Sunteți pe pagina 1din 9

am

59M

ffixyp"rliteratura
Copyright @ Hyperliteratura, 2019, pentru prezenta edilie. Cuprins
www. Hyperliteratura.ro
www Facebook.com/Hyperliteratura
e-ma il : office@ hyperliteratura.ro
A
DISCIAIMER: Pentru o viali sdndtoasS, consuma{i minimum Elsa Triolet gi Louis Aragon /9
doud c54i pe luni.
B
Detalii online despre carte: Luxila Florescu ti Nicolae Bilcescu / 13
www. Hyperliteratura.ro/produs/Repertoaru l-a morului Bonnie Parker & Clyde Barrow / 17
Liz Taylor 9i Richard Burton / 21
Publicarea ce4ii ,,Repertoarul amorului" a fost realizati prin
suportul publicului, o parte din fondurile necesare tipiririi c
fiind strinse printr-o campanie de crowdfunding initiati de Henriette giJoseph Caillaux /24
Hyperliteratura pe platforma Sprijina.ro.
Nadia Gray gi B6zu Cantacuzino / 26
Redactare: Andrei Ruse
Zizi Lambrino ti Carol / 30
CorecturS: Carla Francesca Schoppel Olga Knipper ii Anton Cehov / 33
Tehnoredactare: Dan lancu Edith Piaf gi Marcel Cerdan /37
Prinlesa Diana gi Prinlul Charles / 40
Coperti: Andrei Ruse
George Sand 9i Fr6d6ric Chopin / 44
Fotografie coperti @ Nick Fewings
Friedgard Thoma 9i Emil Cioran / 47
Tiraj 1 (mai 2019): 1000 exemplare Tita Cristescu gi Liviu Ciulei / 51
Maria ObrenovicigiAl. loan Cuza /55
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei D
TANASE, STELIAN Beatrice li Dante / 58
Repertoarul amorului / Stelian Tdnase. - Timigoara :
lrinel Liciu 5i $tefan Augustin Doinal / 52
Hyperliteratura, 2019
Henriette Yvonne Stahlgi Petru Dumitriu / 65
rsB N 978-606-9 4827-2-4
821.r35.1 E
Wallis Simpson gi Edward de Windsor / 69
Veronica Micle 9i Mihai Eminescu /72
lsadora Duncan 9i Serghei Esenin 175
F
Zelda 9i Scott Fitzgerald / 79
G Anne Pingeot giFrangois Mitterrand /L74
Marlene Dietrich giJean Aabin / 82 Jeanne H6buterne giAmedeo Modigliani / L77
Jean Seberg gi Romain Gary / 85 Elena Sutu gi Paul Morand / 180
Lida Baarova gi Joseph Goebbels / 89 Clara Petacci gi Benito Mussolini/ 185
Nelly giTraian Grozivescu / 92 N
Coco Chanel gi Hans G0nther von Dinckage / 9S Maria Walewska pi Napoleon Bonaparte / L87
H Maria Tdnase gi Maurice Negre / 190
Lillian Hellman 9i Dashiell Hammett / 97 Lady Hamilton gi amiralul Nelson / 194
Marion Davis gi Randolph Hearst / 99 o
Hannah Arendt pi Martin Heidegger / 102 Hortensia Racovifi giAlexandru Odobescu / 197
Martha Gellhorn 9i Ernest Hemingway / 105 Maria Callas gi Aristotel Onassis / 201
Eva Braun li Adolf Hitler / 108
Valerie Treirweiler pi Frangois Hollande / 111 Olga lvinskaya gi Boris Pasternak / 203
Eva gi Juan Peron / 207
Maruca Cantacuzino, Cella Delavrancea / 115 Lica Gheorghiu gi Ginel Plicinfeanu / 210
gi Nae lonescu / 115
Natalia Negru, $t.O. losif gi Dimitrie Anghel / 126 Rose de Waldeck giJohann von Ravenstein / 2t2
Frida Kahlo gi Diego Rivera /2L4
Milena Jesenskd, Dora Diamant 9i Franz Kafka / L29 Camille ClaudelgiAuguste Rodin / 218
