Sunteți pe pagina 1din 23

Analiza şi valorificarea regiunii turistice Oltenia de Nord

Aceasta zona este una dintre cele mai complexe, avand nu numai o mare incarcatura de
obiective turistice ci si o infrastructura adecvata care permite desfasurarea activitatii turistice pe
tot parcursul anului.

1. Asezarea geografica

Aceasta regiune cuprinde S ramei montane a Meridionalilor situata la V de raul Olt, podisul
Mehedinti, Subcarpatii Getici si N podisului Getic, toate la V de Olt.
Arealul este situat în partea de nord a judeţelor Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi, cuprins între
localităţile Costeşti (judeţul Vâlcea) – spre est şi Tismana (judeţul Gorj) – spre vest, încadrat din
punct de vedere geografic în Subcarpaţii Olteniei şi versanţii sudici ai munţilor Căpăţânii,
Parâng, Retezat, Godeanu, Cernei. Din punct de vedere turistic acest areal face parte din „Oltenia
de sub Munte”, o zonă turistică cunoscută şi consacrată pe plan naţional şi internaţional, care
concentrează un patrimoniu natural şi cultural de excepţie.

2. Accesibilitate si cai de comunicatie

Zona este traversată pe direcţia est – vest de DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu – Motru
– Drobeta –Tr. Severin), importantă arteră rutieră de acces care leagă/intersectează trei drumuri
europene de mare circulaţie turistică: E 81 - la Rm. Vâlcea, E 79 – la Târgu Jiu şi E 70 la
Drobeta Tr. Severin.
Spre nord, la limita cu zona montană, este traversată pe aceeaşi direcţie est – vest, de DJ 665
care se desprinde din DN 67 în oraşul Horezu şi leagă între ele toate aşezările submontane
(Vaideeni, Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Crasna), după care accede în E 79, în apropierea
localităţii Curtişoara. Este un drum de mare atractivitate peisagistică, care pune în valoare
patrimoniul cultural al satului oltenesc.

3. Cadrul fizico-geografic

Relieful

Carpatii Meridionali in zona mentionata sunt alcatuiti din mai multe culmi si masive bine
individualizate, de o parte si de alta a Oltului : Cozia si Narutu, apoi mti Capatanii in care
importanta este culmea calcaroasa Vanturarita – Buila cu altitudini de peste 1800 m, formata din
calcare si cu aspect ruiniform.
Urmeaza mti Parang si Valcan, dezvoltati in cea mai mare parte din calcare si cristalin, cu
altitudini de 1800-2000 m si care domina prin versanti abrupti sectorul limitrof.
1
Mti Mehedinti si podisul Mehedinti sunt situati intre Motru si Dunare fiind formati din calcare
in care predomina peisajele carstice. Podisul Mehedinti, desi nu are o intindere mare, se remarca
prin peisajul carstic si prin martori formati pe cristalin care poarta denumirea de cornete.
La S podisului Mehedinti, la contactul cu Dealurile Cosustei apar o serie de depresiuni, cea
mai importanta fiind depresiunea Drobeta Turnu Severin, marginite de culmi inalte si inseuari.
In podisul Getic obiectivele turistice se gasesc in lungul vailor, vai situate la 150-200 m, cu
lunci largi si terase unde se gasesc asezari.
Subcarpatii Getici sunt formati dintr-o alternanta de culmi impadurite si depresiuni care se
gasesc la contactul cu muntele. La contactul cu podisul Getic se gaseste un alt sir de bazine
depresionare erozive.
In N se gaseste depresiunea subcarpatica Nord-Olteana cu altitudini de 200-400 m.

Clima

Elementele climatice ale zonei diferă în funcţie de forma de relief şi de altitudine. Astfel, în
zona montană înaltă, la peste 1.800 m, temperatura medie anuală este de -1º C, iar numărul
zilelor cu îngheţ este de peste 250/an;
Precipitaţiile sunt preponderent sub formă solidă, stratul de zăpadă poate atinge în zonele
adăpostite şi 7 – 8 m şi se menţine peste 180 zile/an; vânturile dominante sunt cele dinspre vest
şi nord-vest, cu intensificări în timpul iernii; durata strălucirii soarelui este de 1.350 – 1.600
ore/an. Zona cuprinsă între 800 m – 1.800 m are climatul munţilor mijlocii, caracterizat prin:
temperatura medie anuală pozitivă (media lunii iulie: 20º C, media lunii ianuarie: -5º C), numărul
zilelor cu îngheţ se reduce la 150/an, durata strălucirii soarelui ajunge la 1.800 ore/an, vânturi
dominante dinspre nord-vest. Specific zonei montane, din punct de vedere turistic, este durata
prelungită a sezonului cu zăpadă, de circa 5 luni/an, favorabilă practicării sporturilor de iarnă (în
perioada martie - aprilie există pericolul avalanşelor pe povârnişuri) şi posibilitatea practicării
drumeţiei montane, perioada cea mai favorabilă fiind august – prima decadă a lunii octombrie.
Zona subcarpaţilor are un climat de depresiune, răcoros, fără temperaturi excesive, atât vara cât
şi iarna, favorizând practicarea divrselor forme de turism în tot timpul anului.
Temperatura medie multianuală a aerului este de 9º C, iar cantitatea de precipitaţii se situează
în jurul valorii de 900 mm; prima zăpadă apare de obicei pe la mijlocul lunii decembrie şi se
menţine până în martie, grosimea medie multianuală a stratului de zăpadă este de circa 8 - 10 cm,
iar durata medie a menţinerii acestuia, de circa 90 zile / an; vânturile predominante sunt cele
dinspre vest şi nord-vest.

Hidrografia

2
Hidrografia este reprezentata de rauri mari care isi au obarsia in Carpati, rauri largi care au
inslesnit o circulatie activa. Pentru turism prezinta importanta urmatoarele elemente de
hidrografie :
 lacurile antropice de pe Olt, la Calimanesti, Cozia, Daiesti, Ramnicu Valcea, Govora ; pe
Jiu la Bumbesti, pe Dunare la Gura Vaii
 lacuri in sare la Ocnele Mari si Sacelu
 izbucurile de la Isverna
 izvoarele termale si mezotermale de la Calimanesti, Caciulata, Olanesti si Govora
 lacul carstic de la Ponoare

Vegetatia

Vegetatia este etajata, de la vegetatie alpina si subalpina pe crestele montane, paduri de


conifere, de foioase, iar in depresiuni si in podis au avut loc defrisari care au condus la
acoperirea acestui spatiu cu culturi agricole. Datorita influentelor submediteraneene aici se
gasesc o serie de specii cum ar fi castanul comestibil, frasinul, carpinita, liliacul salbatic, alunul
turcesc etc.

Fauna

Fauna se distribuie tot în funcţie de altitudine, de la capra neagră, specifică zonei alpine şi
subalpine, la mamiferele mari (urs, cerb, căprioară, lup, mistreţ) care populează pădurile de
conifere şi cele de foioase, până la 700 – 800 m altitudine. Dintre păsări, se aminteşte cocoşul de
munte şi ierunca, ce trăiesc în preajma golurilor alpine sau ciocănitoarea de munte, gaiţa şi
cinteza, adăpostite de făgete şi molivişuri. În apele reci de munte trăiesc păstrăvul indigen şi
curcubeu, zglăvoaca, scobarul, cleanul.

