aghenia Veaceslav, fiind retrasă în baza plângerii părții vătămate Umanschii Maria, din
gestiunea OUP al IP Râșcani al DP mun. Chișinău. Cauza inițial se afla sub conducerea
procurorilor din Procuraturii sect. Râșcani, mun. Chișinău, ulterior fiind transmis dânsului în
subdiviziunea din care făcea parte la acel moment. Cauza penală dată a avut-o în conducere
anterior, activând în funcția de procuror în cadrul Procuraturii sect. Râșcani, mun. Chișinău.
Cauza penală i-a fost repartizată prin ordonanța procurorului ierarhic superior fără careva
implicări ale dânsului, interese personale sau alte motive pentru a fi repartizată lui iarăși în
conducere, cunoaște chestiile de procedură care s-au derulat la acea etapă. Indică că la
Procuratura Generală inițial s-a adresat partea vătămată Umanschii Maria cu o plângere în
control ierarhic superior, pe motivele care i-au fost cunoscute ulterior, după ce i-a fost repartizată
cauza în gestiune pe motivele după cum rezultă din conținutul acelei plângeri, tergiversării
urmăririi penale și examinării neobiective a circumstanțelor. Respectiv fiind repartizată cauza
penală prin ordonanța procurorului municipiului sau Procurorului general, el evaluând baza
probatorie a probelor administrate atât pe perioada activității dânsului la Procuratura sect.
Râșcani, mun. Chișinău, cât și după plecarea lui atâta timp cât s-a aflat în procedura altui
procuror, la data de 10.11.2016 în prealabil a întocmit ordonanța de modificare a învinuirii a
învinuitului Aghenia Veaceslav, dar până la această dată a întocmit acte premergătoare cum ar fi
citări telefonice pentru a-i aduce la cunoștință ordonanța de modificare a învinuirii. A relatat că
după perioada de 10.11.2016 - 21.11.2016 nu au fost careva reacții ale învinuitului Aghenia
Veaceslav la citările telefonice, de pe data de 10.11.2016 până pe 21.11.2016 au fost citări
adresate părții apărării, reiterează faptul că citările telefonice nu au fost doar în privința
învinuitului Aghenia Veaceslav, dar și în adresa apărătorului acestuia Moraru Svetlana, el s-a
ghidat de ultimul mandat anexat la dosar, prin care acesta a solicitat prezentarea lor la OUP
privind aducerea la cunoștință a învinuirii modificate. Reieșind din termenul rezonabil al
urmăririi penale din data de 10.11.2016 până la 21.11.2016 nu a fost nici o reacție din partea
apărării, vorbește aici de Aghenia Veaceslav, respectiv la 23.11.2016 în temeiul art.169 CPP a
fost pus în executare reținerea lui Aghenia Veaceslav pentru a-i aduce la cunoștință învinuirea
emisă și modificată din 20.11.2016. Reținerea propriu-zisă din data de 23.11.2016 a efectuat-o
personal, fiind întocmit proces-verbal de reținere, respectiv ghidându-se de rigorile CPP și
anume că, în perioada de 72 ore trebuia să se aprecieze ca procuror care este oportunitatea fie
aplicarea unei măsuri non-privative de libertate în privința lui Aghenia Veaceslav sau aplicarea
unei măsuri preventive privative de libertate în condițiile art.185, 186 CPP. În acest sens, la data
de 26.11.2016 a depus la Judecătoria Centru, mun. Chișinău un demers privitor la aplicarea
măsurii preventive "arestul" în privința lui Aghenia Veaceslav, motivele și riscurile, argumentele
le-a reiterat în conținutul demersului. Posibil demersul l-a depus până la data de 26.11.2016,
fiindcă încheierea de examinare a demersului a fost datată din 26.11.2016. Demersul a fost
repartizat aleatoriu conform programului judecătorului de instrucție Dorin Munteanu, iar la data
de 26.11.2016 a fost emisă încheierea în urma examinării demersului și a circumstanțelor
prezentate în acel moment, de aplicare a arestului pe o perioadă de 20 de zile. La baza
demersului au fost prezentate probele pe care acuzarea se baza la acea etapă și anume declarațiile
părților a motivat situația care era impusă, că au fost dispuse autorizarea măsurilor speciale de
investigație, măsuri care erau îndreptate în vederea reținerii, mai concret erau interceptări pe
cauza penală, toate aceste circumstanțe le-a motivat în demers în vederea susținerii acestuia pe
termenul invocat de 30 de zile cu enumerarea riscurilor care sunt redate și în demers. În perioada
de la 26.11.2016 până la 06.12.2016 a fost efectuată audierea persoanelor pe cauza penală, erau
în proces de desfășurare măsuri speciale de investigație care erau orientate la demascarea
complicilor la comiterea infracțiunii, și anume complicele lui Aghenia Veaceslav și erau
efectuate măsuri speciale de investigație în vederea reținerii unui alt complice care reprezenta
unul din figuranții de bază, care a acționat de comun acord cu Aghenia Veaceslav, acesta fiind
Papuc Nicolae.
Dat fiind faptul că expira termenul inițial al măsurii preventive "arestul preventiv" de 20 de
zile care era aplicat lui Aghenia Veaceslav, la 06.12.2016 a depus în termenul prevăzut de CPP
cu 5 zile până la expirarea termenului arestului inițial, un demers de prelungire a măsurii
preventive în privința lui Aghenia Veaceslav. După practica existentă s-a informat la cine a fost
repartizat demersul, a aflat că demersul de prelungire a fost transmis judecătorului de instrucție
Dorin Munteanu. După acele practici a intrat la judecător sau posibil să-l fi telefonat, nu-și aduce
aminte aceste detalii, unde urma să stabilească data examinării demersului în dependență de
agenda instanței. Astfel, demersul urma să fie examinat pentru data de 09.12.2016, la orele
amiezii, ora 11:00 min. sau 12:00 min. La ora stabilită el s-a prezentat, totodată a informat-o și
pe Moraru Svetlana despre data și ora ședinței. A dispus etaparea persoanei în incinta
Judecătoriei Centru pentru ora convenită. La orele 11:00 min. sau 12:00 min. au intrat în proces
la judecătorul Dorin Munteanu, referitor la purcederea examinării demersului menționat. Până la
examinarea demersului, adică la etapa cererilor și demersurilor, fără ca să fie pusă în discuție, a
fost înaintată o cerere din partea acestuia ca acuzator de stat, a solicitat anexarea unei copii
veridice a ordonanței de inițiere a unei alte cauze penale decât cea care se afla în gestiunea
dânsului, indicând de o cauză penală pe circumstanțe analogice, privind însușirea în proporții
deosebit de mari a bunului imobil al unei persoane, numele căreia nu-și mai aduce aminte, la fel
în baza art.190 alin.(5) Cod Penal, unde figurau aceeași subiecți la comiterea infracțiunii.
Cererea dată de anexare el a motivat-o pe ideea că s-a identificat și s-a stabilit că persoanele
învinuite în cauza care se afla la dânsul în gestiune și cea care trebuie să fie examinat demersul
de prelungire a arestului în privința lui Aghenia Veaceslav și pe care figurau aceeași subiecți,
adică învinuiții Aghenia Veaceslav și Papuc Nicolae sub pretinsele relații civile care ei le
motivau, adică au comis o faptă analogică. Motivarea acestuia de anexare a acestei copii rezulta
din conținutul riscului de comitere a unei infracțiuni analogice de gravitatea acelei infracțiuni
care era incriminată lui Aghenia Veaceslav, la fel pe art.190 alin.(5) Cod Penal, adică erau
infracțiuni analogice, respectiv judecătorul Dorin Munteanu a anexat această copie, fiind o probă
suplimentară pentru acuzare. La ordinea succesivității examinării demersului a venit cu o cerere
și avocatul Moraru Svetlana prin care a solicitat audierea unui martor în ședința de judecată, și
anume a unui notar-stagiar a unei domnișoare, care putea să relateze circumstanțele cauzei
penale și în mod special speței cauzei penale. După ce a ascultat cererea părții apărării, dânsul a
obiectat asupra cererii și în mod special contraargumentele dânsului s-au referit la faptul că
acuzarea este împotrivă la audierea acestui martor, a notarului-stagiar, fiindcă în cadrul
examinării unei cauze penale unde figurează partea vătămată Umanschii Maria pe art.190 alin.(5)
Cod Penal, privind deposedarea de bunul imobil ce îi aparținea acesteia, abuzând de încredere
prin înșelăciune de către Aghenia Veaceslav, Papuc Nicolae împreună cu alte persoane
necunoscute la acel moment. Pe acest moment a fost împotrivă la audierea acelui martor,
reiterând pentru procesul-verbal că audierea martorului notar-stagiar în ședința de judecată va
crea premeditat niște erori de procedură prin faptul că se va intra în fondul cauzei. Nimeni nu
pune la îndoială că la baza examinării demersul Munteanu Dorin prin prisma CPP, cât și
ghidându-se de Hotărârea Plenului CSJ, făcând trimitere la prevederile acestor hotărâri 28 și 29,
a explicat că de fapt audierea martorului dat contravine normelor citate, există riscul ca să intre
în fondul cauzei, temeiuri referindu-se la bănuiala rezonabilă, au fost suficiente probe prezentate,
iar audierea în calitate de martor a notarului-stagiar contravine tacticii, contravine obiectului și
circumstanțelor de examinare a cauzei penale, fiindcă din informația care dânșii o posedau la
acel moment și care ulterior s-a confirmat, persoane pasibile de răspundere penală care dânșii
bănuiau că ar fi implicate la comiterea schemei infracționale bănuite de săvârșirea schemei
infracționale mai serveau și angajații biroului notarial, unde a fost întocmit acel contract de
vânzare-cumpărare dintre Umanschii Maria ca vânzător partea vătămată și de partea cealaltă
Aghenia Veaceslav și Papuc Nicolae. Audierea la acea etapă la 09 decembrie 2016, când se
examina demersul, în calitate de martor a notarului-stagiar a domnișoarei, nu-și aduce aminte
cum o chema, dar știe că era parte feminină, contravenea acelui scop al procesului penal de
examinare și versiunii acestor persoane care ulterior s-a adeverit, atribuirea apriori unei alte
calități procesuale de martor unei persoane care se bănuiește în comiterea infracțiunii de asta a
indicat că este un abuz. Aceasta este una din pozițiile sale care a redat-o pentru procesul-verbal
ca replică la cererea părții apărării, aici i-a fost de mirare că Munteanu Dorin a susținut demersul
de audiere în calitate de martor a notarului-stagiar, dânsul în calitate de acuzator a făcut obiecții,
s-a expus că prin admiterea acestei cereri să fie emisă o încheiere motivată sau protocolară
pentru ce se admite cererea dată, dar o astfel de încheiere nici protocolară, nici separată, nu a
auzit în data de 09 decembrie 2016. Observând caracterul tendențios al imparțialității
judecătorului, a susținut demersul, a explicat desfășurarea măsurilor speciale de investigație, însă
nu a scos la iveală un aspect care el nu putea să-l dezvăluie, fiind un moment relevant, despre
faptul că la data de 09 decembrie 2016, pe lângă măsurile speciale de investigație exista și
interceptarea telefonică a martorului notarului-stagiar unde cu o zi înainte ori în aceeași zi, i s-a
raportat pe rezultatele interceptării că notarul-stagiar discuta cu Papuc Nicolae, care erau
persoanele în acea schemă care a redat-o anterior, unde ori cu o zi până la 09 decembrie 2016, ori
în aceeași zi, a indicat că chestia dată este stenografiată. Posibil să fie anexate și la materialele
acestei cauze penale, unde notarul-stagiar indică niște aspecte care pentru el au fost încă o
confirmare că judecătorul nu este obiectiv în vederea examinării demersului, fiindcă acel martor
notar-stagiar cunoștea până la examinarea demersului cu o zi înainte că Aghenia Veaceslav va fi
eliberat, din conversația telefonică pe telefonul mobil cu acel complice Papuc Nicolae, cunoștea
că Aghenia Veaceslav va fi eliberat, în ce condiții el nu cunoaște, a făcut analiza unor rezultate a
măsurilor speciale de investigație, aceste date el nu le-a divulgat, fiindcă erau contrare obiectului
examinării demersului. Concretizează că măsurile speciale de investigație care erau în deplină
desfășurare în privința acelor subiecți notarul-stagiar, complicele Papuc Nicolae și alți complici,
fiindcă după reținerea lui Aghenia Veaceslav au mai survenit încă 3 rețineri pe cauza penală.
Dânsul respectiv după ce a susținut demersul, a ieșit din ședința de judecată și au fost anunțați că
pronunțarea încheierii examinării demersului, reieșind din volumul de lucru al judecătorului, va
fi la finele zilei de lucru, undeva la ora 16:00 min. sau 17:00 min.
După emiterea încheierii motivate la ora stabilită pentru pronunțare, făcând cunoștință cu
conținutul încheierii prin care a fost respins demersul acuzatorului de stat privind prelungirea
măsurii preventive "arestul" în privința persoanei Aghenia Veaceslav, totodată a observat că pe
lângă încheierea menționată, de către judecătorul de instrucție Munteanu Dorin a fost adoptată și
o încheiere interlocutorie în ordinea art.218 CPP. Îndată după primirea acestor 2 acte, dânsul în
mod fugitiv a făcut cunoștință cu partea dispozitivă fără a intra în detaliile părții descriptive ale
încheierilor. Fiind la serviciu, s-a așezat și a început să studieze ambele încheieri din care a
observat următoarele: a observat că conținutul încheierii de respingere era bazat și motivat mai
mult din jumătatea acestui act era descrierea unor argumente de admitere a demersului,
argumente de motivare a demersului aici se referă la circumstanțe de drept și de fapt, la care
partea acuzării s-a expus în vederea susținerii demersului, doar o mică parte mai exact, finalul
încheierii și dispozitivul se refereau la respingerea demersului, adică a constatat în viziunea sa
personală, reieșind din cunoașterea cauzei penale că această încheiere este neîntemeiată și vădit
ilegală pe motivul că partea descriptivă, rezolutivă se contrazice cu partea dispozitivă. De
asemenea, făcând cunoștință cu încheierea interlocutorie, a constatat că judecătorul de instrucție
Dorin Munteanu s-a bazat la adoptare doar pe declarațiile martorului presupus și anume notarul-
stagiar Drăgan Ludmila, despre care acesta în ședința de judecată a adus la cunoștință despre
posibila bănuială rezonabilă a investigării acțiunilor factorilor de decizie de la biroul notarial,
unde au fost perfectate actele notariale în privința vânzării bunului imobil ce aparținea părții
vătămate Umanschii Maria. În afară de reiterarea declarațiilor acestui martor, nu au fost făcute
alte coroborări cu alte probe, în rezultatul acestor declarații, s-a ajuns la o concluzie pripită
despre niște pretinse abuzuri încălcări, s-a referit la obligația OUP de a examina pretinsele
acțiuni ilegale ale părții vătămate Maria Umanschii prin prisma prevederilor art.311-312 CP.
Adică judecătorul din oficiu, fără a fi pusă în discuție o careva cerere în ședința de judecată, se
referea la cererea părții apărării în persoana învinuitului Aghenia Veaceslav și apărătorului
acestuia. Susține că judecătorul de instrucție în mod unipersonal și-a atribuit dreptul de a
constata niște pretinse abateri, fiindcă instituția încheierii interlocutorii în mod imperativ expune
că în situația în care se constată încălcări flagrante ale dreptului omului, judecătorul de instrucție
sau de drept comun intervine cu o încheiere interlocutorie, menționează că încălcarea unui drept
fundamental atât în cadrul urmării penale, cât și în cadrul acelei ședinței de judecată, invocarea
unei pretinse încălcări de către partea acuzării, învinuit și apărătorul său nu au manifestat nici
verbal, nici în formă scrisă, care ar fi determinat și orientat onorata instanță să emită o astfel de
încheiere interlocutorie.
La fel, un aspect care l-a reținut din încheierea interlocutorie a fost un element prin care
judecătorul și-a permis să atribuie cauzei penale care se afla în proces de derulare niște
calificative improprii pentru instituția judecătorului de instrucție, și anume că acea cauză penală
a fost pornită la comandă fără a face o motivare a acestei poziții ale sale. Concretizează că
referindu-se la conținutul încheierii de respingere a demersului, la baza acelei încheieri au fost
puse acele declarații ale martorului notarului-stagiar care de fapt contravin acelor explicații
redate în pct.28 al Hotărârii Plenului CSJ și anume, prin conținutul declarațiilor acelui notar-
stagiar, care se refereau la aspecte care depășeau cadrul temeiului, cadrul legal al examinării
bănuielii rezonabile care era pus la baza demersului de prelungire a arestului, se referă la
declarațiile martorului care conțineau circumstanțe mult mai detaliate decât la obiectul
examinării demersului, adică se refereau la fondul examinării cauzei penale, care este o
competență exclusivă a instanței de fond. În afară de aceste declarații și fără o analiză a altor acte
prezentate la baza demersului, în conținut nu era nimic, nu s-a ținut cont nici de informația
prezentată și anexată, adică de copia ordonanței de pornire a unei alte cauze penale unde
figurează și este implicat Aghenia Veaceslav împreună cu complicii săi, care figurau pe aceeași
cauza penală pe care se examina demersul și anume, Papuc Nicolae. Cele descrise în urma
analizei acestor acte, i-a confirmat suspiciunea asupra legalității emiterii lor, prin informația
prezentată de ofițerul de investigație din INI Moraru Sergiu, responsabil de măsurile speciale de
investigație pe acest caz. Aici având în vedere conținutul interceptărilor telefonice în care
notarul-stagiar reitera în discuția telefonică cu Papuc Nicolae despre o informație deja lor
cunoscută cu o zi înainte de data examinării demersului adică 09 decembrie 2016, în care
notarul-stagiar comunica că știe că va fi înlocuită măsura preventivă din "arest" în "arest la
domiciliu", fapt ce s-a confirmat în încheierea emisă. Despre cele relatate în contextul de mai
sus, dânsul personal a raportat conducerii Procuraturii mun. Chișinău, depunând un raport pe
numele Procurorului General, prin care a descris toate evenimentele care au avut loc, totodată
fiind impus de cadrul legal și de atribuțiile sale de serviciu. Pentru a stabili ilegalitatea acestor
acte, a realizat un drept procesual ca procuror prin care a contestat ilegalitatea actelor menționate
mai sus cu recurs în termen de 3 zile la Curtea de Apel Chișinău. În conținutul recursului a
reiterat acele circumstanțe de fapt și de drept, care le-a relatat în ședința de judecată. În decada
lunii decembrie 2016 a fost fixată ședința la Curtea de Apel Chișinău privind examinarea
recursului depus. La prima ședință care a fost fixată, din motive necunoscute învinuitul Aghenia
Veaceslav nu s-a prezentat, s-a prezentat doar apărătorul Moraru Svetlana, la ședința următoare
învinuitul Aghenia Veaceslav iarăși nu s-a prezentat, era prezentat un pretext al lipsei sale cu un
motiv de boală, dar fără a prezenta un act medical în acest sens. În rezultatul examinării
recursului la 22.12.2016, în urma prezentării tuturor pozițiilor, în urma deliberării completului de
judecată, s-a decis anularea încheierii din 09.12.2016 a judecătorului de instrucție Dorin
Munteanu de respingere a prelungirii arestului, fiind dispusă admiterea demersului parțial și s-a
prelungit arestul, fiind dispusă aplicarea arestului din momentul reținerii persoanei, din motiv că
acesta nu s-a prezentat din motive necunoscute la ședința de judecată, adică s-a examinat în lipsa
acestuia. Ulterior, dânsul cum a obținut dispozitivul deciziei adoptate de Curtea de Apel
Chișinău, a inițiat imediat acțiunile de dispunere a investigațiilor de anunțare în căutare a
învinuitului Aghenia Veaceslav, pe motiv că acesta se eschivează de la organul de urmărire
penală și procuratură, din câte acesta cunoaște învinuitul se eschivează până în prezent. De
asemenea, pe acea cauză penală după cum și a prezentat informația în contextul de mai sus, în
urma finalizări măsurilor speciale de investigație care au fost autorizate pe cauza penală, au fost
efectuate percheziții la persoanele suspecte, inclusiv și la pretinsul martor notarul-stagiar, căreia
de către organul de urmărire penală și de către procurorul pe caz, Victor Cazacu, i-a fost atribuit
statutul procesual pe care aceasta îl deține până la moment.
În perioada lunii ianuarie-februarie, reieșind din unele speculații care au început să apară în
mass-media în baza declarațiilor judecătorului Dorin Munteanu, reieșind din declarațiile din
presă în adresa lui privitor la pretinsele acțiuni coruptibile care le-ar fi făcut el pe cauza penală,
dânsul a considerat corect ca să nu existe loc de interpretare la un careva interes fie personal sau
material, a depus raport și a solicitat abținerea sa de a mai conduce grupul de urmărire penală pe
prezenta cauză penală. Abținerea s-a bazat doar pe declarațiile din presă, nimic mai mult,
totodată ca să fie evitate careva dubii, el a depus și raport pe numele Procurorului General la
pretinsele declarații din presă, de luarea unei sume bănești de 2 000 euro de la Aghenia
Veaceslav în perioada în care era procuror pe caz, în momentul în care conducea urmărirea
penală în perioada anului 2015 în Procuratura sectorului Râșcani. Prin acest raport a insistat să
fie examinate acțiunile dânsului pentru a fi înlăturate dubiile și ilegalitățile acțiunilor lui,
cunoaște că au fost făcute careva acțiuni de CNA, posibil fiind emisă și o careva hotărâre, despre
aceasta dânsul nu cunoaște.
De asemenea, pentru a evita care interpretări la acest capitol și prin adresarea unor întrebări
din partea apărării, face unele explicații: la Procuratura sect. Râșcani când a activat și a avut în
gestiune această cauză penală, a fost adusă la cunoștință învinuirea în privința lui Aghenia
Veaceslav, a fost emisă ordonanță de liberare a acestuia de către dânsul după reținerea sa, pe
motivele indicate în conținutul acelei ordonanțe emise. La baza ordonanței de liberare la acel
moment au stat doar circumstanțe de fapt și de drept, la acel moment concretizează, dacă cineva
va încerca să interpreteze ce l-a determinat pe dânsul ca acuzator de stat ca tot el să facă o
reținere repetată a lui Aghenia Veaceslav ulterior în toamna anului 2016, explică că odată cu
retragerea cauzei penale prin ordonanța Procurorului General de la Procuratura sect. Râșcani la
Procuratura mun. Chișinău, prin care i-a fost vizată dânsului, făcând cunoștință cu circumstanțele
care au apărut pe caz după plecarea acestuia, cu circumstanțe noi după o perioadă de un an de
zile, circumstanțe care nu-i erau cunoscute, a constatat necesitatea și temeinicia legală de a
adopta o ordonanță de completare și concretizare a învinuirii inițiale. Fiind emisă această
învinuire, urma să o aducă la cunoștință învinuitului Aghenia Veaceslav în temeiul prevederilor
art.282 alin.(1) CPP, adică învinuirea se aduce la cunoștință timp de 48 de ore, în scopul
respectării acestor elemente, a realizat următoarele: a citat persona recomandat, a citat-o telefonic
de mai multe ori întocmind și note telefonice, a citat telefonic și avocatul acestuia Moraru
Svetlana, toate acțiunile au demonstrat că persoana cu rea-credință nu dorește să se prezinte la
organul de urmărire penală. Pentru a executa ordonanța, reiterează reieșind din circumstanțe și
temeiuri noi din toamna anului 2016, a emis ordonanță de reținere a persoanei în vederea
aducerii la cunoștință a învinuirii aduse, care a fost transmisă spre executare. Aceste acte
procesuale, aceste circumstanțe noi l-a determinat să rețină repetat persoana. Temeiuri care au
fost de fapt și de drept prevăzute în art.166 CPP, temeiuri de reținere a persoanei, după reținerea
persoanei a depus demers la arest. Totodată, martorul susține și declarațiile depuse la urmărirea
penală, dacă pe unele locuri a omis ceva.
Concretizează că informația despre acele interceptării telefonice cu notarul-stagiar i-a fost
raportat și i-au devenit cunoscute în ziua de 09 decembrie 2016, după ora examinării demersului,
după ora desfășurării ședinței la judecătorul Munteanu Dorin și nu de către un oarecare, dar de
către un ofițer de investigație care era responsabil pe caz. La începutul ședinței din 09.12.2016 ca
și anexă la demers, a prezentat copia ordonanței de pornire a cauzei penale, pe care figurau în
schema infracțională Aghenia Veaceslav și Papuc Nicolae privind realizarea unei scheme
infracționale identice, doar că în privința unei alte părți vătămate. Referitor la faptul cum a intrat
în posesia acestei ordonanțe, indică că de către procurorul ierarhic superior a fost solicitată acea
cauză penală de la Procuratura sect. Râșcani pentru verificare în virtutea atributelor sale și când
cauza penală a parvenit la Procuratura mun. Chișinău, el atunci a intrat în posesia acestui act.