Gloria Swanson piJoe KennedV / 133
Marilyn Monroe giJohn F. Kennedy / 135 Lou Salom6, Rainer Maria Rilke,
Friedrich Nietzsche, Sigmund Freud /22L
lnessa Armand 5iVladimir llici Lenin / 137 Simone de Beauvoir giJean-Paul Sartre / 224
Lola Montez gi Ludovic al Bavariei / 141 Ava Gardner gi Frank Sinatra / 226
M Arletty gi Hans Jiirgen Soehring / 229
Nadejda Alilueva pi losif Stalin /232
Alma tiGustav Mahler / L44
Lili Brik gi Vladimir Maiakovski/ 147
Nadejda si Osip Mandelstam / 150 Martha Bibescu gi Colonelul Thomson / 236
Barbu Stirbey, Joe Boyle 9i regina Maria / L54 V
Sylvia Angeloff gi Ramon Mercader / 159 Marina Vlady 9i Vladimir Vysotsky / 238
Ana de Bourbon-Parma gi regele Mihai/ 164
Marilyn Monroe gi Arthur Miller / 170
W
Rita Hayworth gi Orson Welles / 240
Elsa Triolet gi Louis Aragon A

Dupi rdzboi, a existat la Paris cuplulJean-Paul Sar-


tre* Simone de Beauvoir. Cei doi gi-au propus si tini
prim-planul scenei literare pariziene. A existat insi
incd un cuplu de neignorat - la fel de ahtiat dupd mon-
denitili, glorie, dispute ideologice gi bani- Louis Ara-
gon 5i Elsa Triolet.
luiVladimir Maiakovski,
Elsa Triolet era sora muzei
Lily Brik. Era rusoaict, niscutS intr-o familie evreiascS
bogatd. A avut o bun5 educalie, fdcea parte din lumea
mare a Moscovei. A studiat arhitectura. in 1917 ajunge
in Franla ca solie a ofi|eruluiTriolet, de care divorleazd
zece ani mai tArziu.
in L928, apare la o petrecere in Montparnasse la un
local la mod5, La Coupole, unde se adunau de reguli su-
prarealigtii sub comanda luiAndr6 Breton. Venise speci-
al si il cunoasc6 pe Aragon, scriitor de succes la aceea
vreme.,,Vederea" reugeste, cei doi devin un cuplu.
Aragon era bastard, situalie care l-a f5cut si sufere
toati viafa. TatSl lui natural, un politician influent, a
preferat si nurecunoasci. Aragon a aflat t6rziu ci
il
femeia care se dddea drept sora mai mare, apoi mitu-
g6, era mama lui. A fost secretul siu, care l-a fScut si
sufere c6t a trdit. l-a 9i dat o vulnerabilitate emolionalS
apdsatd.
Pirisit de o iubiti, o bogatd americand pe seama
clreia triia, a incercat sE se sinucidS. in tinerele a avut
episoade homosexuale, cum scrie Drieu de la Rochelle,
prietenul cel mai apropiat (fascist, apoi colaboralionist
in anii '40, se sinucide imediat dupi rizboi). Aragon s-a
lisat mereu dominat, a ciutat mereu proteclie. intdi la
suprarealigti, apoi la comuni;ti. Dar figura dominanti a membru al CC, al PCF, conduce revista Partidului, les A
vietii lui a fost Elsa Triolet. Lettres froncaises, Cei doi s-au aliturat tuturor cam-
ln anii '20, Aragon a fost unul dintre personajele paniilor dirijate de Moscova, procesul Kravchenko, in
cheie ale avangardei. A scris poeme, romane, a f6cut favoarea sofilor Rosenberg, in legiturd cu r5zboiul din
gazetdrie. Tn 1927, ianuarie, Louis Aragon s-a inscris Coreea.
