Capitolul I

Creativitatea prin orele de citire-lectura

1.1Definirea conceptului de reativitate

Cercetarile in legatura cu creativitatea au capatat un caracter permanent, experimental si

o apmploare fara precedent exprimata atat in numarul mare de studii cat si in varietatea de
aspecte abordate; multi autori sunt obligati sa recunoasca insa ca, notiunea de creativitate, una
dintre cele mai fascinante notiuni cu care au operat vreodata stiinta este inca suficient definita.
Aceasta situatie se explica prin complexitatea procesului creativ, ca si prin diversitatea
domeniilor in care se realizeaza creatia.
I. A. Taylor consemneaza ca a intalnit peste o suta de definitii diferite ale notiunii de
creativitate mai mult sau mai putin complete: R.B. Catell o numeste „inteligenta fluida”, Jean
Piaget „Imaginatie constructica”, iar Al. Rosca a spus despre creativitata ca „este un fenomen
extrem de complex cu numeroase aspecte, fatete si dimensiuni”. Acelasi autor spunea: „prin
creativitate se intelege adeseori factorii psihologici ai unor performante creatoare viitoare intr-un
domeniu sau altul al creativitatii omenesti.
Iata cum e descrisa personalitatea creatoare a marelui nostru poet national M. Eminescu:
„Oameni invatati dar fara talent propriu, adica purtatorii stiintei moarte, mi-i inchipuiesc ca o
sala intunecata cu o usa de intrare si una de iesire. Ideile straine intra printr-o usa, trec prin
intunericul salii si ies prin cealalta, indiferente, singure si reci. Capul unui om de taletn e ca o
sala ilumnata, cu pereti si oglinzi. De afara vin ideile intr-adevar reci si indiferente, dar ce
societare, ce petrecere gasesc!” (M. Eminescu – Manuscrisul 2289 fila 15, citat dupa: C. Noica,
Eminescu sau gaduri despre omul deplin al culturii romanesti, Editura Eminescu, 1975).
Dupa unii autori, creativitatea si originalitatea sunt notiuni ce se suprapun, dupa altii
originalitatea este un termen mai general si consta ca unele teste considerata a fi creativitate sunt
de fapt teste de originalitate. Fara perseverenta, incredere in sine, toate calitatile intelectuale
raman in stare potential. Cu tot aportul ei in cadrul creatiei, intligenta nu poate aigura productia
creatoare daca nu se inscrie intr-o structura dinamica specifica alaturi de anumite variabile

1
aptitudinale apartinand altor functii intelectuale: memorie, imaginatie, simt, cognitiv, sau chiar
percetie. Factorii intelectuali si aptitudinile speciale detin ponderea in cadrul activitatii. Cu toate
acestea, o persoana nu paote atinge nivelul maxim de creativitate daca aptitudinile sale nu vor fi
sustinute de un tonus corespunzator, de o curiozitate vie, d dorinta de a realiza ceva, de
tenacitate. Simtul de raspundere, capacitatea de efort prelungit, cunostinta fata de om, fata de
materialul pe care-l lucrezi si de pordusul realizt sunt trasaturi de personalitate cu rol de
catalizator pentru factorii intelectuali. Societatea de azi, cu gradul ei de civilizatie avansat stie sa
pretuiasca ideile originale si sa micsoreze distanta in timp dintre aparitia creatiei si verificarea ei,
sa punem accent si sa constientizam dezvoltarea creativitati si sa intreprindem actiuni concrete in
acest sen. In cadrul orelor de citire si letura elevii isi insusesc imagini plastice si sunt pusi sa le
foloseasca in mod constient in lucrari personale. Ele contribuie la educarea sentimentului estetic
si patriotic, urmarind sa puna in valare resursele expresive ale limbii. Se pot evidentia in acest
sens cateva dintre imbinarile lexicale existente in lectura „Ciocarlia”de M. Sadoveanu din
manualul de Limba Romana a clasei a IV-a: „era tacere ca intr-o asteptare”, „cerul avea culoarea
uni toporas timpuriu”, „pasarea suia lin ca pe o scara de roua”, „diamante de roua”, „trandafirul
zorilr”. Valoarea lor inedita ca expresie nu poate fi inteleasa dacat printr-o buna organizare a
dialogului invatator-elev.
Sporirea calitativa a vocabularului intereseaza nu atat numarul de cuvinte cu mare
frecventa in vorbirea urenta. Ca sa inteleaga adevaratul sens al cuvintelor, invatatorul se poate
folosi de ilustratii sau de observarea directa a obiectelor, iar pentru intelegerea unor stari
sufletesti se poate folosi limbajul nonverbal (gesturi, mimica). La indemana invatatorului cu o
eficienta sporita sunt sinonimele, dar el trebuie sa fie atent ca si acestea, la randul lor, sa fie bine
cunoscute de elevi. Pentru a preciza sensurile diferile ale unui cunvat se pot include omonimele
in propoziti care intaresc intelegerea corecta a cuvintelor.
Exemplu: pentru cunvatul vie:
Mama ta de-i vie
Spune-i ca sa vie
Sus in deal la vie
Pentru explicarea cuvintelor care arata insusiri se poate porni de la substantivele pe care
le determina si pe care copii le cunosc (exemplu: cuvantul plapand: ghiocel plapand)
determinand uneori si sensurile diferite pe care le pot avea (baietel plapand).
2
 1.2 Importanta dezvoltarii calitatii creatoare

Transformarile profunde care au loc in societatea contemporana ce o mai rationala si o

mai eficace folosire a resurselor omului, frmarea unei personalitati creatoare cu un unghi amre de
descriere asupra vietii capabila sa se adateze la ritmul accelerat al dinamicii. Fiind una din
dimensiunile complexe ale persojnalitatii, creativitatea si receptivitatea si educativa trebuie
plasate in contextul mai larg al raportului dintre individ si mediul ambiant. Omul devine subiect
creator prin formare. Activitatea instructiv-educativa reprezinta temelia de la care se pot cladi, in
timp imense „temple” ale creativitatii. In functie de cadrul didactic si de personalitatea acestuia,
de tactul sau pedagogic, poate fi observata diferenta de oraiginalitate in fiecare „templu” creat.
Capacitatea creativa, observabila din inghiurile de vedere, ale revolutiei tehnico-stiintifice se
formeaza inca de pe bancile scolii, cu migala, cu pricepere, dar mai ales cu daruire din partea
celor care usnt meniti sa stimuleze actul creator. Atunci cand unui copil i se percep si cunosc
posibilitatile creatoare, suntem chemati sa le dezvoltam pana le valorificam pana la desavarsire,
in nici un caz nu vom fi pasivi la posibilitatile de exprimare creatoare a copilului. Uneori
imaginatia copilului are inclinatii facinante, utile, practice, si atunci suntem nevoiti sa stimulam
si sa incurajam procesul de creatie. Alteori insa imaginati poate fi socanta, haotica sau chiar
saraca. Acesti copii nu vor fi respinsi, modul lor de creativitate va fi totusi apreciat insa dirijat,
corectat, indreptat. Felul in care copilul creaza, dezvaluie o nota definitorie a caracterului sau, a
personalittii sale. Sub aces aspect putem forma elevul tinand seama de anumite inclinatii,
preferinte, neplaceri, desprinse din ibera lui creatie. In momentul in care cunoastem zestrea
creatoare cu care elevul este doata, putem stabili modul in care aceasta zestre poate fi imbogatia.
Importanta devoltarii capacitatii creatoare este sensibila doar daca se ating urmatoarele aspecte:
receptivitatea fata de noutati, capacitatea de efort si angajarea totala in procesul creator,
motivatia superioara si atitudinea creativa, nivelul de aspiratie, inteligenta si imaginatia
creatoare, pasiunea pentru munca si adevar.
Creativitatea nu va putea fi fructificata atata timp cat exista idei preconcepute,
neincrederea in fortele propri, teama de a nu gresi. Acesti factori perturbatori pentru creatie
trbeuie eliminati si preveniti pentru fiecare elev. Creativitatea clocoteste ca un vulcan in fiecare
creator uman,avand aspecte tainice. Ea poate dezvalui atat calitati relevatoare cat si porniri
3
negative. Exploatati la maxim, creativitatea fiecarui individ se va exterioriza verbal sau
comportamental in functie de latura tehnica pe care o dezvalui creativitatea (calitate sau defect),
educatorul alege calea cea mai scurta spre cunoasterea psihica a copilului. Procesul de
creativitate trebuie sa fie continuu, realizat in permanenta, in forme varite si prin metode diferite,
stimulativ, atractiv. Aceasta sarcina dificila dar uimitoare o are de indeplinit fiecare cadru
didactic.
Originalitatea invatatorului impletica cu originalitatea elevului, asezate intr-un chenar de
metode adecvate si avand stimulent jocul, il conduce pe copil intr-i lume frumoasa, plina de
surprize, intr-un univers al cunoasterii nestrabatur inca; il mobilizeaza activ facandu-l sa iubeasca
creatia; il incurajeaza invatandu-l sa se descopere pe sine; sa se increada in propriile ofrte, sa se
automatizeze si sa se autoformeze.
Este important ca activitatile creative sa predomine in cadrul fiecarei discipline de
invatamant, sa solicite gandirea si maginatia fiecarui elev. Incepand de mic, intr-un ritm sustinut
adecvat, elevul poate face, in timp pasi uriasi spre cunoasterea ca „arta” sau spre „arta” a
cunoasterii. Plecand din scoala cu o bogata sursa creatoare, mizandu-se pe inteligenta si
capacitatea sa formatoare, fiecare individ poate contribui la progresul societatii din toate punctele
de vedere.
Pe langa instrumentul de baza cu care este inarmat in scoala (citit-scris), creatia este unul
dntre instrumentele cele mai finute, plapande, elevate, dar care poate oferi cele mai uimitoare
rezultate. Creatia poate fi atrctiva pentru cei ce o privesc, nu numai pentur cei ce o concep.
Exemple de jocuri in orele de citire-lectura:
1. Jocul rimelor (cls. a III-a)
Scrie cat mai multe cuvinte care rimeaza:
Model: doi patru sase
moi cadru .......
noi .......... .........
......... ........... ...........
2. Jocul cuvintelor cu sens opus (cls. a II-a)
Te joci cu colegul/colega de banca
Tu spui cuintele: domol, limpede, pleaca, vorbeste, zi. El/ea trebuie sa descopere
cuvinte cu inteles opus. Se continua jocul, schimbad rolurie.
4
 Exemplu:
Limpede  tulbure
Pleaca  sta
Zi  noapte
3. Jocul silabelor: Citeste cuvintele care se formeaza unind silable de pe petalele florii
din imagine