4. Cadrul social – economic

Zona reprezinta un spatiu bine populat in care urmele asezarilor ne indica nu numai vechimea
populatiei ci si ocupatia de baza a locuitorilor zonei : pastoritul, practicarea diverselor culturi
agricole, prelucrarea lemnului si a pietrei.
Pozitia geografica a permis realizarea a numeroase drumuri de legatura atat in lungul
culoarelor de vale cat si prin depresiuni sau pasuri.
Peste mti Valcan si Parang exista drumuri inca din antichitate. Exista urme ale cetatii dacice si
daco-romane la Buridava, Bumbesti si Drobeta, manastire din sec XIV-XV, constructii

3
monumentale din sec XVIII-XIX si obiecte de lemn, piese de ceramica care arata arta populara
valceana in muzeul de la Bujoreni si Gorjana si in muzeul de la Curtisoara.

5. Resurse si atractii turistice

Unităţile geomorfologice care alcătuiesc zona aparţin spaţiului montan şi submontan


(subcarpatic).
Munţii Căpăţânii fac parte din grupa Parâng a Carpaţilor Meridionali, situată între râurile
Olt şi Jiu. Sunt alcătuiţi dintr-o culme principală de circa 50 km lungime, orientată est-vest,
aflată pe limita de demarcaţie dintre teritoriile administrative ale localităţilor Mălaia spre nord şi
Vaideeni spre sud. Altitudinile cele mai mari, de peste 2.000 m, se află pe creasta principală sau
în apropierea acesteia, în vârfurile: Ursu (2.124 m), Coşana (2.011 m), Căpăţâna (2.094 m),
Balota (2.096 m), Beleoaia (2.039), Nedeia (2.130 m).
Versanţii Munţilor Căpăţânii sunt asimetrici, versantul nordic fiind abrupt şi îngust (circa 3
km lăţime), în timp ce versantul sudic are culmile alungite (cunoscute local sub numele de
plaiuri), cu pantă mai mică (circa 10 km lăţime) şi atractive din punct de vedere turistic.
Formaţiunile geologice predominante ce alcătuiesc Munţii Căpăţânii sunt şisturile cristaline
care aparţin Autohtonului Danubian (Seria de Lotru) sau Pânzei Getice (Seria de Lainici - Păiuş).
Subordonat şisturilor, calcarele jurasice formează Masivul Buila – Vânturariţa (alt. maximă în
Vf. Buila - 1.849 m), situat în partea de est a arealului sau se află în fruntea Pânzei Getice, fie
sub formă de petice - în zona Târnovu, fie sub forma unei bande alungite - în extremitatea
vestică a Căpăţânii, în care apele pârâului Olteţ a modelat spectaculoase chei şi Peştera
Polovragi. Relieful carstic este frecvent dezvoltat pe calcarele jurasice, acolo unde acestea apar,
reprezentat prin chei (Bistriţei, Pietreni, Tărâia, Olteţ), peşteri (Peştera Liliecilor, Peştera
Polovragi), avene, abrupturi, turnuri, relief ruiniform.
Munţii Parâng, cei mai înalţi şi masivi munţi din grupa Parâng, se desfăşoară la vest de
Munţii Căpăţânii, între pârâul Olteţ la est şi râul Jiu la vest.
Pe hartă este cuprins doar versantul sudic, până spre cursul superior al pâraielor Sadu şi Blahniţa.
Pe catena principală sudică, cu orientare est-vest, se întâlnesc numeroase vârfuri care
depăşesc frecvent 2.100 m (Micaia - 2.170 m, Păpuşa - 2.136 m, Urdele - 2.228 m, Mohoru -
2.337 m, Setea Mare - 2.365 m, Costa lui Rus – 2.301 m, Ieşu – 2.375 m, Gruiu – 2.345 m),
precum şi Vf. Parângul Mare (2.519 m), vârful cu cea mai mare altitudine din grupă şi al patrulea
ca înălţime din Carpaţii Meridionali şi din Carpaţii româneşti. Principalul element geomorfologic
al Parângului este relieful glaciar (creste ascuţite, căldări glaciare, lacuri glaciare, circuri, văi),
foarte bine dezvoltat la vest de Vf. Mohoru, pe latura nordică şi mai puţin pe cea sudică. Aceste
forme de relief glaciar îmbogăţesc atractivitatea peisagistică şi implicit valoarea turistică a zonei.
4
Din punct de vedere geologo-structural, Munţii Parâng aparţin în cea mai mare parte
cristalinului danubian: Seria de Drăgşan (complexul sericito-cloritos şi amfibolitic) şi Seria de
Lainici – Păiuş (cuarţite, şisturi cuarţitice, şisturi micacee, cloritoase, sericitoase şi gnaise); cu
extindere mult mai redusă, Pânza Getică, reprezentată prin paragnaise, micaşisturi, gnaise,
amfibolite, ocupă partea de nord şi nord-vest a Parângului (între Jieţ şi Jiul de Est).
În partea de sud-est, în fruntea Pânzei Getice, apar petice de calcare jurasice, masive, în care
apele de suprafaţă şi subterane au modelat elemente de relief carstic: Cheile Olteţului, care
separă Parângul de Căpăţâna, Cheile Galbenei, Peştera Muierilor.
Subcarpaţii Olteniei, în sectorul Costeşti - Crasna, reprezintă prelungirile sudice ale
plaiurilor carpatice, dispuse în trepte de altitudine, de la circa 850 m - la contactul cu rama
muntoasă, la 500 m - spre limita cu Piemontul Getic. Sunt puternic fragmentaţi pe direcţia N-S
de reţeaua hidrografică şi presăraţi cu numeroase aşezări umane, fiind intens populaţi. Sunt
alcătuiţi din formaţiuni geologice de vârstă neogenă (pietrişuri, nisipuri, marne, argile) intens
cutate, în linii mari după direcţia E – V. Structura majoră a acestui sector este anticlinalul Ocnele
Mari – Govora – Slătioara – Bumbeşti – Săcelu, care închide spre nord o largă zonă sinclinală,
cu aspect de depresiune subcarpatică unitară. Subcarpaţii Olteniei reprezintă o zonă pomicolă,
importantă din punct de vedere economic şi turistic.
Unele elemente ale cadrului natural cu o valoare stiintifica si peisagistica deosebita sunt
ocrotite :
 castanul comestibil la Tismana
 o poiana cu narcise si lalele pestrite la Targu Jiu
 o rezervatie geomorfologica la Magura Slatioarei
 mai multe pesteri : Closani, Ponoare, Topolnita si pestera lui Epuran in muntii si
podisul Mehedinti
 rezervatia geologica de la Bahna
 rezervatia forestiera cu padurea de pin negru din defileul Dunarii
 rezervatia forestiera cu liliac salbatic de la Ponoare

Pentru turism prezinta importanta urmatoarele elemente de hidrografie :


 lacurile antropice de pe Olt, la Calimanesti, Cozia, Daiesti, Ramnicu Valcea, Govora ; pe
Jiu la Bumbesti, pe Dunare la Gura Vaii
 lacuri in sare la Ocnele Mari si Sacelu
 izbucurile de la Isverna
 izvoarele termale si mezotermale de la Calimanesti, Caciulata, Olanesti si Govora
 lacul carstic de la Ponoare
5
Manastiri

