Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul Inginerie Civilă și Geodezie

LUCRARE DE AN
La disciplina: Materiale și tehnologii
performante în construcții
Tema: Proiectarea lucrărilor de betonare pe timp friguros

A elaborat: masteranda, grupa IS-1801M


Galaju Mihaela
A verificat: conferențiar universitar, dr.
Cucu Oleg

Chișinău 2019
2
Cuprins:
1. Introducere ........................................................................................................................................ 4

2. Date inițiale (Varianta 15) ................................................................................................................. 4

3. Determinarea cantității de oțel-beton pentru armarea fundațiilor ..................................................... 7

4. Calculul termotehnic și adoptarea izolației termice pentru protejarea betonului de îngheț .............. 7

5. Predimensionarea noului cofraj ....................................................................................................... 11

6. Concluzie......................................................................................................................................... 13

7. Bibliografie...................................................................................................................................... 14

3
1. Introducere
Industrializarea lucrărilor de beton monolit impune necesitatea executării acestora și în condiții
diferite de cele optime, inclusiv și pe timp de iarnă. La proiectarea tehnologică a lucrărilor de betonare
în condiții de temperaturi negative trebuie luate în considerare o serie de particularități ce țin de impactul
factorilor mediului ambiant (temperatură, viteza vântului) asupra procesului de întărire a betonului.
Lucrarea de an cu tema ”Betonarea fundațiilor monolite pe timp friguros” are ca scop însușirea a bazelor
proiectării tehnologice a lucrării de betonare, ținând cont de influența negativă a factorilor mediului
ambiant, asupra rezistenței finale a betonului pus în operă în asemenea condiții.

2. Date inițiale (Varianta 15)


Date iniţiale: dimensionarea fundaţiilor:
A3 A4
Nr. A1, A2 , H1, H2, H3,
A, m (B3), (B4), B, m B1, m B2, m H4,m
var. m m m m m
m m
15 2,6 2,0 1,2 0,5 0,6 2,6 2,0 1,2 0,4 0,4 2,2 0,9

Date iniţiale: tma; tb; tb.f..; v; C;ρb; clasa betonului, termoizolaţia suprafeţelor fundaţiei:

Nr. Clasa C, ρ, Izolația termică


tm.a. ℃ tb. ℃ tb.f. ℃ v, m/s
var. betonului kg/m3 kg/m3 orizontală verticală
15 -14 30 2 8 C15 285 2500 S3 S6

4
5
6
3. Determinarea cantității de oțel-beton pentru armarea fundațiilor
Masa oțel-betonului pentru armarea fundațiilor pahar se determină cu relațiile:
M o.b.  M o1.b.  N  169, 25  24  4062kg ;

M o1.b.  M CR 1  M P 1  66, 40  102,85  169, 25kg ;


unde:
Mo.b. – masa oțel-betonului, utilizat pentru armarea fundațiilor, kg;

M o1.b. - masa oțel-betonului, utilizat pentru armarea unei fundații, kg;

MCR-1 – masa carcasei CR-1, kg;


MP-1 – masa plasei P-1, kg;
N – numarul de fundatii.

M CR 1  8  (3, 2 1, 21)  19  (4, 72  0,395)  66, 40kg;


M P 1  34  (2,5 1, 21)  102,85kg;

N  24buc.
4. Calculul termotehnic și adoptarea izolației termice pentru
protejarea betonului de îngheț
4.1 Argumentarea şi adoptarea metodei eficiente de betonare pe timp friguros. Scopul diverselor
metode de executare a lucrărilor de betonare pe timp friguros constă în asigurarea protecţiei de îngheţ a
betonului în curs de priză până la atingerea rezistenţei critice, Rcrt (rezistenţa la atingerea cărei, îngheţarea
betonului nu are urmări negative). Adoptarea metodei eficiente de betonare pe timp friguros se efectuează
în funcţie de temperatura mediului ambiant şi gradul de masivitate al elementului betonat.
ST 26,55
Ms    3, 68m1
V 7,19
unde:
Ms-modulul de suprafaţa al elementului, m-1;
ST - suprafaţa prin care se produce transferul termic de la elementul betonat în mediul ambiant, m2;
SV- suprafaţa verticală;
SH- suprafaţa orizontală