4. Careul: Descopera un proverb in careul urmator: (cls a IV-a)

L T A C V

B E U S I

R F A C E

N E D P O

5. Jocul silabelor: (cls. I)

GE GE

GE

6. Jocul substantivelor proprii: (cls. a II-a)

Adauga un sunet numelor de baieti si vei descoperi nume de fetite: Adrian, Catalnil,
Dan, Florin, Stelian:
Exemplu: Adrian Adriana

5
 DanDana
7. Jocul „Alint”: Alinta urmatoarele cuvinte: gandac, inger, mana, mama, masina,
umbrela vrabie;
Exmplu: gandacgandacel
manamanuta
Dascalul, cel ce informeaza si formeaza generatiile viitoare, are un rol primordial in
universul magnific al creativitatii. Folosind in mod creator programele si manualele in raport cu
nivelul clasei si particuaritatile individuale ale membrilor acestiea, cu conditiile de mediu si cele
locale, dascalul poate asigura prevenirea ramanerii in urma la invatatura a elevilor. Contributia
creatoare a invatatorului la perfectionarea continutului prevazut in programe si manuale, tinand
seama de conditiile concrete de lucru la clasa, de specificul colectivului de elevi, este cu att mai
necesara cu cat continutul isi pune amprenta pe intragul profil al personalitatii elevului, iar de
continuitatea si natura cunostintelordepind, in ultima instanta, modalitatea de desfasurare a
activitatii intelectuale a elevilor, valentele formative ale acestei activitati, ponderea elementelor
de munca si independeta in procesul invatarii. Parcurgand etapele scolarizarii cu succes omul
este pregatit pentru integrarea sa in societate. Invatamantul actual acorda o importanta deosebita
elimiinarii opozitiei dintre educatia formala, al carei scop principal este imbogatirea
cunostintelor si educatia functionala care urmareste dezvoltarea posibilitatilor creatoare,
cultivarea capacitatilor de expresie si nu modernizarea cunostintelor predate. Taote acestea se
realizeaza cu ajutorul limbajului suport al gandiri (gandim cu ajutorul vucintelor) si mijloc de
exprimare a cunostintelor noastre. Deci exprimarea creativa, bazate pe cunostintele concrete
dobandite, are un rol hotarator in procesul personalittii umane, facand individul sa redea
notiunile invatate nu ca pe un mecanism strict de memorare cantitativa si ca o expresie clara a
dezvoltarii creatoare. Textele literare sunt modele de exprimare artistica si contrbituie la
imbogatirea si activizarea vocabularului elevilor. Transmise elevilor sub forma de expresi
deosebite fera comparatii, epitete, metafore, etc.
Pentru a le forma, elevilor deprinderea de a le folosi in vorbirea curenta se pot utiliza
diverse forme:
– Alcatuiri de propozitii in care sa fie incluse cuvintele si expresiile date;
– Completarea unor propozitii lacunare care cer aceste cuvinte;
– Includerea cuvintelor noi prin cuvinte date ca puncte de sprijin pentru compuneri;
6
 Reluarea cuvintelor noi, revenirea asupra lor in alte situatii i-a determinat pe elevi sa le
foloseasca pana la cuprinderea definitiva in vocabularul activ.
Gramatica este componenta limbii romane in cadrul careia elevii invata in mod sistematic
un ansamblu de reguli elementare privitoare la „modificarea formelor cuvintelor si la imbinarea
lor in propozitii”. Studiind gramatica, elevii reusesc sa inteleaga mai bine gandurile altora si sa
se foloseasca de limba ca mijloc de comunicare, de acumulare a unor cunostinte.
Activitate de invatare a cunosctintelor de limba asigura in acelasi timp cultivarea
lingvistica a copiilor si contribuie a stimularea proceselor de cunoastere, a fandirii abstracte in
mod deosebit. Si in cadrul acestei discipline se urmareste dezvoltarea vocabularului elevilor prin
temele de fonetica (obtinerea de noi cuvinte prin schimbarea sunetelor sau a silabelor), de
morfologie (cunoasterea categoriilor morfologice si flexiunea acestora), de sintaxa (imbinarea
corecta si clara a cuvintelor, a cuvintelor in constructii gramaticale logic alcatuite).
Folosirea gresita a punctuatiei sau citirea unui text fara a tine seama de punctuatie
denatureaza sensul ideilor exprimate in text. Pe langa aspectul neplacut, o pronuntare neglijenta
ridica difictulati in intelegerea mesajului. O dictie buna pe langa faptul ca da vorbirii un aspect
sonor placut, o nota distinsa pune in valoare si intentiile, gandurile vorbitorului. Ocea stridenta,
vorbirea seaca, sacadata, monotona, accentele false, pauzele nefiresti din vorbire nu sunt in
masura sa exteriorizeze gandurile si sentimentele celui care se exprima.
Exemplu: cuvantul „caine” daca il spune, o fata gandindu-ne la un caine obisnuit, apoi
sa-l spune cu gandul la un om rau „ca un caine”. E asa de mare deosebirea intre „caine” din
prima pronuntie si cel din a doua incat iii par doua sunete deosebite. In ciclul primar, limba
romana urmareste atat cultivarea limbajului oral si scris al elevilor, cunoasterea si folosirea
corecta a limbii materne cat si invatarea unor tehnici de baza ale activitatii intelectuale cum sunt
cititul, scrisul si exprimarea corecta. Aceste tehnici sau instrumente ale muncii sunt cititul, scrisul
si exprimarea corecta. Aceste tehnici sau instrumente ale muncii intelectuale asigura dezvoltarea
si perfectionarea limbajului, precum si succesul in intreaga evolutie viitoare a scolarilor. Daca
reusim sa imbogatim posibilitatea de exprimare, stimulam insusirea cunostintelor necesare si
invers, dobandirea de cunostinte cultiva capacitatile de exprimare personala. Toate aceastea se
realizeaza cu ajutorul limbajului suport al hgandiri (gandim cu ajutorul cuvintelor) si mijloc de
exprimare a cunostintelor noatre (prin vorbire si scriere). Deci exprimarea creativa are un rol
important in dezvoltarea creativitatii si cultivarii in orele de citire-lectura.
7
 1.3 Evaluarea initiala a capacitati creatoare