in PCF (Partidului Comunist Francez). A fost un fidel Moartea lui Stalin, la 5 martie L953, nu ii schimbi
al Moscovei, adeziunea sa a fost una zgomotoasS, atitudinea de subordonare totale fati de Moscova. E
ferventS, Tn 1931 a publicat ,,Triiasci GPU", un elogiu criticat totugi de Kremlin pentru publicarea unui por-
adus aparatului represiv sovietic. A vizitat URSS insofit tret al lui Stalin ficut de alt membru de vazi al PCD
de Elsa Triolet de mai multe ori, de unde a revenit de Pablo Picasso, considerat o blasfemie. 19i pune cenu96
fiecare dati plin de entuziasm. L-a suslinut pe Stalin in cap public. Nu gtiu dacd a fost prea convins, dar cum
gi dictatura lui sdngeroasi - Marea Teroare, procesele depindea de banii Moscovei, aga cd nu avea incotro.
din anii '36-'38, Pactul Ribbentrop-Molotov. A condus Mereu pe linie, dupi Raportul Hrugciov din februa-
mai multe publicafii controlate de Kremlin gi a parti- rie 1955, care a demascat cultul personalit6fii lui Sta-
cipat la campanii de propagandd duse de Comintern. lin, Aragon lasd sd treacd in paginile Les Lettres fran'
Moscova i-a furnizat fonduri cu larghele. coises cdteva note critice vizavi de Stalin gi de trecut.
Louis Aragon igi impresiona contemporanii prin Totodati se manifesti ca un pro-hrugciovist. Primegte
standardul siu de viali. Afi9a, in ciuda ideologiei pro- in acel an Premiul Lenin. Aragon a suslinut ferm politi-
letare, aere aristocratice, ii plScea sd arate ca un dandy. ca Moscovei ?n legituri cu criza din Polonia. A fost de
Ca pi Elsa Triolet, mereu supraelegant5, de care era ne- acord gi cu interventia tancurilor rusegti la Budapesta.
despir[it. Ea a fost principala lui sfStuitoare. Nu a lipsit Astizi e greu de inleles rolul pe care l-au jucat Ara-
niciodati din deciziile lui. S-a speculat cd ar fi existat le- gon - Triolet in spaliul cultural parizian gi cdtd putere
gdturiintre ea gi Comintern sau chiar KGB. Misiunea ei au exercitat. Mai ales ?n primele decenii de dupS riz-
ar fi fost s5 il manipuleze, si il influenfeze sd ia pozitii boi, fSceau gi desfSceau totul- mai ales la stAnga.
favorabile URSS. Deocamdati probele gi documentele C6nd Armata Rogie a invadat Cehoslovacia, pozifia
invocate sunt doar indirecte. luiAragon s-a schimbat. Franfa evoluase mult. Aragon
in anii '40, Aragon gi Elsa Triolet se refugiazi in Sud, imbitrdnise. Poate se plictisise sd fie soldatul credin-
in zona neocupatd de nemfi, unde nu au avut de su- cios al Kremlinului. Pozitia sa de portavoce a URSS l-a
ferit gi unde scot o publicalie clandestinS de obedien- pus adesea in situafii ridicole gi ruginoase moral gi in-
tr6 comunistd (le-am vdzut casa unde se ascundeau la telectual. Sub Brejnev, credibilitatea com unismul u i s-a
Nisa). Dupd rdzboifac figuri de mari rezistenfi. Aragon diminuat mult. Atitudinile celor doi, Aragon ti Elsa Tri-
e principalul intelectual oficial al PCF. O uriagi magi- olet, nu au maigisitin Franfa ecoul din anii '50. Comu-
ndrie de partid ll menline in centrul atentiei. Devine nismul nu a mai fost ca altidatS, in Occident, ceva la

44
mode, 9ic, monden. A fi un rebel rogu, a visa revolutia Luxita Florescu gi Nicolae Bilcescu B
proletarS, a conspira contra burgheziei deveniserd ati-
tudinivetuste. Nu maiaducea beneficii, nu maiasigu-
ra o carierS, bani, prestigiu. Multi militanli comunigti Nicolae Bdlcescu a fost eroul meu in adolescentS, aS
francezi luau distan!e, mai ales intelectualii. Louis Ara- fi vrut sd semin cu el. l-am citit scrierile. Am citit mult 5i
gon a inteles schimbarea care se produsese in opinia despre viala pe care a dus-o. M-a frimAntat ideea revolu-
publicd gi a criticat invazia din 1958. Moscova - ca re- f iei incep6nd de atunci.lmprumutati de la B6lcescu. Mi-a

aclie - a lisat revista Les Lettres Froncaises fdri finan- transmis c5 un regim politic autoritar gi corupt nu poate
!are. A dat faliment gi a fost inchis5 in L972. fi rdsturnat dec6t prin revolufie. A rdmas pentru mine fi-
lntr-un fel, Aragon era o pagini vie de istorie litera- gura tutelar6, nepdtati a Revoluliei de la 1848 li a ideii
rd gi politic5. Fusese in tinerele un poet de talent, dar de revolulie la rom6ni pAnE azi. Doui revoluliia cunoscut
aservirea artei lui ideologiei marxist-staliniste gi cauzei poporul rom6n: L848 9i 1989.