ST  SV  SH
S H  A  B  A4  B 4, m 2 S H  2, 6  2, 6  0, 6  0, 6  0,5  0,5  6, 65m2

SV  4(2, 6  0, 4)  4(2, 0  0, 4)  4(1, 2  2, 2)  4(0,55  0,9)  19,90m2

ST  SV  S H  19,90  6, 65  26,55m 2

7
V - volumul elementului betonat, m3.
A4  A3 B 4  B3
V  ( A  B  H 1)  ( A2  B 2  H 2)  ( A1 B1 H 3)  (   H 4); m3
2 2
0, 6  0,5 0, 6  0,5
V  (2, 6  2, 6  0, 4)  (2, 0  2, 0  0, 4)  (1, 2 1, 2  2, 2)  (   0,9)  7,19m3 .
2 2
Pentru elemente masive (plăci de fundaţie, fundaţii separate, etc.) cu Ms<6m-1 şi în cazul când
temperatura mediului ambiant atinge valori până la -15°C cea mai eficientă metodă de protejare a
betonului de îngheţ este metoda conservării căldurii („termosului").
Esenţa metodei conservării căldurii constă în punerea în operă a amestecului de beton cu
temperatura 25-35°C în cofraj termoizolat, izolaţia termică fiind suficientă pentru protecţia betonului de
îngheţ până la atingerea rezistenţei critice. Echilibrul termic în cazul dat poate fi descris cu relaţia:
Cb  b (tb.i.  tb. f . )  C  E  3, 6  K  M S  (tb.med .  tm.a. )
unde:
Cb - căldura specială a betonului, Cb = 1,05kJ /(kg°C);

b - densitatea aparentă a betonului, kg/m3;


tb.i. -temperatura amestecului de beton la sfârşitul punerii în operă, °C;
tb. f . - temperatura finală a betonului, C;
C - dozajul de ciment pentru prepararea l m3 de beton, kg/m3;
E – exotermia unui kilogram de ciment în decursul timpului de întărire a betonului, kJ/kg;
K – coeficientul de transfer termic al suprafețelor cofrate sau al învelișului suprafețelor necofrate
W /(m3°C);
τ – durata răcirii betonului de la temperatura tb.i. până la temperatura tb. f . , h;
tb.med. – temperatura medie a betonului în decursul timpului de răcire, ℃.
4.2 Se de termină cantitatea de căldură acumulată de beton la punerea în operă, kJ:

Qb  Cb  b V  tb  1,05  2500  7,19  30  566921, 25kJ ;


4.3 Se determină temperatura sistemului „beton – armatură”, oC:
Cb btb  Ca Pata 1,05  2500  30  0, 48  23,51  14 
tl    29,81o C
Cb b  Ca Pa 1,05  2500  0, 48  23,51
unde:

Ca - căldura specifică a oțel-betonului = 0,48 kJ/(kg℃);


169, 25
Pa - consumul de oțel la 1 m3 de beton. Pa   23,51kg / m3 kg/m3
7,19
t a - temperatura otel-betonului (se adopta egala cu temperatura mediului ambiant).

4.4 Cantitatea de căldură consumată pentru încălzirea otel-betonului :


Qa  Ca  Pa V (t l  ta )  0, 48  23,51 7,19  29,81  (14)   3559,09kJ

8
4.5 Se determină temperatura cofrajului:
t l  tm.a 29,81  (14)
tc    7,91o C
2 2
4.6 Se determină cantitatea de căldură consumată pentru încălzirea cofrajului:

QC  CC  SC  C   tc  ta   2,52 19,90  0,029  7,91  (14)   31,86kJ


unde:
CC - căldura specifică a materialului cofrajului (lemn de foioase) = 2,52 kJ/(kg℃);

SC - suprafața cofrajului, folosim surafața verticală SV de mai sus;

 C - grosimea cofrajului.