Mânăstirea Hurezi se afla situata la 50 km vest de Rm. Valcea pe D.N. 67. Zidita intre anii
1690-1693 de catre Constantin Brancoveanu, este cea mai mare fundatie a acestui domnitor, iar
astazi reprezinta una dintre cele mai splendide si armonioase monumente religioase din
Romania, fiind inscrisa in patrimoniul U.N.E.S.C.O..
Mânăstirea Polovragi este aşezată într-un cadru pitoresc, la poalele Muntelui Piatra
Polovragilor, în vecinătatea Cheilor Olteţului, într-o livadă cu pomi fructiferi şi castani
comestibili, amintind de clima blândă a Mânăstirilor Tismana şi Bistriţa.
Străbătând larga depresiune a Polovragilor, pelerinul îşi aminteşte cu emoţie că străbunii noştri
geto-daci s-au stabilit aici din vremuri străvechi, dezvoltând o înfloritoare aşezare civilă, pe şesul
din faţa actualei mânăstiri şi alta militară, sus pe munte – în Poiana Padeşului. Despre ele
mărturisesc vetrele, uneltele, podoabele,monezile precum şi obiectele cultice şi casnice aduse la
lumină de recentele cercetăti arheologice.
Mânăstirea Bistrita cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este asezata la poalele
muntilor Capatanii, la intrarea in defileul Bistritei. Ctitorita in secolul al XV-lea de catre fratii
Craiovesti si restaurata in 1683 de Constantin Brancoveanu, detine moastele Sf. Grigorie
Decapolitul. Este distrusa de domnitorul Mihnea cel Rau, dar ctitorii sai o refac in 1519. Este
avariata de cutremurul din 1838. Domnitorii Gheorghe Bibescu si apoi Barbu Stirbei construiesc
aici un palat voievodal ca resedinta de vara, iar in mijlocul curtii inalta intre 1846-1850 o
biserica domneasca gen catedrala. Pictura monumentala din interior poarta semnatura lui
Gheorghe Tatarescu. Tot aici a fost un important centru tipografic, care in 1508 a tiparit
"liturghierul lui Macarie".
De la Bistrita in sus spre cariera de calcar sau pe o poteca lunga de circa 1,5 km si abrupta, se
ajunge la Mânăstirea Arnota. Avand hramul "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" este ancorata in
peisajul pitoresc al Muntilor Capatanii. Aici sunt depuse moastele Sf. Apostol Filip, Sf.
Ieromonah Mihail al Sinaidei, palma Sf. Mc. Marina, iar legenda spune ca aici, in Muntii
Arnotei, s-a refugiat Matei Basarab dupa ce a pierdut o batalie cu turcii si salvat de un credincios
al sau, care s-a predat in locul lui. Atunci, domnitorul a cerut ca la moartea sa sa fie inmormantat
in aceste locuri. Manastirea este construita in stil bizantin si ornamentata cu picturi realizate in
stil brancovenesc. Manastirea Arnota este situata la cea mai mare inaltime din tara.
Manastirea Dintr-un Lemn e ste situata la 25 de km de Râmnicu Vâlcea, în comuna
Frâncesti. Manastirea Dintr-un Lemn, este legta prin începuturile ei de o legenda din secolul al
XVI-lea. Un calugar ar fi gasit aici, în scorbura unui stejar, o icoana a Maicii Domnului si a auzit

6
o voce care l-a îndemnat: „dorinta mea este ca tu sa zidesti aici, pentru mine, o manastire din
acest copac”. Urmând îndemnul, calugarul a ridicat o bisericuta, pe care a construit-o numai din
lemnul acelui stejar. De aici vine numele de Manastirea Dintr-un Lemn.
Ansamblul actual a fost construit în secolul al XVII-lea de Preda Brâncoveanu si Stefan
Cantacuzino si cuprinde: Biserica „Nasterea Maicii Domnului”, arhondaricul si biserica de lemn
(refacuta în 1814).Prin grija Sf. Episcopii a Râmnicului, în ultimii ani au fost construite corpuri
noi de chilii, si astfel, manastirea poate pune la dispozitia pelerinilor si vizitatorilor 10 camere cu
doua sau trei locuri de cazare.

Muzee

• Gorj

Muzeul judetean Gorj, Târgu Jiu, str. Geneva nr. 8.


Cladirea care adaposteste Muzeul Judetean Gorj "Alexandru Stefulescu", din Târgu Jiu, a fost
construita în anul 1875, în stil arhitectonic eclectic. A fost sediu al Palatului Administrativ al
judetului Gorj (Prefectura judetului Gorj).
Sectia de arta a muzeului judetean Gorj, Târgu Jiu, Str. Traian (Parcul Central), telefon 0253
918550. Fosta resedinta prezidentiala,construita în 1988. Colectie de icoane, sculptura în lemn
din secolele XVII - XVIII, pictura (Misu Pop, Corneliu Baba, Vasile Grigore) si sculptura
Rodica Popescu (donatie).
Sectia etnografica în aer liber Curtisoara a muzeului judetean Gorj, tel. 0253 223890.
Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectura si tehnica populara din Gorj, Cula
Cornoiu (secolul al XVIII-lea), biserica din zid Sf. Ioan Botezatorul (1820), constructii taranesti
din lemn (case, pivnite, patule, instalatii tehnice populare din secolele XVIII - XIX); mobilier
taranesc, piese de port, tesaturi, unelte, ceramica, crestaturi în lemn.
În anul 1968 s-a organizat o expozitie în Cula Cornoiu de la Curtisoara, iar prin decizia nr.
178 din 19 mai 1970 a Consiliului Popular Judetean Gorj s-a hotarât organizarea unui muzeu în
aer liber având ca tema: "Arhitectura populara din Gorj", muzeu care a fost inaugurat la 18
august 1975. Muzeul a fost amplasat în satul Curtisoara aflat la 10 km nord de Tg. Jiu, pe o
suprafata de 13 ha. Au fost aduse din judetsi amplasate aici un numar de 24 de monumente de
arhitectura populara.
Muzeul în aer liber „Constantin Brâncusi” din Târgu-Jiu
În centrul orasului, pe malul Jiului, se afla parcul unde Brâncusi a amplasat „Masa Tacerii”,
„Poarta Sarutului”, iar între ele „Aleea Scaunelor”. Componentele ansamblului sunt dispuse pe
aceeasi axa orientata de la vest la est, cu lungimea de 1275 m. Ea porneste de la „Masa Tacerii”,
7
trece pe sub „Poarta Sarutului”, se continua de-a lungul arterei stradale „Calea Eroilor” ce se
îndreapta spre „Coloana Infinitului” înaltata în mijlocul unui vast platou.
Intuitia marelui artist a creat forme esentiale cu o mare putere de expresie, izvorâte din motive
traditionale taranesti, dar su-blimate în simboluri univer-sale.
„Coloana Infinitului” reprezinta un adevarat „testament spiritual” al marelui sculptor si este
considerata „punct de vârf al artei moderne”.