Moscovei l-a costat destinul literar pe care ar fi putut Bilcescu s-a niscut la 29 iunie 1819 in Bucuregti,
sd.il aib6. Azi, de exemplu, romanul sdu, ,,Comunigtii", pe unde este azi Biserica ltaliani. Drumurile copilS-
e de necitit, maculaturS. Pufine din operele lui dep5- riei gi adolescenlei l-au purtat la Biserica Boteanu,
gesc aceasti condilie. lnfluenla luiin cultura francez5 a din apropiere (peste drum de gospodiria familiei;
fost ingelitoare. Autoritatea lui era dat6 de suslinerea bulevardul Magheru nu era trasat), unde mama lui,
aparatului PCF, nu de talentul sau de valoarea operei. Zinca, il ducea la slujbi duminica. Alt popas, gcoala
Cheia a fost legiturile sale pivilegiate cu Kremlinul. CAt Sf6ntul Sava (absolviti in 1835), pe locul din spate-
comunismul a pirut sd fie o cauz5, rolul lui a fost pe le statuii lui Mihai Viteazul. Era al patrulea copil al
mdsurd. Apoi s-a diminuat gi a dispirut - ca ti URSS cupluluiZinca Bdlcescu gi Barbu Petrescu. Tolicopiii
mai t6rziu. Aragon poarti ca scriitor amprenta epocii - Costache, Maria, Sevastita, Nicolae gi Barbu - au
sale, nu a lSsat in urma lui nimic care si reziste in timp. luat numele mamei, dupi o mogioari in satul Bdl-
in 1970, Elsa Triolet, marea lui dragoste, partenera cegti.
lui de cabale literare pariziene, de excomuniciri gi pre- A rdmas orfan de tati la vdrsta de cinci ani. in
mieri, de scandaluri, de aparilli mondene gi polemici 1838, a intrat in armatS ca iunker. ln 1840 a fost
idelogice, a murit. A fost ingropati la mogia celor doi arestat impreuni cu un grup (condus de Dimitrie Fi-
de la Saint Arnoult-en-Yvelines. Aragon i-a supravieluit llpescu), acuzat de un complot care viza rdsturnarea
12 ani. A murit gi el in 1982. RimiSilele lui odihnesc domnitoruluiAlexandru Ghica. Condamnat la trei ani,
alSturi de cele ale Elsei Triolet. este depus la Mdnistirea Mirgineni, unde se ?mbol-
ndvegte de tuberculozd, boalS fatalS in acele timpuri.
A fost eliberat in L842 (dup5 schimbarea domniei de
cdtre Gheorghe Bibescu.)

13
Luxila Florescu s-a ndscut in 1816, tot ?n Bucuretti, pentru o noui revolufie, cu maimulfisorfide izb6ndd. B
?n mahalaua Scorlarului, pe malul drept al Dimbovifei, Tuberculoza se agrava, gtia c5 e condamnat, boala nu
pe l6ngi Biserica Sfantul Spiridon. Era fiica marelui agi avea leac. A renunlat la un moment dat la activitatea
lordache Florescu 9i al Anicii Sulu. Luxila Florescu a politicS, fiind bolnav dar 9i dezamigit 9i mAhnit de con-
fost cdsdtoritd de pirinli, minorS fiind, cu un ofiler din flictele permanente dintre exila[ii rom6ni. S-a consa-
trupele ruse stalionate in Principate - porucicul Filip crat cercetdrii istorice gi masoneriei de care era legat.