4.7 Se determină temperatura betonului la începutul răcirii:


Qb   Qa  Qc   566921, 25  (3559, 09  31,86)
tb.i     29,81o C
Cb  b V 1, 05  2500  7,19

4.8 Se determină temperatura medie a betonului în decursul răcirii:


tb.i.  tb. f . 29,81  2
tb,med  tb. f .   2  16,92o C
1, 03  0,181 M S  0, 006  (tb.i.  tb. f . ) 1, 03  0,181  3, 68  0, 006  (29,81  2)

4.9 Determinăm coeficienții de transfer termic pentru suprafețele de răcire, izolate în mod diferit
(cofrate și necofrate) W/(m2°C):
1
K
1 n
i

 i 1 i
K - coeficientul de transfer termic ale suprafeţelor cofrate sau învelişului suprafeţelor necofrate,
W/(m2°C);
α - coeficientul de transfer termic la suprafeţele de contract ale termoizolaţiei cu mediul ambiant
,W/(m2°C).
δi - grosimea fiecărui strat al termoizolaţiei suprafeţelor cofrate şi necofrate, m;
λi - coeficientul conductibilităţii termice al stratului i al termoizolaţiei suprafeţelor cofrate şi necofrate,
W/(m2°C).
n - numărul de straturi ale termoizolaţiei.
Pentru supafeţele cofrate:
α = 30,53;
lemn de foioase δ = 29mm; λ = 0,23;
vata minerala δ = 40mm; λ = 0,049;
9
1
K  1, 026 ;
1 0, 029 0, 04
(  )
30,53 0, 23 0, 049

Pentru supafeţele necofrate:


α = 26,56;
carton bitumat δ = 1mm; λ = 0,17;
vata minerala δ = 40mm; λ = 0,049;
1
K  1,17
1 0, 001 0, 04
(  )
30,53 0,17 0, 049

4.10 Determinăm coeficientul global de transfer termic K gl ,W/(m2°C):


n

S K i i
19, 90 1, 026  6, 65 1,17
K gl  i 1
  1, 062
n
19, 90  6, 65
S
i 1
i

unde:
S, - suprafaţa izolată în modul i, m2;
Ki - coeficientul de transfer termic prin suprafaţa Si, W/(m2°C).
4.11 Determinăm durata răcirii betonului neținând cont de exotermia cimentului, h:

Cb  b  tb.i  tb. f  1, 05  2500  (29,81  2)


l    167, 4h ~ 7 zile
3, 6 K g .l  M S  tb,med  tm,a  3, 6 1, 062  3, 68 16,92  (14) 

4.12 Conform tabelului determinăm exotermia cimentului conform tabelului A6, kJ/kg E – exotermia
1 kg de ciment în decursul timpului de întărire a betonului, kJ/kg. Pentru marca cimentului portland M400
cu temperatura medie de întărire tb.med. =16,92°C, prin interpolare obţinem E=252,60kJ/kg.
4.13 Se determină durata răcirii betonului, ținând cont de exotermia cimentului, h:

Cb  b  tb.i  tb. f   C  E 1, 05  2500  (29,81  2)  285  252, 60


   332,57h ~ 14 zile
3, 6 K g .l  M S  tb,med  tm,a  3, 6 1, 062  3, 68 16,92  (14) 
4.14 Se determină rezistența atinsă de beton în timpul răcirii, considerând temperatura betonului egală
cu tb.med:
R(t,tmed)=82% > Rcrt=50%

10
Izolația termică adoptată este suficientă pentru protejarea betonului de îngheț până la atingerea
rezistenței critice. Însă din considerente economice este recomandat ca:
Rcrt ≤R(t,tmed)≤1,1 Rcrt sau 50%R28≤ R(t,tmed) ≤55%R28

5. Predimensionarea noului cofraj


Luând în consideratie că în rezultatul calculului s-a obținut R(t,tmed)=82%, ceea ce presupune că
avem supraconsum de material termoizolant, se va adopta izolația din vată minerală cu grosimea
δ = 20mm pentru suprafețele verticale și orizontale.
Pentru supafeţele cofrate:
α = 30,53;
lemn de foioase δ = 29mm; λ = 0,23;
vata minerala δ = 20mm; λ = 0,049;
1
K  1, 765 ;
1 0, 029 0, 02
(  )
30,53 0, 23 0, 049

