Sunteți pe pagina 1din 6

MINISTERUL EDUCAȚIEI SI CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT


FACULTATEA KINETOTERAPIE

Referat

Kinetoterapia

Verificat: Aliona LUCA


doctor, conferențiar universitar
_________________________

Autor: Cătălin BAGHICI


Student la anul I,
specialitatea Kinetoterapie.
_________________________

Chișinău - 2018

1
Cuprins:
1. Introducere
2. Cînd este kinetoterapia necesară?
3. Comunicarea kinetoterapeutului cu pacienții
4. Bibliografie

2
Introducere

Din punct de vedere etimologic kinetoterapie înseamnă terapie prin mişcare şi


provine din limba greacă unde rădăcina acestuia - “kinesis” se traduce prin cuvântul
”mişcare”
Kinetoterapia este un tip de terapie de recuperare medicală, adaptată fiecărui pacient, care
ajută la refacerea unor funcții ale corpului prin mișcare asistată de un specialist în domeniu.
Această terapie este extrem de utilă în medicina modernă, ca și tratament complementar sau
chiar principal al unei game largi de afecțiuni. Kinetoterapia poate fi folosită atât ca metodă
preventivă, pentru menținerea sănătății întregului organism, fie special pentru tratarea unor
boli. Nu are nici o contraindicație, chiar din contră, este foarte recomandată chiar și
persoanelor vârstnice pentru creșterea mobilității. Este o terapie excelentă în tratamentul
diverselor boli, care ajută la o recuperare mult mai rapidă și la o stare de bine a pacientului.
Deși poate părea un proces fără prea mari beneficii, deoarece este vorba de masaj și câteva
mișcări efectuate de pacient sub îndrumarea cadrului medical, kinetoterapia este o adevărată
sursă de sănătate, iar cei care se ocupă de pacienți au studii serioase în acest domeniu.
În cadrul Kinetoterapiei sunt cuprinse trei forme de kinetoprofilaxie: primară, secundară şi
terţiară.
Vorbim despre kinetoprofilaxie primară atunci când utilizam exerciţiul fizic, tehnicile şi
metodele pentru a preveni îmbolnăvirile, în limitele vârstelor biologice şi cronologice.
Gimnastica de înviorare, activităţile în aer liber, plimbările, activităţile de timp liber
competiţionale şi necompetiţionale etc., sunt mijloace foarte utile în kinetoprofilaxie.
Kinetoprofilaxia secundară are rolul de a preveni complicaţiile îmbolnăvirilor,
iar kinetoprofilaxia terţiară previne apariţia sechelelor în urma îmbolnăvirilor care ar putea
determina dizabilităţi motorii şi/sau psihice.
Principalele obiective ale kinetoterapiei sunt:
• Relaxarea
• Corectarea posturii şi aliniamentului corporal
• Creşterea mobilităţii articulare
• Creşterea forţei şi rezistenţei musculare
• Îmbunătăţirea coordonării, controlului neuro-muscular al mişcării şi echilibrului.
• Creşterea capacităţii de efort
• Reeducarea sensibilităţii

3
Dezvoltările tehnologice actuale au permis utilizarea tehnologiilor computerizate în
kinetoterapie pentru măsurare neuro-musculo-articulară, permiţând evaluarea precisă şi
personalizarea tratamentului.

Cînd este kinetoterapia necesară?


Kinetoterapia este necesară ori de cate ori se constată dezaliniamente posturale în
perioada de creştere şi dezvoltare a copilului şi adolescentului. Alterarea posturii este
foarte frecventă la copii şi adolescenţi din cauza menţinerii prelungite a poziţiei aşezat.
Intervenţia precoce rezolvă aceste probleme prevenind astfel şi apariţia altor afecţiuni sau
complicaţii la vârsta adultă.
În situaţii posttraumatice şi postoperatorii kinetoterapia este un mijloc de bază pentru
recuperarea funcţiilor afectate.
De asemenea, în cazul afecţiunilor neurologice doar prin adăugarea kinetoterapiei la
celelalte tratamente instituite se pot viza ameliorări.
Kinetoterapia este de asemenea necesară pentru femeile care doresc să rămână însărcinate,
pregătirea unui tonus general bun şi echilibrat pentru sarcina fiind un obiectiv foarte
important. În timpul sarcinii kinetoterapia are obiectivul de a facilita naşterea, iar după
naştere aceasta permite o revenire rapidă la valorile normale de tonus general echilibrat.
Patologia specifică sportivă şi accidentările sportive beneficiază de aportul
kinetoterapiei pentru o cât mai rapidă reinserare în activitate a sportivilor.
Patologia coloanei vertebrale reprezintă un procentaj foarte important din cazuistica
kinetoterapiei. Progresul tehnologic în kinetoterapia coloanei vertebrale aduce beneficii
foarte importante pentru recuperarea funcţionalităţii acesteia, în central atenţiei aflându-se
echilibrul functional musculo-articular.