Între acele 2 cauze penale existau elemente de conexitivitate în temeiul art.42 CPP, s-a dispus
retragerea cauzei penale din Procuratura sect. Râșcani de la ofițerul de urmărire penală și
transmisă ofițerului de urmărire penală al Direcției de Poliție mun. Chișinău și prin această
ordonanță i-a fost transmisă a doua cauză penală lui în conducere. Dânsul stabilind elemente de
conexare în urma studierii cauzei, a adoptat ordonanța de conexare a acestora și ulterior, după
data de 09 decembrie 2016, la ziua când a prezentat acea copie veridică a ordonanței, a adoptat
ordonanța de completare a învinuirii pe un nou capăt de acuzare în temeiul unei infracțiunii
analogice imputate lui Aghenia Veaceslav în temeiul art.190 alin.(5) Cod Penal. Prin învinuirea
modificată emisă după data de 09 decembrie 2016 i-a fost înaintate 2 capete de acuzare de
comiterea a 2 infracțiuni analogice deosebit de grave, prevăzute de art.190 alin.(5) Cod Penal.
Susține că nu-și amintește dacă la ziua ședinței exista ordonanță de conexare, dacă acest act este
la dosar, la fel nu-și aduce aminte, fiindcă datele cronologice se uită, are în gestiune mai multe
cauze penale. Prin prezentarea acestei informații el a informat că există o cauză penală, a vrut să
demonstreze că persoana mai este implicată în infracțiuni analogice, dar în virtutea atribuțiilor
sale de serviciu, el nu era obligat să informeze partea apărării despre intenția dânsului de
conexare a dosarelor, dacă îi va fi prezentată această ordonanță ca să știe factologic și cronologic
când ea a fost adoptată în coraport cu data ședinței, îi va fi mai ușor să răspundă, el recunoaște că
a prezentat această ordonanță, dar dacă a adus la cunoștință despre conexare, nu-și aduce aminte.
Relatează că în virtutea atribuțiilor de serviciu, la data de 29.11.2016 fiind procuror în cadrul
Procuraturii mun. Chișinău, amplasată pe str. Armeneasca 96, nu avea nici o atribuție procesuală,
nici careva competențe de a pregăti careva proiecte de acte procesuale din numele Procurorului
General, concretizează că în întrebarea adresată se face eronat la niște declarații nefondate,
precum că subalternii de orice nivel ar pregăti proiecte de acte procesuale din numele
Procurorului General, în acest sens apărătorul nu are decât să facă o interpelare în adresa
organului emitent. Confirmă că copia prezentată lui în ședință reprezintă ordonanța de conexare
emisă de el la care a făcut trimitere, concretizează că este datată cu data de 05 decembrie 2016 și
aceasta este explicația logică la întrebarea pusă anterior de unde a avut în posesie copia
ordonanței de pornire, i-ar fi mai ușor dacă ar avea la îndemână originalul acestui act, scrisoarea
de însoțire de intrare în Procuratura mun. Chișinău, rezoluția procurorului-șef de transmitere în
gestiunea sa a cauzei penale, pentru a aranja în ordine cronologică actele procesuale la care se
face trimitere. Prin ordonanța din 05 decembrie 2016, după cum a menționat, făcând o evaluare a
circumstanțelor faptice administrate pe această cauză penală având dosar în gestiune, a constatat
unele erori procesuale, unele omisiuni flagrante ale administrării unor probe. Din conținutul
ordonanței de pornire a urmării penale pe cauza penală nr.2014022917 din 01.12.2014 prin care
a fost pornită urmărire penală în temeiul art.190 alin.(5) Cod Penal în temeiul plângerii părții
vătămate Junghina Pavel, în conținutul plângerii se solicită expres atragerea la răspundere penală
a persoanelor Aghenia Veaceslav și Papuc Nicolae, fiind indicat prin ce motive a fost comisă
fapta infracțională de escrocherie. Când a fost depusă plângerea la ofițerul de urmărire penală al
IP Râșcani în temeiul art.262-263 CPP, partea vătămată a fost preîntâmpinată de denunțare falsă
conform art.311 Cod Penal, poziția sa redată din plângere a fost susținută și în audierea sa în
calitate de parte vătămată. Din motive incerte, această eroare procesuală a servit și la temeiul de
retragere a cauzei penale, fiindcă la data de 17.02.2015 ofițerul de urmărire penală al IP Râșcani
îl audiază în calitate de martor pe Aghenia Veaceslav pe cauza penală în privința lui Junghina
Pavel, în pofida situației procesuale în care din actul de sesizare din declarațiile părții vătămate
Junghina Pavel în mod special declarațiile învinuitului Papuc Nicolae face trimitere la
implicarea la acțiunile infracțiunile în privința lui Aghenia Veaceslav, se referă la purtarea
negocierilor cu partea vătămată, organizarea încheierii actelor notariale privitor la vânzarea
bunului imobil, în aceste condiții conform prevederilor art.67 alin.(7) CPP, care prevede că
interogarea în calitate de martor a persoanei față de care există anumite probe că a săvârșit o
infracțiune se interzice este o normă imperativă, l-a determinat să adopte ordonanța din 05
decembrie 2016, prin care a anulat procesul-verbal de audiere în calitate de martor a cet. Aghenia
Veaceslav din 17.02.2015, audiat de către ofițerul de urmărire penală Roman Tocan. Ordonanța
dată a adoptat-o în temeiul prerogativelor prevăzute de art.52 alin.(1) CPP, dreptul procurorului
de a anula actele ilegale ale ofițerului de urmărire penală, această ordonanță a fost adoptată pe
cauza penală nr.2014022917, care este numărul atribuit la cauza penală de bază, unde figura
partea vătămată Junghina Pavel și a fost emisă în aceeași zi, la data de 05.12.2016 cu data
emiterii ordonanței de conexare cauzelor penale nr.2014022917 și nr.2015028155.
2. Declarațiile martorului Drăgan Ludmila, care fiind audiată în ședință de judecată, a
comunicat că anul 2014, aproximativ în luna iunie, la sediul biroului "Galina Ceban" de pe bd.
Grigore Vieru 29, s-a prezentat cet. Maria Umanschii care a cerut să facă un contract de vânzare-
cumpărare cu drept de răscumpărare. Cumpărătorul ea nu l-a indicat în acea zi, îl va spune în
următoarea zi precum că este un client al biroului. Dânsa a pregătit proiectul contractului și în
următoarea zi s-a apropiat Maria Umanschii aproximativ pe la amiază împreună cu Aghenia
Veaceslav. Au mai făcut careva concretizări la contract, i-au spus suma contractului 97 000 euro
plus o sumă, deoarece bunul dat era ipotecat, aproximativ era 20 000 euro suma creditului. Au
mai solicitat termenul de răscumpărare să fie jumătate de an, după care în acea zi l-au micșorat la
3 luni. Dânsa le-a printat proiectul contractului, au mers în biroul notarului unde notarul le-a citit
și le-a explicat condițiile, obiectul contractului, suma, răspunderea părților, ulterior ei fiind de
acord cu condițiile, au semnat contractul de vânzare-cumpărare cu termen de răscumpărare.
Maria Umanschii a scris personal cu mâna ei o declarație precum că solicită întocmirea
contractului, în ce condiții, la ce preț, precum că pretenții față de cumpărător nu are și suma
vânzării a fost primită integral, după care notarul le-a înmânat contractele și ei au plecat.
Relatează că, ulterior în luna decembrie 2017 a fost contactată de avocatul lui Aghenia
Veaceslav, Moraru Svetlana, care a întrebat-o dacă poate veni în calitate de martor la ora 11:00
min., data nu o ține minte, la Judecătoria Centru pentru a fi audiată în legătură cu arestul lui
Aghenia Veaceslav, și anume pentru a da declarații cum a fost întocmit contractul de vânzare-
cumpărare despre care a vorbit mai sus. I-a spus că are examene, dar va veni, în acea zi a
întârziat puțin pentru că copilul său avea febră și nici nu găsea biroul. După ce a dat declarații, dl
Șendrea Nicu a spus că nimic important pentru cauza dată nu a spus și declarațiile sale nu au nici
o tangență cu cauza dată, modalitatea de întocmire a actelor notariale și Codul Civil îl cunoaște
toată lumea, el un pic a fost nemulțumit. Susține că și procurorul i-a adresat întrebări, și anume
dacă îl cunoaște pe Papuc Nicolae, a întrebat-o și de contractul cu Junghina Pavel, dacă are
legătură cu Umanschii Maria, dânsa i-a spus că a fost autentificat la ei în birou și cumpărătorul la
fel era Aghenia Veaceslav, doar că acolo a fost autentificat și un contact de împrumut între
Junghina Pavel și Papuc Nicolae.
Relatează că activează în birou din anul 2009 și cunoaște că atunci când este o cauză penală,
procurorii vin la ei și ridică actele necesare care au tangență cu cauza respectivă, astfel dl
Șendrea Nicu era procuror la Procuratura sect. Râșcani și atunci Aghenia Veaceslav a avut dosar.
Nici când a venit Șendrea Nicu în Procuratura municipală, nu a venit să solicite nici explicații,
nici dosarul, notarul i-a dat ei copiile de pe acte și dânsa a mers și a dat declarații, din câte a
înțeles în dosar era vorba că Maria Umanschii spunea că nu a primit banii integral fiindcă a venit
și la ei la oficiu și a spus că nu a primit banii.
Menționează că până la ședința de judecată nu-l cunoștea și nici nu l-a văzut pe judecătorul
Munteanu Dorin, atunci l-a văzut prima dată și atunci prima dată a auzit de el. Judecătorul a
preîntâmpinat-o pentru darea declarațiilor false, dânsa în ședința de judecată nu a dat careva
declarații false, acolo nu a coincis ceva de la urmărirea penală din câte i s-a spus. Dânsa în
ședință a comunicat că Maria Umanschii a luat banii, dar la urmărirea penală când a dat
declarații, și-a adus aminte consecutivitatea evenimentelor, și anume că ea nu a văzut cum Maria
Umanschii a luat banii, adică a văzut o sumă de bani, Maria Umanschii venea la ei la oficiu și
spunea că a luat 30 000 euro, după care venea și spunea că nu i-a luat. De asemenea, în ședința
de judecată a spus cine a adus actele și cine a solicitat întocmirea contractului, respectiv a doua zi
părțile care au venit la semnarea contractului, condițiile care au fost la voința părților și
solicitarea lor legată de prețul contractului, dacă în cadrul procedurii au fost transmiși banii sau
nu au fost banii transmiși. Dânsa sigur știe că banii au fost, dar nu ține minte dacă a zis că a luat
banii sau nu a luat banii Maria Umanschii, nu-și aduce aminte concret, cel puțin știe că a spus că
aceasta nu avea pretenții și suma de bani a primit-o integral, asta la sigur a spus atunci în ședință
fiindcă asta este și în cererea scrisă de mâna Mariei Umanschii.
Referitor la al doilea contract menționat mai sus, indică că a fost sunată de Papuc Nicolae,
cu o zi sau două mai înainte, la ei era tema zilei rezilierea contractului de vânzare-cumpărare din
2014 dintre Maria Umanschii și Aghenia Veaceslav, avocatul dnei Umanschii Maria pe dosarul
civil de reziliere era un bun cunoscut de-al său Gheorghiță Constantin. Acesta a telefonat-o și a
întrebat-o cum ar putea fi procedura de reziliere dacă bunul dat este vândut deja la a treia
persoană, respectiv ei duceau discuții mai bine de o lună, fiindcă nu găseau modalitatea și Papuc
Nicolae a sunat-o și i-a spus că el a găsit bani sau are un alt bun care poate să-l înstrăineze și să
returneze suma de bani cet. Aghenia Veaceslav ca acesta să-i returneze casa cet. Umanschii
Maria și a zis că doar asta se vrea. I-a spus că va vorbi cu Aghenia Veaceslav și vor vedea cum
vor face rezilierea. Nu-și amintește dacă au fost discuții cu Papuc Nicolae în legătura cu audierea
sa în calitate de martor. De la Maria Umanschii a aflat că Aghenia Veaceslav a fost reținut și i-a
zis și avocatul Mariei Umanschii, Silviu Burlacu că el este reținut și trebuie să rezilieze
contractul de vânzare-cumpărare. Posibil că i-a comunicat lui Papuc Nicolae că Aghenia
Veaceslav este reținut, fiindcă în unele discuții Papuc Nicolae singur a menționat că Maria
Umanschii îl telefonează să-i întoarcă bunul și cum să facă dacă Aghenia Veaceslav este reținut.
Indică că din stenografiere rezultă discuțiile sale cu Papuc Nicolae, probabil a avut discuții și
cu avocații Mariei Umanschii și a presupus că o să-l elibereze, a discutat cu Burlacu Silviu și
Gheorghiță Constantin. Concretizează că a fost o presupunere a sa, nu i-a spus nimeni, a
presupus că în urma declarațiilor o să-i dea arest la domiciliu. Cu Burlacu Silviu și Gheorghiță
Constantin a discutat despre faptul dacă dânsa sau notarul ar da declarații, s-ar schimba situația
în cazul lui Aghenia Veaceslav și respectiv i-ar fi schimbată măsura preventivă, Burlacu Silviu a
spus că chiar dacă i se întoarce casa Mariei Umanschii, dosarul penal va continua. Conform legii
cu privire la notariat era posibil rezilierea contractului cu Aghenia Veaceslav teoretic, însă
practic era mai bine să fie eliberat Aghenia Veaceslav, fiindcă era vorba de mai multe tranzacții.
Era important pentru Umanschii Maria ca Aghenia Veaceslav să se afle la libertate și din spusele
Mariei Umanschii interesul ei nu este ca acesta să fie reținut, dar să i se întoarcă bunul.
La ședință a venit fiindcă a solicitat avocatul Moraru Svetlana, mai mult cunoștea care au
fost discuțiile dintre Aghenia Veaceslav și Umanschii Maria și a vrut să clarifice situația.
Burlacu Silviu și Gheorghiță Constantin nu au insistat ca dânsa să meargă în instanță, dar până la
ședință cu ei a discutat, Burlacu Silviu a spus că nu înțelege de ce dosarul nu a fost ridicat.
Mai indică că în dosarul cu Aghenia Veaceslav figurează în calitate de învinuită, îi pare că
infracțiunea este escrocherie dar nu cunoaște precis. După ședință a fost pusă sub învinuire,
Șendrea Nicu a fost procurorul care a pus-o sub învinuire. Acasă când i s-a făcut percheziție,
ordonanța era semnată de Șendrea Nicu, a primit ordonanța să nu părăsească 30 zile țara. Susțin
că a fost audiată de către Harghel la urmărirea penală, a fost audiată în calitate de bănuit și a
semnat, după care a avut o confruntare cu Maria Umanschii cu un alt ofițer, după care au trecut 2
luni și a fost citată de dl Cazacu la Procuratura municipală și i-a zis să nu părăsească țara 30 zile,
dânsa atunci avea examen în Elveția și a întrebat cum să plece. Avocații Burlacu Silviu,
Gheorghiță Constantin și Moraru Svetlana nu i-au comunicat că chestiunea legată de eliberarea
lui Aghenia Veaceslav ar fi fost discutată cu judecătorul Munteanu Dorin. De la ședința în care a
fost audiată în calitate de martor până în prezent nu s-a întâlnit și nu a comunicat în careva mod
cu judecătorul Munteanu Dorin.
3. Declarațiile martorului Țurcan Romina, care fiind audiată în ședința de judecată, a
comunicat că susține declarațiile date la etapa urmăririi penale, indicând că în perioada
respectivă a activat în calitate de asistent judiciar la Judecătoria Centru, în completul
judecătorului Dorin Munteanu. Biroul unde activa era nemijlocit alipit de biroul judecătorului și
respectiv sala de ședință. Referitor la caz poate comunica că în ziua când a fost examinat
demersul procurorului ședința a fost tensionată, se auzeau vocile tari în biroul său, de asemenea
după voce îl cunoștea pe procurorul Nicu Șendrea, care era antrenat în respectiva ședință. Acesta
vorbea cu voce tare, era ceva indignat, își amintește că în cadrul examinării demersului a fost
audiat un martor, după care fiind pronunțată decizia judecătorului, Nicu Șendrea era și mai
revoltat pe caz. Concretizează că încheierile și mandatele de arest nemijlocit le întocmea
judecătorul, în sarcina sa erau alte atribuții care trebuia să le îndeplinească. Își amintește că Nicu
Șendrea a spus cu voce tare, după pronunțarea încheierii, că el asta așa nu o să lase, dânsa și-a
făcut imaginația că el o să conteste încheierea. În afară de cele relatate, alte fraze sau alte replici
nu a auzit.
4. Declarațiile martorului Bîzgan Eugenia, care fiind audiată în ședință de judecată, a
comunicat că îl cunoaște pe Munteanu Dorin, a lucrat în calitate de grefier în completul acestuia.
Declară că își susține declarațiile făcute în cadrul urmării penale. În luna decembrie 2016, nu-și
amintește concret, a parvenit demersul de prelungire a măsurii preventive în privința lui Aghenia
Veaceslav. Nu ține minte dacă a fost prelungită măsura preventivă sub formă de arest sau nu a
fost prelungită. În ședință au fost prezenți avocatul, învinuitul și procurorul, dacă au mai fost alte
persoane nu-și amintește. Ședința de judecată a fost înregistrată audio în întregime. A fost depus
recurs la acea hotărâre a judecătorului, a fost contestată. Dacă au avut loc careva situații
conflictuale în respectiva ședință de judecată, nu-și amintește. Ce acte a anexat procurorul la
demers nu-și amintește. În legătură cu acest demers nu a primit careva instrucțiuni speciale, cum
să se comporte în ședință, ce să scrie și ce nu în procesul-verbal al ședinței, a fost o ședință
obișnuită ca toate, de asta nici nu-și amintește toate detaliile.
5. Conținutul procesului-verbal de examinare din 23 martie 2017 şi ordonanţa de
recunoaştere a documentelor şi obiectelor în calitate de corp delict din 23.03.2017 a materialelor
în copii a dosarului nr.16.1131/16 privind examinarea demersului de prelungire a arestului
preventiv în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav şi suportul electornic de model "Fiesta" cu
înregistrarea audio a şedinţei de judecată din 09 decembrie 2017.
Astfel, în cadrul examinării s-a stabilit că examinarea demersului a fost pe data de 09
decembrie 2016 în incinta biroului judecătorul Dorin Munteanu, amplasat în incinta Judecătoriei
mun. Chişinău (sediul Centru), la examinare de către procuror au fost prezentate probe noi în
confirmarea bănuielii rezonabile, declaraţiile suplimentare ale părţii vătămate Umanschiii Maria,
declaraţiile martorului Pleşca Valentin, declaraţiile martorului Postolatii Anatolie, ordonanţa de
pornire a urmăririi penale în cadrul cauzei penale 2014022917 privitor la însuşirea prin
înşelăciune de către Aghenia Veaceslav, Papuc Nicolae şi alte persoane neidentificate a
imobilului amplasat pe str. Protoereu Mihai Berezovschii 16, mun. Chişinău de la cet. Junghina
Pavel.
De către avocat a fost prezentată declaraţia lui Aghenia Veaceslav şi Junghina Pavel privitor
că nu au pretenţii față de procurarea imobilului de pe str. Protoereu Mihai Berezovschii 16, mun.
Chişinău, fapt ce constată că careva declaraţii din partea lui Umanschiii Maria la şedinţa
menţionată nu au fost prezentate. Conform procesului-verbal al şedinţei de judecată din 09
decembrie 2016 s-a constatat că judecătorul Dorin Munteanu a emis încheiere protocolară în
sensul audierii martorului Drăgan Ludmila, pe când urma să emită încheiere aparte, prin care să
aducă la cunoştinţă părţilor motivele şi temeiurile de respingere sau admitere a cererii. În
conformitate cu procesul-verbal se constată că judecătorului de instrucţie Dorin Munteanu din
momentul solicitării de către avocatul Svetlana Moraru de audiere a martorului, i-a devenit
cunoscut că martorul o să se refere la fondul de învinuire a lui Aghenia Veceslav. În
conformitate cu declarațiile făcute de martor, fiind prezente la dosar, se constată că prima
întrebare a fost adresată de magistrat martorului şi întrebarea se referea la modalităţile şi
condiţiile de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare în litigiu, încheiat între învinuit şi
partea vătămată, circu mstanţece se refereau la obiectul infracțiunii examinate în cadrul cauzei
penale, unde Aghenia Veaceslav avea statut de învinuit. În materialele menţionate este prezentă
încheierea judecătorului Dorin Munteanu din 09 decembrie 2016 prin care respinge demersul
procurorului de prelungire a măsurii preventive – arestul prevenit în privinţa lui Aghenia
Veaceslav, unde în conformitate cu alin.(6) al descriptivului magistratul constată posibilitatea
admiterii demersului procurorului, constatarea ce este diametral opusă diapozitivului hotărârii,
totodată constatând că Aghenia Veaceslav nu este implicat în comiterea infracţiunii incriminate,
instanţa şi anume judecătorul atribuindu-și atribuţiile instanţei de fond.
Pe lângă aceasta, în materialele dosarului de către organul de urmărire penală nu au fost
stabilite documentele care le invocă judecătorul Dorin Munteanu ce au fost prezentate de
apărătorul Svetlana Moraru care în coroborare cu declaraţiile martorului Drăgan Ludmila atestau
faptul lipsei bănuielii rezonabile, fiind stabilit de către organul de urmărire penală în cadrul
examinării că astfel de documente nu au fost prezentate la examinarea demersului, acest fapt se
confirmă prin procesul-verbal al şedinţei din 09.12.2017, stenograma audio a şedinţei de judecată
din 09.12.2017, cât şi decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie
2017.
În cadrul examinării copiilor materialelor menționate, organul de urmărire penală a constatat
că materialele în copii şi anume documentele la care se referă judecătorul Dorin Munteanu au
fost prezentate deja la examinarea demersului în ordinea de recurs la Curtea de Apel Chişinău,
unde documentele care se invocă de către învinuitul Dorin Munteanu că au fost prezente la
şedinţa din 09 decembrie 2017, au fost prezentate de către avocatul Staruş Denis la şedinţele
Colegiului penal, urmare a examinării de către Colegiu în coraport cu probele procurorului au
ajuns la concluzia de casare a încheierii din 09.12.2017 (vol.I, f.d.174-190);
6. Conținutul procesului-verbal de examinare din 29 martie 2017 a dosarului nr.16-1131/16
cu privire la examinarea demersului de prelungire a măsurii preventive –arestul preventiv în
privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav din 09 decembrie 2016 şi ordonanţa din 29 martie 2017
de recunoaştere a documentelor în calitate de corp delict. Astfel, în cadrul examinării s-a stabilit
că examinarea demersului a fost la data de 09 decembrie 2016 în incinta biroului judecătorului
Dorin Munteanu, amplasat în incinta Judecătoriei Chişinău (sediul Centru), la examinare de către
procuror au fost prezentate probe noi în confirmarea bănuielii rezonabile, declaraţiile
suplimentare ale părţii vătămate Umanschiii Maria, declaraţiile martorului Pleşca Valentin,
declaraţiile martoriului Postolatii Anatolie, ordonanţa de pornire a urmăririi penale în cadrul
cauzei penale 2014022917 privitor la însuşirea prin înşelăciune de către Aghenia Veaceslav,
Papuc Nicolae şi alte persoane neidentificate a imobilului amplasat pe str. Protoereu Mihai
Berezovschii 16, mun. Chişinău de la cet. Junghina Pavel.
De către avocat a fost prezentată declaraţia lui Aghenia Veaceslav şi Junghina Pavel privitor
că nu au pretenţii față de procurarea imobilului de pe str. Protoereu Mihai Berezovschii 16, mun.
Chişinău, fapt ce constată că careva declaraţii din partea lui Umanschiii Maria la şedinţa
menţionată nu au fost prezentate. Conform procesului-verbal al şedinţei de judecată din 09
decembrie 2016 s-a constatat că judecătorul Dorin Munteanu a emis încheiere protocolară în
sensul audierii martorului Drăgan Ludmila, pe când urma să emită încheierea aparte prin care să
aducă la cunoştinţă părţilor motivele şi temeiurile de respingere sau admitere a cererii. În
conformitate cu procesul-verbal se constată că judecătorului de instrucţie Dorin Munteanu din
momentul solicitării de către avocatul Svetlana Moraru de audiere a martorului, i-a devenit
cunoscut că martorul o să se refere la fondul de învinuire a lui Aghenia Veceslav. În
conformitate cu declaraţiile făcute de martor, fiind prezente la dosar se constată că prima
întrebare a fost adresată de magistrat martorului şi întrebarea se referea la modalităţile şi
condiţiile de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare în litigiu, încheiat între învinuit şi
partea vătămată, circumstanţe ce se refereau la obiectul infracţiunii examinate în cadrul cauzei
penale unde Aghenia Veaceslav avea statut de învinuit. În materialele menţionate este prezentă
încheierea judecătorului Dorin Munteanu din 09 decembrie 2016 prin care respinge demersul
procurorului de prelungire a măsurii preventive – arestul prevenit în privinţa lui Aghenia
Veaceslav, unde în conformitate cu alin.(6) al descriptivului magistratul constată posibilitatea
admiterii demersului procurorului, constatarea ce este diametral opusă dispozitivului hotărârii,
totodată constatând că Aghenia Veaceslav nu este implicat în comiterea infracţiunii incriminate,
instanţa, şi anume judecătorul atribuindu-și atribuţiile instanţei de fond.