• Vâlcea
Muzeul judetean Vâlcea
Adapostit într-o cladire construita în 1898, reamenajata arhitectonic în perioada 1978 - 1981
si declarata monument de arhitectura, muzeul detine colectii de arheologie din care remarcam:
unelte, un mare vas din neolitic, ceramica, statuete zoomorfe, sabii de bronz, obiecte datând din
perioada Hallstatt; numismatica, documente si stampe, icoane pe lemn. Muzeul detine si o
biblioteca documentara.
Muzeul de arta, Râmnicu Vâlcea, str. Carol I nr. 29, tel. 0250 738.121
Cladirea în stil eclectic, construita în 1940 de arhitectii G. Simotta si V. Lupu, a fost vila de
resedinta a familiei Simian. În muzeu se pastreaza usile împaratesti de la Manastirea Govora
(1497), un crucifix cu elemente din epoca Renasterii germane (sfîrsit de secol XVI), icoane,
obiecte de cult ortodox si picturi de Tuculescu, Patrascu, Grigorescu, Balasa etc.
Muzeul satului vâlcean - comuna Bujoreni, tel. 0250 746869
Sunt expuse, în aer liber, 80 de unitati muzeale compuse din case taranesti, anexe gospodaresti,
porti, cladiri de institutii sociale, cruci, troite, fântâni. Lucrarile la constructia muzeului au
început în 1968, prin restaurarea Culei Bujoreanu. În perioada 1969 - 1974 au fost demontate si
transferate la muzeul Bujoreni primele unitati, constituindu-se complexe gospodaresti. În prezent
sunt realizate Stâna, Hanul, Scoala, Biserica. Sunt în curs de realizare Moara, Fieraria si
Primaria.
Horezu adăposteşte în cadrul Casei de Cultură una din cele mai mari galerii de artă
populară contemporană cu aproape 4.000 de produse din ceramicã (colecţionate dintre cele
mai valoroase creaţii din domeniu prezentate la cele 37 de ediţii ale Târgului ceramicii populare
româneşti „Cocoşul de Hurez”. Aceasta casa a argilei este o vitrina permanenta care valorifica
aceasta mostenire si expune ceea ce mesterii romani au realizat cu talentul lor. Puteti aprecia aici
o retrospectiva a istoriei ceramicii din Horezu dar si din principalele centre de olarit din
Romania.

Fortificatii

8
Principalele tipuri de fortificatii specifice Olteniei sunt "culele".
Cuvântul ‘cula’ desemneaza o constructie tipica din Oltenia. Având originile în Afganistan si
Iran, acestea sunt prezente si în câmpiile altor tari latine ca Italia, Franta, Spania. Cula este o
locuinta fortificata construita de marii boieri pentru a se proteja de incursiunile bandelor armate
ale turcilor care, în secolul al XVIII-lea traversau Dunarea plecând de la cazarmele Imperiului
Otoman stabilite în Bulgaria. Cu timpul, cula a pierdut vocatia defensiva devenind pentru
locuitorul lor mai degraba un semn de apartenenta la clasa proprietarilor de teren.
Traditional, constructia are forma unui turn cu o baza mai degraba patrata, înaltându-se pe unul
sau doua etaje, cu pereti grosi si o scara interioara, iar la etajul al doilea, cu o logie spatioasa.
Aceasta logie se deschide în exterior prin arcade în forma toartei de cos, odihnindu-se pe
coloane scurte care dau farmec acestor ‘cule’ din România invitând la o dulce trândavie,
concesiune facuta exigentelor de confort si frumusete, în favoarea necesitatilor de aparare.
Principalele ‘cule’ din Oltenia :
Judetul Dolj
• Cula Poenaru (1750), comuna Almaj, cu fresce inspirate de fabulele lui Esop.
• Cula familiei Izvoranu (secolul XVIII), comuna Brabova. Accesul se realizeaza din
Craiova pe drumul local care conduce la Vânju Mare.
• Cula familiei Cernatescu (secolul XVIII), comuna Cernatesti, la 35 kilometri de Craiova,.
Din Craiova, se alege drumul catre Brabova.
Judetul Gorj
• Cula Cornoiu (secolul XVIII), Curtisoara, dupa Târgu Jiu, spre nord pe DN 66-E79
aproximativ 15 kilometri si apoi pe drumul judetean la dreapta, DJ 665. Daca se continua
pe DN 66, la câtiva kilometri nord de orasul Bumbesti-Jiu, se poate vizita manastirea
Lainici si sihastria Locurele, la 2 kilometri, într-o frumoasa poiana de munte.
• Cula Crasnaru (1808), Groserea, sat în comuna Aninoasa.
• Cula Grecescu (1818), Siacu, comuna Slivilesti.
Judetul Mehedinti
• Cula Tudor Vladimirescu (1800) si cula Nistor (1812), comuna Simian, la 5 kilometri
sud-est de Drobeta Turnu Severin, pe DN 67, satul Cerneti. În apropiere se afla insula
Simian, pe Dunare, unde a fost reconstruita citadela Ada-Kaleh. La câtiva kilometri spre
nord, pe un drum lateral spre stânga, în satul Izvoru Bârzii se afla manastirea Topolnita
• Cula Cutui (1815), comuna Brosteni, pe acelasi DN 67, aproximativ 10 kilometri înainte
de orasul Motru.
Judetul Olt

9
• Cula Galita (1790), comuna Dobroteasa, satul Câmpu Mare. Aici se întinde zona viticola
Sâmburesti.

Judetul Vâlcea
• Cula Zatreni (1754), comuna Zatreni, apartinând familiei cu acelasi nume, pierduta la
jocul de carti de un nedemn descendent. În aceeasi comuna se regasesc mai multe biserici
deosebit de frumoase si un castel din secolul al XIX-lea. Accesul se realizeaza pe DN
67B, la jumatatea drumului dintre Târgu Carbunesti si Dragasani
• Cula Duca si cula Greceanu, de la începutul secolului al XVII-lea, comuna Maldaresti.
Acces pe DN67 Târgu Jiu-Râmnicu Vâlcea
• Cula Bujoreni, comuna Bujoreni. Bujoreni se afla pe Valea Oltului, pe DN 7-E81, la 6
kilometri nord de Râmnicu Vâlcea.

Ariile protejate, monumente naturale si biodiversitatea

Oltenia are un capital natural deosebit de divers, fapt care se datoreaza atât varietatii
reliefului, care coboara în trepte de la montan în partea de nord pâna la câmpie în partea de sud,
cât si prezentei unor bazine hidrografice majore în regiune, ca cele ale Oltului, Jiului si Dunarii.
La factorii de mai sus se adauga si climatul relativ blând, cu influente continentale în partea de
nord si mediteraneene din partea de sud, rezultatul general constând în diversitatea florei si
faunei, inclusiv populatii de lupi, ursi, capre negre, mistreti, râsi, pisici salbatice, cocosi de
munte, care considerate la nivel national, sunt printre cele mai mari din Europa.
Datorita masurilor de protectie, efectivele de urs carpatin au sporit, iar ciopoarele de capre
negre au devenit mai numeroase. În timpul verii, puzderia fluturilor, minunat colorati, fac
încântarea drumetilor care parcurg masivul. În fauna acvatica a muntilor Olteniei se remarca
prezenta pastravilor, atât în pâraiele si râurile de altitudine, cât si în unele dintre ochiurile de
mare cuibarite în zanoagele masivului.
Arii protejate cu valoare turistică: Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, care include şi
complexul carstic Cheile Bistriţei - Pietreni, Muzeul Trovanţilor, Piramidele de la Slătioara,
Pădurea de castani Polovragi, complexul carstic Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi, Peştera
Muierii – Baia de Fier, Izvoarele minerale de la Săcelu.

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa are o suprafaţă de cca 4500 ha şi este situat pe teritoriul
localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Olăneşti, întinzându-se de la vest de Râul Bistriţa până la est
de Râul Olăneşti.
Elemente deosebite ale Parcului Naţional Buila-Vânturariţa :

10
1. Relief carstic deosebit de spectaculos.
2. Patru sectoare de chei: Bistriţa, Costeşti, Cheia, Olăneşti.
3. Peste 100 peşteri şi avene.
4. Floră deosebită, cu numeroase specii protejate.
5. Faună deosebit de valoroasă şi bogată, cu multe specii protejate.
6. Reţea bine dezvoltată de trasee turistice.
7. Trasee de escaladă deosebite, de grade diferite, bine puse la punct.
8. Obiective cultural-istorice valoroase: mănăstirile Bistriţa, Arnota, Pătrunsa şi Pahomie,
numeroase alte schituri şi biserici.
9. Tradiţii încă bine păstrate în localităţile din imediata apropiere.