Pentru supafeţele necofrate:


α = 30,53;
carton bitumat δ = 1mm; λ = 0,17;
vata minerala δ = 20mm; λ = 0,049;
1
K  2, 24
1 0, 001 0, 02
(  )
30,53 0,17 0, 049

5.1 Determinăm coeficientul global de transfer termic K gl ,W/(m2°C):


n

S K i i
19,90 1, 765  6, 65  2, 24
K gl  i 1
  1,88
n
19,90  6, 65
S
i 1
i

unde:
S, - suprafaţa izolată în modul i, m2;
Ki - coeficientul de transfer termic prin suprafaţa Si, W/(m2°C)
5.2 Determinăm durata răcirii betonului neținând cont de exotermia cimentului:

11
Cb  b  tb.i  tb. f  1, 05  2500  (29,81  2)
l    94, 60h ~ 4 zile
3, 6 K g .l  M S  tb,med  tm,a  3, 6 1,88  3, 68 16,92  (14) 

5.3 Conform tabelului determinăm exotermia betonului conform tabelului A6, kJ/kg E – exotermia 1
kg de ciment în decursul timpului de întărire a betonului, kJ/kg. Pentru marca cimentului portland
M400 cu temperatura medie de întărire tb.med. =16,92°C, prin interpolare obţinem E=104,40kJ/kg.
5.4 Se determină durata răcirii betonului, ținând cont de exotermia cimentului:

Cb  b  tb.i  tb. f   C  E 1, 05  2500  (29,81  2)  285  204, 4


   170, 07h ~ 7 zile
3, 6 K g .l  M S  tb,med  tm,a  3, 6 1,88  3, 68 16,92  (14) 
5.5 Se determină rezistența atinsă de beton în timpul răcirii, considerând temperatura betonului egală
cu tb.med:
R(t,med)=69,9%> Rcrt=50%
De asemenea din considerente economice condiția este satisfacută:
Rcrt ≤R(t,tmed)≤1,1 Rcrt sau 50%R28≤ 69,9% ≤55%R28

12
6. Concluzie
Elaborarea lucrării de an cu tema “Proiectarea lucrărilor de betonare pe timp friguros” a avut ca
scop analiza și studiul aprofundat a factorilor ce determină metoda de protejare a betonului în curs de
priză de îngheț precum și aplicarea nemijlocită a unei metode de protecție pentru elemental structural de
tip fundație izolată. În urma analizei geometriei elementului precum și determinării modulului suprafeței,
ca metodă optimă de protejare a betonului de îngheț s-a adoptat metoda conservării căldurii. În rezultatul
calcului s-a constatat că termoizolația din vată minerală cu grosimea 40 mm este suficientă, dar avem
supraconsum de material termoizolant, de aceea a fost afectuat un calcul repetat și s-a adoptat cofrajul
elementului betonat - executat din scuturi de cofraj din lemn de foioase cu grosimea de 29 mm care se
termoizolează cu un strat de vată minerală cu grosimea de 20 mm, suprafeţele orizontale, necofrate se
acoperă cu un strat de carton bituminat şi un strat de vată minerală cu grosimea 20mm. În urma calculului
termotehnic cofrajul adoptat asigură o protecţie a betonului împotriva îngheţului pe un durată de 7 zile.
În această perioada de timp betonul reuşeşte sa capete o rezistenţă de 69,9% a rezistenţei de calcul (R28),
valoare mai mare decât Rcrt = 0,5· R28. În urma celor expuse mai sus se poate constata că componenţa
cofrajului cu izolația termică adoptată asigură priza betonului până la atingerea rezistenței critice.

13
7. Bibliografie
1. “Proiectarea lucrărilor de betonare pe timp friguros”. Îndrumar pentru elaborarea lucrării de an,
Chişinău, Editura “Tehnica-UTM” 2016.
2. NCM F.02.02-2006 „Calculul, proectarea și alcătuirea elementelor de construcţii din beton armat şi
beton precomprimat”. Chișinău 2006.

14