Pe lângă aceasta, în materialele dosarului de către organul de urmărire penală nu au fost
stabilite documentele care le invocă judecătorul Dorin Munteanu ce au fost prezentate de
apărătorul Svetlana Moraru care în coroborare cu declaraţiile martorului Drăgan Ludmila atestau
faptul lipsei bănuielii rezonabile, fiind stabilit de către organul de urmărire penală în cadrul
examinării că astfel de documente nu au fost prezentate la examinarea demersului, acest fapt se
confirmă prin procesul-verbal al şedinţei din 09.12.2017, stenograma audio a şedinţei de judecată
din 09.12.2017, cât şi decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie
2017. În cadrul examinării materialelor menţionate, organul de urmărire penală a constatat că
materialele în copii, şi anume documentele la care se referă judecătorul Dorin Munteanu au fost
prezentate deja la examinarea demersului în ordinea de recurs la Curtea de Apel Chişinău, unde
documentele care se invocă de către învinuitul Dorin Munteanu că au fost prezente la şedinţa din
09 decembrie 2017, au fost prezentate de către avocatul Staruş Denis la şedinţele Colegiului
Penal, urmare a examinării de către Colegiu în coraport cu probele procurorului au ajuns la
concluzia de casare a încheierii din 09.12.2017 (vol.II, f.d.255-261);
7. Conținutul procesului-verbal de examinare din 25 mai 2017 a dosarului nr.14-689/16 cu
privire la examinarea demersului de aplicare a măsurii preventive – arestul preventiv în privinţa
învinuitului Aghenia Veaceslav din 24 noiembrie 2016 şi ordonanţa din 25 mai 2017 de
recunoaştere a documentelor în calitate de corp delict. Astfel, urmare a examinării se constată că
de către procuror au fost anexate practic aceleași declaraţii ale martorilor care au fost anexate la
demersul de prelungire a măsurii preventive, care confirmă bănuiala rezonabilă, însă în cazul de
faţă tot acelaşi judecător Dorin Munteanu la aplicarea măsurii preventive arestul preventive în
privinţa lui Aghenia Veaceslav a constatat bănuiala rezonabilă în acţiunile lui Aghenia Veaceslav
şi la prelungire supunând în contraargument declarațiile martorului Drăgan Ludmila, declaraţiile
care se combat prin declaraţiile martorilor prezentate de procuror, a stabilit că lipseşte bănuiala
rezonabilă, fapt ce denotă asupra părtinităţii la examinarea demersului de prelungire a măsurii
preventive arestul peventiv în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav din 09 decembrie 2017
din partea judecătorului Dorin Munteanu (vol.II, f.d.266-273);
8. Informaţia nr.6172 din 09.03.2017 parvenită din cadrul Inspectoratului de Poliţie
Râșcani al DP mun. Chişinău IGP MAI în Procuratura Anticorupție la 13.03.2017, conform
căreia în privinţa lui Aghenia Veaceslav Oleg, a.n.03.07.1982, în legătură cu eschivarea sa au
fost numite investigaţii în vederea găsirii învinuitului şi pornit la 20.01.2017 dosarul de căutare
nr.2017020026, până în prezent învinuitul nu a fost reţinut, ultimul eschivându-se de la organul
de urmărire penală. Acest fapt denotă asupra urmărilor grave cauzate intereselor publice şi
anume scopului procesului penal de către judecătorul Dorin Munteanu prin emiterea încheierii
din 09 decembrie 2016, fapt ce a dus la eschivarea învinuitului de la organul de urmărire penală
(vol.I, f.d.46-50);
9. Copia deciziei Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie 2016, prin
care a fost admis recursul procurorului în Procuratura mun. Chişinău, Nicu Şendrea, casată
încheierea Judecătorei Centru, mun. Chişinău din 09 decembrie 2016, admite demersul
procurorului şi prelungește învinuitului Aghenia Veaceslav Oleg, măsura de reprimare sub formă
de arest preventiv cu eliberarea mandatului privind prelungirea duratei arestului preventiv pe un
termen de 10 zile din momentul reţinerii, motivele deciziei fiind atribuirea de către judecătorul
de instrucție a competenţelor instanței de fond, încălcarea prevederilor art.176 alin.(1), pct.1),
101 Cod de procedură penală (vol.I, f.d.37-44).
În cadrul ședinței de judecată la etapa cercetării judecătorești acuzatorul de stat, procurorul
în Procuratura Anticorupție, Bobrov Vladislav a înaintat instanței ordonanța din 11 octombrie
2019 privind renunțarea integrală la învinuire.
Potrivit ordonanței menționate mai sus, procurorul a constatat că Munteanu Dorin ***** a
fost pus sub învinuire pe faptul că acesta a săvârșit pronunţarea cu bună-ştiinţă de către
judecător a unei hotărâri contrare legii, adică infracțiunea prevăzută de art.307 alin.(2) lit.c) Cod
Penal, în următoarele circumstanţe:
Munteanu Dorin *****, activând în calitate de judecător al Judecătoriei Chişinău (sediul
Centru) în temeiul decretului Președintelui Republicii Moldova nr.1468-VII din 06.03.2015,
fiind desemnat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.369/16 din 19 mai 2015
pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucţie, fiind persoană cu funcţie de demnitate
publică – în temeiul art.123 alin.(3) Cod Penal purtător al puterii judecătoreşti, abilitat în temeiul
art.15 alin.(1) al Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544-XII din 20.07.1995 "să execute
întocmai cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei, să asigure ocrotirea drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor, apărarea intereselor, judecătorii sunt obligaţi să fie imparţiali, să respecte întocmai
cerinţele legii la înfăptuirea justiţiei şi să asigure intepretarea şi aplicarea uniformă a
legislaţiei, să se abţină de la fapte care dăunează intereselor serviciului şi prestigiului justiţiei,
care compromit cinstea şi demnitatea de judecător, provoacă îndoieli faţă de obiectivitatea lor",
ignorând dispoziţiile legii menţionate,
contrar prevederilor alin.(1) și (3) ale art.101 Cod de procedură penală, conform căruia
"fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenții, utilităţii
şi veridicităţii ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, nici o
probă nu are valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanţa de
judecată",
alin.(2) al art.175 Cod de procedură penală conform căruia "măsurile preventive sânt
orientate spre a asigura buna desfăşurare a procesului penal sau a împiedica bănuitul,
învinuitul, inculpatul să se ascundă de urmărirea penală sau de judecată, spre aceea că ei să nu
împiedice stabilirea adevărului ori spre asigurarea de către instanţă a executării sentinţei",
alin.(1) pct.1) al art.176 Cod de procedură penală conform căruia "la soluţionarea chestiunii
privind necesitatea aplicării măsurii preventive respective, procurorul şi instanţa de judecată
vor aprecia şi vor motiva, în mod obligatoriu, dacă măsura preventivă este proporţională cu
circumstanţele individuale ale cauzei penale, inclusiv luând în consideraţie, caracterul rezonabil
al bănuielii, gravitatea şi gradul prejudiciabil al faptei incrimnate, apreciate în fiecare caz
individual, însă fără a se pronunţa asupra vinovăţiei", a pronunţat cu bună-ştiinţă o încheiere
contrară legii, soldată cu urmări grave în următoarele circumstanţe:
Aşa, la 06 decembrie 2016 judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Centru, mun. Chişinău,
Dorin Munteanu, i-a fost repartizat pentru examinare demersul procurorului în Procuratura mun.
Chişinău, Nicu Şendrea privind prelungirea măsurii preventive – arestul preventiv în privinţa
învinuitului Aghenia Veaceslav Oleg pe un termen de 30 de zile.
La 09 decembrie 2016, orele 11:50 min., judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Centru,
mun.Chişinău, Dorin Munteanu, aflându-se în biroul de serviciu, amplasat pe str.Bulgară 43,
mun. Chişinău, a deschis şedinţa şi a trecut la examinarea demersului procurorului în Procuratura
mun. Chişinău, Nicu Şendrea privind prelungirea măsurii preventive – arestul preventiv în
privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav Oleg pe un termen de 30 de zile, fiind prezente toate
părţile în proces.
În cadrul examinării demersului de către procurorul Nicu Şendrea a fost înaintată cererea cu
privire la anexarea copiei ordonanţei de pornire a urmăririi penale din 01 decembrie 2014 privind
pornirea urmăririi penale în cauza penală nr.2014022917 în privinţa învinuitului Aghenia
Veaceslav în complicitate cu alte persoane, ce atestaă faptul implicării ultimului în comiterea
faptelor infracţionale de acelaşi gen.
În continuare, avocatul Svetlana Moraru în interesele învinuitului Aghenia Veaceslav, în
temeiul alin.(4) al art.308 Cod de procedură penală, a înaintat demers cu privire la audierea
martorului Ludmila Drăgan, fiind pusă în discuţie de către instanţă admisibilitatea audierii
martorului solicitat.
Ascultând poziţia prţilor în proces, judecătorul de instrucţie Dorin Munteanu, intenţionat
contrar prevederilor alin.(3) al art.101 Cod de procedură penală, pct.1), alin.(1) al art.176 Cod de
procedură penală, pct.28 al Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.1 din 15.04.2013
privind aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură
penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu, conform căruia "asupra cererii
apărării cu privire la audierea martorilor, declaraţiile cărora ar putea avea importanţă pentru
soluţionarea demersului, decide judecătorul de instrucţie prin încheierea motivată", cunoscând
de la avocatul învinuitului Veaceslav Aghenia, Svetlana Moraru, că martorul urmează să depună
declaraţii asupra fondului învinuirii, fără a emite încheiere în acest sens, a dispus audierea
martorului Ludmila Drăgan privitor la modalitatea şi condiţiile de încheiere a contractului de
vânzare-cumpărare încheiat între Veaceslav Aghenia şi Maria Umanschii din 06 iunie 2014,
acţiuni ce formează obiectul urmăririi penale în cadrul cauzei penale nr.2015028155 în care este
acuzat cet. Veaceslav Aghenia.
Urmare a examinării demersului şi ascultării părţilor privitor la necesitatea prelungirii
măsurii preventive –arestul preventiv în privinţa învinuitului Veaceslav Aghenia la 09 decembrie
2016, întru finalizarea acţiunilor sale infracţionale, judecătorul de instrucţie Dorin Munteanu
neţinând cont de încheierea din 25.11.2016, prin care tot el a admis parţial demersul procurorului
cu privire la aplicarea măsurii preventive –arestul preventiv în privinţa învinuitului Veaceslav
Aghenia şi a aplicat măsura preventivă – arestul preventiv pe un termen de 20 de zile, prin care a
constatat prezenţa bănuielii rezonabile şi riscurilor invocate de procuror, în acţiunile lui
Veaceslav Aghenia, contrar prevederilor alin.(1) și (3) ale art.101, alin.(2) al art.175, alin.(1)
pct. 1) al art. 176 Cod de procedură penală, neavând alte probe materiale ce confirmă declaraţiile
martorului Drăgan Ludmila, a pronunţat încheierea prin care a respins demersul procurorului
Nicu Şendrea cu privire la prelungirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe o
perioadă de 30 de zile învinuitului Veaceslav Aghenia, eliberându-l pe ultimul din stare de arest
preventiv din sala de judecată, motivând încheierea sa prin faptul că la moment nu s-a confirmat
bănuiala rezonabilă că învinuitul Veaceslav Aghenia este implicat în comiterea infracţiunii
prevăzute de art.190 alin.(5) Cod Penal, făcând apreciere asupra vinovăţiei învinuitului, cauza
penală de învinuire a lui Veaceslav Aghenia fiind la etapa urmărire penală.
Pe lângă aceasta, în susținerea poziţiei sale de respingere a demersului, în alin.(6) al părţii
descriptive a încheierii din 09.12.2016, Dorin Munteanu a motivat că "instanţa găseşte demersul
procurorului întemeiat, urmând să-l admită", prin care fapt judecătorul a motivat poziţia, care
este diametral opusă celei dispozitive a încheierii menţionate supra.
Tot el, judecătorul Dorin Munteanu, odată cu pronunţarea încheierii menționate, a semnat-o,
prin care a conferit încheierii din 09.12.2016 putere juridică, ultima fiind pusă în aplicare şi
executată imediat.
În continuare, prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie
2016, încheierea judecătorului de instrucţie Dorin Munteanu din 09 decembrie 2016 a fost casată
şi admis demersul procurorului şi prelungită măsura preventivă – arestul preventiv în privinţa
învinuitului Veaceslav Aghenia pe un termen de 10 zile, fiind eliberat mandat de arest în acest
sens, cu aplicarea măsurii din momentul reţinerii lui.
În motivarea deciziei sale, Colegiul Penal al Curţii de Apel Chişinău a constatat că
judecătorul de instrucţie şi-a atribuit rolul de instanţă de fond, dând apreciere probelor acuzării şi
făcând apreciere că în acţiunile lui Veaceslav Aghenia nu sunt prezente semnele componenţei de
infracţiune prevăzută de art.190 alin.(5) Cod Penal, concluziile sale bazându-se doar pe
declarațiile martorului Ludmila Drăgan, neglijând coroborarea probei cu alte probe pertinente şi
concludente administrate de organul de urmărire penală, care au fost prezentate ca anexă la
demersul de prelungire a măsurii preventive.
Urmare a pronunțării încheierii contrare legii de către judecătorul de instrucţie Dorin
Munteanu din 09 decembrie 2016, învinuitul Veaceslav Aghenia s-a eschivat de la prezentarea în
faţa organului de urmărire penală şi instanţă de judecată, din ce considerent în privinţa lui au fost
numite învestigaţii în vederea căutării învinuitului, fiind pornit dosarul de căutare nr.2017020026
de către IP Râșcani al DP mun. Chişinău, locul de aflare al învinuitului nefiind cunoscut până în
prezent, acţiuni soldate cu urmări grave scopului procesului penal, care are drept scop protejarea
persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, ca orice persoană care a săvârșit o infracţiune să fie
pedepsită potrivit vinovăţiei, subminând autoritatea şi prestigiul justiţiei, discreditând înalta
funcţie de judecător.
Prin acţiunile sale intenţionate Dorin Munteanu a săvârşit pronunţarea unei încheieri
contrare legii, adică pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei încheieri contrare legii,
soldată cu urmări grave, infracţiunea prevăzută de art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal.
Acuzatorul de stat a indicat că la data de 30 mai 2017 cauza penală de învinuire a lui
Munteanu Dorin a fost transmisă spre examinare în Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), la
baza rechizitoriului fiind puse următoarele probe incriminatorii:
1. Procesul-verbal de audiere a martorului Ţurcan Romina, care a declarat că activează în
funcţia de asistent judiciar în cadrul Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din anul 2014. La
început a fost repartizată la judecătorul Liuba Brînză, cu judecătorul de instrucţie Dorin
Munteanu a început să activeze de aproximativ de un an şi jumătate. În calitate de grefier în
ultima perioadă de timp la judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Chişinău (sediul Centru)
activează cet. Eugenia Dascalu.
În conformitate cu atribuţiile sale de serviciu, aceasta îndeplineşte proiectele hotărârilor
judecătoreşti. În cazul de faţă ea mai mult şi preponderent se ocupa cu întocmirea proiectelor
încheierilor cu privire la măsurile speciale de investigaţie autorizate de către judecătorul de
instrucţie Dorin Munteanu.
Cât priveşte încheierile şi mandatele de aplicare, prelungire a măsurilor preventive arestul
preventiv, arestul la domiciliu, alte măsuri procesuale, hotărârile pe caz întocmeşte judecătorul
de instrucţie Dorin Munteanu.
Biroul său de serviciu se află alături de biroul judecătorului, cât priveşte examinarea
demersului, a menţionat că ea la şedinţă nu a participat, careva proiecte ale hotărârilor emise de
judecător ea nu a întocmit, însă în momentul examinării demersului se afla în birou şi auzea tot
ce se petrecea. Astfel, a observat că şedinţa menţionată a fost încordată, procurorul Nicu
Şendrea vorbea în glas tare şi era indignat că urma să fie audiat un martor la şedinţă. Apoi, după
examinare instanţa a plecat în deliberare, după care a pronunţat încheierea cu privire la
examinarea demersului.
Odată după pronunţare, uşa de la biroul său era deschisă şi a auzit cum procurorul Nicu
Şendrea a spus judecătorului că el "aşa nu o să lase", ea făcând concluzia că procurorul o să
conteste încheierea pronunţată de instanţă la Curtea de Apel (vol.I, f.d.202-203);
2. Procesul-verbal de audiere a martorului Eugenia Dascălu, care a declarat că activează în
funcţia de grefier în cadrul Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) din 02 noiembrie 2015. La
început a fost repartizată la judecătorul Elena Costiuc, cu judecătorul de instrucţie Dorin
Munteanu a început să activeze din 11 noiembrie 2016. În calitate de asistent judiciar al
judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Chişinău (sediul Centru) activează cet. Romina Ţurcan.
La data de 06 decembrie 2016, prin programul aleatoriu de repartizare a cauzelor PIGD,
judecătorului Dorin Munteanu i-a fost repartizat demersul procurorului în Procuratura mun.
Chişinău Nicu Şendrea cu privire la prelungirea aplicării măsurii preventive – arestul preventiv
învinuitului Aghenia Veaceslav. Prin încheierea judecătorului examinarea demersului a fost
fixată către 09 decembrie 2016, orele 11:52 min., în incinta Judecătoriei Chişinău (sediul
Centru). L-a anunţat pe procurorul Nicu Şendrea despre examinarea demersului către 09
decembrie 2016, orele 11:52 min. La demersul procurorului au fost anexate copiile actelor
procesuale ce confirmă temeinicia demersului înaintat.
La data de 09 decembrie 2016, către orele 11:52 min. erau prezente toate părţile, adică
procurorul Nicu Şendrea, avocatul Svetlana Moraru şi escortat învinuitul Aghenia Veaceslav.
Şedinţa s-a petrecut în biroul de serviciu, ea a fost în calitate de grefier şi a întocmit procesul-
verbal al şedinţei de judecată. Şedinţa menţionată a fost înregistrată audio cu reportofonul
"Olympus" din gestiunea instanţei.
În cadrul şedinţei procurorul a înaintat o cerere cu privire la anexarea unor copii ale actelor
procesuale la materialele dosarului. Avocatul la rândul său a înaintat o cerere cu privire la
anexarea la materialele cauzei copii a unor documente şi a solicitat să fie audiat în calitate de
martor persoana nemijlocit care a întocmit actele la notar, însă nu cunoaşte este notar sau
asistentul notarului. Numele persoanei nu şi-l aminteşte. Apoi judecătorul a întrebat poziţia
procurorului, care la rândul său a fost împotriva şi instanţa în urma examinării poziţiei părţilor, a
dispus audierea martorului. Apoi îndată instanţa a solicitat să se expună procurorul cu privire la
temeinicia şi motivarea poziţiei sale cu demersul înaintat. În poziţia sa procurorul a susţinut
demersul înaintat şi a solicitat admiterea lui şi prelungirea măsurii preventive – arestul preventiv
în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav, toată pledoaria procurorului a fost înregistrată audio
şi fixată în procesul-verbal al şedinţei. După pledoaria procurorului, instanţa a ascultat
declarațiile martorului, numele căruia nu-l ţine minte, însă este fixat în cadrul procesului-verbal
al şedinţei. Menţionează până a-l invita pe martor la audiere, martorul nu era în sala şedinţei.
Declaraţiile martorului le-a transcris, martorul a răspuns la întrebările procurorului, avocatului şi
judecătorului, aceasta întrebările nu le-a fixat în procesul-verbal, a fixat numai răspunsurile la
întrebările date.
După audiere martorul a făcut cunoştinţă cu declaraţiile transcrise de dânsa din cuvintele
sale şi a plecat. Apoi s-a ascultat pledoaria avocatului şi a învinuitului.
Şedinţa de judecată a durat aproximativ 40 de minute. După ascultarea părţilor, instanţa a
plecat în deliberare. Nu-şi aminteşte, însă mai târziu instanţa a pronunţat încheierea cu privire la
respingerea demersului procurorului, fără a aplica altă măsură preventivă şi apoi a emis o
încheiere interlocutorie privind încălcarea legislaţiei de către partea vătămată Umanschii Maria şi
despre ce a fost informat Procurorul General. Învinuitul a fost eliberat îndată din sala de judecată
şi ultimul a plecat într-o direcţie necunoscută.
Concretizează că judecătorul Dorin Munteanu a întocmit încheierile emise de el privitor la
învinuitul Aghenia Veaceslav.
În termen de 3 zile procurorul a înaintat recurs la încheierea dată şi ea a înştiinţat procurorul
cu privire la data şi ora examinării în apel şi a expediat materialele demersului la Curtea de Apel
Chişinău.
Nu a văzut personal ca avocatul învinuitului Aghenia Veaceslav să fi discutat înainte de
şedinţă cu judecătorul Dorin Munteanu, nici după pronunţarea încheierii.
Nu poate să-şi aducă aminte câte întrebări judecătorul a pus martorului audiat la examinarea
demersului de prelungire a arestului în privinţa lui Aghenia Veaceslav, însă toate întrebările sunt
fixate în declaraţiile martorului.
Nu îşi aduce aminte ca în afară de părţi să participe cineva la şedinţa de judecată din
09.12.2016.
Menţionează că tot judecătorul Dorin Munteanu prin încheierea din 25 noiembrie 2016 i-a
aplicat învinuitului Aghenia Veaceslav măsura preventivă – arestul preventiv pe un termen de 20
de zile. Ea a participat în calitate de grefier la şedinţa menţionată, avocatul lui Aghenia
Veaceslav fiind Svetlana Moraru.
Menţionează că careva stări de conflict între părţi la şedinţa de judecată din 09 decembrie
2016 nu au fost (vol.I, f.d.200-201);
3. Procesul-verbal audiere în calitate de martor a cet. Moraru Svetlana care a declarat că,
activează în calitate de avocat din anul 2009 în cadrul Cabinetului Avocatului "Svetlana
Moraru". În luna octombrie 2015 a fost telefonată de către cet. Aghenia Veaceslav, care i-a spus
că a fost recomandată de o persoană şi el doreşte să se întâlnească cu dânsa privitor să-i
reprezinte interesele pe o cauză penală. S-au întâlnit şi au încheiat contractul cu Aghenia
Veaceslav privitor la reprezentarea intereselor lui pe cauza penală aflată în gestiunea OUP IP
Râșcani al DP mun. Chişinău, procurorul conducător fiind Nicu Şendrea. Apoi mandatul său de
avocat l-a prezentat organului de urmărire penală.
După aceasta, aproximativ la sfârșitul lunii noiembrie 2015 au fost chemaţi la ofiţerul de
urmărire penală din cadrul IP Râșcani DP mun. Chişinău, unde Aghenia Veaceslav a fost reţinut
pentru 72 de ore. A doua zi a fost telefonată de către procurorul Nicu Şendrea care i-a invitat la
Procuratura sect. Râșcani, mun. Chişinău, comunicându-i pentru înaintarea învinuirii lui Aghenia
Veaceslav, la ora şi data fixată ea a fost prezentă la procuror. Fiind la procurorul Nicu Şendrea,
ultimul i-a spus să scrie o cerere de eliberare a lui Aghenia Veaceslav de la reţinere şi să o
înainteze, ceea ce a făcut. După aceasta procurorul Nicu Şendrea a luat ordonanţa de învinuire,
drepturile şi obligaţiile învinuitului şi a plecat la instanţa de judecată unde i-a înaintat învinuirea
şi i-a înmânat drepturile şi obligaţiile învinuitului, şi le-a făcut cunoştinţă cu ordonanţa de
eliberare a persoanei reţinute în temeiul art.174 Cod de procedură penală şi Aghenia Veaceslav a
fost eliberat, de către procuror fiind aplicată măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi ţara.