Subliniind rolul si insemnatatea acestui tip de evaluare pentru integrarea elevilor in

activitatea care incepe, T. Ausubel conchide: „Daca as vrea sa reduc aota psihopedagogia la un
singur principiu, eu spun: ceea ce influenteaza cel mai mult invatarea sunt cunostintele pe care
levul le poseda la plecare. Asigurati-va de ceea ce el stie si instruiti-l in consecinta.” In acest
scop, proble initiale de evaluare orale, scrise sau practice sunt de un real folos.
Pentru a indeplini dezideratul major al dezvoltarii individualizate ale elevilor, pe linia
aptitudinilor specifice fiecaruia,o conditie esentiala este depistarea timpurie a potentiallui creativ
in vederea prognozarii unor posibile realizari ulteioare. Implicit se pune problema insturmentelor
de diagnoza si prognoza a creativitatii, respectiv a indicilor potentialului creativ la aceasta varsta
C. V. Taylor a ajuns la concluzia ca in ceea ce-l priveste pe adult, ordinea dupa care se poate
acorda incredere predicatorilor creativitatii este urmatare:
a) Articolele biografice si realizarile trecute;
b) Autoevaluarile si expresiile directe ale scopurilor si aspiratiilor;
c) Inventariile de originalitate si personalitate;
d) Masuratorilor de patitudine si inteligenta;
e) Atitudinile parintilor.
In cazul elevilor ordinea este ea aceeasi? La copii este vorba mai mult de germenii
insusirilor care sunt evidente si suficiente la adulti. Evolutia potentialului creativ poate fi
sesizabila numai daca evaluarea initiala se realizeaza obiectiv, pe baza unor criterii bine stabilite:
a) Dorinta copilului de a participa la creatie;
b) Contributia acestuia la actul creator prin apelul la intelect si imaginatie;
c) Satisfacerea efortului dupes prin calitatea rezultatelor.
Metode utilizate in testarea capacitatilor creatoare: analiza statica, analiza psihologica,
studiul biografic, ancheta pe baza de chestionar, studiul produselor activitatii si al documentelor
scolare, metoda autoaprecierii si a aprecierii din partea altora (colegi si dascali), observarea
conduitei subiectului in timpul rezolvarii unei teme ce solicita creativitatea. Studiind categoria
probelor de potential creativ am mers pe idea ca in creativitate un mare rol il au calitatile

8
gnadirii. Diagnoza prin teste a pontentialului creativ ( nu a manifestarilor creative ca acte) o vom
facedeci mergand pe insusirile pe care le presupunem a fi definitorii in sturctura creativitatii:
flexibilitatea, originalitatea, fluenta, taote acestea privite in stransa corelatie cu nivelul
inteligentei generale si cu latura informativa a intelectului, dar grefate pe un anumit fond de
personalitate. Russel D. spunea:
„La copiii mici procesul este unitatea dinamica si se caracterizeaza mai drgraba prin
spontaneitate si intuitie decat printr-o serie de tehnici logice de rezolvare a problemelor.”
Putem aprecia ca din prima copilarie gasim un potential creativ specific acestei varste,
rezultat dintr-o fantezie necontrolata care compenseaza slaiciunea componentei realationale.
Deci potentialul creativ este una din coordonatele normale ale personalitatii, evolutia fiind in
functie de evolutia personalitatii in nsamblu. Puterea creatoare a persoanei se dezvolta odata cu
organismul sauu; cand dezvoltarea fizica inceteaza, potentialul creativ al persoanei este oricum
fixat, dar realizarile creatoare depind si de alti factori (cunostine generale, mediu), ele
inregistrand in continuare o evolutie.
I. Joubert afirma in acest sens urmatoarele: „Cel care are imaginatie dar nu are invatatura,
are aripir dar ii lipsesc picioarele”.
a) Chestionar pentur elevi in scopul depistarii capacitatilor creatoare in cadrul orelor de
citire-lectura;
1. Cunostintele desprinse prin citirea constienta din lectiile de citire sau lecturile
suplimenatere le treci prin filtrul gandiri tale?
2. Adresezi dascalilor intrebari iesiste din comun privind mesajul sau anumite
aspecte desprinse din textele citite?
3. Esti curios din fire, vrei sa sti cum poate continua o lectura abia inceputa? Te
interesezi de la cei din imprejur care poate fi sfarsitul lecturii inainte de a-l citi?
4. Iti place sa fii in contradictie cu nvatatorul?
5. Cand invatatorul despinde o idee dintr-un test incerci sa ti-o formulezi singur
comparand-o cu a lui, o accepti direct pe cea formulata de el sau te contrazici
privind formularea ideii?
6. Deci iti place sa citesti in plus fata de ceea ce ti se da? Ce anume?
7. Ti-ar place sa devii scriitor?
8. Cui ai destina o carte scrisa, copiilor sau adultiilor?
9
 9. Esti receptiv fata de textele noi nelecturate?
10. Te intereseaza (geneza) originea sau sursa de imaginatie a unei lecturi?
11. Iti formezi un scop in viata bazat pe mesajele textelor citite?
12. Consideri ca prin citit devii un om de prestigiu?
13. Interepretezi cu usurinta expresiile artistice si formularile mai grele din textele
citite?
14. Ai incredere in fortele proprii?
Daca doua doimi din raspunsuri sunt:”da” consideram acest copil capabil de creatie.
b) Chestionar pentru selectarea elevilor creativi prin intermediul aprecierilor efectuate de
invatatori:
1. Care elevi dovedesc prin raspunsurile la lectii ca inteleg ceea ce expun, ca trec prn
filtrul mintii cele invatate si care elevi produc mai mult mecanic textul din
manual?
1......................................... 1.........................................
2......................................... 2.........................................
3........................................ 3.........................................
2. Care sunt elevii care au o minte iscoditoare, vin cu intrebari iesite din comun,
adauga exemple propii si care elevi nu se pot desprinde de litera cartii sau de
cerintele profesorului?
1......................................... 1.........................................
2......................................... 2.........................................
3........................................ 3.........................................
3. Care elevi prind din zbor cunostintele, speculandu-le in schimb cu succes autnci
cand au nevoie de ele si care muncesc constiincios in clasa cat si acasa?
1......................................... 1.........................................
2......................................... 2.........................................
3........................................ 3.........................................
4. Care elevi efectueaza lucrarile scrise cel mai bine sistematizate si care nu ajung sa
prezinte cunostinele la acelasi nivel de organizare desi in realitate, ei cunosc mai
multe amanunte?
1......................................... 1.........................................
10
 2......................................... 2.........................................
3........................................ 3.........................................
5. Care elevi manifesta un interes real pentru materia dumneavoastra (lucrand in
plus acasa informandu-se si din alte surse)?
1......................................... 1.........................................
2......................................... 2.........................................
3........................................ 3.........................................
6. Care elevi se avanta sa raspunda la intrebarile adresate clasei chiar si atunci cand
nu au clar in minte ce vor sa spuna si care elevi sunt foarte prudenti sa nu se face
de rusine?
1......................................... 1.........................................
2......................................... 2.........................................
3........................................ 3.........................................
7. Care sunt elevii mai bine integrati in disciplina scolara, sunt ordonati,
constiinciosi sa nu se abata cu numic de la ceea ce ces profesorii?
1......................................... 1.........................................
2......................................... 2.........................................
3........................................ 3.........................................
8. Aveti elevi care s-au remarcat prin realizari deosebite in domeniul dumneavoastra.
Enumerati-i, aratand fiecarea prin ce anume:
1......................................... 1.........................................
2......................................... 2.........................................
3........................................ 3.........................................
Pentru intrebarea nr. 1 am urmarit sa selectam:
a) Elevi care manifesta in orele de clasa mare capacitate de intelegere si expunerea
cunostintelor, considera ca semn de recunoastere a elevului creativ.
b) Elevii cu capacitati reduse de intelegere si asimilare, la care predomina capacitatile
reproductive.
Intrebarea nr.2:
a) Prima parte a intrebarii vizeaza subiectii cu gandire divergenta, deschidere la nou,
curiozitatea si psirit inventiv.
11
 b) Partea a doua desemneaza elevii dependenti in gandire/.
Intrebarea nr. 3
a) Se refera la subiectii care manifesta o mare flexibilitate spontana si intuiti rapida a
problemei, elevi descurcareti in orice situatie, care par a acarateriza individul creativ.
b) Prin raspunsul la partea a doua a intrebarii am urmarit desemnarea acelor elevi care
depun un efort mare dispropotionat fata de succesul scolar obtinut, in ipoteza,
sugerata de unii cercetatori occidentali, care a conchide autorii respectivi, sunt
suspecti a fi necreativi.
A patra si ultima intrebare adresata elevilor este cea cu nr 6 din ghestionarul anexat;
a) Prima parte a vrut sa selecteze elevi creativi pe baza ipotezei, c acestia, datorita
increderii in fortele proprii si a unei anumite nepasari fata de ironia celor din jur in
caz de esec, manifesta curaj si o anumita inclinare spre risc.
b) Partea a doua se referta la elevii conformisti, prudenti si atenti, sa nu-si strice
reputatitia, trasaturi care se atribuie pesoanei necreative. Dupa cum am mai precizat,
profesorii au mai completat raspunsuri la toate cele opt intrebari ale chestionarului.
Intrebarea nr 4 vizeaza elevii cu mare capacitate de sinteza pe de o parte si pe cei mai
putin sistematici cu puteri reduse de asociere si de dominare a datelor. Intrebarea nr. 5
indica elevii cu interese deosebite pentru diferitele domenii, iar nr. 8 incearca sa
diferentieze subiectii dupa realizarile deosebite la subiectul respectiv.

