SUPORT METODIC PENTRU ORA DE CONSILIERE

1. Ce este ora de consiliere?

2. Care este rolul orei educative?
“Omul nu e o insulă de sine stătătoare.
Fiecare e o fărâmă din continentul uman. “
(J. Donne)

 Formarea şi dezvoltarea la elevi a capacităţilor integratoare ale personalităţii

contemporane, definită în contextul problemelor şi valorilor individuale, ale comunităţii naţionale şi
mondiale.
3. Care sunt funcţiile
profesorului-diriginte?
 Urmăreşte frecvenţa elevilor, cercetează cauzele absenţelor unor elevi şi ia măsurile
corespunzătoare pentru îmbunătăţirea frecvenţei;
 Analizează periodic situaţia şcolară a elevilor şi ia măsuri pentru mobilizarea acestora la
îndeplinirea cu succes a îndatoririlor lor şcolare;
 Ţine legătura cu toţi profesorii care predau la clasa pe care o conduce, în vederea
coordonării eforturilor pentru obţinerea unor rezultate optime în instruirea şi educarea elevilor;
 Se ocupă de educaţia igieno-sanitară a elevilor;
 Organizează şi conduce activitatea clasei, ţinând seama de problemele educative pe care le
ridică viaţa, colectivul de elevi şi de sarcinile educative ale liceului;
 Sprijină, împreună cu ceilalţi profesori, organizează şi desfăşoară activităţile extraşcolare;
 Ţine legătura cu părinţii elevilor, îi informează despre rezultatele obţinute de elevi la
învăţătură şi purtare;
 Calculează media generală a fiecărui elev, stabileşte clasificarea elevilor la sfârşitul anului
şcolar;
 Completează catalogul clasei cu datele personale ale elevilor, alte formulare şi acte de
şcolarizare;
 Informează consiliul profesoral despre activitatea desfăşurată în clasa pe care o conduce;
 Răspunde de baza materială a clasei pusă la dispoziţie.
4. Ce cuprinde consilierea?
 Organizarea clasei şi a colectivului de elevi ca microgrup cu particularităţi distincte;
 Organizarea estetică a clasei, pregătirea, menţinerea ordinii şi curăţeniei;
 Organizarea comitetului de părinţi, atragerea acestora spre a sprijini activitatea clasei şi a
şcolii;
 Acţiuni educative directe în planificarea, organizarea şi desfăşurarea unor teme şi activităţi
specifice;
 Îndrumarea părinţilor şi elevilor în cazuri de: criză de personalitate, afecţiuni diverse,
abandon şcolar, insucces şcolar, abateri grave, stări conflictuale etc.
 Armonizarea influenţelor educative la nivelul colectivului pedagogic al clasei, părinţilor şi
altor factori educativi;
 Cunoaşterea personalităţi fiecărui elev şi întocmirea fişei psihopedagogie;
 Asigurarea unităţii relaţiei elev – părinte - profesor.
5. Care sunt obiectivele activităţii de consiliere?
Obiectivele-cadru:
 Formarea conceptului de sine;
 Formarea nevoilor/trebuinţelor de autorealizare / actualizare permanentă şi continuă a
propriei fiinţe;
 Formarea abilităţilor de automanagement al propriei formări fizice, intelectuale şi spirituale;
 Dezvoltarea culturii comportamentale;
 Formarea culturii dorinţelor;
 Formarea axei valorice personale.
6. Cum este ghidată ora de consiliere?
Activitatea de consiliere se constituie pe principiile:
 Respectarea particularităţilor de vârstă;
 Continuitate;
 Flexibilitate;
 Valori naţionale şi general umane;
 Caracterul pozitiv al educaţiei.

7. Ce vizează activitatea de consiliere?

 Managementul clasei ca grup
 Educaţia pentru sănătate
 Educaţia bunului cetăţean
 Educaţia prin şi pentru valori
 Educaţia pentru timpul liber
 Educaţia pentru familie
 Educaţia pentru mediu
 Educaţia pentru protecţia civilă
 Educaţia pentru cariera profesională
 Educaţia pentru protecţia consumatorului
8. Cum se planifică activitatea educativă?
“Există o pregătire a artei prin ştiinţă; o pregătire a inteligenţei şi inimii, care preced practica
educativă.” (Herbart)
“ Aş scrie cu pensula mare pe pereţii odăii tale o poruncă: iubeşte-ţi meseria”
(Tudor Arghezi)
 Se precizează locul în contextul general al activităţii dirigintelui ca demers prospectiv -
anticipativ, continuat firesc prin realizarea propriu-zisă a activităţii şi finalizat prin autoevaluarea
dirigintelui.
 Activitatea dirigintelui trebuie să treacă dincolo de memorie, dincolo de inteligenţă – “în
regiunea sufletului în care se formează principiile care dau naştere voinţei şi acţiuni.”