Parcul Naţional Cozia are o suprafata de 17.100 ha si se afla situat în partea central sudica a
Carpatilor Meridionali, pe teritoriul judetului Vâlcea. Parcul include ecosisteme nealterate
efectiv de catre activitatea umana, cu specii de plante si animale care necesita protectie stricta,
precum si endemisme specifice masivului Cozia sau României, cum ar trandafirul de Cozia,
iedera alba, floarea de colt, laleaua pestrita, iar dintre animale cocosul de munte, capra neagra si
multe altele. Muntii din aceasta zona nu sunt foarte înalti, usor accesibili, iar frumusetea
deosebita a peisajelor ce pot fi întalnite fac din Parcul Cozia o zona turistica foarte cunoscuta si
apreciata pe plan national.
Defileul Jiului care traverseaza lantul Carpatilor de la nord la sud. Chei spectaculoase exista
unde râul se continua prin drum si cale ferata (pe 25 kilometri 43 tunele, viaducte, poduri si
pasarele). Accesul se face prin Târgu Jiu sau Petrosani.Cheile Oltetului, cu peretii lor paraleli,
distantati la 3-4 m în partea inferioara si la 10-20 m în partea superioara, permit în cantitatea
redusa de lumina, urmarirea mai multor niveluri de eroziune, în lungimea carora pot fi observate
numeroase guri de pestera, în cea mai mare parte inaccesibile. Cheile formeaza o rezervatie
floristica ocrotita. Cea mai mare si cea mai interesanta dintre pesterile vaii Oltetului este "Pestera
lui Pahomie" de la Polovragi. Situata chiar la intrarea în Cheile Oltetului (la 200 m), cuprinde
numeroase si variate galerii adânci ce formeaza un adevarat labirint.
Cheile Sohodolului, lânga satul Runcu, în drumul spre manastirea Tismana si satul Hobita, se
detaseaza net ca cele mai frumoase chei calcaroase din aceasta parte a tarii. Narile, Fusteica,
Inelul, Pestera Popii, Pestera Gârla Vacii, sunt numai o parte din multitudinea formatiunilor
carstice ce pot fi admirate si care, alaturi de verticalitatea abrupturilor si de vegetatia minunata
datorata climatului mediteranean, dau o frumusete neasemuita acestor locuri.

11
Cheile Bistritei Oltene sunt cele mai înguste chei din România, reprezentând un colt de
natura care merita a fi vizitat, în special pentru numeroasele guri de pesteri care se vad în
versantii abrupti ai vaii Bistrita.
Cheile Corcoaia, în muntii Mehedinti lânga Cerna Sat, o exceptionala lucrare de-a lungul
miilor de ani a apei în roca calcaroasa. Obiectivul dispune de un circuit amenajat corespunzator
pentru vizitare.
Tismana, la poalele Carpatilor Meridionali, în partea lor de vest, o zona frumoasa marcata de
influenta climatului mediteranean cu padurea sa naturala de castani comestibili, cea mai mare din
tara, sau cu rezervatia de alun turcesc. Pestera Topolnita, judetul Mehedinti este una dintre cele
mai mari din tara, având peste 1000 metri lungime pe patru nivele.
Tot în Mehedinti, o forma carstica unica la noi în tara, reprezentata de o bolta uriasa, este si
Podul lui Dumnezeu, Ponoare. Acesta s-a format prin prabusirea peretilor unei pesteri de mari
dimensiuni, dând nastere unui peisaj inedit. Este un monument al naturii care împreuna cu
complexul carstic din jur (pesteri, vai) formeaza o interesanta rezervatie geologica. Unicat în
România, este si Padurea de liliac Ponoare, o rezervatie botanica situata la 4 km sud-vest de Baia
de Arama.

Ceramica

Zona depresionarã Horezu a fost şi este recunoscutã pentru meşteşugurile tradiţionale


practicate de locuitorii sãi. Dintre acestea cel mai important este confecţionarea ceramicii
populare de Horezu care se remarcã prin forme, colorit şi desene(castroane, farfurii, oale,
ulcioare, cãni, ceşti de ţuicã, de diferite mãrimi, de uz casnic sau decorativ). Cel mai vechi şi cel
mai important centru de olărit din zona Olteniei este satul Olari din Oraşul Horezu.
Materialele locale folosite sunt lutul, care se gãseşte în Dealul Ulmului şi culori naturale
obţinute din pãmânt ;
Uneltele tradiţionale folosite : roata olarului folositã pentru modelaj , cornul şi gaiţa folosite
pentru decorare.Obţinerea produselor: confecţionarea produselor de ceramicã este manualã dupã
un proces tehnologic transmis de sute de ani. Principalele faze ale procesului tehnologic sunt:
pregãtirea lutului pentru modelare (transport, dospit, tãiat, frãmântat, curãţat de impuritãţi,
formarea gogoloaielor în funcţie de mãrimea şi forma vasului), modelarea obiectului dorit,
zvântatul sau zbârcitul, rãzuitul, gãuritul şi iscãlitul, decorarea, uscarea, arderea la primul foc,
smãlţuirea, arderea la al doilea foc, obţinerea produsului finit.
Desenele specifice ceramicii de Horezu: cocoşul, unic numai pe ceramica de Horezu, pomul
vieţii, şarpele casei, spicul, pănza de păianjen, coada de paun, simboluri creştine, florale şi
zoomorfe.

12
Actualmente în Horezu meseria tradiţionalã de ceramist-olar este practicatã de peste 80 de
ceramişti de diferite vârste, de la cei mai tineri (reuniţi într-un cerc de ceramicã la Clubul
Copiilor), pânã la cei mai în vârstã, meseria fiind transmisă de la părinţi la copii. Meşterii
ceramişti lucrează la domiciliu, constituiţi în asociaţii familiale sau sunt autorizaţi ca persoane
fizice. În prezent este constituită o asociaţie a ceramiştilor cu denumirea de Asociaţia de
meşteşugari „Cocoşul de Hurez” .
Oraşul Horezu găzduieşte cel mai mare târg de ceramică din ţara, „Cocoşul de Hurez”,
eveniment care are loc în fiecare an în prima sâmbãtã şi duminicã a lunii iunie . La târg participã
meşteri populari din toate centrele de ceramicã din ţarã (Horezu – Vâlcea, Oboga – Olt, Vlãdeşti
– Vâlcea, Corund – Harghita, Baia Mare, Hunedoara, Timiş, Marginea – Suceava, Lungeşti –
Vâlcea, Slãtioara – Vâlcea, Miercurea Nirajului, Odorheiul Secuiesc şi altele).
Centrul de ceramică Slătioara este specific pentru ceramica populară nesmălţuită, de culoare
roşie, decorată simplu, cu humă albă, rezistentă la foc.

Folclor si traditii

Sarbatori Populare :
Martie
• Sarbatoarea Colinelor, comuna Runcu, judetul Gorj, sarbatoarea costumelor populare si
traditiilor la începutul activitatilor în zonele viticole si livezi. Comuna este situata la 10
kilometri vest de Târgu Jiu, într-o zona vestita pentru podgoriile si livezile vaste.
• 1-29 martie, Ziua Traditiei. Manifestari de comemorare a celor ce au slujit cultura
vâlceana, cu aniversarea în 2003 a 35 de ani de la înfiintarea Centrului Judetean de
Conservare si Valorificare a Traditiei si Culturii Populare Vâlcea, organizarea Salonului
national al cartii de etnologie national.

