Sunteți pe pagina 1din 1

Annie, pielea ta mai dulce decât funinginea

Și eu, corabia mea împotmolită,


Cu toată încărcătura ei de animale și plante,
Guzganii ei cojile nopților,
Lișițele ei în sânge,
Incendiul face să trosnească plămânii,
Brațul se istovește plutind
Fruntea e neagră de atâta luptă cu semnalele.
Annie, pune genunchiul tău în palma mea
Aruncă pletele tale oceanului
Arată-te goală vulturilor
Capul tău e un șarpe înaripat,
Eu sunt o piatră în noapte,
Druizii m-au așezat aici ca să opresc morții
Și acum trebuie să tac ca o stâncă povârnită.

Annie, ce ai făcut [cu] albinele


Sălciile, vulpile, portocalii?