Tendința este să asociem kinetoterapia cu afecțiunile motorii, însă ați fi surprinși cât de multe
boli interne pot fi ameliorate cu ajutorul acestei terapii. Tocmai de aceea ne-am propus ca în
acest articol să discutăm despre afecțiunile tratate cu kinetoterapie:
Stresul, boala secolului XXI ne afectează pe foarte mulți dintre noi și împreună cu
sedentarismul reprezintă cauza mai multor probleme de sănătate și a sistemului imunitar
slăbit. Kinetoterapia este foarte eficientă pentru eliberarea stresului și pentru relaxarea
persoanelor foarte tensionate, crescând astfel calitatea vieții.
Tulburările respiratorii fac parte din afecțiunile tratate cu kinetoterapie, iar o îmbunătățire a
funcției de respirație va avea la rândul ei un efect benefic asupra întregului organism.

4
Reumatismul este una dintre bolile de care suferă o mare parte dintre persoanele în vârstă și
deși majoritatea au simptome temperate, la unii pacienți durerile sunt foarte severe.
Kinetoterapia ajută enorm la ameliorarea acestei boli și la creșterea mobilității pacienților.
În urma unei operații de hernie de disc, multor pacienți li se recomandă și o serie de ședințe
de kinetoterapie. Asta deoarece poate avea efecte foarte bune în recuperarea tuturor funcțiilor
și în vindecarea fără complicații după operație.
Luxațiile, fracturile și entorsele pot fi vindecate mai rapid dacă pacienții participă la câteva
ședințe de kinetoterapie. Mai mult decât atât, specialiștii care se ocupă de astfel de cazuri pot
să ofere și sfaturi de prevenire a acestui tip de problemă pe viitor.
Tulburările musculare, survenite în urma unui efort fizic solicitant sau în urma unui accident
pot fi tratate cu mare succes cu ajutorul acestei terapii. Masajul medical, combinat cu
mișcările recomandate de specialist pot face minuni în cazul acestui tip de probleme.
Așadar, afecțiunile tratate cu kinetoterapie sunt foarte multe, iar specialiștii din domeniu
recomandă inclusiv persoanelor sănătoase să ia în calcul câteva ședințe de kinetoterapie, care pot
ajuta inclusiv la vindecarea emoțională. Este important de menționat faptul că pentru fiecare
pacient, o ședință de kinetoterapie va arăta diferit, deoarece specialistul va decide un curs de
tratament bazat pe afecțiunile pe care doriți să le eliminați și pe alte criterii, cum ar fi vârsta,
nivelul de activitate sau starea generală de sănătate.

Comunicarea kinetoterapeutului cu pacienții

În kinetoterapie, comunicarea are un rol foarte important atât în relația kinetoterapeut–


pacient, cât și în cea dintre kinetoterapeut și familie sau aparținător.
Veritabil proces terapeutic, comunicarea asigură o bună desfășurare a programelor de
kinetoterapie. În ceea ce privește tipul de comunicare, cea non-verbală este foarte importantă.
În kinetoterapie, din păcate, nu se comunică întotdeauna așa cum ar trebui, fie din cauza
volumului mare de pacienți, a dezinteresului bolnavilor ori a incapacității specialistului.
Pentru a atinge obiectivele propuse, este important ca pacientul să aibă încredere în
kinetoterapeut, încredere câștigată mai ales prin comunicare.
Pentru a fi un bun profesionist din toate punctele de vedere, trebuie să trecem peste acea
barieră de specialist și să ascultăm nevoile pacienților pentru a întocmi o listă de obiective
realiste împreună cu acesta ori familia. Profesionalismul rezultă din ambiție, dăruire,
devotament și comunicare. Fără aceasta din urmă, indiferent de calitățile și abilitățile
dobândite de-a lungul anilor de studiu și de activitate, succesul terapeutic este periclitat.

5
Bibliografie
1.GORMLEY,John, Exercise Therapy: Prevention and Treatment of Disease. Wiley-Blackwell;
1 edition (March 11, 2005),240p
2. MAROLICARU, Mariana, Tratarea diferenţiată în educaţie fizică. Editura Sport-Turism,
Bucureşti, 1986,324p
3. GEORGESCU, Florian, Cultura fizică - fenomen social. Editura Tritonic, Bucureşti, 1998,57p