Aprilie
• Târgul popular Tismana, târg de ceramica si olarit, de seminte la debutul primaverii

Mai
• 11-17 mai, Festivalul de Folclor Pastoral (expozitie de traditii pastorale, târg de artizanat
si animale) din orasul Novaci, situat la picioarele Carpatilor Meridionali, între Râmnicu-
Vâlcea si Târgu Jiu. Festivalul da semnalul plecarii turmelor catre munte de unde nu mai
revin decât la sfârsitul toamnei

13
• Sarbatoarea Liliacului la Ponoare, localitate aproape de manastirea Tismana si localitatea
Baia de Arama. Sarbatoarea se desfasoara în padurea de liliac salbatic care ocupa 20
hectare si este o rezervatie naturala. Ponoare este situata într-o zona foarte pitoreasca cu
pesteri si chei
• 21 mai 2003, Pridvorul Tineretii, în comuna Creteni, judetul Vâlcea. Proiect înscris în
programul “Scoala traditiei” ce urmareste stimularea tinerilor creatori populari si
interpreti de folclor.
• 24-25 mai 2003, Pridvor Vâlcean, târg de arta populara, spectacol folcloric
national, organizat în Râmnicu Vâlcea.

Iunie
• Prima duminica a lunii, Cocosul de Hurez, târgul ceramicii populare românesti, organizat
la Horezu, judetul Vâlcea. La acest târg participa mesteri populari din toate zonele tarii si,
cu precadere, din zona Horezu.
• 5 iunie, Sarbatoarea rudarilor – Gurbanul, sarbatoare locala organizata la Babeni, judetul
Vâlcea, consta în valorificarea unor obiceiuri preluate si pastrate de comunitatea rudarilor
din localitate.
• Sarbatoarea teiului, comuna Babiciu, judetul Olt, sat pe malul drept al Oltului la 20
kilometri sud de Draganesti Olt
• 8 iunie, Sarbatoarea Capsunului, sarbatoarea cultivatorilor de capsuni, organizata la
Bunesti, judetul Vâlcea
• 22 iunie, ‘Ziua Olarului‘, sarbatoare organizata în comuna Lungesti, judetul Vâlcea, la
care participa mesteri populari din Vâlcea si judetele alaturate.
Iulie
• Festivalul de Folclor si Târgul de Artizanat, în jurul datei de 20 iulie, la Polovragi
• Festival de folclor, ‘Cântecul vailor’, Dragotesti, judetul Gorj
• 26-27 iulie 2003, Târgul mesterilor populari din România, în Râmnicu Vâlcea, organizat
la nivel national, în cadrul unui proiect initiat si adaptat ‘Zilei imnului National la
României‘, circumscris programului ‘Sa ne întoarcem la izvoare‘.
August
• Festivalul Dansurilor si Costumelor Populare, Tismana. Localitatea este recunoscuta
pentru portul popular, manastirea cu acelasi nume situata în vecinatate si rezervatia
naturala de castani comestibili

14
• 16-17 august , Cântecele Oltului, festivalul ansamblurilor din judetele strabatute de râul
Olt, cu invitati din spatiul european. Se organizeaza în Calimanesti-Caciulata, unde au loc
spectacole concurs ale ansamblurilor de cântece de dansuri internationale si, totodata, se
desfasoara si un târg de arta populara.
• Târgul de Fete de la Cotenita, o sarbatoare-concurs între cele mai frumoase fete din zona
Boianului, care vin sa-si etaleze zestrea de obiecte populare
• Sarbatoare la Pestera Topolnita, comuna Ciresu, judetul Mehedinti
• Festivalul ‘Maria Lataretu’, Târgu Jiu, judetul Gorj, festival care comemoreaza aceasta
mare interpreta a cântecului popular din Oltenia
• 31 august, Festivalul ‘La Izvorul Fermecat‘, unde participa ansamblurilor folclorice
pastoresti. Festivalul are loc în orasul Babeni, judetul Vâlcea.
Septembrie
• Sarbatoarea coborârii oilor de la munte, Baia de Fier, judetul Gorj, la 40 kilometri est de
Târgu Jiu.
• De la Draganesti la vale‘, cel mai mare festival de doine si balade, are loc în localitatea
Draganesti, la 35 km de Slatina.
• 1-7 septembrie, Festivalul filmului documentar etnologic ‘Eco-Etno-Folk-Film‘,
organizat în localitatea Slatioara, judetul Vâlcea; târg de arta populara, concert-spectacol
folcloric cu participare internationala.
• 8 septembrie, Festivalul dansului popular vâlcean ‘Brâul de aur‘, sarbatoare anuala
organizata la Barbatesti, judetul Vâlcea.
Octombrie
• Festivalul de interpretare vocala a muzicii populare vâlcene ‘Ilie Zugravescu‘, Voicesti,
judetul Vâlcea.
Noiembrie
• Sarbatoarea Sfântului Andrei, satul Pocruia, comuna Tismana, judetul Gorj

Decembrie
• 20-22 decembrie 2003, festivalul ‘Din Mosi-Stramosi‘, obiceiuri populare prilejuite de
sarbatoarea nasterii Mântuitorului Iisus Cristos si de întâmpinarea Anului Nou, organizat
la Râmnicu Vâlcea

Traditii :

15
Mestesug de traditie milenara, olaritul a fost si continua sa fie în anumite localitati rurale din
judetul Vâlcea o activitate specializata, pe care doar anumiti sateni o practica, alaturi de
ocupatiile specifice zonei.
Din vremuri îndepartate olarii erau recrutati dintre crescatorii de animale, agricultorii si
pomicultorii satului, acestia învatând sa modeleze diverse categorii de vase, doar în rastimpul pe
care-l aveau între practicarea ocupatiilor specifice zonei. Din aceste considerente olaritul a
constituit în România o activitate specializata menita a completa venitul familiei din mediul
rural.
Bogatia resurselor naturale existente pe teritoriul judetului Vâlcea - lemn, argila, piatra - au
îngaduit locuitorilor de pe aceste meleaguri practicarea mestesugurilor specifice ce deriva din
exploatarea acestor resurse, multe dintre aceste îndeletniciri putând fi întâlnite si astazi în diverse
localitati de pe cuprinsul judetului Vâlcea.
Prelucrarea argilei, în partea de nord a judetului, în depresiunea Horezu, a determinat aparitia
centrelor: Slatioara si Olari-Horezu. Lânga orasul Râmnicu-Vâlcea sunt mentionate ca centre
ceramice: Buda si Vladesti. În partea sudica a judetului sunt cunoscute centrele Zatreni,
Lungesti, Daiesti.
În toate aceste localitati s-au modelat vase cu caracter utilitar dar si destinate satisfacerii
nevoii de frumos a taranilor. Formele lucrate de mesterii vâlceni apartin unor repertorii care
amintesc prin profil, de ceramica arheologica a perioadei La Tene, precum si de olaria antica
romana (ceramica rosie nesmaltuita).
În ceea ce priveste tehnologia prelucrarii argilei comune, precizam ca mestesugul practicat la
nivel familial, aduce în atentie unele diferente existente între centrele vâlcene care s-au nascut în
urma aplicarii unor tehnologii ce reflecta calitatea pastei, dar si existenta anumitor categorii
functionale. Astfel, olarii de la Horezu aduc lutul acasa, îl depoziteaza si îl maruntesc cu sapa,
lasându-l la "dospit" (macerat) cel putin 5-6 luni sau chiar un an, pentru a obtine astfel, o
perfecta omogenizare a pastei.
Decorarea vaselor din lut este un procedeu care aduce în atentie mai multe tehnici, diferentiate
pe centre, si un instrumentar simplu dar cu mari posibilitati de expresie plastica.
În prezent centrul Horezu este cel mai mare dintre vechile centre ceramice vâlcene reunind peste
15 familii de olari care lucreaza diverse categorii de piese în maniera traditionala, profilându-si
întreaga activitate în jurul acestui stravechi mestesug. Vasele lucrate sunt un reper valoric, cu
caracter identitar pentru judetul Vâlcea si zona Oltenia, dar si pentru întreaga Românie.
"Galeria ceramicii romanesti" deschisa în cadrul Casei de cultura din orasul Horezu este o
expozitie cu caracter permanent care reuneste creatia contemporana a olarilor din toate centrele
românesti, demonstrând traditii lucrative cu radacini adânc înfipte în istoria locurilor, dar si