Krijanovski. Cisitoria s-a destrimat in 1835. A redactat,,Rom6nii supt Mihai-Voievod Viteazul", pe
inceputul povegtii de iubire dintre Nicolae Bdlcescu care din nefericire nu a apucat si o vadd publicatS. A
gi Luxila Florescu dateazS din perioada imediat urmS- apdrut postum, sub ?ngrijirea lui Alexandru Odobescu.
toare eliberdrii lui de la Mirgineni gi a intoarcerii lui la SlSbit de boal5, s-a stabilit 16ngd Paris, la Ville
Bucuregti. in anul L844, Bilcescu pleaci tn striinitate dAvray, in 1851, in primivari. Apoi, se duce la Hydres,
pentru cerceteri gi studii istorice, dar gi pentru politi- insolit de sora lui Sevastifa, dar ti de Maria Cantacu-
cd 9i activitili masonice. Luxifa il urmeazd prin Europa zino, al cirei rol pe l6ng5 Bdlcescu nu il cunoagtem
dupd un timp. Sunt semnalali in ltalia (Bdlcescu i9i c5- prea bine. DacE md iau dupi unele scrisori, pare sd fie
uta sdnitatea, aflase cd suferd de tuberculozd) la Pisa, o noui iubit6. La sf6rgitul lunii aprilie 1852, Bilcescu
Livorno, Neapole. pornegte spre Constantinopol. La 8 septembrie, tre-
in iulie 1847, Bilcescu ii scria Luxifei Florescu, in- ce Dunirea pe malul st6ng, la Turnu Mdgurele, unde
toarsd in fard: ,,Parisul e pustiu fdrS tine. Egti singura pentru cdteva ceasuri se int6lnegte cu Zinca Bilcescu 9i
femeie pe care o iubesc. Nu m5 voiintoarce in Rom6- cu doui dintre surori. Trebuie sd plece degrabE inapoi,
nia decdt daci voi avea certitudinea reintdlnirii cu tine. deti spera sd rSmind mai mult timp. Domnitorul Bar-
Am nevoie disperati de tine." bu Stirbey nu ii permite si rSm6nd de teama rugilo4
ln 1848, il gdsim la Paris. Aici particip6 la revolu- care supravegheau totul ti erau ostili pa9optittilor care
lia din februarie care duce la inl5turarea regelui Lou- ce ruserd desfi nf a rea Regu la mentelor Orga n ice, i nven'
i

is-Philippe. Bilcescu este entuziasmat - vede drumul tia lor. Un aspect interesant este ci Luxila Florescu nu
pe care trebuia sa o ia fSrile Romane. Luxila Florescu participi la int6lnire, nu gtim de ce. E destul de plauzi-
era insircinati gi nagte in mai 1848 la Budapesta un bil cd Bilcescu ar fi vrut s5-9i vadi pentru prima datd
fiu, Bonifaciu. Copilul nu va fi recunoscut de familia Lu- copilul.
xilei. Nicide BSlcescu, care nu iiva da numele lui. Va fi O lunS mai t6rziu, ?n octombrie, se indreapti spre
adoptat de mamS totugi, zece ani mai t6rziu, in 1858. Italia. Trece prin Neapole, se oprette la Palermo la L7
Evenimentele revolulionare gi activitatea lui Bil- octombrie 1852. A inchiriat o camerd la cel mai bun
cescu in |ara Rom6neascS din primdvara anului L848 hotel, Alla Trinacria, de pe Via Butera, aproape de port.
se cunosc. Nu insist. Din toamne, colindd prin Europa, Aici locuise intr-o vreme Garibaldi. Primegte camera
despirlit de Luxila Florescu, mama copilului. Conspiri 26, la etajele superioare, o camerS modestd in raport

'14 15
cu apartamentele de lux plasate la etajele inferioare. Bonnie Parker & Clyde Barrow B
Agonia se declangeazi din prima zi a gederii lui aici.
