Sunteți pe pagina 1din 4

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI SPIRU HARET BUCURESTI

CUNOASTEREA COMUNA SI
CUNOASTEREA STIINTIFICA
REZUMAT

NISTOR ALEXANDRA IULIA


ANUL I IF
Cunoasterea este unul din procesele definitorii, fundamentale ale spiritului uman.Poate fi
considerat procesul prin care constienta de realitate si de sine apare in subiect raportandu-l la
sine si la lumea sa.Esenta cunoasterii consta in reproducerea in interiorul subiectivitatii
constientizate cu o realitate in care poate actiona, experimenta, evalua si conclude asupra
consecintelor.

Tipuri de cunoastere

Cunoasterea poate fi separata in cunoastere comuna si stiintifica.

Cunoasterea comuna este sistemul de reprezentari, cunostiinte, explicatii si interpretari obtinute


in mod spontan, fara o cercetare sistematica si dupa modele stiintifice, cid oar pe baza
activitatilor si in contextele obisnuite (loc de munca, familie, organizatii politice, cercuri de
prieteni etc.).Pe baza lor orice persoana poate sa traiasca, sa se integreze in diverse grupuri
sociale, sa stabileasca relatii cu alti oameni, sa transmita mai departe experienta dobandita pe
aceasta cale.Oamenii in general si fiecare persoana in parte, pe baza experientei pe care o
dobandesc in cursul vietii, isi construiesc propria ”teorie sociala” pe baza careia traiesc si
muncesc, sunt acceptati sau respinsi de cei din jurul lor, au succese si esecuri.Astfel incat fiecare
dintre noi devenim intr-o masura oarecare ”specialist” in propria noastra viata, cat si intr-o serie
de alte probleme cu care ne confruntam in mediul in care traim.Formarea acestor competente,
strategiile proprii pe care ni le construim, chiar daca se circumscriu a ceea ce se numeste
cunoastere comuna sau bun simt.

Caracteristicile cunoasterii comune pot fi exprimate astfel:1.Realitatea socio-umana este foarte


familiara oamenilor, datorita faptului ca fiecare individ este membru al unui grup,traieste in
mijlocul celorlalti si impartaseste cu ei valori ,credinte, ganduri comune.

2.realitatea socio-umana este direct accesibila oamenilor obisnuiti, cunoasterea ei nu necesita


utilizarea unor instrumente speciale ,fenomenele, caracteristicile etc.pot fi observate direct.

3.mecanismele, strategiile, metodele pe care oamenii le utilizeaza pentru a obtine informatii sunt
diverse:ei imbina observatiile proprii cu cele ale altor oameni, pun intrebari, se documenteaza
din diferite surse si, astfel ,ei ajung sa emita idei, sa formulize ipoteze, sa generalizeze, sa faca
predictii etc.

4.cunoasterea comuna este puternic stratificata, ea mergand de la simple idei, constatari,


prejudecati, pana la observatii profunde, la explicatii si rationamente de valoare.

In domeniul socio-umanului, raportul dintre cunoasterea comuna si cea stiintifica prezinta unele
particularitati, in sensul ca nu exista o delimitare foarte clara intre ele, zona lor de intersectie
fiind destul de larga.Recunoasterea aspectelor positive ale cunoasterii comune impune si

2
evidentierea limitelor acesteia, deloc neglijabile, in scopul depasirii acestui tip de cunoastere si
trecerea la un altul, la superior, cunoasterea stiintifica.

Limitele cunoasterii comune si neajunsurile enuntam urmatoarele:

-are un caracter individual, personal

-este puternic marcata de subiectivitatea agentului de cunoastere, de spiritul sau de observatie,


de capacitatea sa de analiza si sinteza, de mentalitatea, pregatirea profesionala, etc

-simtul comun este spontan, nu are o finalitate explicita

-reprezentarilor ce tin de de simtul comun le lipseste precizia, exactitatea

Enumerand limitele cunoasterii comune, trebuie sa remarcam ca un mare sociolog roman Henri
H.Stahl,arata ca la nivelul acesteia actioneaza o serie de factori, care ii confera un caracter
iluzoriu.Este vorba de”enculturatie”(transmiterea culturii de la o generatie la alta) si
”socializarea”(procesul prin care se formeaza personalitatea individului).Din prezentarea acestor
lucruri,rezulta in mod clar necesitatea depasirii, a rupturii de cunoasterea spontana si trecerea la
cunoasterea stiintifica.

Cunoasterea stiintifica reprezinta cunoasterea realizata de oameni cu o pregatire teoretica


speciala, prin parcurgerea unui demers methodologic riguros si care utilizeaza metode si tehnici
adecvate de investigare a realitatii sociale.

Caracteristicile cunoasterii stiintifice:1.subiectivitatea are o pondere mai mica in cazul acestiu


tip de cunoastere,ea poate fi controlata intr-o anumita masura prin utilizarea unor metode
specific.

2.are un caracter impersonal, in sensul ca mai aceeasi realitate poate fi studiata de mai multi
cercetatori, pornind de la aceleasi ipoteze, utilizand acelasi instrumente, iar rezultatele la care se
ajunge sunt apropiate.

3.cunoasterea stiintifica are un caracter organizat si sistematizat.etc

ROLUL PARADIGMELOR IN CUNOASTEREA STIINTIFICA

Termenul de ”paradigma”poate fi definit in multe moduri, el cel mai frecvent fiind utilizat in
sensul de model, de ”pattern”.Ele sunt ”exemple impartasite in comun”de catre o comunitate
stiintifica si care ”pot indeplini functii de cunoastere atribuite in mod obisnuit regulilor
impartasite in comun”(Thomas S.Kuhn), pe cand Robert King Merton spune ca termenul acesta
desemneaza ”limbajul in care sunt formulate teoriile”sau ”subansambluri importante ale teoriilor
emise in cadrul unei discipline”.

3
In psihologie, s-au impus urmatoarele paradigm moderne:asociationismul,structuralismul,
functionalismul, behaviorismul, gestaltismul, psihanaliza si psihologia umanista, la care se adauga
paradigma transpersonala.

Putem intelege mai bine conceptul de ”paradigma” daca ne gandim la o persoana care poarta
niste ochelari cu lentile albastre si care vede lumea albastra.In aceasta metafora, ochelarii sunt
paradigma sau cadrul prin care privim pentru a percepe realitatea.

”Daca iti doresti schimbari mici in viata ta, lucreaza la atitudine.Daca vrei schimbari mari si
importante, lucreaza la paradigmele tale”.Sthephen Covey

”Obisnuinta-adica ceva mai stupid ca lenea-ne face sa ramanem nemiscati in mlastina si sa ne


impotmolim tot mai mult.”Honore de Balzac

”Niciodata nu vei schimba lucrurile prin combaterea realitatii existente!Pentru a schimba


ceva(obisnuinta, paradigma), creeaza un nou model care sa faca din modelul existent ceva
invechit.”Richard Buckminster

Bibliografie:1.Septimiu Chelcea-Metodologia cercetarii sociologice

2.Beatrice Manu-Metodologia cercetarii in sociologie si psihologie,manual

[Type the abstract of the document here. The abstract is typically a short summary of the
contents of the document. Type the abstract of the document here. The abstract is typically a
short summary of the contents of the document.]
4