Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
15.0 Generalitati
Prin copiere, se intelege transferarea unei imagini de pe un suport pe altul.
Acest transfer se poate face :
- din negativ in pozitiv si invers
- cu modificarea :
scarii imaginii
proportiilor imaginii
perspectivei spatiului
contrastului
culorilor
densitatii, saturatiei, etc
Modificarile depind de metoda de copiere si interventiile pe care le facem
in timpul copierii
lumina de copiere
originalul
copia
Fig.357
www.photocami.ro
Operatia permite obtinerea urmatoarelor tipuri de copii :
- dupa original negativ a / n - copie negativ a / n
- copie pozitiv a / n
- dupa original pozitiv a / n - copie pozitiv a / n
- copie negativ a / n
- dupa original negativ color - copie negativ color
- copie pozitiv color
- copie negativ a / n
- copie pozitiv a / n
- dupa original pozitiv color - copie pozitiv color
- copie negativ color
- copie pozitiv a / n
- copie negativ a / n
Copiile obtinute prin aceasta metoda pastreaza dimensiunea si propor-
tiile originalului facandu-se modificari numai asupra densitatii, contrastului,
saturatiei si gamei coloristice .
www.photocami.ro
15.2.1.0 Aparatul de copiat - marit
5 1 4 3 6 2
12
14
10
a1
13
9
a1 Ax B B
15 a11 A1 x B1 11
16
Fig.359
Componenta aparatului este urmatoarea : 1- capul de lumina care contine
2- sursa luminoasa, 3-4-5 elemente condensor si oglinda de schimbare a
traseului fascicolului luminos si 6-set filtre pentru corectia color ( RGB sau YCM )
Capul luminos , prins pe suportul 7, poate culisa pe coloana 8, surubul 9
servind la avansul capului pe coloana si fixarea lui in pozitia dorita, iar 10 pentru
rotirea capului in plan vertical si blocarea lui . Planseta de proiectie a imaginii
obtinute, este poz, 11 .
Fascicolul luminos, strabate negativul original ( situat intr-o rama port
cliseu 12), trece prin obiectivul 13 si proiecteaza pe planseta aparatului de marit
imaginea . Burduful 14 si suportul culisant 15 , permit extensia si fixarea obiec-
tivului pentru realizarea claritatii dorite
www.photocami.ro
Caracteristicile si descrierea componentelor :
www.photocami.ro
In Fig. 360 a este prezentata o coloana cu suport paralelogram pentru
capul de lumina, iar in Fig. 360 b, la paralelogramul respectiv este atasat un
dispozitiv cu cama, care efectueaza automat extensia obiectivului pentru pas-
trarea in permanenta a claritatii imaginii.
a b
Fig.360
La aparatele moderne, pentru asigurarea claritatii imaginii se utilizeaza
sisteme AF electronice.
9. Surubul care fixeaza capul de lumina pe coloana . Acest surub, poate fi
inlocuit de o rozeta cu pinion care prin rotire, deplaseaza capul de lumina pe o
cremaliera fixata pe coloana ( sau actioneaza un sistem cu role de frictiune ).
10. Surubul de fixare a capului de lumina 1 pe suportul culisant 7 . Poate
juca si rol de articulatie pentru rotirea suportului 7.
11. Planseta aparatului de marit .
12. Rama port cliseu. In aceasta rama se monteaza originalul care urmea-
za a fi copiat si este astfel conceputa incat sa asigure planeitatea perfecta a
originalului . Rama va permite accesul unei game largi de dimensiuni ale
originalelor, avand si cadre de delimitare a acestora.
Pentru ca originalul sa nu suporte efectul caldurii sursei de lumina, in
fata ramei port cliseu, se pot monta filtre anticalorice.
13. Obiectivul aparatului de marit , este corectat pentru aproape si trebuie
sa cuprinda in conul sau, originalul de copiat. Din aceasta cauza, aceste obiecti-
ve sunt interschimbabile, cu distante focale diferite pentru fiecare tip de original.