Continud sd igi a;tepte prietenii, cirora le scria infrigu-
rat sd vinS si-l vadi pentru ultima dat5. Nici Dimitrie Un canal de televiziune reia Bonnie & Clyde, filmul
Britianu, nicifralii Golescu, nici lon Ghica nu dau curs lui Arthur Penn din 1967, cu Faye Dunaway gi Warren
invitafiei. Trimit scrisori in care aratS ci alte obligalii Beatty. C6nd l-am vSzut prima datd, mi-a pl6cut. Acum,
ii refin la Londra, la Paris, la Constantinopol. Luxifa mai pufin. Azivdd limpede cd violenla esteinfrumuse1ata
Florescu gi Maria Cantacuzino ii trimit gi ele explicafii, 9l edulcoratS. Cei doi ucigagi in serie sunt eroizali, devin
odati cu refuzul de a cil5tori la Palermo si ?l vadd pe in film fiinle romantice, pure, micinate de iubirea lor. Ro-
muribundul Bilcescu. meo gi Julieta inarmali, care ucid politritti gi civilifird sd
lati un fragment din ultima scrisoare a Luxifei Flo- clipeascd ?n drumul lor spre fericire. Ajunge si nu le placd
rescu, din fericire pdstrat5: ,,Am aflat ci egtiin Sicilia la de mutra ta ca sd scoatS pistolul gi si trag5. Doi despera-
Palermo ca si petreci iarna gi nu gtiu insi de mai aivre- dos, bandilifuriogi care lasi cadavre pe unde trec.
un prieten care si poatd veni la tine. Cu siguran|d acest Adesea, cei doi ucid numai din pldcerea de a uci-
fapt te chinuiepte amarnic. Cu cAtS mullumire ag primi de, pentru a-9i dovedi ci indriznesc, c5 trec limitele
suferinlele tale, sd te vdd scipat din ele. Eu, Bonifaciu omenegti ale unor ingi normali. Lasd convenienlele
9i toli ai mei suntem sinitogi, toti iti trimit complimen- deoparte ca sd facd pe grozavii unul fafd de celSlalt.
te. Bonifaciu ili sdrutd m6na gi eu, prietenul meu, te Morala este rdsturnatd pentru cd sunt uitate victime-
sdrut de mii de ori gi te rog acuma ca intotdeauna s5 le. Epoca este descrisd ca avAnd mvlt glomour. Filmul
mi crezi a ta bunS prietenS". Un adio? Cert. a devenit,,cult" in timp gis-a al6turat mitologiei Marii
E gisit mort la 29 noiembrie 1852 in cimSrufa lui Crize.
de la Hotelul Trinacria, Avea 33 de ani. A fost inmor- Filmul ecranizeazi o istorie reali, petrecuti in anii
m6ntat a doua ziin cimitirul Ministirii Capucinilor. A Marii Crize, L929 * 1933. O epocd mitizatd de cultura
murit singur, pdrdsit de toli ai lui. O tristefe, americand, mai mult dec6t cea a celuide-al Doilea Riz-
boi Mondial sau aventura din Vietnam. Bonnie Parker
gl Clyde Barrow sunt foarte tineri, ndsculi in 1910 gi
1909. Vin de la marginea societdfii. Albi siraci, decla-
sati, cu ganse minime de a reugiin viafd. Nu au nicio re-
sursl in afara delincvenfei. Aici pot si faci rost de bani
ca sI triiscl, s5-gifacd un nume, sd citeascd despre ei
in zlare. C6nd egti firi ocupalie 9i firi meserie, cel mai
slmplu este si inveli pe un c6mp sau ?ntr-un hambar
sd mdnuiegtiun pistol.