16
transformarile formale si plastico-decorative pe care le-a suportat mestesugul olaritului odata cu
aparitia produselor de tip industrial si difuzarea masiva a acestora în mediul rural. În acelasi
scop, la Horezu are loc si un târg anual al ceramicii românesti intitulat "Cocosul de Hurez", ce se
desfasoara în prima duminica din luna iunie.
Textilele populare cunosc în Vâlcea o traditie straveche si o mare varietate tipologica, datorita
pe de o parte bogatiei materialelor, functionalitatii diverse a produselor, precum si tehnicilor de
lucru utilizate.
În satele gorjene casele se mai "croiesc" si azi dupa frumoasele traditii ale arhitecturii locale,
locuitorii acestor meleaguri îmbraca frumosul port gorjan în zilele de sarbatoare. Dintre satele
care pastreaza nealterate îndeletnicirile traditionale, amintim: Glogova (ceramica ce prezinta o
cromatica variata), Stefanesti (centru de ceramica rosie nesmaltuita), Polovragi (cioplitul si
sculptatul lemnului), Somanesti (dulgherit).

6. Forme de turism si programe turistice

Forme de turism :

 turism de weekend legat de punctele de agrement de langa orase


 turism cultural si etnofolcloric legat de prezenta a numeroase manastiri, biserici, muzee,
obiceiuri si manifestari etnofolclorice
 turism de odihna, recreere, tratament in statiunile balneoclimaterice
 turism itinerant avand ca obiective cheile, sectoarele de defileu sau manastirile de aici

Programe turistice

Proiectul OLTENIA DE SUB MUNTE - DESTINAŢIE ECOTURISTICA doreste


dezvoltarea capacităţii comunităţilor locale de a valorifica în mod durabil resursele naturale şi
culturale . Zona Oltenia de sub munte este o zonă unică în peisajul românesc, având un capital
natural şi cultural de excepţie. Aici se afla 6 arii naturale protejate de importanta naţională, areale
în care sunt protejate peste 50 specii de plante şi animale . Un aspect important este prezenţa aici
a unor elemente culturale autentice, legate de tradiţiile locale şi de cele creştine (olarit-ceramica ,
lucru cu lemnul, festivaluri, tesut-scoarţe olteneşti, mânăstirile Polovragi, Bistriţa, Arnota,
Hurezi- patrimoniu UNESCO, etc.). Zona dispune de 3 pesteri cvasiamenajate pentru speoturism
(Polovragi, Bistrita, Muierilor), pesteri ce au si statut de arie naturala protejata. Biodiversitatea
subterana (chiroptere si coleoptere) este bine reprezentata, existand premise ca zona sa fie
declarata sit Natura 2000. Datorită inaltului potential natural si cultural, in aceasta minunata

17
zonă se poate practica ecoturismul, un turism legat de natură care este bazat pe un impact minim
asupra mediului.

7. Baza tehnico-materiala

Structuri de primire turistica

Judetul Mehedinti

Unitati de cazare

Judetul Hoteluri Moteluri Vile Cabane Pensiuni Pensiuni Pensiuni


Mehedinti rurale urbane agroturistice
Drobeta Turnu 3 2 3 2 - 2 -
Severin
Orsova 2 1 1 1 - 2 -
Vanju Mare 1 1 - - 2 - 2
Strehaia 1 1 1 1 1 1 -
Baia de Arama 2 1 1 3 2 1 4
Ponoarele - 1 - 1 10 - 12
Ieselnita - 1 1 1 2 - 4
Simian - 5 2 1 2 3 2

Tabelul nr. 8

Structuri de alimentatie turistica

Resedinta Baruri Cafenel Cluburi Fast- Pizzeri Puburi Restaurante


e Food
Drobeta Turnu 8 3 12 4 5 9 8
Severin
Orsova 3 1 3 2 1 - 1
Vanju Mare 1 1 1 1 - - -
Strehaia 2 1 2 1 1 - 1
Baia de Arama 2 2 1 2 1 - 1
Total 16 8 19 10 8 9 11

Tabelul nr. 9

Judetul Valcea

Unitati de cazare

Jud. Valcea Hoteluri Moteluri Vile Pensiuni Cabane Campinguri Tabere


Baile Govora 4 - 3 4 - - -
Baile Olanesti 10 - 1 2 - - -
Brezoi - 1 2 1 1 - -
Calimanesti 2 - 1 3 1 - 3
Dragasani 1 - - - - - -
Horezu - - - 2 - - -

18
Ramnicu Valcea 5 - - 4 1 1 -
Voineasa - - 1 5 - - 1

Tabelul nr. 10

Structuri de alimentatie turistica


Jud. Valcea Restaurante Pizzeri Cofetarii Cafenel Gelaterii Bar- Disco-
e Club Club
Baile Govora 4 - 2 2 1 1 1
Baile Olanesti 10 - 3 2 1 1 1
Brezoi - - 1 1 1 1 -
Calimanesti 2 1 1 1 1 1 1
Dragasani 1 - 1 2 1 1 1
Horezu - - 1 1 - - -
Ramnicu 16 5 3 3 3 12 5
Valcea
Voineasa - 1 - 1 - 1 -

Tabelul nr. 11

Judetul Gorj

Unitati de cazare

Jud. Gorj Hoteluri Moteluri Vile Pensiuni Cabane


Targu Jiu 14 1 1 2 -
Motru 2 1 - 1 1
Rovinari 1 1 - 1 -
Tismana 3 1 1 1 1
Bumbesti-Jiu 1 1 1 1 -
Targu Carbunesti 2 1 1 1 1
Novaci - 1 - 1 -
Ticleni - 1 - - 1
Turceni - 1 1 - 1

Tabelul nr. 12

Structuri de alimentatie turistica

Jud. Gorj Restaurante Pizzeri Baruri Cafenel Fast- Cofetarii Cluburi


e Food
Targu Jiu 17 5 4 3 2 1 6
Motru 2 2 2 1 4 2 3
Rovinari 1 1 1 2 5 2 3
Tismana 3 2 2 1 4 2 3
19
Bumbesti-Jiu - 2 3 1 3 1 1
Targu - 2 2 1 1 1 1
Carbunesti
Novaci - 1 1 1 1 1 1
Ticleni - 1 1 1 1 1 1
Turceni - 1 1 1 1 1 1