În luna noiembrie 2016 a fost telefonată de către Aghenia Veaceslav, care i-a comunicat că
are citaţie la Procuratura mun. Chişinău la procurorul Nicu Şendrea pentru audiere în calitate de
învinuit, urma să fie prezenţi a doua zi. A doua zi ea avea fixate şedinţe de judecată şi l-a
telefonat pe procurorul comunicând lui că erau în imposibilitate de a se prezenta la ora şi ziua
fixată şi a convenit să se prezinte cu Aghenia Veaceslav pe data de 23 noiembrie 2016.
Pe data de 23 noiembrie 2016 împreună cu Aghenia Veaceslav s-au prezentat la procurorul
Nicu Şendrea care le-a prezentat orodonanţa de reţinere a persoanei pentru înaintarea învinuirii şi
în ziua dată a întocmit procesul-verbal de reţinere a învinuitului. Aghenia Veaceslav a fost
reţinut şi plasat în Izolatorul de Detenţie Preventivă al DP mun. Chişinău IGP sl MAI.
Pe data de 24 noiembrie 2016 a fost telefonată de către procurorul Nicu Şendrea care i-a
comunicat să se întâlnească pe bd. Ştefan cel Mare 73, mun. Chişinău şi să-i înmâneze copia
demersului cu anexele la demers. Aproximativ pe la orele 15:00 min. s-au întâlnit cu procurorul
şi el i-a înmânat demersul şi copiile anexelor la demers. După aceasta procurorul Nicu Şendrea a
înregistrat demersul cu privire la aplicare a măsurii preventive – arestul preventiv în privinţa lui
Aghenia Veaceslav.
Şedinţa de judecată cu privire la examinarea demersului a fost fixată de judecătorul de
instrucţie Dorin Munteanu pe data de 25 noiembrie 2016, în jurul orei 12:00 min. La şedinţa de
judecată au fost prezente toate părţile şi a fost examinat demersul, judecătorul de instrucţie Dorin
Munteanu a admis parţial demersul cu privire la aplicarea măsurii preventive şi a aplicat măsura
preventivă arest preventiv şi eliberat mandat de arest pe un termen de 20 de zile.
În cadrul şedinţei din 25 noiembrie 2016 ea a solicitat instanţei să fie anexată copia recipisei
din dosarul notarului a Mariei Umanschii, copia fiind prezentată de către Aghenia Veaceslav şi
documente cu privire la starea sănătăţii lui Aghenia Veaceslav şi verbal a comunicat instanţei
despre încălcările procurorului admise la faza reţinerii lui Aghenia Veaceslav şi a solicitat să-i fie
aplicată învinuitului Aghenia Veaceslav arestul al domiciliu.
Urmare a examinării demersului, ultimul a fost admis parţial de către judecătorul Dorin
Munteanu şi aplicată în privinţa lui Aghenia Veaceslav arestul preventiv şi eliberat mandat de
arest pe un termen de 20 de zile.
Din perioada aplicării măsurii preventive lui Aghenia Veaceslav până la momentul
prelungirii măsurii preventive nu au fost chemaţi de către procuror şi organul de urmărire penală
niciodată.
A menţionat că înainte de reţinerea lui Aghenia Veaceslav, el i-a spus că are martori oculari,
care pot să confirme faptul că au fost transmişi banii pentru imobilul în litigiu cet. Umanschii
Maria şi persoana dată o cheamă Ludmila Drăgan şi este notar-stagiar la notarul Galina Ceban
unde a fost perfectată tranzacţia de cumpărare-vânzare a imobilului. Ea l-a întrebat pe Aghenia
Veaceeslav dacă ea poate să dea declaraţii, la care Aghenia Veaceslav i-a spus că el deja a
discutat cu ea şi o să dea declaraţii pe caz. Ea nu cunoaşte dacă ei se cunosc de mai demult,
deoarece Aghenia Veaceslav nu i-a spus.
Tot atunci el i-a transmis telefonul ei mobil şi imediat a telefonat-o pe Ludmila Drăgan şi s-a
prezentat că este avocatul lui Aghenia Veaceslav şi a întrebat-o dacă ea cunoaşte despre situaţia
cu Aghenia Veaceslav, la care ea a spus că cunoaşte şi ea a văzut momentul transmiterii banilor
de la Aghenia Veaceslav la vânzător şi anume Umanschii Maria şi ea a întrebat-o dacă vine să fie
audiată ca martor, la ce ea a spus că vine.
Pe data de 08 decembrie 2016 ea a fost telefonată de către procurorul Nicu Şendrea, care i-a
spus că pe data de 09 decembrie 2016 la judecătorul Dorin Munteanu la orele 11:00 min. va fi
examinat demersul de prelungire a măsurii preventive – arestul preventiv pe un termen de 30 de
zile, totodată a adăugat ca să se prezinte la judecată pe data de 09 decembrie 2016 şi îi va înmâna
copia demersului cu anexele.
Ea aflând despre examinarea demersului a telefonat-o pe Ludmila Dragan în prima jumătate
a zilei şi a întrebat-o dacă vine ca martor să fie audiată pe dosar la examinarea demersului de
prelungire a arestului lui Aghenia Veaceslav, la care Ludmila i-a spus că vine şi i-a comunicat
despre ora examinării şi judecătorul care va examina demersul.
Apoi a doua zi, pe data de 09 decembrie 2016, în jurul orei 11:00 min., ei toţi au fost la uşa
judecătorului de instrucţie Dorin Munteanu şi urmau să intre în şedinţă, însă martorul Ludmila
Dragan nu era, înainte de acesta discutând cu ea că o să vină. După acesta ea a telefonat-o şi o
întreba unde se află, la care ea i-a spus că în incinta judecătoriei şi se apropie la biroul
judecătorului. Apoi ştiind cu certitudine că ea este prezentă, a solicitat instanţei să fie audiată ca
martor Ludmila Drăgan, la care instanţa prin încheierea protocolară a dispus audierea martorului
Drăgan Ludmila însă după ce se va expune procurorul pe caz. Totodată, pe lângă cererea cu
privire la audierea martorului a înaintat cererea de anexare a copiei recipisei care a anexat-o şi la
examinarea aplicării măsurii preventive.
De către procuror a fost înaintată cerere de anexare a ordonanţei de pornire a urmăririi
penale din anul 2014, care tot a fost admisă de către instanţă.
Urmare a ascultării pledoariilor procurorului, s-a trecut la audierea martorului Ludmila
Drăgan, care a fost preîntâmpinată de răspunderea penală de către judecătorul Dorin Munteanu.
Primul a întrebat-o judecătorul privitor la cazul dat, la care Ludmila Drăgan a povestit, după ce a
relatat instanţei împrejurările încheierii contractului şi transmiterii banilor de către Aghenia
Veaceslav părţii vătămate şi ea a comunicat instanţei că banii au fost transmişi în prezenţa ei.
După finalizarea expunerii de către martor a circumstanţelor, judecătorul a întrebat părţile
dacă au întrebări, ea a pus o întrebare şi procurorul câteva întrebări, după aceasta martorul a citit
procesul-verbal al declarațiilor sale şi l-a semnat.
După aceasta ea şi-a expus poziţia şi a solicitat în interesele lui Aghenia Veaceslav arestul la
domiciliu.
Apoi instanţa a plecat în camera de deliberare, comunicând părţilor că pronunţarea va fi tot
în ziua dată dar mai târziu, necomunicând ora pronunțării. Ea a plecat să participe pe alte cauze
unde era implicată ca avocat. Mai târziu, în jurul orei 17:00 min. ea era la biroul său şi a văzut
cum a venit Aghenia Veaceslav, care i-a spus că a fost eliberat şi i-a prezentat încheierea
judecătorului Dorin Munteanu, ea i-a spus că procurorul nu o să fie de acord şi o să conteste
hotărârea în cauză şi i-a spus să plece acasă şi să nu plece în afara teritoriului Republicii
Moldova şi când o să-i spună să se prezinte la Curtea de Apel Chişinău şi să arate că nu au
tendinţa de a se eschiva de la organul de urmărire penală, la care el i-a spus că bun şi a plecat.
După ce a plecat Aghenia Veaceslav, ea a primit un apel telefonic de la Ludmila Drăgan, care a
întrebat-o care e situaţia pe dosarul cu Aghenia Veaceslav, ea i-a comunicat că Aghenia
Veaceslav a fost eliberat de sub arest şi la moment e acasă.
În afară de anexarea copiei recipisei Mariei Umanschii şi audierea lui Drăgan Ludmila, alte
careva documente nu a solicitat să fie anexate (vol.I, f.d.212-216);
4. Procesul-verbal de audiere în calitate de martor a cet. Nicu Şendrea care a declarat că, în
cadrul urmăririi penale în cauza penală nr.201508155, s-a stabilit că în perioada anului 2014-
2015, Aghenia Veaceslav, acționând de comun acord şi împreună cu Papuc Nicolae şi Avdonin
Igor şi alte persoane nestabilite organului de urmărire penală, prin înșelăciune, încercând să
redea un caracter legal acţiunilor şi tranzacţiilor care urmau să le încheie, prin abuz de încredere
acordat de către Maria Umanschii, urmărind scopul de a dobândi ilegal drepturile de proprietate
ale ultimei pe imobilul, casa de locuit situată pe str. Frumoasa 21/1, mun. Chişinău, cunoscând
despre ilegalitatea tranzacţiei, Aghenia Veaceslav a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu
nr.3645 din 06.06.2014, care era un act juridic fictiv, despre care cunoşteau din start că nu va
produce careva efecte juridice, prin care urma să îi transmită lui Maria Umanschii suma de
360 000 euro, sumă convenită între ei, echivalentul conform cursului BNM, care este 6 789 240
lei. În realizarea intenţiilor lor criminale, Aghenia Veaceslav a vândut fictiv acest imobil către
Avdonin Igor prin contractul de vânzare-cumpărare nr.5567 din 22.06.2015. În rezutatul
acţiunilor ilegale ale cet. Avdonin Igor şi ale complicilor săi, au deposedat-o de dreptul de
proprietate asupra acestui imobil prin înregistrarea contractelor de vânzare-cumpărare
menţionate în Registrul bunurilor imobile, cauzând astfel părţii vătămate Maria Umanschii, o
daună materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 6 789 240 lei. Prin ordonanţa din
10.11.2016, de către acesta a fost completată în ordinea art.283 Cod de procedura penala
învinuirea adusă lui Aghenia Veaceslav de comiterea infracţiunii prevăzute de art.190 alin.(5)
Cod Penal. Pe motiv că învinuitul Aghenia Veaceslav nu se prezentase la citare, la organul
procuraturii la data şi ora citată, în baza ordonanţei de reţinere din 21.11.2016 în vederea
înaintării învinuirii emise, în ordinea art.169 Cod de procedură penală, ultimul a fost reţinut la
23.11.2016, orele 11:10 min.
Astfel, prin încheierea judecătorului de instrucţie a Judecătoriei Centru, mun. Chişinău,
Dorin Munteanu din 25.11.2016, examinând demersul depus de către el în calitate de procuror, la
aplicarea măsurii preventive arestul faţă de învinuitul Aghenia Veaceslav, l-a admis parţial
aplicându-i măsura preventivă arestul pe un termen de 20 zile. Reieşind din complexitatea cauzei
penale şi efectuării măsurilor speciale de investigaţie în vederea stabilirii locului aflării
învinuitului Papuc Nicolae şi altor persoane implicate la comiterea infracţiunii, la 06.12.2016, a
depus demers de prelungirea măsurii preventive în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav.
În prealabil, telefonic, de comun acord cu judecătorul de instrucţie Dorin Munteanu, la care
a fost repartizat aleatoriu demersul de prelungire a măsurii preventive, se convenise pentru data
de 09.12.2016, orele 11:30 min., privind examinarea demersului. În cadrul şedinţei de judecată
până la începerea examinării demersului, a solicitat anexarea la materialele prezentate anterior ca
anexă la demers, copia veridică a ordonanţei de pornire a urmăririi penale nr.2014022917,
iniţiată în privinţa lui Papuc Nicolae şi Aghenia Veaceslav, de comiterea infracţiunii prevăzute
de art.190 alin.(5) Cod Penal, pe un caz analogic cu cel care îl formează circumstanţele
investigării pe prezenta cauză penală. De asemenea, apărătorul Moraru Svetlana, în temeiul
art.308 alin.(4) Cod de procedură penală, a prezentat în şedinţă de judecată martorul Drăgan
Ludmila, care este notar-stagiar, la notarul public Ceban Galina, solicitând audierea acesteia.
Atunci, a intervenit solicitând ca instanţa să dispună punerea în discuţie a demersului
apărătorului Svetlana Moraru privind audierea acestui martor prin adoptarea unei încheieri
motivate privind admiterea sau respingerea acestuia în conformitate cu pct.28 din Hotărârea
Plenului CSJ despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de
procedură penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu. De asemenea, s-a expus,
că audierea martorului Ludmila Drăgan în şedinţa de judecată privitor la circumstanţele cauzei
penale, depăşeşte obiectul examinării demersului şi conform informaţiilor deţinute complici la
comitetea infracţiunii ar fi şi angajaţii biroului notarial. Ca urmare, instanţa nici nu a ţinut cont
de solicitarea lui şi fără a emite o încheiere conform cerinţelor expuse, a trecut la examinarea
demersului de prelungire a măsurii preventive – arestul în privinţa lui Aghenia Veaceslav, după,
trecând la audierea acestui martor. După finalizarea examinării demersului, care a durat circa 30
min., instanţa s-a expus că se retrage în deliberare, iar pronunţarea hotărârii urmând să fie mai
târziu, la finele zilei lucrătoare. Pe la orele 15:00 min. a fost contactat telefonic de către ofiţerul
de investigaţie al INI, Moraru Sergiu, care i-a raportat că în urma examinării interceptărilor
telefonice ale învinutului Papuc Nicolae, acesta cu o zi înainte a purtat discuţii telefonice cu
notarul-stagiar Drăgan Lumdila, cu care a discutat privitor la procedura de perfectare a
contractelor cu partea vătămată Umanschii Maria. De asemenea, în cadrul discuţiei cet. Drăgan
Ludmila a invocat că cunoaşte cu certitudine că la data de 09.12.2016 lui Aghenia Veaceslav
urma să fie schimbată măsura preventivă "arestul" în "arest la domiciliu" (copia înregistrării se
anexează). Astfel, aceste discuţii au părut suspecte, de unde poate să cunoască o persoană terţă
despre hotărârea care urma să o pronunţe instanţa cu o zi până la data examinării demersului.
După pronunţarea încheierii de către judecătorul de instrucţie al Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău, Dorin Munteanu, s-a stabilit că acesta a respins demersul de prelungire a măsurii
preventive şi a emis totodată o încheiere interlocutorie. Examinând încheierea judecătorului de
instrucţie a Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, Dorin Munteanu din 09.12.2016 de respingere a
demersului de prelungire a măsurii preventive – arestul în privinţa lui Veaceslav Aghenia, s-a
constatat că instanţa a emis o încheiere vădit ilegală şi abuzivă, fiindcă din conţinutul acesteia se
deduce că în partea descriptivă a încheierii instanţa se expune şi motivează privitor la admiterea
demersului, iar în partea rezolutivă şi definitivă se expune prin respingerea demersului, în
motivarea soluţiei sale fiind puse doar declaraţiile martorului notarului-stagiar Ludmila Drăgan.
Astfel, consideră că instanţa a emis o încheiere vădit ilegală, soluţia pronunţată contrazicându-se
cu motivarea acesteia. De asemenea, analizând încheierea interlocutorie emisă, s-a constatat că
instanţa din oficiu şi din proprie iniţiativă şi-a asumat rolul instanţei de fond, care în lipsa
solicitării şi doleanței părţii apărării exprimate în şedinţa de judecată, a dispus examinarea
acțiunilor părţii vătămate Maria Umanschii în ordinea art.274 Cod de procedură penală,
constatând în viziunea ei, prezenţa semnelor componenţelor de infracţiune prevăzute de art.311,
312, 361 Cod Penal. Tot instanţa de judecată şi-a asumat rolul de a aprecia din poziţia
învinuitului Aghenia Veaceslav, că cauza instrumenată ar fi la "comandă" şi cel mai abuziv că
judecătorul de instrucţie depășindu-și atribuţiile care-i revin, şi-a atribuit rolul de instanţa de fond
care a făcut apreciere că în acţiunile lui Veaceslav Aghenia nu sunt prezente semnele
componenţei de infracţiune prevăzute de art.190 alin.(5) Cod Penal, concluziile sale bazându-le
doar pe declaraţiile martorului notarului-stagiar Drăgan Ludmila, neglijând flagrant, coroborarea
probei date cu alte probe pertinente şi concludente administrate de organul de urmărire penală,
care i-au fost puse la baza examinării demersului. Nefiind de acord cu încheierea menţionată, a
atacat-o la Curtea de Apel Chişinău, care prin decizia sa din 22.12.2016 a admis recursul său,
fiind admis demersul de prelungire a măsurii preventive – arestul pe un termen de 10 zile. A
menționat că la ședințele de la Curtea de Apel Chişinău din 21.12.2016 şi 22.12.2016 când s-a
examinat recursul său, nu s-a prezentat învinuitul Aghenia Veaceslav, fiind explicată neprezenţa
acestuia de către apărătorul său, ca fiind plecat peste hotarele RM, în Ucraina, la tratament.
A doua zi de la emiterea deciziei Curţii de Apel cu privire la casarea încheierii judecătorului
de instrucţie şi prelungirii măsurii preventive în privinţa lui Aghenia Veaceslav, adică pe data de
23.12.2016 el a emis ordonanţa de numire a investigaţiilor în vederea găsirii învinuitului
Aghenia Veaceslav şi a remis-o cu materialele la Inspectoratul de Poliţie Centru al DP mun.
Chişinău IGP MAI, unde în baza materialelor a fost pornit dosarul de căutare în privinţa lui
Aghenia Veaceslav. Până la momentul actual ultimul se eschivează de la organul de urmărire
penală, nefiind stabilit locul lui de aflare.
La momentul audierii sale a comunicat că notarul-stagiar Drăgan Ludmila care a fost audiată
în şedinţa de judecată, a fost citată la audiere în calitate de bănuit pentru data de 16.02.2016,
orele 15:00 min. la organul de urmărire penală al DP mun. Chişinău.
Totodată, menționează că în cadrul examinării demersului cu privire la prelungirea măsurii
preventive – arestul preventiv în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav în calitate de procuror a
comunicat instanţei despre inoportunitatea audierii în calitate de martor a cet. Drăgan Ludmila,
deoarece urmare a declarațiilor ei, ultima are tangenţă nemijlocită cu acțiunile persoanelor
învinuite şi ulterior poate fi atribuită ei calitatea de bănuit în prezenta cauza penală, iar audierea
acesteia în calitate de martor, ulterior poate fi în detrimentul caracterului obiectiv al urmăririi
penale. Toate cele declarate instanţei au fost înregistrate audio cu reportofonul instanţei (vol.I,
f.d.194-195);
5. Procesul-verbal de audiere a martorului Ludmila Drăgan, care a declarat că activează în
calitate de notar-stagiar în biroul notarial "Galina Ceban" din decembrie 2009, de pe data de 17
februarie 2017 se află în concediu de îngrijire a copilului, până la vârsta de 4 ani şi 6 luni. Aşa,
cu două sau trei zile înainte de şedinţa de judecată din 09 decembrie 2016 a fost telefonată de
către avocata învinuitului Aghenia Veaceslav, Svetlana Moraru care a întrebat-o dacă se poate
prezenta la Judecătoria Centru, mun. Chişinău şi să dea declaraţii ca martor cu privire la modul
de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare din 06 iunie 2014, încheiat între Umanschii
Maria şi Aghenia Veaceslav, cu privire la vânzarea-cumpărarea imobilului de pe strada
Frumoasa 21/1, mun. Chişinău şi i-a răspuns că poate să se prezinte, ştiind deja că Aghenia
Veaceslav este reţinut. Totodată, avocatul Moraru Svetlana i-a spus că şedinţa va avea loc pe 09
decembrie 2016, orele 11:00 min. Apoi la data de 09 decembrie 2016 în cadrul şedinţei de
judecată a înţeles că era şedinţa de judecată cu privire la examinarea demersului cu privire la
prelungirea măsurii preventive – arestul preventiv în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav.
Din momentul ultimei comunicări şi până la şedinţa de judecată nu a mai fost telefonată de către
avocatul Moraru Svetlana.
La data de 09 decembrie 2016, în jurul orei 10:00 min. a fost telefonată de către avocatul
Moraru Svetlana, care a întrebat dacă o să se prezinte la şedinţă sau nu, i-a spus că o să fie.
Astfel, la orele 11:10 min. s-a prezentat la Judecătoria Centru, mun. Chişinău şi a urcat la etajul 4
al clădirii judecătoriei. S-a apropiat la biroul judecătorului Dorin Munteanu, acolo era procurorul
Nicu Şendrea cu stagiarul său care a participat la şedinţa de judecată, avocatul Silviu Burlacu,
avocatul Moraru Svetlana şi sora lui Aghenia Veaceslav, pe nume Alina, dacă nu se greşeşte. În
coridor a aşteptat vreo 15 minute, când poliţiştii de la escortă l-au adus pe Aghenia Veaceslav şi
l-au condus în biroul judecătorului, îndată au intrat procurorul Nicu Şendrea, stagiarul său,
avocatul Svetlana Moraru, ea a rămas să aştepte în coridor. Aproximativ peste 20 de minute de la
începerea şedinţei din biroul judecătorului a ieșit avocatul Svetlana Moraru şi a invitat-o în biroul
judecătorului. A intrat în biroul judecătorului, s-a prezentat, a transmis buletinul grefierei
judecătorului, judecătorul Dorin Munteanu i-a explicat şi a preîntâmpinat-o de răspunderea
penală pentru declarații mincinoase şi i-a explicat drepturile. Îndată după aceasta judecătorul
Dorin Munteanu i-a spus să comunice tot ce ştie despre procedura de autentificare a contractului
din 06 iunie 2014, încheiat între Aghenia Veaceslav şi Umanschii Veaceslav cu privire la
înstrăinarea imobilului amplasat pe str. Frumoasa 21/1, mun. Chişinău. A povestit instanţei
despre faptele care s-au întâmplat până la autentificare şi în momentul autentificării. După ce a
relatat instanţei, avocatul Svetlana Moraru i-a pus întrebarea dacă ea sau notarul Galina Ceban se
află în careva grad de rudenie cu Aghenia Veaceslav, la ce ea a răspuns că nu. După aceasta
procurorul Nicu Şendrea i-a pus întrebarea dacă îl cunoaşte pe Papuc Nicolae şi dacă Aghenia
Veaceslav a autentificat la biroul notarial Galina Ceban contractele, privitor la Papuc Nicolae a
comunicat că îl cunoaşte ca client al biroului notarial, dar privitor dacă Aghenia Veaceslav a
autentificat contracte, a răspuns că anterior Aghenia Veaceslav a autentificat contracte şi diferite
acte notariale. După aceasta procurorul Nicu Şendrea a întrebat-o dacă îl cunoaşte pe Junghina
Pavel, la care a răspuns că îl cunoaşte pe Junghina Pavel, deoarece ultimul a fost vânzător la un
contract de vânzare-cumpărare al unui imobil la care Aghenia Veaceslav a fost cumpărător. Apoi
procurorul Nicu Şendrea a întrebat-o "cu ce drept ea a explicat părţilor efectele contractului de
vânzare-cumpărare", ea a răspuns că nu a explicat efectele contractului de vânzare-cumpărare,
efectele le-a explicat notarul Galina Ceban, ea doar a întocmit proiectul contractului, la care Nicu
Şendrea a întrebat-o care erau atribuțiile conform legii ca notar-stagiar, la care ea a răspuns că
"are dreptul să consulte cetățenii, să întocmească proiectele actelor notariale, ținerea registrelor
notariale".
În continuare procurorul Nicu Şendrea i-a răspuns cu o replică, care imediat a fost scoasă de
către judecătorul Dorin Munteanu. Apoi declaraţiile sale în calitate de martor la şedinţă au fost
date citirii de către grefier şi ea s-a apropiat şi a făcut cunoştinţă cu ele şi a semnat declaraţiile
sale. După ce a plecat, a mers cu soţul la policlinica de sector la medicul de familie cu copilul că
era bolnav.
Apoi peste câteva zile, la biroul avocaţilor Gheorghiţă Constantin şi Prodan Andrei s-a
întâlnit cu avocatul lui Umanschii Maria, Silviu Burlacu care i-a comunicat că Aghenia
Veaceslav este eliberat din arest preventiv, datorită depoziţiilor ei. Pe Aghenia Veaceslav îl
cunoaşte de foarte mult timp, aproximativ din anul 2012, el avea un lombard şi deseori era
clientul lor şi se deservea cu privire la autentificarea diferitor acte şi contracte. Sunt în relații de
serviciu.