1.4 Metode, procedee si strategii didactice

1. Modalitati de cultivare a creativitatii prin orele de citire-lectura

„Pana acum problema creativitatii a fost rezolvata negandu-se ca exista o astfel de

problema” (C. Spearman). Luand in considerare aceste cuvinte A. Haven aduga: „oamenii ar fi
mult mai creativi daca li s-ar explica in ce consta creativitatea”.
Ideea dezvoltarii creativitatii elevilor, pusa insistent in atentia cadrelor didactice la
diferite forme de perfectionnare, le sperie de cele mai mlte ori. Educatorii se simt intimidati de
ineditul formularii acestui obiectiv, de caracterul lui nestructura si elastic, dar mai ales de
nejustificata credinta ca vor trebui sa faca lucruri cu totul neobisnuite pentru a-l atinge. Multi se
12
asteapta sa li se aduca la cunostinta metode miraculoase care, spre ingrijoarea lor, sa le disloce si
sa le suprime pe cele in uz. „Pedagogia creativitatii nu-si are insa centrul de greutate pe metode
(a caror importanta nu o negam)” caci ele aluneca repede in rutina si conventionalism.
Pentru a angaja intreaga personalitate a elevului in procesul complex al creativitatii este
necesar sa apelam in permanenta la o paleta larga de modalitati de lucru bine alese si valorificate
pana la desavarsire. Numarul metodelor practicate astazi in lume in scopul educarii creativitatii
elevilor impune o clasificare generala in doua mari categorii:
– Metode intuitive (imaginative, psihologice);
– Metode analitice (rationale).
I. Incurajarea: „Creativitatea, spunea A. Osborn, este o floare atat de delicata, incat elogiul
o face sa infloreasca, in timp ce descurajarea o inabuse adesea chiar inainte ca ea sa se poata
transforma in floare”. Deplina incredere si pretuire pe care o simte elevul din partea educatorului
il face sa-si alunge timiditatea si inhibitiile sale, considerandu-se demn de-a se dezvalui si
exterioriza. In astfel de situatie este bine sa se renunte la orice criterii care detin nivelul de
pregatire al elevului la disciplina respectiva, cat si de forma stilistica, grafica si caligrafica.
Educatorului i se cere un efort de reprimare a tendintei spre critica de gen distructiv, orientata
spre relevarea greselilor si imperfectiunilor, care devine uneori aproape o deformare
profesionala. Siguranta psihologica resimtita de individ cat si libertatea psihologica constituie
premise esentiale ale manifestarii creatoare. Daca silim elevul sa gandeasca sau sa compuna
original trbeuie sa respectam ideile si compozitiile pe care le produce el. Sa luam in serios efortul
lui, care dovedeste ca a muncit cu sinceritate. Daca suntem fortati sa respingem creatia sa,
trbeuie sa-i indicam de ce anume. Sa ne amintim intotdeauna ca o creatie care pare a fi banala
pentru noi poate fi ceva nou pentru elevului care a produs-o. Daca un copil de varsta mica enunta
o idee imposibila in loc de a aplica testul realitatii, educatorul trebuie sa intre in interiorul
fanteziei sale. La aceasta varsta a extirpa fantezia in interesul logicului inseamna a trasa prea
ferm o linie intre intelect si imaginatie, conducand spre ideea ca „imaginatia este inutila si
umiitoare pentur gandire”. (G. Kneller).

II. Brainstorming-ul (brain=creier si storm=furtuna). In traducere fidela inseamna „furtuna

in creier”, efervescenta, aflux de idei, o stare intensa, activitate imaginativa, fapt care i-a mai
atras brainstormingului denumirea de „asalt de idei”  evaluare avantata.
13
 Prin metodelesi procedeel de imaginatie utilizate ca modalitati de cultivare a creativitatii,
vom aminti pe langa metoda incrajarii, pe cea numita „brainstormingul”. Ea poate fi utilizata in
scoala pentru stimularea, exrsarea creativitatii elevilor. Eficienta metodei depinde de respectarea
mai multor conditii: grupul creativ sa fie de 7-10 persoane, membrii sa aiba un nivel intelectual
eterogen, sa dovedeasca competenta si dorinta de a rezolva sarcinile date, subiectul destinat
creatiei sa fie din timp cunoscut, critica ideilor interzisa, iar evaluarea acestora manata.
Brainstormingul se desfasoara in trei etape: in prima faza are loc punerea problemei,
comunicarea unor informatii suplimentare in legatura cu aceasta, tehnici imaginare, dupa care
urmeaza rezolvarea ideilor (solutiilor), acestea fiind ascultate, completate, combinate, selectate
dupa eficienta in faza a doua. In ultima faza are loc verificarea, evaluarea si aplicarea ipotezelor
si rezolvare a problemei.
Exemplu: „metoda brainstormingului” aplicata la poezia: „La pasti” de George Cosbuc si
pornind de la cuvantul „Primavara” (cls. a II-a).

sarbatori
flori fluturi
albine

iarba
Primavara
gaze
mielusei

Pomi inflorit
Jocuri de copii
Sau aplicata la clasa I, la grupul de litere „Ce”.

ace
rece pace
cercei

ceainic
ce
Marcela
cerb

dulceata
voce
14
 Tot in categoria metodelor imaginative amintim: metoda blazonului, metoda cvintetului,
metoda ciorchinelui, inventica si multe altele.
„Blazonul” este o metoda complexa care se potriveste in diverse situatii care presupun o
fixare, o sistematizare. Se poate organiza individual, in perechi, in echipe si pe grupe. Se fixeaza
un titlu, un citat, o sintagma, o propozitie. In cele 4 sectiuni ale blazonului se pun intr-o ordine
data o planta, un animal, un obiect, un loc (peisaj sau desen).

Metoda blazonului – aplicata la lectia : „Buburuza” de Eugen Jianu (cls. A II-a)

Primavara

Ghiocel Buburuza

Tractoare Pomi inflorit

Sau aplicata la lectia: „Domnul Trandafir” de M. Sadoveanu (cls. A IV-a).

Domnul Trandafir

trandafir porumbel

cheie scoala

15
 Metoda „cvintetului” – este o poezie de cinci versuri prin care se solicita capacitatea elevului
de a rezuma si sintetiza informatii, idei, sentimente si convingeri in exprimare concise, care
exprima reflectiile personale asupra subiectului. El serveste ca instrument de evaluare a
intelegerii creativitatii elevilor, dar si ca mijloc de exprimare a acesteia din urma; structura: 
primul vers este un singur cuvant cheie, al doilea format din doua cuvinte (adjective) care descriu
ceva, versul al treilea – dormat din trei cuvinte care exprima actiuni, al patrulea exprima
sentementele elevului fata de subiectul in cauza, iar ultimul exprima esenta problemei.
Metoda „cvintetului” aplicata la „Primvara” de G. Cosbuc (cls. A IV-a).
1. Natura  cuvant cheie
2. Bogata, frumoasa adjective
3. Razand, renascand, admirand  verbe la gerunziu
4. Veseli, speranta, entuziasm, dragoste  sentimente fata de subiect
5. Primavara  cuvant sinteza
Sau la: „Buburuza” Eugen Jianu cls. a II-a
1. Buburuza
2. Mica, neinsemnata
3. Zburand, vestind, bucurand,
4. Vestitoarea primaverii
5. Insecta
Sau aplicata pe lectia: „Un om nacajit” de Mihail Sadoveanu (cls. a IV-a)
1. Niculaes
2. Trist, natur
3. Salutand, pazind, gandind
4. Era un copil maruntel
5. Om
Metoda „Ciorchinelui” – este o tehnica de predare-invatare carei-i incurajeaza pe elevi sa
gandeasca liber si deschis. Ceorchinele este un „brainstorming necesar”, prin care se stimuleaza
evidentierea legaturilor dintre idei; este o tehnica de a cauta cai de acces spre propriile
cunostinte, credinte si convingeri.
Aplicata – la cls a II-a in poezia „La Pasti” de G. Cosbuc

16
17
 Ciripit Cant
Rosu
soare

Vazduhul

Pomi

Natura

Pace

salciile
Cer
Pamant

Alba
floare

18
 sau aplicata la cls I, lectia „Primavara”

Martsor Ziua
Aprilie ul mamei
Marte

Floriile
Mai Sarbatori

Lunile Pastele
primaver
ii Primavara

Buburuz Actvitat
a agricole
Insecte Semanat

Future Arat

Ghiocei

Flori

Pasari
Viorele

Zambile
Barza
Narcise
Randunic
Frezii a
Cocor

19
 sau aplicata la: cls. a IV-a lectia „Mos Ion Roata” de I. Creanga

Nu punea Taran
temei pe Cinstt
fruntas Cuviincio
vorbele
s
Cu boierest
gadilici la
limba Membru al
Direct divanului
Ad-hoc