9. De ce sunt importante metodele (preponderent interactive)?

Tehnicile interactive au o acţiune consonantă-dezvoltă procesele de cogniţie: creativitatea,
memoria, gândirea, percepţia .

După funcţia didactică principală putem clasifica metodele şi tehnicile interactive de grup astfel:
 Metode de predare-învăţare interactivă în grup;
 Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare;
 Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii;
 Metode de cercetare în grup.

 Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe

promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gîndirii, ale intelegenţei, ale
imaginaţiei şi creativităţii.

10. Ce tehnici pot fi aplicate în cadrul orei de consiliere?

T-1: Recenzia prin rotaţie
1. Se scriu 6-8 întrebări pe foi de hârtie mari, numerotate, care se lipesc pe diferite mese din clasă;
2. Fiecare întrebare revine unui grup de 3-4 elevi. Ei se duc lângă foaia de hârtie care are numărul
lor pe ea, o discută câteva minute şi scriu apoi răspunsul pe acea foaie;
3. La semnalul profesorului, grupurile se mută la foaia următoare, citesc întrebarea şi răspunsul
care a fost scris pe ea, adăugând propriile comentări;
4. Procesul se repetă, pe cât de posibil, până când grupurile revin la foaia iniţială.
T-2: Linia valorilor
 Profesorul pune o întrebare care permite o gradare a răspunsurilor între două extreme;
 Elevii se gândesc la întrebare singuri şi pot să-şi noteze răspunsul pe hârtie;
 Elevii încearcă apoi să se alinieze într-o ordine care să reflecte punctul lor de vedere.
Pentru a face asta, trebuie să discute cu alţi elevi;
 După ce şi-au găsit locul în linie, elevii continuă discuţia cu vecinii;
 Facultativ, după ce se formează, linia se poate “îndoi” la mijloc, astfel încât elevii cu puncte
de vedere divergente să şi le poată discuta.
T-3: Eu + colegii de clasă
1. Elevii vor confecţiona timp de 15 minute un turn care va reprezenta “Eu + colegii mei”:
2. Se vor utiliza: 10 foi, 10 clame, 1metru de scotch, 5 fişe color;
3. Prezentaţi şi analizaţi activitatea din perspectiva rolurilor exercitate.
T-4: Schimbul de mesaje
 Pregătiţi un mesaj adresat elevului vecin de bancă;
 Mesajul va avea la bază cinci criterii:
 Clar – mesajul clar de regulă nu trezeşte alte interpretări decât ceea ce are în vedere
emiţătorul;
 Concis – mesajul trebuie să conţină o idee principală expusă în cel mult 3 propoziţii,
completate de câteva detalii de concretizare, după cum e cazul;
 Convingător – emiţătorul mesajului trebuie să fie convins cu adevărat de ideea pe care vrea
să o transmită;
 Contrastant – este important ca în mesaj să fie prezentate două imagini: aspectul negativ al
stării de lucruri în problema abordată şi aspectele pozitive la care se poate ajunge în aceeaşi
problemă.;
 Conectat – cel mai important criteriu: mesajul trebuie să atingă prin ceva motivaţia
persoanei căreia este adresată.
 Elevii îşi discută mesajele. Este necesar să existe o conexiune vie între emiţător şi
destinatar.
T-5: Muzeul nasturilor
Profesorul aduce în clasă o colecţie de nasturi.
Fiecare elev îşi alege unul şi apoi scrie istoria lui ipotetică: cui i-a aparţinut, cum arăta
îmbrăcămintea la care a fost utilizat, cât de mult a fost purtat, în ce împrejurare a fost peirdut. În
continuare, nasturii sunt ataşaţi la fişele cu descrierea lor şi sunt fixaţi pe tablă. Este selectată cea
mai interesantă povestire, precum şi compunerea cu cele mai puţine greşeli.
T-6: Cheia democraţiei
1. Repartizaţi fiecărui elev câte o fişă “Cheia democraţiei” şi sugeraţi-le să completeze, în mod
individual, cei opt “zimţişori”, notând în fiecare câte un principiu pe care se bazează democraţia;
2. După 5-7 minute, împărţiţi elevii în 5-6 grupuri şi repartizaţi fiecărui grup o altă fişă cu Cheia
democraţiei. De data aceasta, echipele vor trebui să completeze împreună “zimţişorii”, ajungând la
un consens;
3. Peste 10 minute, câte un reprezentat de la fiecare echipă va comunica rezultatele.