Asigurarea claritatii in planul imaginii ( pe planseta aparatului de marit ), se
face prin extensia obiectivului, respectiv deplasarea sa fata de planul originalului
. 14. Burduful este elementul flexibil, care etanseaza sistemul la modificarea
extensiei obiectivului .
15. Suport al obiectivului, cu dispozitiv care permite culisarea obiectivului
in lungul axei sale pentru asigurarea claritatii. Totodata, suportul respectiv poate
asigura inclinarea obiectivului pentru realizarea corectiilor de perspectiva .
16. Planul imagine asigurat de rama de copiat, ( un cadru cu ghidaje si
masti in care se monteaza materialul pe care se va obtine copia ).
www.photocami.ro
15.2.1.1 Sistemul de iluminat al aparatului de copiat- marit
a b Fig. 361 c
In Fig. 361 a sursa de lumina este bec obisnuit clar care proiecteaza lumina
printr-un geam mat, caz in care randamentul luminos este slab in schimb se
asigura lumina difuza,
In Fig.361 b sursa este un bec opal care trimite lumina spre original printr-un
condensor biconvex, care formeaza un fascicol de raze paralele dirijate.
In Fig.361 c, condensorul este mai simplu, iar geamul mat se va introduce
numai in cazul utilizarii becurilor clare .( in acest caz lumina va fi difuza, cu pier-
deri de intensitate semnificativa )
Solutii moderne sunt prezentate in Fig. 362 a, b, si c
a b c
Fig.362
In Fig.362 a, sursa este punctiforma iar condensorul asigura un fascicol
cu raze paralele, in Fig.362 b sursa este un bec opal , iar in Fig. 362 c, conden-
sorul este complex, mai performant, in schimb in imagine pot aparea toate firele
de praf de pe original
Se mentioneaza ca sistemul optic format din sursa, condensor si obiectiv,
este relativ strict, in sensul ca atat sursa cat si centrul optic al obiectivului trebuie
sa se gaseasca in focarele condensorului, in caz contrar iluminarea copiei ne-
www.photocami.ro
fiind uniforma. Neuniformitatea iluminarii copiei este prezentata in Fig. 363
variante a, b, varianta c fiind optima.
a Fig.363 b c
www.photocami.ro
15.2.3.0 Stabilirea expunerii la copiere - marire
a b c
Fig.364
www.photocami.ro
In Fig.364 b, se face masurarea luminii reflectate de intreaga suprafata
a copiei . Avem de a face in acest caz, cu o masuratoare integrala a suprafetei
copiei.
In Fig.364 c, este prezentata asa numita “ rama electronica de masura “
In interiorul ramei respective, se afla mai multe celule fotosensibile de masurare,
care sunt activate dupa dorinta operatorului. Sistemul, are posibilitatea sa faca o
medie a masuratorilor, cu o pondere programata, dand o valoare de expunere
generala. ( se poate masura si punctiform )
De obicei, aceste exponometre,au inglobate in ele si un ceas de expunere,
astfel incat, dupa efectuarea masuratorii propriu zise, prin activarea ceasului ,
expunerea se face automat.
Afisarea rezultatelor masuratorilor se face cu ac indicator, leduri sau
display LCD, pentru valori efective ( in general de timp ), sau pentru raportare
la valoare de nul, iar instrumentele au posibilitati de etalonare functie de
parametrii expusi la pct. 15.5
Exista si exponometre destinate fotografierii, care se pot adapta pentru
masuratori la copiere- marire.
www.photocami.ro
15.2.3.3 Recalcularea timpului de expunere, in cazul in care modificam
scara de marire a copiei
a1 a2
Fig.366
a12 t1
---------- = -------- ( cantitatea de lumina scade cu patratul distantei )
a22 t 2
t1
M2 = -------- rezulta t2 = t1 . M2 ( 56 )
t2
www.photocami.ro
15.2.5.0 Copierea- marirea color
a Fig.367 b
Dupa cum se vede, in schita din Fig. 367 b densitatile filtrelor introduse
vor compensa densitatile.straturilor cliseului In practica se vor introduce numai
doua filtre de compensare ( trei filtre sunt echivalente unui filtru gri care scade
saturatia ) .