Mos Ion
Roata

Indirect

Sensibil De Cuza
-Voda Plin de
nevoi

Politcos
Demn
Credincios

Prin fapte si
Indraznet actuni

Respectuos
In spiritul
dreptati Sarac

20
 Inventica este si ea o metoda de elaborare a unor idei noi pe baza unor interpretari
interdisciplinare. In creatia individuala sau colectiva se pot enumera cateva procedee creatoare
eficiente: determinati toate aspectele problemei, selectionati sub problemele atacatel fixati-va
datele utile, imaginati-va toate ideile posibile, succesibile de-a furniza cheia problemei, alegeti
solutia finala, evaluati consecintele aplicarii ei. Dintre procedeele de imaginatie a unor idei noi
A. Osborn – Consemneaza cateva:
Citit-lectura „Ce stim despre foc” (cls. a III-a)
1. Utilizarea: ▪ Ce alte intrebuintari are focul?
 Ne-am putea lipsi de el?
2. Analogia: ▪ Focul poate fi asemant ca fenomen cu altceva? (stilistic poate fi
asemanat cu rasaritul sau apusul soarelui).
3. Adaptarea: ▪Focul poate fi adaptat pentru alte intrebuintari necunoscute inca?
4. Modificarea: ▪ Imaginati-va o noua forma a focului, in afara flacarilor. Ii putem
schimba culoara, sunetul?
▪ Ce alte schimbari putem aduce?
5. Multiplicarea: ▪ Ce ati vrea sa puneti in plus focului?
6. Diminuarea: ▪ Ce ati vrea sa-i sugerati focului?
▪ Ar trebui micsorat, miniaturizat, sa-l putem purta mere intr-o
cutiuta, dar sa aiba aceeasi eficienta ca intr-o soba de teracota?
7. Substituirea: ▪ Ce sa punem in locul lui?
▪ Il putem inlocui in totalitate?
▪ Cu ce? Care sunt consecintele?
8. Rearanjarea: ▪ Stabilim alt model? Schimbam cauzele si efectele?
9. Inversare (opunerea): ▪ Putem schimba partile bune in parti rele ale foclui si
invers? Putem schimba ordinea de desfasurare de la aprindere pana la stingere? Ce-i
putem interzice focului?
10. Combinare: ▪ De ce nu am incerca un aliaj cu altceva dupa gustul nostru.
▪ Cum ar fi faptele? Putem sa le redam in cuvente? (in combinare
cu un gaz, ar putea putea provoca o explozie iar in combinare cu
apa se stinge).

21
Alte procedee tot atat de eficare sunt: tipizarea, transpozitia, interpretarea intr-o noua viziune a
unor teorii, proiecte, scheme, desene sau opere de arta, dramatizarea, analiza eroilor si a
consecintelor, imaginarea unor experiente, situatii sau obiecte noi, schematizarea, diviziunea si
emiterea unor ipoteze indraznete. Cu ajutorul acestor modalitati de lucru putem atinge cele patru
tipuri ale creativitatii stabilite de Irving A. Tazlor in 1955: „Creatia expresiva, productiva,
inventiva si inovatoare.”.
1. Creatia expresiva: - este cea mai simpla forma de creativitate identificata in desenele
libere si spontane ale copiilor, constituind premisa de dezvoltare, in procesul educatiei
si a celorlalte forme ale creatiei. Ea poate fi stimulata inca din perioada prescolara
prin jocuri de creatie, desenul liber si povestiri din imaginatie, apreciindu-i pe copii
insa fara observatii critice pentru a nu le frana spontaneitatea.
2. Creatia productiva: - se caracterizeaza prin restrangerea jocului liber, al imaginatiei,
imbunatatirea tehnicii de lucru, desi produsele realizate se deosebesc prea putin de
cele obisnuite. La acest nivel important este invatarea creativa din scoala, folosind
metoda de descoperire si inventie apoi largirea orizontului de cunoastere, imbogatirea
experientei si insusirea tehnicilor de creativitate.
3. Creatia inveintiva:- se realizeaza prin inventia sau descoperirea unor corelatii noi,
originale, intre obiecte si fenomene, fara sa fie vora de aspecte cu totul neobisnuite,
spre exemplu, inventarea aparatului de rario sau descopeirea legii gravitatiei.
4. Creatia inovatoare:- presupune transformari fundamentale in conceptie, principii sau
metode de lucru in domeniul stiintei sau al artei spre exemplu, reprezentarea cubista a
corpului uman. Parcurgand tipurile frecvente de creativitate printr-o metodologie bine
stabilita s-a putut observa ca indiferent de individul ales pentru creatie, indiferent de
capacitatea sa inteltuala, nu trebuie sa utilizam in nici un caz critica ideilor. Totusi
unii autori au parerea ca acest fapt trebuie atins nu pentru a critica, ci pentru a
perfecta actul creatiei. Insa, decat sa devina un factor inhibator pentru elevul care se
angajeaza in creatie, critica de idei se impune a fi inlocuita cu autoevaluarea creatiei.
Varietatea metodelor utilizate pentru stimularea si intregirea procesului de creativitate
permite fiecarui subiect creator sa faca pasi uriasi de la ceea ce a plecat. In timp ce
creatorul poate deveni inovator, inventator. Asta nu inseamna ca toti cei care creeaza
devin inventatori. Dar exersand si valorificand meodele creative fiecare dintre noi
22
poate profila mai bine propria personalitate. „Imaginatia se simte libera numai atunci
cand lasa pe moment la o parte teama de a gresi.” (A. Toffler). Dar toate aceste idei
pot fi edificatoare daca se porneste de la temelia imbinarii si fructificarii metodelor de
creatie. Astfel am putea spune ca „aproape toate ideile intr-adevar noi au un oarecare
aspectect de prostie cand apar prima data” (A. N. Witehead). De aceea aceste idei
trebuie ordonate, imbogatite, reformulate solicitand ca sprijin metodologia creatoare.
In tot ceea ce facem exista metoda, dar in primul rand trebuie sa existe vointa si
pasiune. La cls.I, la citire, insa si metoda utilizata, fonetica analitico-sintetica, ofera
actiitati in spiritul formarii fandirii creatore: demersul facut in vederea predarii –
invatarii unui sunet nou si a literei corespunzatoare, indeosebi analiza si sinteza
finetica, exerctitiile corespunzatoare, sunt operatii care necesita fandire cu elemente
de creatie. Bunaoara sinteza propozitiei implica un efor creator oricat de simplu ar
parea el: prin aceste exercitii prin apelul care se face la analiza cuvantului se cultiva
capacitatea de autocontrol, care e un tribut al activitatii creatoare. Pe de alta parte,
chiar compunerea de propozitii pentru analiza si sinteza fonetica pe baza ilustratiilor
din Abecedar sau a altor surse constituie, oricat de simplu ar parea un efort creator din
partea copiilor de sase ani. De asemenea activitati cum sunt cele de compunere a
cuvintelor si a unor propozitii cu ajutorul alfabetului decupat sunt: :actiuni cu
obiecte” si cum spunea un ilustru psiholog: „Inteligenta porneste, inainte de toate, de
la actiune” (I. Piaget); e vorba deci dintre relatia de cunoastere si actiune, de faptul ca
orice proces in actul cunoasterii contine in el si elemente de creatie care, chiar daca
nu sunt vizibile, masurabile, se caracterizeaza in cultivarea unor capacitati. Tot in
randul unei asemenea activitati trebuie amintit jocul didactic ca metoda creatoare.
Putem aminti spre exemplu: jocul de completare a silabelor, de inversare sau
substituire al acestora. Chiar in citirea testelor indeosebi in cea de-a doua parte a
perioadei abecedare, punerea elevilor in situatia de a povesti, pe cat posibil in maniera
originala ( nu pe baza memorarii si reproducerii mecanice) a continutului textului,
solicita efort creator. Unele elemente, in aparenta simple de inventie creatoare la
lectiile de citire ar putea fi exprimarea unor opinii personale cu privire la personaje,
fapte, evenimene, chiar la stilul realizarii creatiei, la ceea ce le-a placut mai mult.
Continuarea povestirii, in general al continutului unor texte de citire, exprimarea unui
23
 alt punct de vedere cu privire la deznodamantul la finalul povestirii, raspuns la
intrebari ca:
– Ce s-ar fi intamplat daca......
– Voi ce a-ti fi facut?
– Voi cum ati fi procedat........s.a.
Fara a insista asupra lor vom aminti doar ca in analiza extelor apartinand genului liric,
calea principala prin care se poate cultiva spiritul creator o constitue, in primul rand
demersurile intreprinse. Pentru intelegerea sensului figurat al unor cuvinte, folosirea
acestora in contextele noi, crearea unor structuri de limba cu ajutorul lor. Aceste
demersuri, amintite la locul potrivit se vor gasi in toate imprejurarile in care sunt in
atentie probleme de imbogatire, preciza si activitate a vocabularului. O lectie de citire
se inscrie pe traiectoria unui invatamant modern, daca solicita efortul intelectual al
elevilor, daca prin activitatile pe care acestia le desfasoara aduc anumite contributii
personale care sa reprezinte rezultatul cautarilor si al investigatiilor personale, si pe
aceasta cale sa incerce satisfactia stradaniilor depuse, acestea find una din
„caracteristicile modului uman de a fi”.