T-7: 3B (Batelle-Bildmappen-Brainwriting)
1. Se citeşte problema în faţa clasei. Purjarea;
2. Asaltul de idei (brainstorming);
3. Se prezintă clasei o imagine;
4. Brainstorming individual (în tăcere ) inspirat de imagini, prin care se îmbunătăţesc ideile din
brainstormingul anterior sau se propun alte idei. Fiecare elev scrie în caietul său;
5. Câţiva elevi vor citi cu voce tare ideile lor;
6. Clasa discută pentru a găsi şi alte variante.
T-8: PĂIANJEN + BRAINSTORMING
1. Elevilor li se propune să realizeze un păianjen colectiv în jurul cuvîntului pace;
2. Elevii vor reprezenta noţiunea de pace prin:
a) simbol
b) vers
c) slogan
d) schemă
3. Se demonstrează păianjenul şi se stabilesc nişte concluzii comune pentru toată clasa.
11. Cum vom evalua ora de dirigenţie?
 Autocorectarea sau corectarea reciprocă;
 Autoaprecierea vegheată;
 Estimarea personalităţii;
 Testul sociometric (Moreno);
 Metoda chestionarului, etc.
12. Care sunt regulile în arta managementului clasei?
 Eroarea elevului poate avea valoare pedagogică; acesta depinde de educator;
 Pentru a stimula gândirea elevului nu trebuie nici să domini, nici să ameninţi; prezentaţi-i
doar exemplul viu, dacă se poate, cel personal;
 Coerciţia paralizează imaginaţia; dar nu orice imaginaţie duce la comportamentul dorit;
 Coborâţi între elevi, dar nu vă confundaţi cu ei; contrariul produce confuzie, dezorientare;
 Fiţi răbdător şi dovediţi stăpânire de sine; acestea mai cu seamă în momente de criză;
 Atitudinea îngăduitoare a dirigintelui nu trebuie să izvorască din indiferenţă, ci din
înţelepciune, competenţă şi pasiune;
 Evitaţi ca vânătoarea de greşeli şi imperfecţiuni să vă devină o profesiune de credinţă; ceea
ce nu vă îndreptăţeşte să nu le vedeţi;
 Nu ridiculizaţi în public nereuşita elevilor; pot fi împrejurări în care ei vă pot depăşi;
acordaţi-le şansa!
 Când elevii au idei valoroase, stimulaţi-i; nu vă faceţi că nu le pricepeţi sau, şi mai rău, că
nu vă privesc;
 Manifestaţi admiraţie pentru valorile autentice; idolii dumneavoastră pot deveni idolii elevilor
dumneavoastră.
13. Care sunt motivele pentru care şcoala şi familia se străduie să colaboreze?
 Responsabilitatea părinţilor de educaţia copiilor nu este asigurată de legislaţia în vigoare;
 Învăţământul nu este decât o parte din educaţia copilului; o bună parte din educaţie se
realizează în afara şcolii;
 Cercetările pun în evidenţă influenţa atitudinii parentale asupra rezultatelor şcolare ale
elevilor (motivaţia învăţării);
 Grupurile sociale implicate în educaţia copiilor (în special părinţii şi profesorii) au dreptul să
influenţeze gestiunea şcolară.
14. Ce criterii sunt la baza evaluării activităţii consilierului?
 Proiectarea activităţii consilierului;
 Cunoaşterea elevilor;
 Ambianţa şi climatul clasei;
 Activităţi extraşcolare;
 Colaborarea cu familia;
 Activitatea de perfecţionare metodică şi ştiinţifică;
 Colaborarea cu alţi factori.
15. Care este codul deontologic al consilierului?
 Orice zi din activitatea ta să înceapă cu un zâmbet şi o formulă de salut caldă la
adresa clasei;
 Să fii zâmbitor, receptiv, deschis spre orice problemă a discipolului tău;
 Prin vestimentaţie proprie şi comportament, fii un exemplu pozitiv;
 Zilnic adu o informaţie nouă elevilor tăi: un eveniment, un ziar, o carte, o idee;
 Petrece cât mai mult timp extracurricular cu ei pentru a-ţi crea impresii clare despre
aspiraţiile lor;
 Nu fi dictator în relaţii, propune, dar nu şi impune;
 Facilitează participarea fiecărui copil în cadrul activităţilor planificate, ai grijă să nu
rămână cineva în umbră, acesta creează complexul inferiorităţii;
 Fii prieten cu părinţii, cooperarea cu ei are un efect magnific în educaţia copilului;
 Învaţă prin exemplu propriu, prin fapte – nu prin morală şi doar vorbe;
 Organizează o dată pe lună poşta anonimă pentru a înţelege mai bine dificultăţile
cotidiene;
 Organizează cât mai multe întâlniri cu oameni deosebiţi, acesta contribuie la crearea
idealurilor;