16 17
Suntem intr-o Americd dezaxatS, care gi-a pier- venitd la timp. Aga ii dispar inhibiliile. Pufin Freud nu B
dut simtul ordinii gi al legii. Texas este locul actiunii, stricd nici c6nd este vorba de o felafie.
legendele pistolarilor din secolul al XIX-lea sunt incd Cei doiincep s5 jefuiascd prdvilii izolate, benzindrii.
foarte prezente. Nu sunt privifi neapirat ca nigte pa- $i-au jurat cd nu se vor ldsa prinpi vii de polilie. Joaca
ria, outlaw, mai mult cu simpatie. Sunt vizufi ca nigte lor de-a bandiliiincepe si semene cu o tragedie. Miza
justiliari. A ucide (un polilist mai ales) inseamnS un cregte c6nd Clyde ucide intr-un birt un polilist in mi-
act de dreptate. AutoritSlile sunt detestate in America siune. Va mai ucide opt p6ni in ziua fatald de 23 mai
profundi, mai ales Guvernul central din Washington, 1934. Cei doi sunt figali drept,,inamicul public numd-
I de unde gi aura pe care Bonnie & Clyde gi alfii ca ei o rul 1". A ucide un polifist este delict federal gi cazul lor
capdtd peste noapte. cade in sarcina FBl, celui condus de John Edgar Hoover.
Tn 23 mai 1934, cdnd sunt ucigi de politie intr-o am- Se declangeazi o adevdratd v6ndtoare pentru captura-
buscadf, organizati in urma unui denunf, aveau 23 9i rea sau uciderea celor doi.
24 de ani. in magina lor s-au tras, in Louisiana, 86 de O observalie naivd: doi riufScitori, ucigagi in serie,
gloanle. 56 au nimerit: Clyde - gofer, la volan - a murit cu sdnge rece, oricAt de neomeno;i gi ticilogi ar fi, pot
instantaneu, Bonnie mai t6rziu, dupi ce a fost secerati iubi. Au dreptul la fericire ca oricare dintre semenii
de o rafalS. nogtri. Chestiunea este daci trebuie sd ucizi, sd neno-
Cei doi s-au cunoscut in Dallas cu patru aniin urmi. rocegti pe altrii ca si te bucuri de iubirea ta. Darin esen-
Hotirdsc repede sd formeze un cuplu. El abia iegise din |5, riuficitorii pot iubi pdnd la sacrificiul de sine. Nu
inchisoare, lucru care pe ea o inc6nta. Era fascinatd de doar cei bine educafi. Nu doar burghezilor li se ?ntdm-
duri, de biielii rdi, de cei certali cu legea, de indivizii pld sd se indrdgosteasc5. $i in strdfundurile societitii,
cu potenlial criminal. Violenla o excita. Bonnie este in straturile cele mai de jos, sentimentele existd gi sunt
cSsitoriti de la 17 ani, solul ei se afld in inchisoare puternice. Chiar daci se int6mplS si alimenteze crima.
c6nd incepe relafia amoroasi gi ucigagd cu Clyde. Nu Clyde ucide ca sd ii dovedeasc6 femeii iubite cd e-n
a divorlat niciodatS. in film apare fumdnd cu gesturi stare sd verse sAnge, sd ia via!5 de om, gi astfel s-o cu-
elegante ligdri superlong, cum trage din toate poziliile cereascS. Vrea s5 par6 un semizeu, deasupra oameni-
cu pistolul automat, cum iifine de gase lui Clyde, iubi- lo6 supraom, ilbermensch. Repet6 figura de c6te ori
tul ei. Sunt un cuplu foarte gic in pr6fdraia Texasului, i se ivegte ocazia. PlScerea lui de a ucide vine gi din
a$a vrea regizorul. Eljefuiegte relaxat b6nci, fuge de la sentimentul inferioritifii, din situalia lui de declasat,
locul fapteiin magini de mare vitezi pentru aceltimp 9i de ins aflat la marginea societilii. Clyde o accept;, in
schimbi rafale cu polilia ?n goana de pe gosea. fond, dar nu gi vizavi de Bonnie. Fald de ea face para-
Bonnie gi Clyde in aventuri, triiesc dragostea la dl, braveazd, trine sd fie demn de inima ei. Se revan-
prima vedere. lnstinctivS, animalici, degi el di semne geaz5. Pentru asta ucide gi ii aratd cadavrele ca pe nigte
de impotentd, pe care i-o vindecd o virsare de s6nge trofee. E o iubire mediatd de s6nge.

1C 1C