Tipuri de exercitii creative in cadrul orelor de citire-lectura

Exercitul consta in crearea unor situatii in care elevul es pus sa repete anumite actiuni
(mintale sau practice), in scopul perfectionarii mijloacelor de realizare a acestora, pentru
formarea unor deprinderi. Prin exercitiu se intelege executarea constienta si repetata a unei
operatii, in scopul dobandirii unei priceperi sau a unei deprinderi, prin care se ajunge la un
anumit grad de automatizare a diferitelor componente ale activitatii. Definirea acestor elemente
ale instructiei, alaturi de notiunea de cunostinte a fost facuta prin abordarea obiectivelor
procesului de invatamant, ca o componenta de baza a acesteia. Cu ajutorul exercitiilor se pot
parcurge urmatoarele etape:
Familiarizarea elevilor cu actiunea pe care sa o efectueze prin explicatii si alte metode si
procedee adecvate; aceasta reprezinta suportul constient al priceperilor si deprinderilor ce se vor
forma prin exercitiu. Reproducerea de catre elev, prin verbalizare, a actiunii pe care urmeaza sa o
exerseze; pe aceasta cale se constitue un model mintal, care va constitui un mijloc de autocontrol
24
pe parcursul efectuarii exercitiilor (in cazul scrierii unei litere, acest model este constituit din
regulile tehnice si indeosebi grafice specifice literei respective). Verificarea masurii in care elevii
si-au insusit regulile cu privire la actiunea pe care o vor efectua, prin memorarea si reproducerea
lor verbala; educatorul trebuie sa se convinga ca elevii au intelesc ce au de exersat si le cere sa
reproduca verbal, inaintea unor exercitii de proba, „pentru ca nu se retine bine decat ceea ce este
organizat pe plan moral, cat si pe plan verbal”. (Paul Truise – „Psihologia experimentala”, 1970).
Efectuarea unor exercitii introducctive, de proba, pentru a se constata daca elevii reusesc sa
efectueze corect actijnea ce va deveni deprindere, prin exercitii, efectuarea propriu-zisa a
exercitiilor, in mod independente, cu verificarea permanenta de catre educator a corectitudinii a
ceea ce se applica si cu apel de autocontrol din partea elevilor. In mod inevitabil exercitiile de
proa vor contine si unele erori. Fiindca e mai usor sa fie puse bazele uno deprinderi formate
gresit, sunt necesare masuri eficiente pentru prevenirea greselilor pentru asigurarea unui inceput
bun in formarea deprinderilor.
Sintetizand, se poate afirmaca, in scopul formarii unor deprinderi corecte este necesar ca
in efectuarea exercitiilor sa se tina seama de unele conditii (cerinte) cum sunt:
a) Asigurarea caracterului constient al actiunii ce sta la baza exercitiului; evitarea
efectuarii mecanice a unor actiuni;
b) Asigurarea continuitatii si a caracterului lor sistematic, integrarea noilor-achizitii in
sisteme mai largi de cunostinte, prieperi si deprinderi;
c) Varietarea exercitiilor in scopul mentinerii atentiei si interesului elevilor pentru
activitatea prin alternanta unor tipuri diferite de exercitii;
d) Esalonarera lor in timp si asigurarea unei ritmicitati corespunzatoare in efctuarea lor.
I. Exercitiile creative de grupp si individuale (preluate din diferiti autori: A. Osborn,
Parnes I., H. Haoui si Ana Stoica).
1. Gasisti sase titluri pentru texte cu caracter istoric cu tema: „Libertate si unitate
natioanala”
2. Gasiti formee de a se amuza pentru un copil de varsta voastra utilizand imaginatia lui,
bazate contradictoriu pe o vreme ploioasa si friguroasa. (Lectia „Furtuna”).
3. Numiti cinci inventii utile neinventate desprinse din lectura „Caprioara” de E.
Garleanu; pe baza urmatoarelor cuvinte: muschiul pamantului, stanca, cetina, ochii
lupului.
25
 4. Gasiti cat mai multe titluri de articole pentru o noua revista lunara intitulata: „Mainile
mele harnice„. Inspirati-va din lectia de citire „Am si eu doua maini”.
5. Dati cate o lista de idei, pentru celebrarea aniversarii cartii. Amintiti-va de lectiile de
citire care vorbesc despre carte.
6. Sunteti fata in fata cu un necunoscut. Enumerati sase introduceri in subiect interesante
dar care sa nu dea loc de controverse.
7. Daca ati fi caricaturist, cum ati putea face, fara a include nici o fiinta umana, pentru a
reprezenta: toamna, lacomia, fericirea, lenea, curiozitatea.
8. Selectionati ideea cea mai absurda din punctul vostru de vedere dintr-un text lecturat.
II. Exercitii utilizate in timpul experimentarii creativitatii:
a) Eercitii de incalzire:
1. In fiecare an toamna soseste dupa vara. Ea aduce roade bogate pe are
agricultorii le culeg. Explicati de ce?
(Brainstorming – 7 minute)
2. Acrotih pe orizontala. Pornind de la initialele: B.A.N.I. (bani), scrieti cat mai
multe propozitii cu sens, respectand conditiile; metinerea ordinei literelor, nici
un cuvant in plus, nici un cuvant in minus, nici repetat de la o propozitie la
alta:
B. A. N. I.
Bunica are nou inele
Bolile apar numai iarna?
3. Cum s-ar putea starpi lenea?
(Brainstorming – 5 minute)
(„Povestea unui om lenes”)
b) Cercetati despre fixarea cunostintelor despre creativitate:
1. Ce consecinte s-ar ivi daca omenirea n-ar mai crea nimic?
2. Ce consecinte ar avea capacitatea omului (a anumitor grupuri de oameni) de a
controla dupa voie clima Terrei
c) Exercitii de antrenament
1. Sa presupunem ca s-ar topi ghetarii de pe suprafata pamantului, care ar fi
consecintele?
26
 (lectia”Fram, ursul polar”)
2. Scrieti trei cuvinte desemnand obiecte utilizate de care va serviti zilnic.
Inventati pentru feicare din ele alte trei cuvinte care sa iasa cu totul din
obisnuinta. („Strada”).
Pieton pantofi ghiozdan
Pieptaton pantastof ghiozdan
Haina utlizata de Aparat care inoieste pe Planta utlizata pentru
pietoni, care loc incaltamintea a spori asimilarea
protejeaza individual cunostntelor vaste in
chiar daca e calcat de o tmp scurt. Ex: o carte
masina de istorie intr-o ora

d) Exercitii de ilustrare a unei chestiuni bine delimitate tinand de fundamentarea

stiintifica a procesului creativ:
1) Gandirea convergenta „Lectia Cuiele” –Tata baiatului bate zilnic cuie in usa,
baiatul isi intreaba tatal ce inseamna fiecare cui batut, apare mama, ce crede
ea despre aceste cuie? (raspuns in 10 minute – oral) Ex: Crede ca sotul ei a
innebunit.; Tatal isi invata copilul sa bata cuie.
2) Pornind de la titlul semnificativ al unei lectii de citire, imaginati o emblema
noua a scolii noatre incadrata in forma unui patrat.
3) Gandirea divergenta, in ce situatii se aplica un proverb numit: (Buturga mica
rastoarna carul mare).
e) Exercitii pentru familiarizarea cu o anumita metoda:
1) Metoda gandirii, factorul integrator. Ex: Gasiti elementul omului si al
televizorului.
f) Exercitii pentru demonstrarea superioritatii grupului creator
1) Gasiti alte utilizari in afara de cea proprie a cuntului pantofi („Pantofii lui
Costel”).
Ex: pantofi casuta pentru soareci, musuroi de furnici, sertarul posetelor.
g) Exercitii menite sa dezvolte un factor de personalitate necesar creatiei:

27
1) Reabilitatea sexului „slab”. Enumerati cat mai multe fete din clasa care se
afirma in orele de citire.
2) Curajul (motivatia). Enumerati trei copii din clasa care desi sunt buni la citire
au avut necazuri de alta natura cu scoala.
3) Increderea in sine. Cine cunoaste patruzeci de flori. Trebuie sa existe o lista cu
cat mai multe flori pentru a putea fi facuta comparatia: „Repeta munca pana
ajunge deprindere si caracter”. Aceste cuvinte latine ne indeamna sa apelam la
execitiu necontennit. El, exercitiul nu este o metoda obligatorie, dar de o
eficienta remarcabila. In timpul creatiei se apeleaza totusi la exercitiu. De
aceea exercitiile trebuie sa fie bine alese, avand un scop bine determinat.