Tabel nr. 13

8. Statiuni turistice balneoclimaterice

Baile Govora se afla in judetul Valcea, in zona depresionara subcarpatica din nord-estul
Olteniei, la 21 km de Ramnicul Valcea, pe o derivatie a soselei catre Horezu si Targu-Jiu, la o
altitudine de 360-380 m.
Statiunea Baile Govora este atestata ca statiune balneoclimaterica de interes national. Astfel,
in statiune se gasesc: spatii comerciale , banca, schimb valutar, agentie loto, sali de conferinte,
asistenta medicala permanenta si mijloc de transport pentru urgente medicale, asistenta medicala
balneara, punct farmaceutic, centru de informare turistica, muzeu de arheologie, locuri de
promenade illuminate si amenajate, terenuri sportive, terenuri de joaca pentru copii, parc balnear
de cca. 15 ha.
Societatea Govora-Calimanesti care a concesionat exploatarea apelor minerale in 1910 de la
statul roman, a dezvoltat proiecte de anvergura privind infrastructura de captare, transport si
utilizare a apelor minerale, precum si o serie de imobile cu o valoare arhitecturala deosebita. In
aceasta perioada au aparut in statiune Hotelul Palace, Pavilionul de Bai, Cazinoul, Hotelul
Balneara etc.

Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip
armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul
hidromineral constituit din apele minerale.
Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din Romania in ceea ce
priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a
concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atat ca izvoare
naturale, cat si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii). Un numar de 15
izvoare minerale sunt captate pentru cura interna sunt necaptate. Doua izvoare minerale si patru
sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa (balneatie).
Baza de cazare cuprinde 5 hoteluri de 3 stele, 5 hoteluri de 2 stele, doua pensiuni si o vila.

20
Calimanesti este un oras situat in partea central-sudica a Romaniei , pe malul drept al Oltului,
in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km distanta de
municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea), cu o populatie de 8.633
locuitori Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-Caciulata,
statiune deschisa in tot cursul anului.
Statiunea este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate,
constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica
care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile
ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica hermal = 41°C,
and hyperthermalaparatului digestivin, infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale
(diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita
cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari
reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari posttraumatismale (dupa entorse,
luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L.
(rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de
alta natura.

Voineasa este o statiune de odihna si tratament de importanta nationala, deschisa in toate


anotimpurile anului, situata in partea centrala sudica a Romaniei, la capatul sudic al muntilor
Lotru (Carpatii Meridionali), pe valea raului Lotru, la o altitudine de 600-800 m, la 60 km NW
de municipiul Ramnicu-Valcea accesibila prin intermediul unui drum modernizat.
Principalul factor terapeutic este climatul tonic-excitant cu aer curat, fara praf si alergeni,
puternic ionizat, bogat in aerosoli ionizati si ozonizati si radiatii ultraviolete.
Statiune recomandata pentru vacante si pentru tratamentul neuro-asteniilor, organismului
slabit, suprasolicitare fizica si intelectuala, anemii secundare etc.

9. Orase – centre turistice

Cele 3 municipii, Ramnicu Valcea, Targu Jiu si Drobeta Turnu Severin reprezinta centrele
polarizatoare ale activitatii turistice din zona, in care se se gaseste cea mai mare parte a
infrastructurii si cele mai multe obiective turistice.
Orasul Ramnicu Valcea se ridica pe locul unde, cu milenii de ani in urma, existau asezari
umane ordonate.
Vestigiile arheologice descoperite pana in prezent dau cu aproximatie ca data a constructiilor
de aici perioada neolitica si epoca bronzului. De asemenea, mai pot fi intalnite la tot pasul semne

21
ale unor constructii din epoca daco-romana, atestand continuitatea unei vieti urbane din negura
vremurilor si pana in prezent. La inceputul Evului Mediu, Ramnicul Valcea era deja constituit ca
o cetate importanta, folosind din plin avantajul de a fi amplasat pe un drum comercial cunoscut.
Ofertele de cazare sunt de asemenea variate de la Hoteluri la Vile si Pensiuni precum si
numeroase locuri pentru distractie cum ar fi baruri, puburi, cluburi si discoteci.
Ramnicu Valcea (sec XIV) este cel mai mare centru turistic de pe valea Oltului. Obiective :
 muzeul de istorie
 muzeul Anton Pann, intr-o cladire din sec XVIII
 biserica din sec XV-XVII
 episcopia din sec XIX
 cladiri din sec XIX-XX
 parcul Zavoi
 complexul muzeistic Gh. Magheru
Catre N este localitatea Bujoreni unde se afla Muzeul Satului Valcean.
Calimanesti (sec XIV) este statiune balneoclimaterica cu multe izvoare termale si
mezotermale, cu hoteluri, vile. In apropiere de Calimanesti sunt manastiri : Cozia (sec XIV),
Turnu, Stanisoara, Schitul Ostrov. Mai exista lacuri de acumulare : Calimanesti si Turnu. De
asemenea avem si castrul roman Arutella de la Bivolari si defileul Oltului taiat intre Cozia si
Narutu.
La N-V de Ramnicu Valcea, pe valea Olanestiului se afla centrul de ceramica de la Vladesti si
orasul Baile Olanesti (sec XVI) care devine statiune in sec XIX si are 31 izvoare termale
amenajate, baza de tratament si o biserica din lemn din sec XVIII, chei si relief ruiniform.

Targu Jiu este desfasurat pe Jiu, fiind o asezare veche din perioada dacica si daco-romana. In
sec XIV era renumit prin targurile care se organizau aici. Obiective turistice :
 complexul sculptural Constantin Brancusi
 coloana infinitului
 masa tacerii
 aleea scaunelor
 poarta sarutului
 muzeul judetean cu sectii de istorie, arta etc
 mausoleul Ecaterina Teodoroiu
 case din sec XVIII
 biserica domneasca din sec XVIII
22
 parcul
Langa Targu Jiu este Curtisoara unde este cula Coroiu din sec XVIII. Mai exista castrul de la
Bumbesti-Jiu si defileul Jiului intre mti Parang si Valcan, in interiorul defileului fiind manastirea
Lainici din sec XIX.

Drobeta Turnu Severin (urma de cultura materiala din Paleolitic si Neolitic), asezare geto-
dacica si romana in cetatea Severinului din sec XIII. Obiective turistice :
 muzeul Portile de Fier
 vestigii din cetatea Severinului
 monumente
 biserici din sec XVIII-XIX
 ruinele podului lui Apolodor din Damasc din sec II
Langa Drobeta Turnu Severin este padurea Crihala si manastirea Vodita (Nicodim sec XIV),
complexul hidroenergetic PF I si II, Ostrovul Simian pe care s-au stramutat asezarile de la Ada-
Kaleh.

Bibliografie

1. Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron, Economia Turismului, Ed. Pro Universitaria,
Bucuresti, 2007
2. Nicolae Neacsu, Andreea Băltăretu, Economia turismului. Lucrări practice, statistici,
reglementări, Ed. Uranus, Bucuresti, 2005
3. Nicolae Neacsu, Turismul si dezvoltarea durabila, Ed. Expert, Bucuresti, 2000
4. Ion Ionescu, Turismul – fenomen social, economic si cultural, Ed. Oscar Print, Bucuresti,
2000
5. Melinda Cândea, George Erdeli, Tamara Simon, România – Potential turistic si turism, Ed.
Universitatii
Bucuresti, 2001
6. *** Ghiduri turistice pe judete, statiuni, localitati, reviste de turism, pliante, prospecte,
cataloage, albume turistice, anuare de turism, internet etc.

23

S-ar putea să vă placă și