Pe Papuc Nicolae îl cunoaşte de la sfârşitul lunii iulie 2014, deoarece el a autentificat două
contracte de împrumut, fiind persoana care împrumuta banii. Sunt în relaţii de serviciu, el în
calitate de client al biroului notarial.
Pe Umanschii Maria o cunoaşte de pe data de 05 iunie 2014, cu o zi înainte de autentificarea
contractului, când ea i-a prezentat actele cu privire la întocmirea proiectului contractului pentru
data de 06 iunie 2014.
La data de 09 decembrie 2016 a fost telefonată de către Papuc Nicolae, la apelul lui ea nu a
răspuns, deoarece era la medic cu copilul, apoi a fost telefonată de către Umanschii Maria care a
întrebat-o din ce cauză ea nu răspunde lui Nicolae Papuc, deoarece el o așteaptă la "Total
Leasing". I-a răspuns că nu are ce face la compania de leasing şi nu s-au înţeles cu el să se
întâlnească, la care Umanschii Maria i-a spus că Papuc Nicolae i-a spus că ea este reprezentantul
lui Aghenia Veaceslav şi o aşteaptă la companie pentru a putea schimba ipoteca de pe imobilul
ei. Apoi ea l-a telefonat pe Nicolae Papuc, întrebându-l ce s-a întâmplat, la care Nicolae i-a
răspuns că totul e normal. După data de 09 decembrie 2016 Papuc Nicolae o telefona insistent şi
o întreba să se întâlnească şi să întocmească tranzacția de împăcare cu rezilierea contractului de
vânzare-cumpărare, i-a răspuns ca să-l sune pe avocatul lui Aghenia Veaceslav şi să se
întâlnească şi să facă rezilierea. La ce el a căzut de acord şi din câte îşi aminteşte, ei s-au întâlnit
mai târziu şi anume, Burlacu Silviu, avocatul lui Umanschii Maria, avocatul lui Aghenia
Veaceslav pe nume Denis Staruş, Papuc Nicolae, soţia lui Nina şi o doamnă avocat a lui Papuc
Nicolae. În urma examinării stenogramelor comunicărilor petrecute cu Papuc Nicolae din
08.12.2016, comunică că conţinutul lor corespunde celor stenografiate şi petrecute la data şi ora
indicată, cât priveşte conţinutul lor poate comunica că cu Papuc Nicolae a discutat privitor la
înlocuirea ipotecii şi rezilierea contractului de vânzare-cumpărare din 06 iunie 2014 încheiat
între Aghenia Veaceslav şi Umanschii Maria, cât priveşte că ea o să se întâlnească şi să discute
cu Aghenia Veaceslav a doua zi dimineaţa şi lui Aghenia Veaceslav mâine, adică pe data de 09
decembrie 2016 va fi eliberat de sub arest la domiciliu poate comunica că această informaţie ea a
intuit-o, neavând nici o cunoștință despre caz.
Ea a presupus că dacă avocatul Moraru Svetlana a rugat-o să vină în instanţă să declare
procedura de autentificare a contractului de vânzare-cumpărare şi ştiind că Aghenia Veaceslav a
dat bani pentru procurarea imobilului lui Umanschii Maria şi este nevinovat, a presupus că
Aghenia Veaceslav va fi eliberat de sub arest, fapt care i-a comunicat lui Papuc Nicolae. În
prezenţa sa nu au fost transmise mijloacele băneşti, ea a văzut cum Aghenia Veaceslav a scos
banii în valută străină în euro, i-a pus pe masă şi Aghenia Veaceslav a spus că aceştia sunt banii,
la care Maria Umanschii a comunicat că are încredere, însă primirea banilor de către Umanschii
Maria de la Aghenia Veaceslav ea nu a văzut în biroul notarial.
Nu cunoaşte dacă au fost transmişi banii în biroul notarial, dar cunoaşte faptul din spusele
avocatului ei, Silviu Burlacu că o parte din bani i-a fost transmisă lui Umanschii Maria tot în ziua
aceea în afara biroului notarial. Totodată, în cadrul confruntării în cadrul cauzei penale aflată în
gestiunea organului de urmărire penală al DP mun. Chişinău, până la confruntare, în coridor
Umanschii Maria i-a comunicat că ea a primit banii în sumă de 30 000 euro în automobilul lui
Aghenia Veaceslav, parcat în preajma biroului notarial, după ce a fost la notar, în prezenţa lui
Papuc Nicolae (vol.I, f.d.196-199);
6. Procesul-verbal de audiere a martorului Staruş Denis care a declarat că activează în
calitate de avocat din 25.12.2007, în cadrul BAA "Titan" din anul 2012. În luna decembrie
2016, după 09 decembrie 2016 într-o zi a fost telefonat de către Aghenia Veaceslav care a dorit
să se întâlnească cu acesta, el a venit la el la birou pe str. M. Sadoveanu 20/1, mun. Chişinău şi
era cu o persoană de gen masculin, numele căruia nu îl cunoaşte şi au venit cu acte şi anume,
încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău, emisă de judecătorul Dorin Munteanu privind
respingerea demersului procurorului de prelungire a măsurii preventive, pe lângă aceasta i-a
prezentat copii la nişte contracte de vânzare-cumpărare şi un set de acte legate de cazul lui. El l-a
rugat să-i ofere o consultaţie ca să ştie cum să procedeze mai departe.
Menţionează că pe Aghenia Veaceslav îl cunoaşte de mai demult din anul 2010, când a mai
participat în calitate de avocat pe alte cauze penale. Aghenia Veaceslav l-a întrebat dacă poate să
participe pe cauza lui mai departe ca avocat, la care i-a spus că să încheie contractul şi participă
ca avocat. El a căzut de acord şi au încheiat contractul de asistență juridică cu el. A dus mandatul
la Procuratura mun. Chişinău şi a lăsat procurorului Nicu Şendrea şi i-a comuncat că el o să
reprezinte interesele lui Aghenia Veaceslav.
Peste câteva zile Aghenia Veaceslav a venit la biroul său şi i-a spus că este citat la Curtea de
Apel Chişinău, deoarece încheierea lui Dorin Munteanu a fost contestată de către procuror. S-a
prezentat la Curtea de Apel Chişinău fără Aghenia Veaceslav, deoarece el a plecat în Ucraina şi
i-a remis acte medicale cu privire la petrecerea tratamentului în sanatoriu. El toate actele în cauză
le-a prezentat instanţei. Au fost în jur de trei şedinţe în lipsa lui Aghenia Veaceslav şi Colegiul
penal al Curţii de Apel a casat încheierea şi a prelungit măsura preventivă lui Aghenia Veaceslav
pe un termen de 10 zile de arest preventiv. El prin "Viber" i-a remis prin mesaj copia
dispozitivului deciziei Curţii de Apel Chişinău că dispune de măsura preventivă arestul
preventiv, după acesta el mai mult nu l-a telefonat şi până în prezent nu a comunicat cu el.
În afară de documentele medicale şi că Aghenia Veaceslav urmează un tratament la
sanatoriu, acesta Curţii de Apel Chişinău a prezentat o copie a contractului de vânzare-cumpărare
a imobilului părţii vătămate, copia de vânzare-cumpărare a imobilului de la el la alt cumpărător
şi o copie a cererii către notar a părţii vătămate, copia certificatului de la bancă că el a preluat
creditul părţii vătămate.
De către procuror au fost prezentate un şir de acte procesuale în care Aghenia Veaceslav tot
figura.
Pe Dorin Munteanu îl cunoaşte ca judecător, sunt vecini cu apartamentele, deoarece
locuiesc pe același etaj în aceeași scară din vara anului 2016, pe Ludmila Drăgan nu o cunoaşte,
nu a văzut-o niciodată, însă o cunoştea Aghenia Veaceslav, pe Svetlana Moraru nu o cunoaşte,
nu a văzut-o niciodată.
Cu judecătorul Dorin Munteanu a discutat privitor la dosarul Aghenia Veaceslav după ce s-a
pronunţat Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău şi i-a aplicat măsura preventivă – arestul
prevenitv. Aceasta a fost la sfârșitul lunii decembrie 2016, în discuție cu el i-a spus că el a avut
dosarul privind aplicarea măsurii preventive lui Aghenia Veaceslav şi la Curtea de Apel
hotărârea lui a fost casată, la care el i-a spus că el nu vede faptă penală în acţiunile lui Aghenia
Veaceslav, a mai adăugat că Aghenia Veaceslav a dispărut. Ca vecini din când în când se
întâlneau pe scară, mai serveau în ogradă cu el câte o bere el se mai interesa dacă a apărut
Aghenia Veaceslav şi care este soarta lui, la care el îi spunea că el nu este reţinut.
Menţionează că după ce s-a pornit urmărirea penală în privinţa lui Dorin Munteanu, se
întâlnea mai des cu Dorin Munteanu şi anume, ultimul se interesa de dosarul lui Aghenia
Veaceslav, dacă are careva copii la dosar, el să facă cunoştinţă cu dosarul, apoi el l-a întrebat
dacă o cunoaşte pe Svetlana Moraru, ca el să discute cu ea, la care el i-a spus că nu o cunoaşte.
Apoi mai târziu el i-a dat lui Dorin Munteanu copia actelor procesuale din dosarul care se aflau
la el şi anume care se refereau la acţiunile cu participarea lui Aghenia Veaceslav. A mai cerut în
formă electronică scrisori, care le-a adresat la CNA şi la organul de urmărire penală. Toate cele
cerute el le-a dat lui şi anume documente care au fost întocmite de martor şi care se refereau la
drepturile şi interesele lui Aghenia Veaceslav.
La întrebările lui dacă o cunoaşte pe Svetlana Moraru, Umanschii Maria, notarul-stagiar
Ludmila Drăgan, el i-a răspuns că nu-i cunoaşte şi nu se află în nici o relaţie cu ei.
Într-adevăr în luna decembrie 2016, după ce a încheiat contractul de asistență cu Aghenia
Veaceslav, a întocmit o plângere pe partea vătămată şi o persoană care este vecinul ei, precum că
el este influenţat să-i restituie bunul imobil înapoi, cererea în cauză a întocmit-o şi semnat-o şi
Aghenia Veaceslav, a depus-o la CNA, apoi a primit răspuns că ea a fost readresată procurorului
care nemijlocit se ocupă de caz, cerere identică a fost înaintată şi la Procuratura Generală.
Menţionează că în cererea în cauză acţiunile procurorului nu au fost elucidate, numai acţiunile
părţii vătămate şi a vecinului ei, care posibil influenţează procurorii. El des discută la telefon cu
Dorin Munteanu şi admite faptul că au avut loc comunicări între el şi judecătorul Dorin
Munteanu, însă cu precizie poate să spună că nu a discutat privitor la situaţia cu Aghenia
Veaceslav. El nici nu a ştiut că Munteanu Dorin a examinat demersul de aplicare a arestului şi
demersul de prelungire a arestului, aceasta a aflat deja când Aghenia Veaceslav l-a solicitat să
participe ca avocat.
Menţionează că cu Dorin Munteanu discută de vreo două-trei ori pe săptămână, privitor la
cazul lui Aghenia Veaceslav cu Dorin Munteanu a început să discute după ce Colegiul penal al
Curţii de Apel s-a pronunţat asupra măsurii preventive şi a prelungit măsura şi Aghenia
Veaceslav a dispărut. Nu poate spune cu precizie, însă nu exclude faptul că a discutat, dar nu s-
au referit privitor la condiţionarea eliberării lui Aghenia Veaceslav, din partea lui Dorin
Munteanu în adresa sa nu au fost careva solicitări ca să facă careva acţiuni şi influenţarea
judecătorilor la menţinerea hotărârii lui din 09 decembrie 2016 în privinţa lui Aghenia
Veaceslav. Concretizează că după ce a remis prin "Viber" lui Aghenia Veaceslav copia
dispozituvului deciziei, careva discuţii cu el până în prezent nu a avut, nici nu cunoaşte unde se
află la moment (vol.I, f.d.217-220);
7. Procesul-verbal de audiere a martorului Papuc Nicolae Nicolae care a declarat că locuieşte
cu familia în satul Pîrîta, raionul Dubăsari. Pe data de 11 ianuarie 2017 la domiciliul său din
satul Pîrîta, raionul Dubăsari au venit colaboratorii poliţiei din cadrul Direcţiei de Poliţie
Chişinău şi au efectuat percheziţii. După percheziţii l-au condus la Direcţia de Poliţie Chişinău,
unde a fost reţinut pentru 72 ore, apoi a fost înaintată învinuirea în prezenţa avocatului Dorin
Dilion. A fost reţinut în cauza penală privind dobândirea prin înşelăciune a imobilului amplasat
pe str. Frumoasa 21 din mun. Chişinău, ce aparţinea cet. Umanschii Maria. Cu referire la cauza
dată poate comunica că pe Aghenia Veaceslav îl cunoaşte. A făcut cunoştinţă cu Aghenia
Veaceslav în anul 2014, telefonând la un număr dintr-un anunţ, unde era stipulat că acordă bani
cu împrumut. Aghenia Veaceslav l-a întrebat ce sumă de bani doreşte să împrumute, la care
acesta a răspuns că poate pune drept gaj un imobil de pe str. Frumoasa 21 din mun. Chişinău. Au
convenit să se întâlnească. S-au întâlnit şi martorul i-a spus lui Aghenia Veaceslav că casa, adică
imobilul este în proprietatea unei cunoştinţe de-a lui şi este gajată la bancă şi avea nevoie de
bani. Aghenia Veaceslav i-a spus să îi prezinte actele pe imobil, ca să vadă dacă sunt veridice.
Imediat a telefonat-o pe Umanschii Maria ca să îi aducă copiile de pe imobil. Aproximativ peste
2 zile acesta a dus copiile actelor lui Aghenia Veaceslav şi din motiv că Aghenia Veaceslav nu se
afla la birou, acesta a lăsat actele la birou. Aproximativ peste o săptămână s-au telefonat cu
Aghenia Veaceslav şi s-au întâlnit să vadă imobilul lui Umanschii Maria. Au mers la imobilul
sus-indicat, Umanschii Maria era acasă, ulterior Aghenia Veaceslav a examinat imobilul, apoi a
comunicat că peste câteva zile o să comunice soluţia şi suma pe care o poate oferi cu împrumut.
Aproximativ peste o săptămână a fost telefonat de către Aghenia Veaceslav şi i-a spus ca să
pregătească actele pe casă şi că el poate să dea cu împrumut suma de 80 000 euro cu comision de
4% lunar. Martorul Papuc Nicolae i-a comunicat lui Umanschii Maria să pregătească actele ce
atestă proprietatea pe casă, cea din urmă în timp de 3 zile a pregătit toate actele şi l-a telefonat
comunicându-i că toate actele sunt în regulă. L-a telefonat pe Veaceslav Aghenia şi i-a
comunicat că sunt gata, apoi cu Aghenia Veaceslav au convenit să se întâlnească la notarul
Galina Ceban şi să încheie un contract de vânzare-cumpărare a imobilului cu drept de
răscumpărare pe un termen de 3 luni. În ziua ceea, data nu o poate comunica, deoarece nu şi-o
aminteşte, la el a venit Aghenia Veaceslav şi împreună au mers la Maria Umanschii cu care au
mers împreună la notarul Galina Ceban. La notar au intrat toţi trei, acolo era şi notarul-stagiar
Ludmila Drăgan. Martorul Papuc Nicolae a ieşit afară, iar Aghenia Veaceslav împreună cu
Umanschii Maria au rămas în biroul notarului unde se afla şi notarul-stagiar Ludmila Drăgan. La
notar Veaceslav Aghenia şi Umanschii Maria au stat aproximativ 15 minute. Serviciile notariale
le-a achitat Veaceslav Aghenia, banii nemijlocit în baza contractului nu au fost achitaţi în
prezenţa notarului. Apoi toţi trei au mers la OCT Chişinău, unde au înregistrat contractul
încheiat, după care toţi trei au urcat în automobilul lui Aghenia Veaceslav, unde i-a transmis
aproximativ 59 000 euro, suma exactă nu şi-o aminteşte. Apoi după aceasta Aghenia Veaceslav
împreună cu Umanschii Maria şi cu el, lângă ASEM au intrat în bancă, unde de la Umanschii
Maria a împrumutat suma de 40 000 euro, care tot atunci i-a transmis. După aceasta toţi au plecat
la domiciliile lor.
În luna decembrie 2016 el s-a întâlnit cu Umanschii Maria şi avocatul acesteia, Silviu
Burlacu, care i-au comunicat că pentru a întoarce datoria lui Aghenia Veaceslav urmează să o
contacteze pe Drăgan Ludmila, o persoană care reprezintă interesele lui Aghenia Veaceslav, însă
nu cunoaşte dacă aceasta avea careva procură din numele lui Aghenia Veaceslav. Silviu Burlacu
i-a transmis numărul de telefon al Ludmilei. Martorul Papuc a telefonat pe numărul indicat şi din
discuţie a înţeles că aceasta este Ludmila Drăgan, notarul-stagiar din biroul notarului Galina
Ceban, unde a fost încheiată tranzacţia de cumpărare-vânzare între Umanschii Maria şi Aghenia
Veaceslav. Ludmila i-a comunicat că se pregăteşte de examenul pentru notar, ulterior şi-a amintit
şi ea de el şi despre tranzacţie. Martorul cunoştea că Aghenia Veaceslav se află în arest împreună
cu o persoană pe nume Avdonin pe care nu-l cunoaşte. Apoi a întrebat-o pe Ludmila cu privire la
schimbarea gajului ca să poată fi restituită casa lui Umanschii Maria, la care Ludmila i-a
comunicat că Aghenia Veaceslav urma să fie eliberat de sub arest şi se va afla la domiciliu, şi ea
se va întâlni cu el şi va discuta privitor la propunerea acestuia de a schimba gajul şi ca imobilul
să fie restituit lui Umanschii Maria. Cunoaşte cu certitudine că Ludmila Drăgan se cunoaşte
demult cu Aghenia Veaceslav, însă nu cunoaşte cu certitudine în ce relaţii se află aceștia, admite
faptul că ar putea fi cumetri, însă a preciza aceasta nu poate. Faptul că lui Aghenia Veaceslav o
să fie aplicată o altă măsură preventivă nu legată de arest a aflat de la Ludmila Drăgan în cadrul
comunicării telefonice din luna decembrie 2016.Ca urmare a examinării copiilor stenogramelor
prezentate poate comunica că datele petrecerii convorbirilor şi orele corespund adevărului şi
conținutul stenogramelor corespunde celor discutate cu Drăgan Ludmila.
Nu cunoaşte dacă au fost careva fapte de transmitere a mijloacelor băneşti judecătorului
pentru a-l elibera de sub arest pe Aghenia Veaceslav. Concretizează că atunci când s-a întâlnit cu
Maria Umanschii şi avocatul ei Silviu Burlacu, cu jumătate de an în urmă, din discuția la telefon
cu Ludmila au discutat despre sumele de care urmează să le transmită fiecare din ei lui Veaceslav
Aghenia pentru a întoarce imobilul (vol.I, f.d.204-211);
8. Procesul-verbal de audiere a martorului Burlacu Silviu care a declarat că activează în
calitate de avocat din anul 2002 în cadrul Cabinetului Avocatului "Silviu Burlacu". Aproximativ
un an în urmă la biroul său a venit cet. Umanschii Maria şi a solicitat asistenţă juridică într-o
cauză penală gestionată de Procuratura Râșcani, mun. Chişinău, unde ea a fost recunoscută în
calitate de parte vătămată. După ce ea a relatat circumstanţele, au încheiat contract de asistență
juridică, a depus mandatul la Procuratură. Procurorul care gestiona cazul a fost Pavlovschii
Octavian. Peste o perioadă de timp cu Umanschii Maria au fost citaţi la Procuratura mun.
Chişinău la procurorul Nicu Şendrea pe cauza penală menţionată, unde procurorul a solicitat să
prezinte careva acte suplimentare la cele care erau în dosar. Acolo a aflat că cauza penală
menţionată se află în gestiunea organului de urmărire penală al DP mun. Chişinău IGP MAI.
Ulterior a aflat că pe cauza penală menţionată au fost reţinute mai multe persoane şi anume,
Aghenia Veaceslav şi Avdonin Igor, însă Papuc Nicolae la momentul dat nu avea aplicată
măsura preventivă.
În decembrie 2016, aflându-se la biroul avocatului Gheorghiţă Constantin, acolo era
prezentă o persoană pe nume Ludmila Drăgan, care i-au prezentat-o că este notar-stagiar la
biroul notarial "Galina Ceban" şi pe ea a văzut-o pe data de 09 decembrie 2016 la examinarea
demersului cu privire la prelungirea măsurii preventive –arestul preventiv în privinţa lui
Aghenia Veaceslav. Pe data de 09 decembrie 2016 se afla în Judecătoria Chişinău (sediul
Centru), la fel aștepta la judecătorul Dorin Munteanu pentru examinarea prelungirii măsurii
preventive – arestul preventiv pe altă cauză penală. Arestul persoanei care o reprezenta urma să
fie examinat de către Dorin Munteanu după examinarea prelungirii arestului lui Aghenia
Veaceslav. Acolo i-a devenit cunoscut că Ludmila Drăgan a depus mărturii la examinarea
demersului în privinţa lui Aghenia Veaceslav, însă conţinutul declaraţiilor nu-l cunoaşte.
Ulterior avocatul Constantin Gherorghiţă, avocatul lui Umanschii Maria într-o cauză civilă,
în discuţie cu el i-a spus că este cunoscut cu Drăgan Ludmila, notarul-stagiar al biroului notarial
"Galina Ceban", unde au fost o parte din contracte cu Umanschii Maria.
Apoi în discuţie cu procurorul Nicu Şendrea a aflat că Aghenia Veaceslav a fost eliberat de
sub strajă în baza declaraţiilor lui Drăgan Ludmila, depuse la 09 decembrie 2016 în instanţa de
judecată la examinarea prelungirii măsurii preventive – arestul preventiv.
În continuare, mai târziu aflându-se la biroul avocatului Constantin Gheorghiţă, a văzut-o pe
Ludmila Drăgan, care i-a spus că îl cunoaşte pe Aghenia Veaceslav, deoarece el deseori venea la
biroul notarial pentru perfectarea şi autentificarea diferitor documente, în cadrul discuţiei cu ea i-
a spus că datorită declaraţiilor ei, Aghenia Veaceslav a fost eliberat din stare de arest, totodată în
discuţie cu ea a intervenit cu rugămintea cu Constantin Gheorghiţă către Drăgan Ludmila, ca ea
să discute cu Aghenia Veacelav şi să revină la poziţia iniţială cu imobilul de pe str. Frumoasa,
mun. Chişinău ce aparţinea lui Umanschii Maria, la care ea a fost de acord să îi ajute.
Nu cunoaşte cirumstanţele examinării demersului cu privire la prelungirea măsurii
preventive "arestul preventiv" lui Aghenia Veaceslav, însă o parte din circumstanţe cum ar fi
declaraţiile lui Drăgan Ludmila i-au devenit cunoscute din spusele procurorului Nicu Şendrea.
Careva fapte privind interesul personal sau interesul material din partea judecătorului Dorin
Munteanu nu cunoaşte, anume ce se referă la examinarea demersului menţionat (vol.I, f.d.221-
223);
9. Procesul-verbal de examinare din 23 martie 2017 şi ordonanţa de recunoaştere a
documentelor şi obiectelor în calitate de corp delict din 23.03.2017 a materialelor în copii a
dosarului nr.16.1131/16 privind examinarea demersului de prelungire a arestului preventiv în
privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav şi suportul electornic de model "Fiesta" cu înregistrarea
audio a şedinţei de judecată din 09 decembrie 2017.
Astfel, în cadrul examinării s-a stabilit că examinarea demersului a fost pe data de 09
decembrie 2016 în incinta biroului judecătorul Dorin Munteanu, amplasat în incinta Judecătoriei
Chişinău (sediul Centru), la examinare de către procuror au fost prezentate probe noi în
confirmarea bănuielii rezonabile, declaraţiile suplimentare ale părţii vătămate Umanschii Maria,
declaraţiile martorului Pleşca Valentin, declaraţiile martorului Postolatii Anatolie, ordonanţa de
pornire a urmăririi penale în cadrul cauzei penale 2014022917 privitor la însuşirea prin
înşelăciune de către Aghenia Veaceslav, Papuc Nicolae şi alte persoane neidentificate a
imobilului amplasat pe str. Protoereu Mihai Berezovschii 16, mun. Chişinău de la cet. Junghina
Pavel.
De către avocat a fost prezentată declaraţia lui Aghenia Veaceslav şi Junghina Pavel privitor
că nu au pretenţii față de procurarea imobilului de pe str. str. Protoereu Mihai Berezovschii 16,
mun. Chişinău, fapt ce constată că careva declaraţii din partea lui Umanschii Maria la şedinţa
menţionată nu au fost prezentate.