Pentru alegerea filtrajului corect, va trebui stabili filtrul deficitar si timpul
corect de expunere .
Se executa o copie de proba fara filtraj si analizandu-i dominanta, se
stabileste filtrajul:
dominanta filtru necesar
www.photocami.ro
M Y C
Y C Fig.368 M
Dupa cum s- a prezentat, cele trei straturi color ale cliseului, avand densi-
tati inegale, trebuiesc compensate.
Solutia adoptata de metoda aditiva, consta in expunerea succesiva a origi-
nalului, cu trei fascicole color, R, G, si B. Procedeul este prezentat in Fig.369
Pentru ca aceste trei fascicole, sa poata efectua compensarea, fiecare
dintre ele, va actiona un alt timp , functie de densitatea straturilor corespondente
( R pentru stratul C , G pentru stratul M si B pentru stratul Y )
a Fig.369 b
www.photocami.ro
Compensarea propriu zisa , se face stabilind timpul de expunere, functie
de densitatea stratului respectiv. Se fac probe pana la obtinerea culorilor reale.
Astfel presupunand ca densitatile straturilor color ale originalului ,sunt
conform reprezentarii din Fig.369 a, atunci expunerea pentru compensare
trebuie sa fie mai lunga pentru R si mai mica pentru B ( Fig. 369 b )
Ca si in cazul copierii prin metoda substractiva, expunerea incorecta va
determina virarea culorii spre verzui, albastrui sau rosiatic .
www.photocami.ro
emit un spectru redus care determina debalansari spre nuanta verzui iar lumina
naturala de zi este instabila.
a b c
Fig.370
www.photocami.ro
Dupa cum se vede in Fig.370 , in cazul in care nu se utilizeaza aceeasi
distanta focala atat la fotografiere cat si la copiere-marire, nu se mai respecta
proportiile subiectului, senzatia de de adancime a spatiului, de marime reala a
obiectelor si de dispunere a acestora in adancime.
In cazul in care se executa copieri cu alte distante focale fata de cele
utilizate la fotografiere, imaginile respective vor trebui privite de la distante care
sa compenseze deformatiile rezultate. Rezulta ca, utilizarea obiectivelor cu
diferite distante focale la copiere, depinde de destinatia copiilor rezultate, de
modul lor de prezentare si de distanta de la care acestea vor fi privite in final .
Aparatele de copiat-marit sunt echipate cu mai multe obiective ( gama de
distante focale ) tocmai in scopul de a se indeplini aceste conditii .
Imagini similare ca dimensiune, obtinute de pe negative de format diferit
vor fi percepute la fel daca au fost facute cu obiective cu acelasi unghi de
cuprindere.
Acest obiectiv de copiat color, utilizat foarte putin in prezent , are incor-
porate in interiorul sau, filtrele de corectie Y, M , si uneori C , comandate din
exteriorul obiectivului, cu butoane gradate in densitatile corespunzatoare.
Dozarea filtrajului se face prin intercalarea pe traseul fascicolului luminos a
unei parti mai mari sau mai mici din filtrul respectiv.
Deoarece filtrele sunt intercalate tocmai pe portiunea pe care se face
transferul de imagine, calitatea imaginilor obtinute este mult mai slaba, fata de
solutiile constructive la care filtrajul se face numai in calea luminii.
www.photocami.ro
15.7 Focuscopul
observator
Distanta de la punctul de
incidenta al razei proiectate pe
oglinda si geamul mat cu lupa geam mat
este egala cu distanta de la cu lupa
acelasi punct si copie.
Imaginea formata prin oglinda
lupa fi marita si mult mai lumi - copia
noasa oferind observatorului Fig. 371
facilitati la analiza.
a Fig.372 b c
www.photocami.ro
15.8.1 Corectarea deformatiilor de perspectiva realizate la fotografiere
a Prima metoda
Se utilizeaza in cazul in care dorim sa corectam convergenta liniilor imaginii
pe o singura directie si consta in inclinarea planului copiei, pana cand liniile res-
pective isi vor recapata paralelismul .