28
 Capitolul II
Jocul didactic – parte de legatura intre informare si formare

Jocul a devenit pentru multi oameni de cultura ai acestui veac o tema de meditatie
privilegiata. Multi au abordat problema jocului cu mijloace si metode specifice. Jocul a fost
interpretat ca o dimensiune majora a existentei, greatuitatea si eersarea liberatatii, inteleasa ca
pura ndeterminare in raport cu tot ceea ce inseamna incremenire, inchidere, dependenta,
asigurandu-i autonomia. Pentru Schiller, jocul este o activitate estetica: surplusul de energie,
libera de cerintele exterioare, constitue doar o conditie a desfasurarii artistice pe care o creaza
jocul. Spencer a preluat ideea aratand consecintele eliberarii de sub tirania imperativelor
biologice fundamentale; jocul este exersarea artificiala a energiilor care, in absenta lor naturala,
devin intr-o asemenea masura libere, incat isi gases debuselul sub forma unor actiuni stimulate in
locul unora reale. Copilaria ne este datapentru a face exercitii de adaptare la problematica vietii
in opozitie cu aceasta teorie, olandezul Buytendyk sustine ca nu jocul dezvaluie semnificatia
copilului ci invers, copilaria explica jocul care este o manifestare a pulsiunilor. In lucrarile sale
din tinerete Jean Piaget dezvolta teoria celor doua lumi. Copilul traieste concomitent in lumea
dorintelor, capriciilor si jocurilor sale si in lumea adultilor, care este una a obiectivitatii si a
limbajului logic.

2.1 Categorii de jocuri

Prima este fuvernata de „principiul placerii”, a doua de „principiul relativitatii”. Intre ele
nu exista conciliere, maturizarea este sinonima cu pierderea paradisului, treptat pasiunea
mediului scotand copilul dintr-o realitate imaginara, de vis si silindu-l sa se adapteze
imperativelor sociale ale lumii reale. Tocmai acum se afirma jocul cu o realitate autonoma care
se opune realitatii obiective. Prin urmare, lumea joclui tine de „Edenul autist” din care copilul a
fost izgonit. Piaget distinge trei categorii de jocuri:
1. Jocurile – exercitiu
2. Jocurile – simbolice
3. Jocurile cu reguli

29
 Dintre toate atributele jocului eliberarea de conflicte este considerat cel mai important.
Piaget vede in joc un proces de asimilare mai mult sau mai putin pur a realitatii. In joc si prin joc
copilul transforma lumea si se transforma pe sine scotand la iveala un univers pur, acela al
emotiilor si senzatiilor sale transferate intr-o forma noua, aceea a textului care vine sa se adauge,
sa imbogateasca infinita varietate de formare a lumii.
I. Jocurile literare
1. Anagrama – se aseaza pe tabla un pumn ca acestea: I,L,A,C,O,R,T,A. Se cere
copiilor exploatarea resurselor creative ale anagramei. Prin amestecarea literelor
dintr-un cuvant se obtin cuvinte nou cu acelasi numar de litere. Ex: Calatorie
2. Cuibul de cartofi – se aseamana cu anagrama, doar ca unele cuvinte nu trebuie sa
aiba acelasi numar cu termenul de baza. Ex: cuvantul cantec:
Cantec tace
Am cat ...........
Ac cat ..........
Ate cant ..........
Ace act ..........

II. Jocuri de imaginatie

1. Inventare de cuvinte – se poate cere copiilor pe bza de imagini sa suna „cuvinte
fara cuvinte”. (Lectia „Stupul lor”). Se va prezenta copiilor o imagine cu un stup.
La nitrebarea: „Ce vedeti in aceasta imagine?” el nu va raspunde: „stupp”, ci se va
folosi de cuvinte pentru a simboliza notiunea de stup; planeta albinelor, un palat
de zunzete, camara ursului infometat.
2. Miracole: se ia un fapt implinit dintr-o lectura citita: „Seara in sat” este vorba
despre apusul soarelui. Sa spunem copiilor: „soarele a apus”, sa facem ceva din
acest fapt, ceva miraculos plecand de la intrebarile: Cum a apus? Cand? Unde? De
ce? Ce se va intampla? Pana cand?
III. Jocurile lexicale
1. Cu capul in nori: Se cere elevilor potrivirea corecta a cuvintelor dintr-o formulare
cu uvinte din alta formulare:

30
 Exemplu:
a) Uita-te la stele cand iti vorbesc!
b) Treci la roaba!
c) Tropaiti pe partea dreapta a coridorului
d) Spala-te pe creier!
e) Nu calcati pe apa!
f) Manualul de dezvatare a limbii ruse.
2. Transpozitii – incurcarea cuvintelor cere sprijinul copiilor pentru a fi aranjate:
a) ”Un batran de aur cu un ceasorni in doliu”
b) „Un cal slobod, un om priponit”
c) „O mama cascata cu fata ei batrana”
d) O gaina stirba langa o baba pestrita”
e) Un student de cascaval cu o roata tocilara”
3. Acrostihul – scurta compunere in versuri astfel construita incat literele initiale ale
versurilor, citite verticale sa dea un cuvantpe care conducatorul de joc l-a adus ca
motiv principal al testului lor:
Ex: Vantul vuieste peste dealuri
Aud gemetele padurii
Amarnic se tanguie un pui de cuc!
Tema verii prin care se sugereaza o furtuna prin personificare
IV. Jocuri ale figurilor retorice:
1. Hiperbola – este un procedeu stilistic care mizeaza pe exces, exagerarea
diensiunilor, valorii, importatei reale a lucrurilor.
Ex: „A nins intr-atat incat....”
„Sunt atat de trist incat.....”
„De atata ploaie pamantul s-a transformat in....”
2. Personificarea – „Cum incepe toamna”.
– „Frunzele se intrec certandu-se cu vantul”
– „Merele se inrosesc de rusine ca n-au minte”
3. Epitetul – reguli:
a) Se alege un vuvant la intamplare
31
 b) Fiecare copil spune un epitet, repetarea unui epitet rostit te scoate automatdin
joc. Jocul continua pana cand prin eliminare, ramane un singur participant
castigatorul. Se va miza pe frumusetea epitetelor si nu pe numarul lor. Ex:
Text in galben: „Galben m-am dus intr-o padure galbena, cu capaci galbeni,
inalti ca niste tunuri galbene. Si asa umblam eu galbenn dupa mure galben, cu
boabele ca niste negi galbeni. Si mi-a iesit un urs galben in fata si am fugit
glaben la fata din padurea cea galbena, de nu mi s-au vazut urmele galbene...”
Jocurile didactice sunt metode active care slicita integral personalitatea copilului, cuprind
sarcini didactice care contribuie la valorificarea creatoare a deprinderilor si cunostintelor
achizitionate, loa realizarea transferului intre acestea, la dobandirea prin mijloace proprii de noi
cunostinte.
Creativitatea elevilor din ciclul primar este stimulata la maximum prin intermediul
jocului.
Caracteristica esentiala a jocului didactic este unitatea dintre activitatea de invatare cu
forma distractiva, placuta si antrenanta. Jocul didactic se realizeaza in mai multe etape:
– Stabilirea continutul jocului in functie de obiectivele urmarite;
– Integrarea metodica a jocului in activitatea didactica: la inceputul, pe parcursul, sau la
incheierea activitatii
– Prezentarea jocului: mod de organizare, reguli, dirijarea lui de catre invatator, criterii
de evaluare;
Pentru a fi eficient jocul trebuie:
– Sa corespunda gradului de dezvoltare intelectuala aelevilor, interesele si preocuparile
lor;
– Sa fie organizat in forme originale, antrenante;
– Sa dea tuturor elevilor satisfactia de a participa si sa le stimuleze calitatile intelectuale
ale elevilor.
Exista o varietate de jocuri folosite pentru exersarea aparatului fonator, pronuntarea clara
a sunetelor si cuvintelor..
De asemenea, sunt jocuri de cultivare a corectitudinii gramaticale sub aspectul formei
(morfologice) si al structurii logice (sintaxa), jocuri de nunantare a exprimarii prin crearea
dirijata a figurilor de stil. Jocurile literare au si ele continuturi diverse: gasirea numelui autorului
32
unei opere literare, numirea operelor unui autor, identificarea personajului dupa caracterizare sau
dupa replica, enumerarea mai multor opere cu aceeasi tema.