Conform procesului-verbal al şedinţei de judecată din 09 decembrie 2016 s-a constatat că
judecătorul Dorin Munteanu a emis încheiere protocolară în sensul audierii martorului Drăgan
Liudmila, pe când urma să emită încheierea aparte prin care să aducă la cunoştinţă părţilor
motivele şi temeiurile de respingere sau admitere a cererii. În conformitate cu procesul-verbal se
constată că judecătorului de instrucţie Dorin Munteanu din momentul solicitării de către avocatul
Svetlana Moraru de audiere a martorului, magistratului i-a devenit cunoscut că martorul o să se
refere la fondul de învinuire a lui Aghenia Veceslav, în conformitate cu declaraţiile făcute de
martor, fiind prezente la dosar se constată că prima întrebare a fost adresată de magistrat
martorului şi întrebarea se referea la modalităţile şi condiţiile de încheiere a contractului de
vânzare-cumpărare în litigiu încheiat între învinuit şi parta vătămată, circumstanţe ce se refereau
la obiectul infracţiunii examinate în cadrul cauzei penale unde Aghenia Veaceslav avea statut de
învinuit. În materialele menţionate este prezentă încheierea judecătorului Dorin Munteanu din 09
decembrie 2016 prin care respinge demersul procurorului de prelungire a măsurii preventive –
arestul prevenit în privinţa lui Aghenia Veaceslav, unde în conformitate cu alin.(6) al
descriptivului, magistratul constată posibilitatea admiterii demersului procurorului, constatarea
ce este diametral opusă dispozitivului hotărârii, totodată constatînd că Aghenia Veaceslav nu este
implicat în comiterea infracţiunii incriminate, instanţa şi anume judecătorul atribuindu-şi
atribuţiile instanţei de fond.
Pe lângă aceasta în materialele dosarului de către organul de urmărire penală nu au fost
stabilite documentele care le invocă judecătorul Dorin Munteanu ce au fost prezentate de
apărătorul Svetlana Moraru care în coroborare cu declaraţiile martorului Drăgan Liudmila
atestau faptul lipsei bănuielii rezonabile, fiind stabilit de către organul de urmărire penală în
cadrul examinării că astfel de documente nu au fost prezentate la examinarea demersului, acest
fapt se confirmă prin procesul-verbal al şedinţei din 09.12.2017, stenograma audio a şedinţei de
judecată din 09.12.2017, cât şi decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22
decembrie 2017.
În cadrul examinării copiilor materialelor menţionate, organul de urmărire penală a constatat
că materialele în copii şi anume documentele la care se referă judecătorul Dorin Munteanu au
fost prezentate deja la examinarea demersului în ordinea de recurs la Curtea de Apel Chişinău,
unde documentele care se invocă de către învinuitul Dorin Munteanu că au fost prezente la
şedinţa din 09 decembrie 2017, au fost prezentate de către avocatul Staruş Denis la şedinţele
Colegiului penal, urmare a examinării de către Colegiu în coraport cu probele procurorului au
ajuns la concluzia de casare a încheierii din 09.12.2017 (vol.I, f.d.174-190);
10. Procesul-verbal de examinare din 30 martie 2017 a suportului electronic DVD+R
"Sigma", cu înregistrarea comunicărilor telefonice între Papuc Nicolae şi Drăgan Ludmila din 08
decembrie 2016, anexat la actul de sesizare a procurorului mun. Chişinău şi ordonanţa din
30.03.2017 de recunoaştere a obiectului în calitate de corp delict.
Urmare a examinării s-a constatat că discul în cauză conţine un fişier VLC cu
nr.0000000036630078, urmare a examinării s-a depistat prezenţa înregistrării audio între două
persoane de gen masculin şi gen feminin cu durata discuţiei de 4 minute şi 24 secunde.
Convorbirea este petrecută între cet. Papuc Nicolae şi Ludmila Drăgan. În cadrul examinării s-a
efectuat stenografierea comunicărilor menţionate şi cuvintele pronunţate de către Papuc Nicolae
convenţional vor fi marcate cu litera – P şi cuvintele pronunţate de către Ludmila Drăgan
convenţional vor fi marcate cu litera - L, urmare ascultării discuţiei, Liudmila Drăgan la 08
decembrie 2016 îi comunică lui Papuc Nicolae că Veaceslav Aghenia este reţinut şi mâine, adică
la 09 decembrie 2017 va fi eliberat la domiciliu:
………
L - Şi când mă întâlnesc cu tine, îţi spun toate condiţiile luia.
P - Aha, aha, am înțeles.
L - Cel mai bine aşa.
P - Auzi tu? Da ce îmi spunea aista că şi l-o reţinut la Slavic sau şi?
L - Da, nu numai Slavic îi reţinut şi Avdoni, Igor tăţi îs reţinuţi,
P - Nicivo sebe.
L - Da.
P - Da..d-apu li-o dat drumul sau nu?
L - Nu li-o dat drumu, iaca mâine lui Slavic îi vorba ca să-i deie drumu, lui Avdoni i-o
prelungit.
P – Aha, aha da blin.
L - Da, lui Slavic îi dă la domiciliu mâine.
P - Am înţeles, am înţeles… Auzi, Liuda? Bine, hai dar eu mâine pe la vreo 12 (vol.II,
f.d.262-265);
11. Încheierea judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Victor
Raţoi din 08 februarie 2017 prin care a fost admis demersul procurorului şi s-au autorizat
folosirea datelor obţinute în rezultatul efectuării măsurilor speciale de investigaţie - interceptarea
şi înregistrarea comunicărilor telefonice efectuate de pe nr.060238178 ce este utilizat de către
Papuc Nicolae în cadrul cauzei penale nr.2014022917, înregistrate pe discurile 25849 din
13.12.2016 şi 26497 din 20.12.2016 şi folosite în cadrul cauzei penale nr.2017978036 (vol.I,
f.d.261);
12. Conținutul procesului-verbal de examinare din 29 martie 2017 a dosarului nr.16-1131/16
cu privire la examinarea demersului de prelungire a măsurii preventive –arestul preventiv în
privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav din 09 decembrie 2016 şi ordonanţa din 29 martie 2017
de recunoaştere a documentelor în calitate de corp delict. Astfel, în cadrul examinării s-a stabilit
că examinarea demersului a fost la data de 09 decembrie 2016 în incinta biroului judecătorului
Dorin Munteanu, amplasat în incinta Judecătoriei Chişinău (sediul Centru), la examinare de către
procuror au fost prezentate probe noi în confirmarea bănuielii rezonabile, declaraţiile
suplimentare ale părţii vătămate Umanschiii Maria, declaraţiile martorului Pleşca Valentin,
declaraţiile martoriului Postolatii Anatolie, ordonanţa de pornire a urmăririi penale în cadrul
cauzei penale 2014022917 privitor la însuşirea prin înşelăciune de către Aghenia Veaceslav,
Papuc Nicolae şi alte persoane neidentificate a imobilului amplasat pe str. Protoereu Mihai
Berezovschii 16, mun. Chişinău de la cet. Junghina Pavel.
De către avocat a fost prezentată declaraţia lui Aghenia Veaceslav şi Junghina Pavel privitor
că nu au pretenţii față de procurarea imobilului de pe str. Protoereu Mihai Berezovschii 16, mun.
Chişinău, fapt ce constată că careva declaraţii din partea lui Umanschiii Maria la şedinţa
menţionată nu au fost prezentate. Conform procesului-verbal al şedinţei de judecată din 09
decembrie 2016 s-a constatat că judecătorul Dorin Munteanu a emis încheiere protocolară în
sensul audierii martorului Drăgan Ludmila, pe când urma să emită încheierea aparte prin care să
aducă la cunoştinţă părţilor motivele şi temeiurile de respingere sau admitere a cererii. În
conformitate cu procesul-verbal se constată că judecătorului de instrucţie Dorin Munteanu din
momentul solicitării de către avocatul Svetlana Moraru de audiere a martorului, i-a devenit
cunoscut că martorul o să se refere la fondul de învinuire a lui Aghenia Veceslav. În
conformitate cu declaraţiile făcute de martor, fiind prezente la dosar se constată că prima
întrebare a fost adresată de magistrat martorului şi întrebarea se referea la modalităţile şi
condiţiile de încheiere a contractului de vânzare-cumpărare în litigiu, încheiat între învinuit şi
partea vătămată, circumstanţe ce se refereau la obiectul infracţiunii examinate în cadrul cauzei
penale unde Aghenia Veaceslav avea statut de învinuit. În materialele menţionate este prezentă
încheierea judecătorului Dorin Munteanu din 09 decembrie 2016 prin care respinge demersul
procurorului de prelungire a măsurii preventive – arestul prevenit în privinţa lui Aghenia
Veaceslav, unde în conformitate cu alin.(6) al descriptivului magistratul constată posibilitatea
admiterii demersului procurorului, constatarea ce este diametral opusă dispozitivului hotărârii,
totodată constatând că Aghenia Veaceslav nu este implicat în comiterea infracţiunii incriminate,
instanţa, şi anume judecătorul atribuindu-și atribuţiile instanţei de fond.
Pe lângă aceasta, în materialele dosarului de către organul de urmărire penală nu au fost
stabilite documentele care le invocă judecătorul Dorin Munteanu ce au fost prezentate de
apărătorul Svetlana Moraru care în coroborare cu declaraţiile martorului Drăgan Ludmila atestau
faptul lipsei bănuielii rezonabile, fiind stabilit de către organul de urmărire penală în cadrul
examinării că astfel de documente nu au fost prezentate la examinarea demersului, acest fapt se
confirmă prin procesul-verbal al şedinţei din 09.12.2017, stenograma audio a şedinţei de judecată
din 09.12.2017, cât şi decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie
2017. În cadrul examinării materialelor menţionate, organul de urmărire penală a constatat că
materialele în copii, şi anume documentele la care se referă judecătorul Dorin Munteanu au fost
prezentate deja la examinarea demersului în ordinea de recurs la Curtea de Apel Chişinău, unde
documentele care se invocă de către învinuitul Dorin Munteanu că au fost prezente la şedinţa din
09 decembrie 2017, au fost prezentate de către avocatul Staruş Denis la şedinţele Colegiului
Penal, urmare a examinării de către Colegiu în coraport cu probele procurorului au ajuns la
concluzia de casare a încheierii din 09.12.2017 (vol.II, f.d.255-261);
10. Conținutul procesului-verbal de examinare din 25 mai 2017 a dosarului nr.14-689/16 cu
privire la examinarea demersului de aplicare a măsurii preventive – arestul preventiv în privinţa
învinuitului Aghenia Veaceslav din 24 noiembrie 2016 şi ordonanţa din 25 mai 2017 de
recunoaştere a documentelor în calitate de corp delict. Astfel, urmare a examinării se constată că
de către procuror au fost anexate practic aceleași declaraţii ale martorilor care au fost anexate la
demersul de prelungire a măsurii preventive, care confirmă bănuiala rezonabilă, însă în cazul de
faţă tot acelaşi judecător Dorin Munteanu la aplicarea măsurii preventive arestul preventive în
privinţa lui Aghenia Veaceslav a constatat bănuiala rezonabilă în acţiunile lui Aghenia Veaceslav
şi la prelungire supunând în contraargument declarațiile martorului Drăgan Ludmila, declaraţiile
care se combat prin declaraţiile martorilor prezentate de procuror, a stabilit că lipseşte bănuiala
rezonabilă, fapt ce denotă asupra părtinităţii la examinarea demersului de prelungire a măsurii
preventive arestul peventiv în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav din 09 decembrie 2017
din partea judecătorului Dorin Munteanu (vol.II, f.d.266-273);
11. Analiza operaţională privind conexiunile telefonice ale figuranţilor pe cauza penală
nr.2017978036 din 30 martie 2017, conform căreia s-a constatat că numărul de telefon
07958424, utilizat de către Ludmila Drăgan a avut conexiuni în perioada de 24.11.2016 -
31.12.2016 de 8 ori cu nr.069233490, ce este utilizat de către Svetlana Moraru, de 14 ori cu
nr.060238178, ce este utilizat de către Papuc Nicolae. Tot în aceeași perioadă nr.079556885, ce
este utilizat de către Munteanu Dorin a avut 4 conexiuni cu nr.069806948 ce este utilizat de către
Eugenia Dascălu, 11 conexiuni cu nr.069344101, ce este utilizat de către Romina Ţurcan şi
nr.079190606, ce este utilizat de către Staruş Denis. Cu Staruş Denis a avut conexiuni la
24.11.2016, orele 12:17 min. şi orele 15:45 min. şi la data de 25.11.2016, orele 16:59 min., zile
când a fost examinat demersul cu privire la aplicarea măsurii preventive "arestul preventiv" în
privinţa lui Aghenia Veaceslav de către judecătorul Dorin Munteanu şi a avut convorbiri la data
de 12 decembrie 2016, orele 16:43 min., orele 16:44 min., orele 17:00 min., ziua când a fost
depus recursul procurorului la încheierea din 09 decembrie 2017 emisă de judecătorul Dorin
Munteanu. Urmare a acestor constatări, aceste conexiuni indică asupra legăturii de prietenie între
avocatul Staruş Denis, avocatul lui Aghenia Veaceslav şi judecătorul Dorin Munteanu, deoarece
toate apelurile efectuate au fost făcute în zilele când se examina demersul în privinţa lui Aghenia
Veaceslav şi la data de 12 decembrie 2016, termenul limită de depunere a recursului asupra
încheierii emisă de Munteanu Dorin din 09 decembrie 2016 (vol.II, f.d.117-127);
12. Informaţia nr.6172 din 09.03.2017 parvenită din cadrul Inspectoratului de Poliţie
Râșcani al DP mun. Chişinău IGP MAI în Procuratura Anticorupție la 13.03.2017, conform
căreia în privinţa lui Aghenia Veaceslav Oleg, a.n.03.07.1982, în legătură cu eschivarea sa au
fost numite investigaţii în vederea găsirii învinuitului şi pornit la 20.01.2017 dosarul de căutare
nr.2017020026, până în prezent învinuitul nu a fost reţinut, ultimul eschivându-se de la organul
de urmărire penală. Acest fapt denotă asupra urmărilor grave cauzate intereselor publice şi
anume scopului procesului penal de către judecătorul Dorin Munteanu prin emiterea încheierii
din 09 decembrie 2016, fapt ce a dus la eschivarea învinuitului de la organul de urmărire penală
(vol.I, f.d.46-50);
13. Copia deciziei Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 decembrie 2016, prin
care a fost admis recursul procurorului în Procuratura mun. Chişinău, Nicu Şendrea, casată
încheierea Judecătorei Centru, mun. Chişinău din 09 decembrie 2016, admite demersul
procurorului şi prelungește învinuitului Aghenia Veaceslav Oleg, măsura de reprimare sub formă
de arest preventiv cu eliberarea mandatului privind prelungirea duratei arestului preventiv pe un
termen de 10 zile din momentul reţinerii, motivele deciziei fiind atribuirea de către judecătorul
de instrucție a competenţelor instanței de fond, încălcarea prevederilor art.176 alin.(1), pct.1),
101 Cod de procedură penală (vol.I, f.d.37-44).
Astfel, acuzatorul de stat indică în ordonanța privind renunțarea integrală la învinuire din
11.10.2019 că, în contextul probelor acumulate la urmărirea penală, în urma examinării în
ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv a probelor administrate în cadrul procesului
penal din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, s-a stabilit existenţa elementelor componenţei de
infracţiune, pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii fiind imputabilă
învinuitului, fiind evidențiate următoarele semne ale componenței de infracțiune prevăzută de
art.307 alin.(2) Cod Penal.
Însă în cadrul cercetării judecătorești martorii Svetlana Moraru, Denis Staruș și Burlacu
Silviu au refuzat să dea declarații pe cazul dat, invocând prevederile art.90 alin.(3) pct.2) Cod de
procedură penală, iar martorul Papuc Nicolae la fel a refuzat să fie audiat în calitate de martor
invocând prevederile art.90 alin.(2) Cod de procedură penală.
Totodată, în cadrul cercetării judecătorești nu a putut fi examinată o altă probă și anume
înregistrarea comunicărilor telefonice între Papuc Nicolae şi Drăgan Ludmila din 08 decembrie
2016, deoarece prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09.08.2017
(pronunțată după expedierea cauzei penale de învinuire a lui Dorin Munteanu în instanța de
judecată), s-a dispus admiterea recursului declarat de avocatul Vasile Foltea și învinuitul Dorin
Munteanu, casarea încheierii judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău (sediul
Buiucani), Victor Rațoi nr.11-579/17 din 08.02.2017 în cadrul cauzei penale nr.2017978036,
rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care a fost respins demersul procurorului
în Procuratura mun. Chișinău, Victor Cazacu din 08.02.2017 privind autorizarea folosirii datelor
obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta, ca
neîntemeiat.
Astfel, a fost anulat efectul încheierii judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei
Chișinău (sediul Buiucani), Victor Rațoi nr.11-579/17 din 08.02.2017, prin care s-a dispus:
"Admiterea demersului procurorului și autorizarea folosirii datelor obținute în rezultatul
efectuării măsurilor speciale de investigații – interceptarea și înregistrarea comunicărilor
telefonice efectuate de pe nr.060238178, ce este utilizat de către Papuc Nicolae, consemnate în
procesul-verbal din 31.01.2017 și anexele sale înregistrate pe suporturile electronice nr.25849
din 13.12.2016 și nr.26497 din 20.12.2016, executate în cadrul cauzei penale nr.2014022917, în
cauza penală cu nr.2017978036".
Fiind audiat pe parcursul procesului penal, Munteanu Dorin nu și-a recunoscut vina,
declarând că activează în funcţie de judecător în cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din
06 martie 2015, prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.369/16 a fost desemnat
pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție la Judecătoria Centru, mun. Chişinău, în
perioada 01.06.2015 – 01.06.2018. Prin încheierea nr.14-676/16 din 18.11.2016, emisă de el, a
fost admis în parte demersul procurorului Nicu Şendrea şi a fost aplicată măsura preventivă –
arestarea preventivă în privinţa învinuitului Avdonin Igor Piotr, pe un termen de 20 (douăzeci)
zile cu calcularea termenului arestului preventiv din momentul reţinerii la 17.11.2016, ora 16:10
min. până la data de 07.12.2016, ora 16:10 min. Totodată, prin încheierea nr.14-689/16 din
25.11.2016, emisă de el, a fost admis în parte demersul procurorului Nicu Şendrea şi a fost
aplicată măsura preventivă – arestarea preventivă în privinţa învinuitului Aghenia Veaceslav
Oleg, pe un termen de 20 (douăzeci) zile cu calcularea termenului arestului preventiv din
momentul reţinerii la 23.11.2016, ora 11:00 min. până la data de 13.12.2016, ora 11:00 min. În
fapt, Avdonin Igor Piotr şi Aghenia Veaceslav Oleg erau învinuiți de către organul procuraturii
de comiterea infracţiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod Penal RM, în următoarele
circumstanţe: în perioada anului 2014-2015, Aghenia Veaceslav Oleg, acţionând de comun acord
şi împreună cu Papuc Nicolae, Avdonin Igor Piotr şi alte persoane nestabilite organului de
urmărire penală, prin înşelăciune, încercând să redea un caracter legal acţiunilor şi tranzacţiilor
care urmau să le încheie, prin abuz de încredere acordat de către Maria Umanschii, urmărind
scopul de a dobândi ilegal drepturile de proprietate ale ultimei pe imobilul, casa de locuit situată
pe str. Frumoasa 21/1, mun. Chişinău, cunoscând despre ilegalitatea tranzacţiei, Aghenia
Veaceslav Oleg a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu nr.3645 din 06.06.2014, care era
un act juridic fictiv despre care cunoşteau din start că nu va produce careva efecte juridice, prin
care urma să îi transmită lui Maria Umanschii, suma de 360 000,00 euro, sumă convenită între ei,
echivalentul conform cursului BNM, care este 6 789 240,00 lei. În realizarea intenţiilor lor
criminale, Aghenia Veaceslav Oleg a vândut fictiv acest imobil către Avdonin Igor Piotr, prin
contractul de vânzare-cumpărare nr.5567 din 22.06.2015. În rezultatul acţiunilor ilegale ale cet.
Avdonin Igor Piotr şi ale complicilor săi, au deposedat-o de dreptul de proprietate asupra acestui
imobil, prin înregistrarea contractelor de vânzare-cumpărare menţionate în Registrul bunurilor
imobile, cauzând astfel părţii vătămate Maria Umanschii, o daună materială în proporţii deosebit
de mari, în sumă totală de 6 789 240,00 lei. Menţionează că termenul de 20 zile în privinţa
ambilor învinuiţi a fost menţinut de către Curtea de Apel Chişinău, fiind considerat unul suficient
în raport cu volumul acţiunilor care urmau a fi efectuate pe dosar. În cadrul examinării ambelor
demersuri, a pus pe seama procurorului să verifice argumentele învinuiţilor Avdonin Igor Piotr şi
Aghenia Veaceslav Oleg, enunţate în şedinţă de judecată, potrivit cărora relaţiile poartă un
caracter evident civil, iar achitarea pentru imobilul procurat a fost efectuată între ei prin transfer
bancar, fapt care poate fi uşor verificat de organul de urmărire penală. Mai mult, pretinsa parte
vătămată Maria Umanschii, conform declaraţiilor părţilor, avea datorie pe imobil la bancă,
imobilul fiind procurat în leasing, iar Aghenia Veaceslav Oleg, la procurarea imobilului, a achitat
aceastг datorie, fapt care de asemenea urma a fi verificat de organul procuraturii. De asemenea єi
argumentul potrivit cгruia Avdonin Igor Piotr a procurat imobilul în leasing, pentru care a luat un
credit în bancă pe care-l achita la acel moment. După expirarea termenului de 20 zile de arest
preventiv, procurorul a înaintat demers de prelungire a măsurii preventive – arestul preventiv
pentru ambii învinuiţi.
La 06.12.2016, prin încheierea nr.16-1107/16, emisă de acesta, a fost admis în parte
demersul procurorului Nicu Şendrea şi a fost aplicată măsura preventivă – arestarea la domiciliu
în privinţa învinuitului Avdonin Igor Piotr, pe un termen de 30 (treizeci) zile.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău încheierea nr.16-1107/16 din 06.12.2016 a fost
menţinută cu respingerea recursului procurorului.
Ulterior, la 09.12.2016, prin încheierea nr.16-1131/16, emisă de el, a fost respins demersul
procurorului Nicu Şendrea cu privire la prelungirea mгsurii preventive sub formг de arest
preventiv pentru o perioadг de 30 zile єi eliberarea mandatului de arestare оn privinюa
оnvinuitului Aghenia Veaceslav Oleg.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău nr.16r-1241/16 din 22.12.2016, încheierea nr.16-
1131/16 din 09.12.2016 a fost casată, cu admiterea în parte a demersului procurorului şi aplicat
faţă de Aghenia Veaceslav Oleg arestul preventiv pe un termen de 10 zile, cu calcularea
termenului din momentul reюinerii.
La acest capitol, menţionează că în cadrul ambelor şedinţe de judecată din data de
06.12.2016 şi 09.12.2016 (de examinare a demersurilor procurorului de prelungire a măsurii
preventive), a solicitat ca procurorul să informeze instanţa de judecată despre acţiunile
întreprinse de organul de urmărire penală în vederea verificării argumentelor lui Avdonin Igor
Piotr despre efectuarea achitării pentru imobilul procurat prin transfer bancar, dar şi celelalte
argumente menţionate mai sus, la care procurorul a indicat că nu a verificat argumentele în
cauză, deoarece nu consideră de cuviinţă, insistând asupra poziţiei sale privind necesitatea
prelungirii măsurii preventive.
Despre necesitatea verificării argumentelor nominalizate mai sus, în special a fost informat
procurorul Nicu Şendrea în şedinţa din 06.12.2016, până la data examinării demersului de
prelungire a măsurii preventive în privinţa lui Aghenia Veaceslav Oleg, оnsг єi оn acest caz
procurorul nu a reacюionat.
Astfel, a fost evident pentru el faptul că termenul de 20 zile de arest preventiv acordat de
instanţa de judecată inclusiv şi pentru verificarea de către procuror a argumentelor învinuţiilor, a
fost utilizat ineficient de către procuror, ultimul refuzând categoric la acel moment să verifice
versiunea învinuiţilor, bazându-se doar pe poziţia pretinsei părţi vătămate, prin ce a dat dovată de
o evidentă poziţie de părtinire.
A acţionat de o manieră susmenţionată ţinînd cont de prevederile art.19 alin.(1), (3) Cod de
procedură penală, în coformitate cu care, orice persoană are dreptul la examinarea şi soluţionarea
cauzei sale în mod echitabil, în termen rezonabil, de către o instanţă independentă, imparţială,
legal constituită, care va acţiona în conformitate cu prezentul cod. Organul de urmărire penală
are obligaţia de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele,
completă şi obiectivă, a circumstanţelor cauzei, de a evidenţia atât circumstanţele care dovedesc
vinovăţia bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât şi cele care îl dezvinovăţesc, precum şi
circumstanţele care îi atenuează sau agravează răspunderea.