In Fig. 373, ab este originalul, a b
β este unghiul de inclinare al copiei, iar
b1 a1 , este copia obtinuta .
Prin metoda descrisa, nu se obtine
claritate pe toata suprafata copiei, decat
daca unghiul de inclinare β este foarte mic,
( este necesara diafragmarea obiectivului
aparatului de marit. ) a1
Pe de alta parte, dupa cum se vede b1 β
si in schita, se va produce o comprimare a
imaginii ( b 1 a 1 este mai mic fata proiectia
lui a b pe planul orizontal ) Fig.373
Cele doua deformatii, convergenta si
comprimarea, nu pot fi corectate simultan decat pentru un anumit raport ( max.3)
al expresiei ( ) ( f – distanta focala a aparatului de fotografiat, F – distanta
focala a aparatului de marit si M – raportul de marire al copiei) .
In general , distanta focala a aparatului de marit, trebuie sa fie usor mai
mica fata de cea a aparatului de fotografiat, pentru a putea acoperi intreaga
suprafata a originalului .
Pentru cazul f = 100mm F = 75 mm
F 100
M = ----------- = --------- = 3 ( 57 )
f -F 100- 75
www.photocami.ro
In cazul in care se utilizeaza aceeasi distanta focala si la fotografiere si la
marire, corectia deformarii de perspectiva va produce o comprimare cu atat mai
mica, cu cat gradul de marire va fi mai mare .
X F
M = --------------- ( 58 ) in care X = ----------- ( 59 )
X2–1 f
F 80 1,6
X = ------ =-------- = 1,6 M = -------------- = 1,28
F 50 2,56 - 1
www.photocami.ro
Se poate observa ca utilizand metoda descrisa, nu se poate obtine o copie
prea mare. ( marirea este limitata ).
Pentru obtinerea unui raport de marire mai mare, este necesara parcur-
gerea a doua etape :
- in prima etapa, se va realiza un dupnegativ ( duplicat ) la care s-au
executat toate corectiile dorite
- in cea de a doua etapa, se va executa marirea dorita dupa copia
intermediara
Trebuie subliniat faptul ca la aparatul de copiat- marit , inclinarea planului
cliseului , se va face fara a se modifica axul vertical al obiectivului, sau ,se poate
pastra planul originalului orizontal, inclinandu-se in acest caz pe langa planul
copiei si axul obiectivului .
c. Metoda a treia
Principiul de realizare al imaginii este asemanator cu cel anterior, deose-
bindu-se doar etapele de lucru : ( vezi Fig.375 )
- se regleaza intai aparatul de a b
copiat marit cu planul originalului si
planul copiei, in pozitie orizontala ,
la raportul de marire dorit
- se inclina planul originalului si
planul copiei, ca in figura, incercand sa
se refaca paralelismul liniilor convergente
In timpul acestei corectii , se observa o
comprimare, sau o alungire a imaginii
- pentru a se obtine proportiile
corecte, originalul se va deplasa pe
suportul sau, ca in figura b1
- odata cu corectarea proportiilor Fig.375 a1
se va strica din nou paralelismul obtinut
- pas cu pas, se reface inclinarea si se culiseaza originalul pana cand,
obtinem o imagine redresata cu proportii corecte.
La aceasta metoda, pentru asigurarea claritatii in tot planul imaginii obiec-
tivul aparatului de copiat- marit va trebui diafragmat .
d. Metoda a patra
www.photocami.ro
- se inclina obiectivul, pentru a se asigura claritatea pe suprafata copiei
Aceste operatii, se fac din aproape in aproape, controlandu-se efectul lor .
Diafragmarea obiectivului va da o a b
definitie mai buna imaginii .
In cazul in care este necesara co-
rectarea convergentei si in plan vertical si
in plan orizontal, aceasta se poate face
separat, nu simultan. Numai dupa corec-
tarea intr-unul din planuri, se va face co-
rectarea in cel de al doilea plan .
Fig.376 b
a
15.9.0 Alte corectii care se pot face in timpul copierii
15.9.1 Utilizarea mastilor
In cazul in care dorim ca din imaginea care se afla pe original, o parte sa
nu fie transferata pe copie, in dreptul acesteia vom intercala o masca ( un plan
opac ) pe traseul razelor de lumina care ajung la copie.