 Nu te jena să vorbeşti despre probleme TABU, lipsa de informaţie creează probleme şi
mai complicate;
 Petrece cât mai multe activităţi în clasă, asta îi apropie pe copii, îi face mai sinceri, îi
eliberează de complexe;
 Ajută fiecare copil în parte să descopere în sine ceva frumos;
 Familiarizează-l că “Tu eşti prima minune a lumii”, ca să-şi simtă importanţa lor în
spaţiu şi în timp.
16. Ce acte sunt necesare în activitatea educativă?
 Documentele ce trebuie completate de consilier sunt:
 Catalogul clasei;
 Fişa psihopedagogică a fiecărui elev;
 Caracterizarea finală;
 Caietul dirigintelui.
 Documentele ce trebuie consultate de diriginte:
 Legea învăţământului
 Statutul cadrelor didactice;
 Regulamentul şcolar;
 Convenţia cu privire la drepturile omului;
 Convenţia cu privire la drepturile copilului.
17. În ce mod familia copilului este sprijinită de către şcoală?
 Intervenţia specifică a şcolii realizează o triplă funcţiune:
 Informare
 Formare
 Orientare
 Dimensiunile activităţilor se referă la:
 Prevenirea situaţiilor de risc ale copilăriei;
 Rezolvarea problemelor familiei legate de creşterea şi educarea copiilor;
 Dezvoltarea competenţelor de parteneriat educaţional între instituţiile sociale care au funcţii
educative, familie, şcoală, comunitate.
 Caracteristica principală a abordării activităţilor cu familia este parteneriatul educaţional!
18. Care sunt formele de colaborare ale consilierului cu familia?
“ Familia este prima instituţie socială care se ocupă de educarea copiilor şi tinerilor, iar de calitatea
acestei educaţii depinde deseori întreaga evoluţie interioară a tânărului.”
1. Comitetul de părinţi;
2. Adunările cu părinţii;
3. Lectoratele cu părinţii;
4. Vizitele la domiciliu;
5. Consilierea părinţilor;
6. Corespondenţa cu părinţii.
19. Ce stiluri educative predomină în familie?
 Stilul parental de respingere sau neglijare – acest stil presupune atât dragoste scăzută cât
şi limite scăzute;
 Stilul parental autoritarist – presupune limite înalte şi dragoste scăzută;
 Stilul parental autoritar – înseamnă a lăsa copiii să fie ei înşişi şi să înveţe despre lumea
înconjurătoare, în mod independent;
 Stilul parental permisiv – constă în dragoste ridicată (disciplină relaţională) şi limite scăzute
(disciplina acţiunii);
 Stilul parental democratic sau echilibrat – aceasta înseamnă atât dragoste ridicată, cât şi
limite înalte.
20. Care sunt avantajele relaţiei familie – şcoală - comunitate?
 Dezvoltarea abilităţilor parentale;
 Accentul pe comunicare;
 Voluntariatul;
 Implicarea comunităţii;
 Conducerea şi susţinerea comitetelor şcolii;
 Strategie colaborativă;
 Iniţiative eficiente.
Repere bibliografice
 ACHIRI, I., CARA, A. Proiectarea didactică: orientări metodologice, Ed. Lyceum, Chişinău-
2004, 167 p;
 BĂRAN-PESCARU, A. Parteneriat în educaţie familie-şcoală-comunitate, Ed. Aramis,
Bucureşti-2004, 80 p.;
 CALOTĂ, R., et.al. Ghid pentru activitatea educativă. Programa Activităţii Educative în
Învăţămîntul preuniversitar, Bucureşti-1995, 201 p.
 CERCHEZ, N., MATEESCU, E. Elemente de management şcolar, Ed. Spiru Haret, Iaşi-
1995, 179 p.
 CIDDC, Educaţie pentru dezvoltare, Chişinău-20001, 191 p.;
 CRISTEA, S. Dicţionar de pedagogie, Ed. Litera Internaţional, Chişinău -2002, 302 p.;
 DODU, V. Cunoaşterea de sine. Chişinău -2005, 120 p.
 DOLEAN, I., DOLEAN, D. Meseria de părinte, Ed. Aramis, Bucureşti-2002, 96 p.;
 MARINESCU, S., DINESCU, R. Invitaţie la educaţie, Ed. Carminis, Piteşti -2003, 240 p.;
 Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. Agenda dirigintelui, Ed. Univers Pedagogic,
Chişinău -2005, 100 p;
 OPREA, C. Pedagogie. Alternative metodologice interactive. Ed. Universităţii, Bucureşti-
2003, 130 p.
 SCLIFOS, L., UZICOV, N. Consiliere educaţională profesională, Chişinău – 2006, 68 p.;
 UZICOV, N., OLARU, V. Cunoaşterea drepturilor refugiaţilor pentru educaţia toleranţei,
Chişinău – 2003, 45 p.
 VRASMAS, E. Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis, Bucureşti-2002, 176 p.
 www.didactic.ro