Menţionează că la emiterea soluţiei consemnate în încheierea nr.16-1131/16 din 09.12.2016,
s-a bazat exclusiv pe normele procedural şi anume:
- în conformitate cu prevederile art.art.186 alin.(9), 185 alin.(3), 308 alin.(1) 176 alin.(3)
pct.1), 308 alin.(6) CPP RM, de asemenea pct.29 lit.a) din Hotărârea Plenului CSJ despre
aplicarea de către instanţele judecătorești a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală
privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu.
A constatat că prevederile normelor nominalizate nu au fost respectate de procuror, deoarece
acesta nu a probat nici bănuiala rezonabilă şi nici temeiurile ce ar justifica necesitatea ţinerii în
continuare a lui Aghenia Veaceslav Oleg оn stare de arest preventiv, unicile probe prezentate de
procuror fiind declaraюiile pretinsei pгrюi vгtгmate Maria Umanschii şi a martorilor propuşi de
ea, care, în opinia sa ca judecător, au un interes personal în condamnarea învinuiţilor şi care, nu
au fost suficiente.
La rândul său, partea apărării a prezentat în cadrul şedinţei de examinare a demersului
procurorului probe ce i-a întemeiat concluzia despre lipsa bănuielii rezonabile de comitere de
către Aghenia Veaceslav Oleg a unei fapte infracюionale єi decгderea temeiurilor de prelungire a
arestului preventiv.
Accentueazг cг probele la care s-a fгcut referire оn єedinюa de judecatг єi care au stat la
baza emiterii оncheierii de respingere a demersului procurorului despre prelungirea mгsurii
preventive, au fost examinate de el numai sub aspectul probгrii existenюei bгnuielii rezonabile
de comitere a unei infracюiuni de cгtre Aghenia Veaceslav Oleg.
Astfel, оn susюinerea poziюiei sale partea apгrгrii a prezentat copia declaraюiei fгcute de
pretinsa parte vгtгmatг Maria Umanschii la notar, potrivit căreia, ea a primit suma de bani pentru
înstrăinarea imobilului, confirmând faptul că nici declaraţia făcută de Maria Umanschii în cauză
şi nici contractele de vânzare-cumpărare nu au fost contestate în modul stabilit de lege, nu au fost
declarate nule, continuând să producă efecte juridice.
Procurorul Nicu Şendrea nu a putut combate prin probe pertinente, concludente şi utile
legalitatea înscrisului în cauză, iar inacţiunile procurorului în vederea verificării versiunii
învinuiţilor (expuse mai sus), a dus la zero argumentul procurorului despre caracterul fictiv al
acestor contracte, care nu ar fi avut scopul de a produce efecte juridice.
În partea ce ţine de temeinicia încheierii prin care a acceptat demersul avocatului ca martorul
apărării Drăgan Ludmila să fie audiat în procesul examinării demersului procurorului prin care s-
a solicitat prelungirea măsurii preventive, a ţinut cont de prevederile art.308 alin.(4) CPP RM, în
conformitate cu care "învinuitul sau avocatul înştiinţează martorii invitaţi de el..."
La rândul său, potrivit prevederilor pct.28 alin.1) din Hotărârea Plenului CSJ despre
aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală
privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu, doar partea apărării poate solicita audierea
martorului de către judecătorul de instrucţie.
Concomitent, în conformitate cu prevederile pct.28 alin.3) din Hotărârea Plenului CSJ
despre aplicarea de către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură
penală privind arestarea preventivă şi arestarea la domiciliu, Plenul readuce în atenţia
judecătorilor şi procurorilor că neadoptarea unei decizii cu privire la solicitările apărării de a
audia martorii, declaraţiile cărora pot avea importanţă pentru soluţionarea demersului este
contrară art.5 § 4 CEDO (a se vedea hotărârile Becciev c. Moldovei, 04.10.2005, § 65-76 Ţurcan
şi Ţurcan c. Moldovei, 23.10.2007, § 65-70).
Procurorul Nicu Şendrea a solicitat insistent, sub diverse pretexte, respingerea demersului
avocatului despre audierea martorului apărării Drăgan Ludmila. Cu toate acestea, pentru a
asigura respectarea dreptului la apărare şi la egalitatea armelor în proces, a admis demersul
avocatului privind audierea martorului menţionat.
Astfel, în şedinţă de judecată a fost audiat martorul Drăgan Ludmila, care expres a indicat
asupra faptului că a văzut personal momentul transmiterii de către Aghenia Veaceslav Oleg către
Maria Umanschii a costului pentru imobilul procurat, în legătură cu care fapt a prezentat atât
Aghenia Veaceslav Oleg, cât şi Maria Umanschii declaraţii la notar, potrivit cărora suma pentru
vânzarea apartamentului unul a transmis-o, iar alta a primit-o. Concomitent, martorul în cauză a
menţionat că notarul a fost ales de către Maria Umanschii, care s-a prezentat de una singură la
notar cu o zi înainte de cea la care a fost încheiat contractul şi a informat despre intenţia sa de a
încheiat un contract de vânzare-cumpărare a imobilului. Argumentul în cauză a combătut
argumentul procurorului potrivit căruia notarul ar fi fost ales de Aghenia Veaceslav Oleg.
După audierea martorului apărării, procurorul nu a putut prezenta alte probe ce ar fi
combătut declaraţiile acestuia, unicile probe fiind declaraţiile pretinsei părţi vătămate Maria
Umanschii. Mai mult, procurorul nu a solicitat la acel moment audierea notarului pentru a
combate declaraţiile martorului Drăgan Ludmila.
Atenţionează că martorul Drăgan Ludmila a fost audiată sub jurământ, fiind preîntâmpinată
de răspundere penală pentru declaraţii vădit false.
Consideră că dacă procurorul şi-ar fi exercitat corespunzător şi în întreagă măsură dreptul
său de a prezenta probe în şedinţa de examinare a demersului de prelungire a arestului şi ar fi
prezentat materialele pe care le-a prezentat ulterior în instanţa de recurs, posibil soluţia pe
marginea demersului ar fi fost alta.
În acest sens, conform prevederilor art.101 alin.(1)-(4) CPP RM, fiecare probă urmează să
fie apreciată din punct de vedere al pertinenţei, concludenții, utilităţii şi veridicităţii ei, iar toate
probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Reprezentantul organului de
urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma
examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele şi în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o
probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanţa de
judecată. Instanţa de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a
căror cercetare au avut acces toate părţile în egală măsură şi să motiveze în hotărâre
admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.
La acest capitol, menţionează că în calitate de judecător la examinarea demersului s-a
condus doar de probele la care a avut acces, prezentate de părţi în şedinţă. Astfel, dacă
procurorul nu s-a folosit, în întreagă măsură, de dreptul său de a prezenta probe în susţinerea
poziţiei sale, acest fapt nu poate fi considerat ca o omisiune sau abuz din partea instanţei la
aprecierea celorlalte probe.
Ţine să menţioneze că procurorul a omis să se folosească chiar şi de dreptul său procesual de
a prezenta doar instanţei de judecată materialele dosarului penal care constituie secret al
urmăririi penale, accesul la care este limitat, dacă considera că acestea ar confirma bănuiala
rezonabilă.
Argumentele precum că soluţiile emise de către el în cazul lui Avdonin Igor Piotr (în
privinţa căruia a fost aplicat arestul la domiciliu) şi în cazul lui Aghenia Veaceslav Oleg (în
privinţa căruia a respins demersul procurorului de prelungire a măsurii preventive), se datorează
faptului că în cel de al doilea caz partea apărării a prezentat probe care nu au fost prezentate în
cazul lui Avdonin Igor Piotr şi anume: declaraţiile martorului Drăgan Ludmila.
În astfel de împrejurări, a acţionat în corespundere cu prevederile art.308 alin.(7) CPP RM în
conformitate cu care, în urma examinării demersului, judecătorul de instrucţie sau, după caz,
instanţa de judecată adoptă o încheiere motivată privind admiterea sau respingerea demersului şi,
după caz, dispune aplicarea, prelungirea, revocarea sau înlocuirea, faţă de învinuit, a măsurii
arestării preventive ori a arestării la domiciliu...
Mai mult, potrivit prevederilor pct.30 din Hotărârea Plenului CSJ despre aplicarea de către
instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale legislaţiei de procedură penală privind arestarea
preventivă şi arestarea la domiciliu, judecătorul de instrucţie este obligat să adopte o încheiere cu
privire la refuzul de a aplica arestarea preventivă sau arestul la domiciliu, dacă, la examinarea
demersului, procurorul nu va dovedi în cumul că există o bănuială rezonabilă privind săvârşirea
infracţiunii de către bănuit, învinuit, cel puţin unul din riscurile menţionate în pct.6) al Hotărârii
şi imposibilitatea aplicării unei măsuri preventive mai uşoare pentru prevenirea riscului sau
riscurilor indicate în demers.
Prin urmare, examinând toate circumstanţele cauzei, probele anexate la dosar, ţinând cont de
declaraţiile participanţilor la proces, a ajuns la concluzia că în acţiunile lui Aghenia Veaceslav
Oleg nu se mai confirmă o bănuială rezonabilă despre comiterea unei infracţiuni, în legătură cu
ce a dispus respingerea demersului procurorului.
Menţionează că la examinarea demersului a ţinut seama inclusiv şi de recomandările
CtEDO, potrivit cărora arestul preventiv şi cel la domiciliu este măsura preventivă excepţională,
iar instanţele sunt obligate să aleagă altă măsură preventivă, şi numai în cazul în care o altă
măsură preventivă nu va fi suficientă pentru asigurarea bunului mers al urmăririi penală, să se
recurgă la arest preventiv sau arest la domiciliu. În cazul lui Aghenia Veaceslav Oleg nu a reţinut
necesitatea prelungirii unei asemenea măsuri preventive.
Concomitent, accentuează că din cumulul probelor prezentate de procuror şi examinate de
instanţa de judecată, a ajuns să constate că există o evidentă bănuială rezonabilă de comitere a
unei fapte infracţionale de către cel de al treilea învinuit - Papuc Nicolae, pe când în cazul lui
Aghenia Veaceslav Oleg această bănuială rezonabilă este nesigură inclusiv din motivele
enunţate.
Cu toate acestea, reieşind din faptul că urmărirea penală nu era finalizată, nefiind verificate
toate circumstanţele cauzei, inclusiv şi versiunea învinuiţilor, declaraţiile tuturor martorilor,
înscrisurile probatorii, nu se exclude că, ulterior, poate fi probată bănuiala rezonabilă de comitere
a unei fapte infracţionale şi de către Aghenia Veaceslav Oleg.
La acest capitol, în opinia sa, a comunicat că este puţin relevant argumentul procurorului
Nicu Şendrea potrivit căruia instanţa nu a ţinut seama de gravitatea infracţiunii, ori conform
legislaţiei în vigoare, gravitatea infracţiunii prin sine nu este temei de aplicare a unei măsuri
preventive şi, în special a arestului preventiv. Concomitent, şi argumentul enunţat de Curtea de
Apel Chişinău în decizia sa de casare a încheierii de respingere a demersului procurorului,
potrivit căruia termenul de 20 zile de arest preventiv aplicat faţă de învinuit a fost unul
insuficient, deoarece procurorul nu a reuşit să efectueze toate acţiunile de urmărire penală, este
neîntemeiat, deoarece acest argument nu se include în lista temeiurilor statuate de CtEDO de
aplicare a măsurii preventive şi nici învinuitul nu poate fi menţinut în arest preventiv doar pe
faptul că procurorul nu a reuşit să efectueze toate acţiunile de urmărire penală.
Argumentul dat se probează şi prin faptul că Curtea de Apel Chişinău în genere a dispus
admiterea parţială a demersului procurorului, prelungind termenul arestului doar cu 10 zile, iar în
textul deciziei Curţii de Apel Chişinău, printre alte argumente, a fost indicat că: "… Colegiul
Penal crede că, pentru moment, circumstanţele chemate în ajutor nu pot nici într-un fel contribui
cumva la respingerea completă a demersului înaintat de procuror…". Menţionează că Curtea de
Apel Chişinău nu a declarat încheierea emisă de acesta ca fiind una ilegală ori contrară legii, dar
a dat o apreciere diferită de cea făcută de el probelor anexate la dosar, coniderând necesară
prelungirea arestului preventiv pe un termen de 10 zile. Cu toate acestea, consideră că atât el, cît
şi judecătorii instanţei de recurs au apreciat probele prezentate de către părţi după intima sa
convingere.
Totodată, accentuează că în cadrul şedinţei de judecată partea apărării şi învinuitul au indicat
despre faptul că plângerea depusă de către Maria Umanschii conţine declaraţii false ce se
manifestă prin: învinuirea adusă – dacă vinovăţia lui Aghenia Veaceslav Oleg nu va fi dovedită
(art.art.311, 312 Cod Penal al RM), sau darea unei declaraţii false la notar despre primirea
banilor de la Aghenia Veaceslav Oleg, dacă vinovăţia lui Aghenia Veaceslav Oleg va fi dovedită
(art.361 Cod Penal al RM).
Prin urmare, pentru a exclude orice suspiciuni ale învinuitului Aghenia Veaceslav Oleg
vizavi de existenţa unui dosar fabricat, a declaraţiilor false din partea lui Maria Umanschii, a
considerat necesar examinarea acţiunilor pretinsei părţii vătămate Maria Umanschii în lumina
art.art.311, 312, 361 Cod Penal al RM, art.274 CPP RM, în legătură cu care fapt a emis încheiere
interlocutorie în acest sens nr.16-1131/16 din 09.12.2016, sesizînd Procuratura Generală în
ordinea art.218 CPP RM. Instanţa de recurs nu a casat încheierea interlocutorie.
Concomitent, menţionează că după cum a aflat ulterior, avocatul lui Aghenia Veaceslav
Oleg, Staruş Denis în interesele clientului său, de asemenea, a sesizat Procuratura Generală a
RM, dar şi Centrul Naţional Anticorupţie vis-a-vis de pretinsele acţiuni ilegale ale Mariei
Umanschii, dar şi ale lui Postolatii Anatolie Andrei şi Valentina Pleşca, care au tangență cu acest
caz.
Suplimentar, după pronunţarea încheierii nr.16-1131/16, avocatul învinuitului i-a comunicat
că de la clientul său ar fi aflat că în anul 2015 Aghenia Veaceslav Oleg a fost reţinut în acest
dosar pentru 72 ore de către organul de urmărire penală şi că fiind influenţat de către procurorul
Nicu Şendrea, i-ar fi transmis ultimului suma de 2 000 euro după ce a fost eliberat, iar ulterior ar
fi fost scos de sub urmărire penală.
Concomitent, menţionează că după aplicarea de către acesta a arestului preventiv pe un
termen de 20 zile în privinţa lui Avdonin Igor Piotr şi Aghenia Veaceslav Oleg, necunoscând
despre faptul că vor fi înaintate demersuri despre prelungirea măsurii preventive, dar şi că
acestea îi vor fi lui repartizate spre examinare, procurorul Nicu Şendrea l-a informat că acest
dosar este la control şi că cineva din conducere este interesat de soluţia pe acest caz.
Susţine că nu a reflectat aceste circumstanţe comunicate lui neoficial de către avocat şi de
către procuror, într-o încheiere interlocutorie, deoarece nu au fost prezentate probe în susţinerea
acestora şi le-a considerat, la acel moment, simple declaraţii.
De asemenea, menţionează că în cadrul şedinţei de judecată Aghenia Veaceslav Oleg, dar şi
procurorul Nicu Şendrea au informat instanţa de judecată despre faptul că, anterior, aproximativ
cu un an în urmă, atât în privinţa lui, dar şi în privinţa lui Avdonin Igor Piotr a mai fost inițiată o
cauză penală pe motive similare de către procurorul Nicu Şendrea în perioada când acesta activa
în cadrul Procuraturii sect. Râșcani, mun. Chişinău, unde ei au fost scoşi de sub urmărire penală,
cauză pe care de asemenea, a figurat ca actor principal Papuc Nicolae, anume ultimul fiind
inițiatorul care a venit cu propunerea să procure un alt imobil, dar şi pe cel al Mariei Umanschii,
şi tot ultimul a dus tratativele de rigoare, Aghenia Veaceslav Oleg fiind doar persoana interesată
în procurarea imobilului.
Suplimentar menţionează că reproşurile care i-au fost aduse în momentul când a fost
solicitat acordul CSM pentru pornirea în privinţa sa a urmăririi penale, precum că citează:
"cumulul probelor obiective acumulate în cadrul urmăririi penale în privinţa lui Aghenia
Veaceslav Oleg şi a complicilor săi, denotă existenţa aranjării din timp a eliberării ultimului din
arest ca urmare a unor înțelegeri dintre terţe persoane şi judecătorul Dorin Munteanu", le
consideră absolut neîntemeiate şi defăimătoare. Consideră că aceste reproşuri au scopul de a-l
intimida, deoarece declară că nu a participat la careva înţelegeri de culise ce ar fi avut ca obiect
eventuala soluţie pe care urma s-o pronunţe ca rezultat al examinării demersului procurorului
prin care a solicitat prelungirea termenului măsurii preventive.
În situaţia în care anumite persoane indică la faptul că ar fi avut careva înţelegeri cu dânsul
referitor la soluţia ce urma să o emită, cere ca aceste persoane să fie imediat audiate, cu
efectuarea ulterioară a confruntărilor cu dânsul în conformitate cu prevederile art.113 Cod de
procedură penală.
Menţionează că încheierea din 09.12.2016 a fost rezultatul propriei sale convingeri, formate
printr-o muncă de reflecţie asupra materialelor şi probelor prezentate de părţi, de conştiinţă, care
a constituit suportul raţional al demersului judiciar pentru cunoaşterea faptelor, drept garanţie a
unui proces echitabil şi în concordanţă cu dispoziţiile art.6 alin.(2) din Convenţia pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Protocolul nr.7 la acest tratat internaţional.
Consideră că în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu, în această speţă, a acţionat în strictă
conformitate cu prevederile legii şi nu a comis careva acte ce ar crea dubii privind legalitatea şi
temeinicia hotărârii adoptate.
De asemenea menţionează că, ținând cont de prevederile art.art.26 alin.(5) şi 41 pct.1) şi 7)
CPP RM, judecătorul nu poate fi supus răspunderii pentru opinia ce reiese din intima convingere
la aprecierea probelor, pentru soluţia dată pe marginea cauzei atâta timp cât aceasta a fost dată în
strictă conformitate cu Legea. La rândul său, magistraţii care făceau parte din completul instanţei
de recurs la emiterea deciziei, de asemenea, se conduc de intima convingere pe marginea cauzei,
indiferent de soluţia pe care o dau, indiferent de faptul dacă aceasta corespunde sau nu cu soluţia
dată de prima instanţă.
Cu responsabilitate a declarat că la emiterea hotărârii judecătoreşti din 09.12.2016 nu a avut
intenţia de a emite o soluţie contrară legii; nu a participat la careva înţelegeri "de culise" cu
careva persoane; nu a obţinut careva avantaje nepermise de lege şi nu a urmărit careva scopuri
ori interese personale, motiv pentru care solicită scoaterea sa de sub urmărire penală şi clasarea
acestui dosar penal.
În continuare la întrebările procurorului învinuitul a declarat că pe Aghenia Veaceslav prima
dată l-a văzut când a examinat aplicarea măsurii preventive – arestul preventiv la 25 noiembrie
2016 şi a doua oară la examinarea prelungirii măsurii preventive "arestul preventiv" din 09
decembrie 2016, nu se află în nici o relaţie, pe Svetlana Moraru o cunoaşte din anul 2015, când a
început activitatea sa în calitate de judecător de instrucţie, ea participa des din oficiu pe cauze
legate la demersurile penitenciarelor sau condamnaților la schimbarea modului de executare a
pedepselor, cu ea se află în relaţii de serviciu, pe procurorul Nicu Şendrea îl cunoaşte din anul
2016 din momentul când ultimul a fost transferat de la Procuratura sect. Râșcani, mun. Chişinău
la Procuratura mun. Chişinău, se află în relaţii de serviciu, careva conflicte, relaţii ostile în cadrul
proceselor nu au avut, pe cet. Ludmila Drăgan prima dată a văzut-o pe 09 decembrie 2016 când a
fost audiată în calitate de martor la examinarea demersului de aplicare a măsurii preventive în
privinţa lui Aghenia Veaceslav, pe avocatul Staruş Denis îl cunoaşte vizual din anul 2014,
deoarece ambii au avut contracte de investiţii în acelaşi bloc locativ amplasat pe bd. Mircea cel
Bătrîn 26/6, mun. Chişinău, fiind amplasate apartamentele pe acelaşi etaj şi sunt vecini din vara
anului 2016, pe Papuc Nicolae fizic nu l-a văzut niciodată, numele lui i-a fost făcut cunoştinţă
din materialele prezentate de procuror la examinarea demersurilor de aplicare şi prelungire a
măsurii în privinţa lui Avdonin Igor şi Aghenia Veaceslav, pe Avdonin Igor l-a văzut de două ori
la momentul aplicării măsurii preventive şi la momentul prelungirii măsurii preventive, nu se află
cu el în nici o relaţie, pe cet. Maria Umanschii nu a văzut-o niciodată şi numele ei i-a devenit
cunoscut numai din materialele anexate de procuror la demersurile examinate în privinţa lui
Aghenia Veaceslav şi Avdonin Igor.
Depsre faptul audierii martorului Ludmila Drăgan, el, în calitate de judecător a aflat în
cadrul examinării demersului, din cererea formulată de avocatul Svetlana Moraru, cererea fiind
verbală care a comunicat instanţei că martorul deţine informaţii privitor la lipsa bănuielii în
acţiunile Aghenia Veaceslav, martorul cunoscând modalitatea şi cirumstanţele încheierii
contractului din 06 iunie 2014.
Pe parcursul şedinţei de judecată a adresat martorului întrebări, câte întrebări a adresat nu-şi
aminteşte, însă ştie că a adresat martorului Ludmila Drăgan întrebarea dacă ea personal a văzut
momentul transmiterii banilor de către Veaceslav Aghenia în adresa Mariei Umanschii în temeiul
contractului din 06.06.2014.
La examinarea demersului cu privire la audierea martorului Drăgan Liudmila a emis
încheierea protocolară, făcând menţiune în procesul-verbal al şedinţei.
În afară de el a adresat întrebări martorului Drăgan Ludmila avocatul Svetlana Moraru şi
procurorul Nicu Şendrea, care a adresat martorului cele mai multe întrebări, nu-şi aminteşte dacă
învinuitul a adresat întrebări martorului.
După câte îşi aminteşte, procurorul Nicu Şendrea a prezentat demersul şi încheierea emisă
de el la aplicarea măsurii preventive lui Aghenia Veaceslav, două procese-verbale de audiere a
martorilor numele cărora nu le ţine minte, procesele în cauză fiind anexate şi la demersul de
aplicare a măsurii preventive, fiind în copii neautentificate de procuror şi în şedinţa din
09.12.2016 procurorul a prezentat copia ordonanţei de pornire a urmăririi penale neautentificată
corespunzător pe alt caz în care figurau Aghenia Veaceslav şi Avdonin Igor. În şedinţă avocatul
Svetlana Moraru a atenţionat că în cadrul cauzei penale care invoca procurorul Aghenia
Veacselav şi Igor Avdonin erau audiaţi ca martori. La cele spuse, procurorul a menţionat că
audierile lor urmează a fi anulate şi persoanelor menţionate înaintată învinuirea.
Pe lângă aceasta a adăugat că la prelungirea măsurii preventive, procurorul este obligat să
prezinte probe suplimentare care să reconfirme bănuiala rezonabilă şi existent cel puţin a unuia
din temeiuri, din materialele anexate la demersul de prelungire şi anume două copii ale
declaraţiilor martorilor neautentificate în modul corespunzător, pe de o parte şi pe de altă parte
noile probe prin declaraţiile martorului Ludmila Drăgan, audiată în şedinţa de judecată din
09.12.2016, copia contractului de vânzare-cumpărare a imobilului în litigiu prezentat de către
avocatul Moraru Svetlana, copia declaraţiei de la notar cu privire la primirea banilor de către
Maria Umanschii, scrisoare informativă de la bancă, că banca dă consimţămîntul de preluare a
datoriei prezentată în copie, nu îşi aminteşte însă posibil de către avocat a fost prezentată copia
recipisei Mariei Umanschii de primire a banilor, din care nu s-a reconfirmat bănuiala rezonabilă.