Particularitatile procedeului sunt urmatoarele :
- cu cat masca este mai apropiata de copie, sau de original ,cu atat
forma ei se va contura mai precis
- daca masca respectiva, va fi partial transparenta, va actiona ca un
filtru, micsorand iluminarea , iar daca va fi complet opaca, copia nu va fi impre-
sionata in dreptul ei
- deoarece expunerea se poate face fragmentat, in mai multe etape
si la utilizarea mastilor se poate face in acelasi fel
Deoarece realizarea mastilor este destul de dificila, tehnica prezentata se
utilizeaza in general la formate mari de copie.
Fig.377
www.photocami.ro
Pentru ca efectul sa poata fi controlat mai usor, se alege un timp de expu-
nere total, lung. Deoarece efectul trebuie sa fie gradat ,in timpul mascarii, instru-
mentul utilizat se va agita continuu pentru a nu forma pete conturate.
Fig.378
con de con de
umbra lumina
a Fig. 379 b
( umbrire locala ) ( iluminare locala )
www.photocami.ro
15.10 Efecte fotografice care apar la copiere
Efectul Callier
In cazul in care se utilizeaza o sursa cu lumina dirijata, razele de lumina,
la incidenta cu partile mai dense ale negativului ( originalului ), difuzeaza o parte
din lumina, in timp ce partile transparente o transmit fara sa o mai difuzeze.
Daca se utilizeaza o sursa cu lumina difuza, razele acesteia, nu mai
difuzeaza la incidenta cu partile dense ale negativului, dar la trecerea prin partile
mai transparente, atenueaza urmele mai slabe de imagine de pe negativ . Toate
aparatele de marit sunt dotate cu un sertar de filtre in care se poate monta un
geam mat, pentru difuzarea luminii care va trece spre cliseu.
Din cauza efectului descris, utilizand lumina dirijata, se obtin copii mai
contrast si cu mai multe detalii fata de cazul in care se utilizeaza lumina difuza .
Tipul sursei de lumina se va alege functie de tipul originalului si functie de tipul
de copie pe care dorim sa-l obtinem.
Efectul Clayden
La expuneri foarte scurte si foarte intense, emulsia isi pierde din sensibi-
litate in schimb nu se mai voaleaza.
Efectul Eberhard
Actiunea revelatorului asupra emulsiei sensibilizate slabeste odata cu
trecerea timpului, insa la marginea zonei expuse are loc un schimb cu revelator
proaspat care face ca actiunea de developare sa fie mai energica. Din aceasta
cauza developarea suprafetelor mici produce imagini mai contraste, mai stralu-
citoare. ( Pentru atenuarea fenomenului, fie se agita solutia in timpul developarii,
fie se preinmoaie materialul fotografic inainte de developare.)
Efectul Herschel
Expunerea prelungita a hartiei fotografice la lumina rosie sau galbena ( la
copiere in camera obscura ) atenueaza viitoarea imagine ( din aceasta cauza se
recomanda utilizarea filtrului verde )
Efectul Lainer
Cantitati foarte mici de iodura alcalina in revelator mareste actiunea aces-
tuia. ( cu toate ca iodura sau bromura in cantitati mari, atenueaza actiunea reve-
latorului asupra emulsiei )
Efectul Sterry
Cu toate ca negativul este contrast, daca in prealabil hartia pentru copie
se va preinmuia si se va tine 2 ‘ intr-o baie 0,1 % bicromat de potasiu, copia
obtinuta va avea contraste normale.
Efectul Sabattier
Daca dupa o developare partiala, emulsia este expusa la lumina difuza,
contururile din imagine se vor evidentia cu o margine pozitiva peste una
negativa.
www.photocami.ro
15.11.0 Copierea - marirea imaginii digitale
www.photocami.ro
15.11.3 Micsorarea imaginii digitale
www.photocami.ro
15.11.8 Transformarea imagine color – imagine alb/ negru
www.photocami.ro