2.2 Valentele formative si educative ale jocului

– Educa memoria, atentia, imaginatia, ordinea, spiritul de competitie;

– Stimuleaza dorinta de a citi mai mult;
– Formeaza capacitatea de selectare, de comparare, de asociere, de exprimare orala,
spontana si expresiva.
Jocul este mai atragtor, mai antrenant, daca sunt integrate filme, diapozitive, discuri,
casete, imagini colorate pe carton, jetoane, portrete de scriitori, etc.
Gianni Rodari propune, in seria de jocuri care descatuseaza fantezia copiilor, realizarea
de enunturi sau scurte naratiuni pe baza asa0numitului „binom fantastic”. El presupune cautarea
sau imaginarea unor legaturi intre doua cuvinte distantate din punct de vedere al senslui. Sunt
mai multe posibilitati de a ajunge la aceste cuvinte: doi elevi sa scrie separat pe cate o foie de
hartie un cuvant, ele urmand sa fie citite de catre invatator; sau elevii sa scrie separat pe cele dou
jumatati ale tablei un cuvnat sa fie propus de catre invatator iar celalat de un elev (fara a cunoaste
cuvantul propus de invatator).
Ex: daca apar cuvintele „basm” si „desen”, enuntul ar putea fi: „Cnad am citit un basm ,
mi-a venit in minte cum voi face desenul pentru maine!”. Se poate continua pana se ajunge la o
naratiune de dimensiuni mici.
Jocul de rol aplicat sub forma practicarii unor roluri ce reprezinta personaje din povesti,
fabule, fragmente literare, da prilej elevilor sa traiasca mult mai viu si mai intens ceea ce invata
elevul,. Elevul poate devni „un subiect activ al educatiei, un actor care va gandi clar si coerent”.
Metoda ca atare se bazeaza pe ideea ca se poate invata nu numai din experienta directa cat si din
cea simulata.
Are ca avantaj faptul ca elevii pot invata despre ei insisi, despre persoanele si lumea din
jur intr-o maniera placuta si atragatoare.
Ca etape se pot amint:
1) Stabilirea obiectivelor si a temei/problemei.
2) Selectarea si impartirea „rolurilor”
33
 3) Stabilirea modului de desfasurare a jocul de rol:
a. Narator+personaje care mimeaza
b. Personaje
c. Proces cu argumente pro si contra
4) Pregatirea unui cadru optim de desfasurere
5) Interpretarea jocului de rol
6) Evaluarea activitatii: „actor”+”spectator”
Anumite texte, fie narative sau lirice, pot fi transformate in adevarate procese literare. Un
tet liric se poate transforma intr-un proces literar:
Ex:”Balada unui greier mic” de George Toparceanu
Numele judecatorului:Toamna
Numele reclamantului:Greier
Numele procurorului:Opinia publica
Numele apararii:Elevii
In derularea procesului apararea a incercat sa o incrimineze pe furnica:
– Avea destul hrana;
– Nu trebuia sa-l spuna pe greier la toata lumea;
– Putea sa-l ajute macar o data;
– Ar fi putut sa-l avertizeze pe greieri din vara;
De asemenea procurorii au argumentat:
– Greierele este prea lenes;
– Toata vara a cantat;
– Nu prea-i place sa munceasca;
Toamna si-a precizat si ea partea de vina: a venit prea repede, pe nepregatite.
Prinsi in iuresul jocului, copii au argumentat, au polemizat, chiar si cei mai timizi s-au
antrenat in discutii.
Utilizand jocul de rol am sesizat o crestere semnificativa a gradului de antrenare a
elevilor, de intelegere a textului literar, de abordare creativa a ideilor aparute.
Procesul invatarii moderne, nu poate face abstratcie de valorificarea tuturor dimensiunilor
si laturilor personalitatii umane. Este vremea „inteligentelor multiple” si a „gandirii critice”, a
alternativelor educationale.
34
 Alternativele educationale, ca alt mod de a invata, ca alt fel de a face scoala sunt necesare
in conditiile in care se constaata tot mai frecvent nevoia de diversificare si diferentiere a
obietivelor, continuturilor, metodelor, tehnicilor ori instrumentelor proprii pprocesului de
invatamant. Aceste diferentieri au atras atentia asupra existentei unor moduri diferite in care
elevii invata si sunt invatati in orele de citire-lectura, a unor moduri diferite, in care transferul
cunostintelor promoveaza ideea de creativitate, de creatie. Folosirea lor ii da elevului un elan mai
mare de lucru, il face sa descopere calitati pe care nu stia ca le are, il fac mai puternic, il scapa de
monotonia orelor de altadata. Modele orientative in realizarea creativitatii la orele de citire si
lectura sunt fisele de activitate independenta, fise de lectura, care suint un mare ajutor in
desfasurarea nor activitati. Metoda folosirii fiselor de activitate independenta s-a dovedit
eficienta, deoarece solicita operatile gandirii si deprinderile formate,. Fisele pentru cls. I si a II-a
releva elementul de continuitate in cadrul ciclului achizitiilor fundamentale, iar cele pentru
clasele a III-a si a IV-a, continuitatea dintre ciclurile curriculare din invatamantul primar (ciclul
achizitiilor fundamentale si ciclul de dezvoltare).
Fisele care contin jocuri si jocuri didactice au menirea de a asigura si de a facilita
invatarea printr-o motivatie puternica, prin relaxare si atractivitate. Exercitiile concepute pentru
fiecare fisa de activitate vizeaza componenta literara si cea lingvistica a disciplinei de studiu,
imbina continuturile care asigura formarea capacittii de comunicare orala si scrisa: Model de fisa
de activitate independenta, pentru cls. a II-a
1) Incercuieste cifra care arata numarul personajelor 0 animale din urmatoarele
povesti/povestiri:
a. Capra cu ....iezi 1 2 3 4 5
De I. Creanga
b. Ursul pacalit de vulpe 1 2 3 4 5
De I. Creanga
c. Povestea celor .....purcelusi. 1 2 3 4 5
De Serghei Mihailov
2) Coloreaza bulina din dreptul raspunsului corect:
a. Pentru faptele sale bune, fata mosneagului (povestea „Fata babei si fata
mosneagului” de I. Creanga) primeste:
– O –salba de aur
35
 – O –lada cu bogatii
– O –salba de aur, un pahar de aur, o ladita cu bogatii, pere si apa rece.
b. Cuvantul jucarie este format din:
– O –doua silabe;
– O –trei silabe;
– O –patru silabe.
Model de fisa de activitate independenta pentru cls. a IV-a:
1) Scrie cat mai multe cuvinte care arata insusiri (adjective) potrivite pentru
substantivele urmatoare:

Carte padure

Colegi/prieteni trandafiri

2) Completeaza expresiile date si formuleaza enunturi cu acestea:

– Istet ca............ rece ca...........
– Limpede ca................ negru ca.................
3) Combina silabele urmatoare pentru a forma trei adjective: a-, res-, fec-, vir-, tu-, pec-,
etc.
4) Scrie trei cuvinte care au aceeasi forma si ca substantive si ca adjectiva si formuleaza
enunturi cu ele:
Model: vie – subtantiv
– adjectiv
5) Scrie substantive potrivite pentru urmatoarele adjective:
.....................grijulii grijuliii......................
.....................cenusiu cenusiul......................
.....................aramii aramiii......................
6) Incercuieste solutia corecta:
Sunt numai verbe in sirul:
a) Insorit, a micsorat, limpezeste, distrugeri
36
 b) Admiram, rusinat, respecta, vine
c) S-a innorat, minunat, povesteste, zice
7) Bazeaza cu creionul rosu forma incorecta din enunturile urmatoare:
a. In curand va/v-a incepe concertul. Canta la n-ai/nai cel/ce-l mai renumit
interpret.
b. N-am/nam fost la spectacol aseara.
c. Colegii lui Relu nau/n-au participat la excursie.
d. Ceea ce spui nare/n-are nici un inteles.
Model de fisa pentru cls. a III-a
1. Sa ne imaginam ca esti unul dintre ghizii de la „Muzeul Povestilor”. Scrie un dialog cu
vizitatorii:...............................................................................................................................
................................................................................................................................................
...............................................................................................................................
2. Esti bibliotecar. Ce carti i-ai recomanda unui cititor elev? Scrie dialogul pe care crezi ca
ai putea sa-l porti cu acesta:
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..............................................................................................................
3. Interpretezi rolul unui distribuitor de ziaare. Ce reclame ai vrea pentru a vinde cat mai
multe ziare?
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..............................................................................................................

2.3 Modele de jocuri

1. Jocul „intuitiei:”
Bareaza cu un creion rosu forma incorecta:
Cantec cobora manuse papusa
Cintec cobori manusa papuse
2. Jocul: Cuvantul isi cauta rudele:
37
 Scrieti cat mai multe cuvinte care fac parte din aceeasti familie;
Exemplu: invata invatator, invatat, invatamant, invataminte, etx.
3. Jocul „Intelepciunii cuvintelor”
a. Citeste de la dreapta la stanga urmatoarele cuvinte:
CAL, DRAG, LUNA, RAC, ROC, PIC
Scrie cuvintele pe care le-ai descoperit.
b. Citeste in ambele sensuri (de la stanga la dreapta si de la dreapta la
stanga( urmatoarele cuvinte:
COC, CAPAC, SOS, ETATE
c. Scrie cate un cuvant cu sensul opus pentru ultimul cuvant din urmatoarele
titluri de basme /povestiri:
Motanul incaltar...........................(descaltat)
Povestea unui om lenes .........................(harnic)
Povestea lui Harap-Alb...........................
Ratusca cea urata.............................
d. Completeaza urmatoarele cuvinte cu literele: „s” si „x”:
Ale...andra, a..pira, de...tul, fi...a, mi...terio,na..., pi..., ra...turna,..uia.

38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59