Nu îşi aminteşte dacă avocatul Moraru Svetlana a autentificat copiile prezentate. Menţionează că
la demersul de aplicare a măsurii preventive lui Aghenia Veaceslav, avocatul Moraru Svetlana a
menţionat existenţa unui contract şi a anexat copia declaraţiei făcută de Umanschii Maria în faţa
notarului. Nu îşi amintește dacă copia declaraţiei a fost autentificată de către avocat. Din probele
prezentate de procuror şi avocat a ajuns la concluzia că lipseşte bănuiala rezonabilă în acţiunile
lui Aghenia Veaceslav.
Nu poate spune din ce considerente Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău s-a expus în
aşa mod, posibil au interpretat eronat prevederile art.308 Cod de procedură penală, deoarece el s-
a expus doar în limitele bănuielii rezonabile, de asemenea, şi declaraţiile martorului au fost
expuse prin încheiere în acest sens (vol.III, f.d.265-273).
Drept consecință, acuzatorul de stat indică în ordonanța privind renunțarea integrală la
învinuire din 11.10.2019 că în contextul celor menționate, urmare a analizei probelor cercetate în
instanța de judecată, apreciind conform propriei convingeri formate în urma examinării în
ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv a probelor administrate în cadrul procesului
penal din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în
ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de lege, concluzionează că,
suportul probatoriu administrat pe caz probează doar elementele de subiect, obiect și latura
obiectivă ale componenței de infracțiune prevăzută de art.307 alin.(1) Cod Penal, însă nu și
latura subiectivă ale acțiunilor cet. Munteanu Dorin, adică intenția directă și motivul comiterii
infracțiunii.
Potrivit prevederilor alin.(3) al art.8 Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăţia
persoanei de săvârșirea infracţiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea
învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condiţiile prezentului cod, se interpretează în favoarea
bănuitului, învinuitului, inculpatului.
Potrivit art.114 din Constituția Republicii Moldova, justiţia se înfăptuieşte în numele legii
numai de instanţele judecătoreşti.
Potrivit art.116 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova, judecătorii instanţelor
judecătoreşti sânt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.
Potrivit art.1 alin.(4) din Legea nr.544 din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului,
judecătorii iau decizii în mod independent şi imparţial şi acţionează fără nici un fel de restricţii,
influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi,
inclusiv judiciare.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova, examinând excepția de neconstituționalitate a
articolului 307 din Codul Penal (răspunderea penală a judecătorilor), în Hotărârea sa nr.12 din
28.03.2017 a statuat următoarele: "Principiile de la Bangalore cu privire la conduita judiciară,
prevede că judecătorul trebuie să îşi exercite funcţia judiciară în mod independent, pe baza
propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influenţe externe, sugestii,
presiuni, ameninţări şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi
sub ce motiv (Rezoluţia ONU 2003/43 din 29 aprilie 2003).
În Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Miniştrilor către statele membre cu
privire la judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile, Comitetul de Miniştri al
Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să beneficieze de libertate neîngrădită de a
soluţiona în mod imparţial cauzele, în conformitate cu legea şi cu propria apreciere a faptelor.
Nu poate fi antrenată răspunderea penală a unui judecător pentru modul de interpretare a
legii, apreciere a faptelor sau evaluare a probelor, cu excepţia cazurilor de rea-credinţă.
Curtea menţionează că independenţa judecătorească impune condiţia ca judecătorii să fie
protejaţi de influenţa din partea altor puteri ale statului şi ca fiecare judecător să beneficieze de
libertate profesională în interpretarea legii, în evaluarea faptelor şi aprecierea probelor în
fiecare caz individual. Prin urmare, deciziile eronate trebuie să poată fi corectate prin
intermediul căilor de atac şi nu pot avea drept consecinţă responsabilizarea individuală a
judecătorilor. Or, rolul căilor de atac este anume de a îndrepta eventualele greşeli ale
instanţelor inferioare. În calitate de excepţii, pot servi doar cazurile în care, în procesul de luare
a deciziilor, judecătorii au acţionat cu rea-voinţă sau au admis o omisiune gravă. Aceeaşi opinie
este împărtăşită de către Comisia de la Veneţia.
Curtea constată că prin instituirea la art.307 din Codul Penal a sintagmei „pronunţarea cu
bună-ştiinţă" legiuitorul a stabilit expres că judecătorul poate fi tras la răspundere penală
pentru această componență de infracțiune doar exclusiv în cazul în care este demonstrată
intenția acestuia de a pronunța hotărârea, sentinţa, decizia sau încheierea contrar prevederilor
legale.
Curtea reține că răspunderea penală a judecătorului în temeiul articolului 307 din Codul
Penal poate fi compatibilă cu principiul independenței judecătorului doar în urma unei
interpretări restrictive și doar în baza unor probe incontestabile, care ar demonstra intenția
judecătorului în emiterea actului judecătoresc contrar legii.
Curtea menționează că judecătorii din cadrul judecătoriilor, curților de apel și Curții
Supreme de Justiție pot fi trași la răspundere penală în temeiul art. 307 din Codul penal doar în
cazul în care este probată indubitabil, dincolo de orice îndoială rezonabilă, intenția
directă în pronunțarea unei hotărâri, sentințe, decizii sau încheieri contrare legii".
Potrivit prevederilor art.1 alin.(2) şi (3) din Codul de procedură penală, procesul penal are ca
scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi
societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de
cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvârşite, astfel ca orice persoană care a săvârşit o
infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la
răspundere penală şi condamnată. Organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în
cursul procesului sunt obligate să activeze în aşa mod încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat
bănuită, învinuită sau condamnată şi ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără
necesitate măsurilor procesuale de constrângere.
Potrivit prevederilor art.2 din Codul Penal, legea penală apără împotriva infracţiunilor
persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea
constituţională, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova,
pacea şi securitatea omenirii, precum şi întreaga ordine de drept. Legea penală are, de asemenea,
drept scop prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni.
Potrivit prevederilor art.10 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală, toate organele şi
persoanele participante la procesul penal sunt obligate să respecte drepturile, libertăţile şi
demnitatea persoanei. Limitarea temporară a drepturilor şi libertăţilor persoanei şi aplicarea de
către organele competente a măsurilor de constrângere faţă de ea se admit numai în cazurile şi în
modul strict prevăzute de prezentul cod.
În context, procurorul menţionează că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat în
numeroasele sale hotărâri, că dimensiunea obligaţiunilor statului referitoare la investigarea
minuţioasă şi rezultativă a oricărui fapt pretins a fi infracţional nu implică nici dreptul de a
declanşa o anchetă penală împotriva unui terţ sau ca acesta să fie condamnat la sancţiuni de
natură penală, nici o obligaţie de rezultat care ar presupune că orice urmărire penală trebuie să se
finalizeze printr-o condamnare.
Astfel, raportând prevederile legale sus-menționate la circumstanțele de fapt ale cazului și
probele cercetate în instanța de judecată, conchide că faptele expuse în actul de învinuire a cet.
Munteanu Dorin nu cad sub incidența legii penale.
În conformitate cu prevederile art.320 alin.(5) Cod de procedură penală, dacă în procesul
judecării cauzei, ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată nu confirmă învinuirea
adusă inculpatului, procurorul este obligat să renunţe parţial sau integral la învinuire, care se face
prin ordonanţă motivată şi atrage adoptarea de către instanţa de judecată a unei sentinţe de
achitare sau încetare a procesului penal.
Reieşind din cele expuse, conducându-se de prevederile art. 53, 275 pct.3) şi art.320 alin.(5)
Cod de procedură penală, acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura Anticorupție Bobrov
Vladislav a renunţat integral la învinuirea adusă inculpatului Munteanu Dorin ***** în
comiterea infracţiunii prevăzută de art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal, din motiv că acţiunile
acestuia, în circumstanţele stabilite pe parcursul cercetării judecătorești, nu întrunesc elementele
constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal.
Instanța de judecată menționează că potrivit art.3 alin.(1) și (2) Cod penal al RM, nimeni nu
poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracţiuni nici supus unei pedepse penale, decât în
baza unei hotărâri a instanţei de judecată şi în strictă conformitate cu legea penală. Interpretarea
extensivă defavorabilă şi aplicarea prin analogie a legii penale sânt interzise.
În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) și (2) Cod penal al RM, întreaga reglementare
juridică are menirea să apere, în mod prioritar, persoana ca valoare supremă a societății,
drepturile şi libertățile acesteia. Legea penală nu urmăreşte scopul de a cauza suferinţe fizice sau
de a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente
crude, inumane sau degradante.
Totodată, prevederile art.5 alin.(1) Cod penal al RM stipulează că persoanele care au săvârșit
infracțiuni sânt egale în faţa legii şi sânt supuse răspunderii penale fără deosebire de sex, rasă,
culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială,
apartenenţă la o minoritate naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie. Aliniatul (2) al
aceluiași articol prevede că apărarea drepturilor şi intereselor unei persoane nu poate fi realizată
prin încălcarea drepturilor şi intereselor altei persoane sau a unei colectivităţi.
Se reține că potrivit prevederilor art.320 alin.(5) Cod de procedură penală al RM, dacă în
procesul judecării cauzei, ansamblul de probe cercetate de instanţa de judecată nu confirmă
învinuirea adusă inculpatului, procurorul este obligat să renunţe parţial sau integral la învinuire.
Renunţarea procurorului la învinuire se face prin ordonanţă motivată şi atrage adoptarea de către
instanţa de judecată a unei sentinţe de achitare sau de încetare a procesului penal.
Art.325 alin.(1) Cod de procedură penală prevede că judecarea cauzei în primă instanţă se
efectuează numai în privinţa persoanei puse sub învinuire şi numai în limitele învinuirii
formulate în rechizitoriu.
Potrivit prevederilor art.338 alin.(1) Cod de procedură penală al RM, judecătorul care judecă
cauza unipersonal stabileşte după încheierea susţinerilor orale locul, data şi ora pronunţării
hotărârii motivate.
Conform art.384 din Codul de procedură penală al RM, instanţa hotărăşte asupra învinuirii
înaintate inculpatului prin adoptarea sentinţei de condamnare, de achitare sau de încetare a
procesului penal. Sentinţa se adoptă în numele legii. Sentinţa instanţei de judecată trebuie să fie
legală, întemeiată şi motivată. Instanţa îşi întemeiază sentinţa numai pe probele care au fost
cercetate în şedinţa de judecată.
În conformitate cu art.385 Cod de procedură penală a RM, la adoptarea sentinţei, instanţa de
judecată soluţionează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc
fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; 2) dacă această faptă a fost săvârșită de
inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracţiunii şi de care anume lege penală este
prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracţiuni; 5) dacă inculpatul
trebuie să fie pedepsit pentru infracţiunea săvârșită; 6) dacă există circumstanţe care atenuează
sau agravează răspunderea inculpatului şi care anume; 7) ce măsură de pedeapsă urmează să fie
stabilită inculpatului, luând în considerare şi recomandările serviciului de resocializare, dacă o
asemenea anchetă a fost efectuată; 8) dacă măsura de pedeapsă stabilită inculpatului trebuie să
fie executată de inculpat sau nu; 9) tipul penitenciarului în care urmează să execute pedeapsa
închisorii; 10) dacă trebuie admisă acţiunea civilă, în folosul cui şi în ce sumă; 11) dacă trebuie
reparată paguba materială atunci când nu a fost intentată acţiunea civilă; 12) dacă urmează să fie
ridicat sechestrul asupra bunurilor; 13) ce trebuie să se facă cu corpurile delicte; 14) cine şi în ce
proporţie trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare; 15) dacă urmează să fie revocată,
înlocuită sau aplicată o măsură preventivă în privinţa inculpatului; 16) dacă în privinţa
inculpatului recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii urmează să fie aplicat tratament
medical forţat de alcoolism sau narcomanie. Dacă inculpatul este învinuit de săvârșirea mai
multor infracţiuni, instanţa soluţionează chestiunile arătate în alin.(1) pct.1)-13) pentru fiecare
infracţiune în parte. Dacă de săvârșirea infracţiunii sânt învinuiţi mai mulţi inculpaţi, instanţa
soluţionează chestiunile prevăzute în alin.(1) referitor la fiecare inculpat în parte. Dacă, în cursul
urmăririi penale sau judecării cauzei s-au constatat încălcări care au afectat grav drepturile
inculpatului ce derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanţa examinează posibilitatea
reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste încălcări. În cazul constatării
încălcării drepturilor privind condiţiile de detenţie, garantate de art.3 din Convenţia pentru
apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, conform jurisprudenţei Curţii
Europene a Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de
închisoare pentru o zi de arest preventiv. În cazul în care condamnatul s-a aflat în arest preventiv,
în condiţiile specificate la alin.(5), nu mai puţin de 3 luni până la numirea cauzei spre judecare, la
stabilirea, în calitate de pedeapsă principală, a muncii neremunerate în folosul comunităţii, a
amenzii sau a privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită
activitate, acesta este liberat de executarea pedepsei de către instanţa de judecată.
Potrivit art.390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală al RM, sentinţa de achitare se adoptă
dacă fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.
Astfel, actul de acuzare prezintă un act central în procedura constituirii învinuirii persoanei
ce urmează a exclude oricare dubii planabile posibile asupra nevinovăției persoanei.
Instanța reține că în corespundere cu art. 51 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală,
procurorul este persoana care, în limitele competenţei sale, exercită sau, după caz, conduce în
numele statului urmărirea penală, reprezintă învinuirea în instanţă, exercită sau, după caz,
conduce şi alte atribuţii prevăzute de prezentul cod. Procurorul care participă la judecarea cauzei
penale are funcţie de acuzator de stat. În cursul judecării cauzei, procurorul reprezintă învinuirea
în numele statului şi prezintă în şedinţa de judecată probele acumulate de organul de urmărire
penală.
Reprezentarea învinuirii în instanţele judecătoreşti constituie o atribuţie constituţională de
bază a procurorului. Această activitate urmează a fi desfăşurată la un înalt nivel profesional,
contribuind real şi eficient la justa examinare a cauzelor penale, în scopul protejării persoanei,
societăţii şi statului de atentatele criminale, astfel ca orice persoană care a săvârșit o infracţiune
să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie condamnată.
Procesul judiciar penal servește drept garanție pentru stabilirea adevărului, datorită
principiului contradictorialității, adică al confruntării a două părți opuse prin polemică,
argumente când fiecare circumstanță se examinează, iar fiecare probă se verifică atât prin prisma
acuzării, cât și a apărării. Reprezentând învinuirea de stat, procurorul se călăuzeşte de dispoziţiile
legii şi de propria sa convingere bazată pe probele cercetate în şedinţa de judecată.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în practica sa constantă reiterează că dimensiunea
obligaţiunilor statului referitoare la investigarea minuţioasă şi rezultativă a oricărui fapt pretins a
fi infracţional nu implică nici dreptul de a declanşa o anchetă penală împotriva unui terţ sau ca
acesta să fie condamnat la sancțiuni de natură penală, nici o obligaţie de rezultat care ar
presupune că orice urmărire penală trebuie să se finalizeze printr-o condamnare.
Instanța de judecată reține că în cadrul cercetării judecătorești au fost analizate și cercetate
integral, sub toate aspectele atât probele acuzării, cât și ale apărării, iar drept urmare acuzatorul
de stat în temeiul art.320 alin.(5) Cod de procedură penală al RM a renunțat integral la învinuirea
înaintată, argumentând neîntrunirea laturii subiective a infracțiunii incriminate lui Munteanu
Dorin *****.
Reieșind din contextul ordonanței de renunț la învinuire din 11 octombrie 2019 acuzatorul
de stat invocă neîntrunirea elementului laturii subiective a infracțiunii incriminate lui Munteanu
Dorin ***** prevăzută la art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal al RM.
Este de notat că în corespundere cu art.24 Cod de procedură penal a RM, urmărirea penală,
apărarea şi judecarea cauzei sînt separate şi se efectuează de diferite organe şi persoane.
Instanţa judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării
sau a apărării şi nu exprimă alte interese decît interesele legii. Părţile participante la judecarea
cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilităţi egale pentru
susţinerea poziţiilor lor. Instanţa de judecată pune la baza sentinţei numai acele probe la
cercetarea cărora părţile au avut acces în egală măsură. Părţile în procesul penal îşi aleg poziţia,
modul şi mijloacele de susţinere a ei de sine stătător, fiind independente de instanţă, de alte
organe ori persoane.
În corespundere cu cadrul legal indicat supra, convingerea procurorului în privința vinovăției
persoanei trebuie să se întemeieze pe rezultatele aprecierii probelor administrate în cauza penală,
or procurorul este persoana care asigură punerea în aplicare inclusiv a principiului prezumției de
nevinovăție.
Aceasta înseamnă că procurorul nu este obligat să susțină învinuirea cu orice preț, ci numai
în măsura în care, din probele existente la dosar și apoi din toate datele cu privire la faptă și
făptuitor, descoperite sau confirmate în cursul cercetării judecătorești sau al dezbaterilor, se
mențin temeiurile învinuirii. De aceea, procurorul este obligat să pună și concluzii de achitare a
inculpatului, atunci când constată că cercetarea judecătorească a probelor nu confirmă învinuirea.
În acest sens, renunțarea procurorului la învinuire, înscrisă în alin. (5) art. 320 Cod de
procedură penală a RM este pentru procuror o obligație, prin urmare, este una dintre atribuțiile
sale.
În contextul în care nemijlocit acuzatorul de stat invocă asupra neîntrunirii laturii subiective
a infracțiunii prevăzute de art.307 Cod Penal imputate lui Munteanu Dorin *****, prin ordonanța
din 11 octombrie 2019 renunțând la învinuirea înaintată, instanța de judecată nu are temei de a
parcurge la analiza complexă a probatoriului cercetat în ședința de judecată și a se expune asupra
acestora, or, în speță lipsește acuzația, în calitatea sa de condiție sine qua non a răspunderii
penale.
De asemenea, procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră
întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză, or instanța de judecată
nu poate să intervină în poziția acuzatorului de stat. Emiterea unor astfel de indicații de către
instanță ar reprezenta fixarea posibilității ei de a acționa de pe poziții acuzatoriale, ceea ce ar
denota încălcarea art.6 CEDO.
Totodată, instanța de judecată urmează să pună în evidență faptul că 4 martori ai acuzării au
fost în imposibilitate legală să facă declarații pe marginea prezentei cauze penale, avînd în
vedere interdicțiile și garanțiile stabilite la art.90 Cod de procedură penală, iar încheierea
judecătorului de instrucţie al Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani), Victor Raţoi din 08
februarie 2017 prin care a fost admis demersul procurorului şi s-au autorizat folosirea datelor
obţinute în rezultatul efectuării măsurilor speciale de investigaţie - interceptarea şi înregistrarea
comunicărilor telefonice efectuate de pe nr.060238178 în cadrul cauzei penale nr.2014022917,
precum și Analiza operaţională privind conexiunile telefonice ale figuranţilor din 30 martie
2017, a fost anulată de prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09.08.2017 (f.d.170, vol.IV)
Instanța constată că de fapt a avut loc un caz de recunoaștere a probelor de bază ale acuzării
ca fiind inadmisibile și respectiv au generat excluderea lor din lista probelor. Cele menționate au
dus la schimbarea convingerii procurorului și, ca urmare, a atras după sine și renunțarea la
învinuire.
În consecință, în condițiile aplicării principiilor oralității, nemijlocirii, publicității și
contradictorialității în faza examinării cauzei în fond, materialul probator administrat în cadrul
dosarului penal, intr-adevăr denotă temeinicia Ordonanței de renunțare integrală la învinuire din
11.10.2019.
Renunțarea la învinuire este orientată, de fiecare dată, pe direcția favorabilă inculpatului, iar
norma legislativă de renunțare la învinuire corespunde scopului procesului penal, în sensul ca
nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată.
În faza de judecată, acolo unde operează principiul contradictorialității care contribuie la
stabilirea adevărului, acuzarea şi apărarea se confruntă, făcând uz de orice metodă şi mijloc
prevăzut de lege pentru a demonstra poziţia proprie şi a răsturna, ca fiind lipsită de temei, poziţia
adversarului procesual.
Totodată, dacă în urma cercetării judecătorești procurorul se convinge că probele
administrate nu confirmă învinuirea adusă inculpatului la urmărirea penală, el este obligat să
renunţe la învinuire. Renunțarea la învinuire include totalitatea acțiunilor procedurale care, în
ansamblu, conduc la o direcţie deosebită în activitatea procurorului, diametrală funcției acuzării
realizate cu scopul reabilitării inculpatului, motiv din care a fost atestată cu denumirea de
disfuncţie.
Subsecvent, instanța de judecată concluzionează că renunțarea motivată a procurorului la
învinuire, însoțită după caz de pronunțarea unor sentințe de achitare sau de încetare a procesului,
fără îndoială contribuie la realizarea scopurilor procedurii penale.
Clarificînd în cadrul ședinței de judecată a opiniei părților privitor la Ordonanța de renunțare
integrală la învinuire din 11.10.2019, inculpatul și apărătorul său nu au obiectat asupra acesteia,
indicînd necesitatea admiterii.
Totodată, instanța relevă că în speță nu există constituită parte vătămată, astfel că nu se
atestă careva persoane care ar putea fi eventual lezate în drepturile și interesele legitime prin
renunțarea integrală la învinuire.
În baza celor enunțate, ținând cont de faptul că prin ordonanța din 11 octombrie 2019
acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura Anticorupție Bobrov Vladislav a renunțat la
învinuire, reieșind din faptul că urmare a cercetării probatoriului administrat, nu s-a probat latura
subiectivă a infracțiunii incriminate lui Munteanu Dorin ***** prevăzute la art.307 alin.(2) lit.c)
Cod Penal al RM, instanța de judecată conchide că circumstanțele enunțate generează achitarea
lui Munteanu Dorin ***** în temeiul prevederilor art.390 alin.(1) pct.3) Cod procedură penală a
RM, pe motiv că faptele acesteia nu întrunesc elementele infracțiunii, considerându-l reabilitat.
Potrivit art.157 alin.(2) Cod procedură penală, documentele se anexează, prin ordonanţa
organului de urmărire penală sau prin încheierea instanţei, la materialele dosarului şi se păstrează
atâta timp cât se păstrează dosarul respectiv. În cazul în care documentele în original sânt
necesare pentru evidenţă, rapoarte sau în alte scopuri legale, acestea pot fi restituite deţinătorilor,
dacă este posibil fără a afecta cauza, copiile de pe acestea păstrându-se în dosar.
Potrivit art.397 pct.3 în coroborare cu art.162 alin.(1) pct.4 Cod de procedură penală, la
adoptarea hotărîrii, instanța de judecată trebuie să hotărască și chestiunea cu privire la corpurile
delicte.
Astfel, ținând cont de prevederile art.157 și 162 Cod procedură penală, dosarul nr.16-
1131/16-demersul cu privire la prelungirea măsurii preventive arestul preventiv în privința
învinuitlui Aghenia Veaceslav și dosarul nr.14-689/16 – demersul cu privire la aplicarea măsurii
preventive arestul preventiv în privința învinuitlui Aghenia Veaceslav, după devenirea sentinței
definitive, urmează a fi restituite Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), iar CD-urile cu
înregistrări recunoscute în calitate de corpuri delicte anexate la cauza penală – de păstrat la
materialele cauzei penale pe toată perioada păstrării acesteia.
În temeiul celor expuse supra, examinând sub toate aspectele, complet şi obiectiv
circumstanţele cauzei penale, în conformitate cu prevederile art.art.3, 4, 5 Cod Penal al RM,
art.art.162, 320 alin.(5), 338 alin.(2), 384-385, 390 alin.(1) pct.3), 392-394, 396-397 Cod
procedură penală a RM, instanța de judecat, -
H O T Ă R Ă Ș T E:

Se achită Munteanu Dorin *****, născut la *****, învinuit de săvârșirea infracțiunii


prevăzute de art.307 alin.(2) lit.c) Cod Penal al RM, din motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii.
Dosarul nr.16-1131/16-demersul cu privire la prelungirea măsurii preventive arestul
preventiv în privința învinuitlui Aghenia Veaceslav și dosarul nr.14-689/16 – demersul cu
privire la aplicarea măsurii preventive arestul preventiv în privința învinuitlui Aghenia
Veaceslav, după devenirea sentinței definitive, urmează a fi restituite Judecătoriei Chișinău
(sediul Centru), iar CD-urile cu înregistrări recunoscute în calitate de corpuri delicte anexate la
cauza penală – de păstrat la materialele cauzei penale pe toată perioada păstrării acesteia.
Sentinţa este cu drept de apel la Curtea de Apel Chişinău în termen de 15 zile, prin
intermediul Judecătoriei Chişinău (sediul Buiucani).
Sentința integrală pronunțată public la 11 noiembrie 2019.

Preşedintele şedinţei,
judecătorul Vasilisa Muntean