Sunteți pe pagina 1din 10

11 10 Contabilitatea în sistemul bugetar

126
2019
0
Particularitățile
procedurii de casare a
bunurilor proprietate
publică (mijloace fixe,
plantații perene)
În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc
efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară
casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii
definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai
este economică. 

Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot
fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor,
intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în
vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde
statul este proprietar.

Procedura de casare a bunurilor raportate la mijloace fixe

Prin HG nr. 500/1998 a fost aprobat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la
mijloace fixe care prevede procedura ce necesită a fi urmată în cazul casării bunurilor proprietate
publică (Regulamentul). Astfel, prevederile Regulamentului și, respectiv, procedura descrisă în
continuare, se aplică în mod obligatoriu de către anumite entități, precum și în cazul anumitor
categorii de mijloace fixe (vezi figura 1).

Casarea mijloacelor fixe reflectate în figura de


mai sus se efectuează doar cu condiția
determinării inutilizabilității și ineficienței
reparației lor, precum și cu autorizarea
autorității publice centrale sau locale, în
administrarea cărora se află bunurile
respective.
În acest context, conducătorul entității ce gestionează mijloacele fixe în cauză instituie, prin act
normativ, o comisie de casare cu includerea următorilor membri în componența acesteia:
• inginerul-șef/ adjunctul conducătorului/ altă persoană numită de conducător, în calitate de
președinte al comisiei;
• contabilul-șef al entității/ adjunctul acestuia;
• șefii subdiviziunilor, la bilanțul cărora se află bunurile ce urmează a fi casate;
• persoanele cu răspundere materială de bunuri;
• reprezentantul autorității publice centrale/ locale în administrarea căreia se află entitatea vizată
– în cazul întreprinderilor de stat/ municipale;
• reprezentantul statului/ unității administrativ-teritoriale – în cazul societăților pe acțiuni, în
capitalul social al cărora statul sau unitatea administrativ-teritorială deține o cotă de participare;
• reprezentanți ai protecției civile – în cazul casării bunurilor utilizate pentru protecția populației,
prevenirea situațiilor excepționale și lichidarea consecințelor acestora.

Sarcinile și responsabilitățile comisiei de


casare sunt:
• verificarea, la fața locului, a stării mijlocului
fix ce urmează a fi casat, având la bază
documentația tehnică (pașapoarte,
instrucțiuni etc.) și datele contabilității,
precum și stabilirea inutilizabilității obiectului
verificat sau a faptului că acesta poate fi
reparat;
• stabilirea motivelor concrete de casare (amortizare, reconstrucție, reparații capitale, încălcarea
condițiilor normale de exploatare, avarii etc.);
• depistarea persoanelor, din vina cărora s-a produs scoaterea înainte de termen din exploatare a
mijlocului fix și înaintarea propunerilor privind tragerea acestora la răspundere în conformitate cu
legislația în vigoare;
• determinarea oportunității utilizării anumitor elemente, piese și materiale ale obiectului ce
urmează a fi casat și stabilirea valorii acestora;
• efectuarea controlului asupra modului de scoatere din exploatare a mijlocului fix casat și
monitorizarea modului de luare la evidență a elementelor utilizabile ale acestuia (fier uzat, piese
de schimb, metale prețioase, materiale de construcție etc.), obținute în urma casării;
• întocmirea, pentru fiecare mijloc fix separat, a actelor de rigoare aferente procedurii de casare.

Odată cu finalizarea procesului de examinare și verificare a mijloacelor fixe ce urmează a fi casate


(vezi figura 2), comisia de casare pregătește următoarele acte aferente procedurii de casare:
• registrul actelor mijloacelor fixe ce urmează a fi casate – se specifică denumirea și marca, după
caz, a mijlocului fix ce urmează a fi casat, numărul de inventar al acestuia, data punerii în
funcțiune, costul de intrare (valoarea inițială) a obiectului, durata de utilizare sau funcționare utilă,
amortizarea, valoarea contabilă și gradul amortizării obiectului;
• procesul-verbal de casare, care include informații privind:
− componența comisiei de casare;
− date aferente mijlocului fix ce urmează a fi casat – denumire, număr de inventar, data punerii în
funcțiune, costul de intrare, suma amortizării, durata de utilizare și valoarea reziduală;
− codul de clasificare, conform Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale, categoria de
proprietate, data fabricării, numărul pașaportului tehnic, numărul reparațiilor capitale și valoarea
acestora, precum și data ultimei reparații capitale;
− date aferente metalului prețios ce se conține în utilajul ce urmează a fi casat (în cazul existenței
acestuia) – denumirea metalului prețios, unitatea de măsură și cantitatea acestuia;
− informații privind starea tehnică a mijlocului fix și motivele casării acestuia;
− concluzia comisiei de casare;
− enumerarea documentelor ce se anexează la procesul verbal;
− informații privind cheltuielile suportate la casarea bunului – denumirea articolului de cheltuieli
(în cazul autorităților și instituțiilor la autogestiune), valoarea, numărul și data documentului ce
atestă aceste cheltuieli;
− informații privind recuperările obținute în urma casării – denumirea valorilor materiale, unitatea
de măsură a acestora, cantitatea, prețul și valoarea totală a acestor valori.
Actele aferente procedurii de casare, semnate de comisia de casare și aprobate de conducătorul
entității, devin valabile doar după primirea autorizației de casare, eliberată de autoritatea în
administrarea căreia se află bunul respectiv.

În acest sens, entitatea prezintă autorității publice centrale sau autorității administrației publice
locale următoarele documente:
• scrisoarea de însoțire;
• decizia de rigoare a organului de conducere al entității;
• procesul-verbal de casare, într-un exemplar, autentificat cu ștampila entității;
• registrul actelor mijloacelor fixe ce urmează a fi casate, în 3 exemplare.

Odată cu recepționarea documentelor prenotate, autoritatea ce urmează să elibereze autorizația


de casare efectuează următoarele:
• verifică corectitudinea perfectării actelor de casare, inclusiv a determinării amortizării,
argumentarea motivelor casării mijlocului fix, corespunderea înregistrării agregatelor, pieselor,
metalelor feroase și neferoase și a altor materiale;
• efectuează controlul asupra stării tehnice reale a mijlocului fix propus pentru casare (în cazul în
care se propun spre casare mai multe mijloace fixe simultan, controlul asupra stării tehnice a
acestora se efectuează în mod selectiv);
• eliberează, în termen de 30 de zile, autorizația de casare a mijlocului fix.

Concomitent cu eliberarea autorizației de casare, autoritatea restituie entității două exemplare ale
Registrului actelor mijloacelor fixe ce urmează a fi casate, cu indicarea pe acestea a numărului și a
datei autorizației de casare, cu aplicarea semnăturii persoanei responsabile și a ștampilei
autorității.
• efectuează controlul selectiv asupra documentelor entității după primirea autorizației de casare,
inclusiv luarea la evidență a pieselor, unităților, agregatelor, materialelor demontate etc.,
valorificate ca rezultat al casării.

Mijloacele financiare încasate în urma comercializării activelor, obținute ca rezultat al casării, se


utilizează diferit, în funcţie de tipul entității ce a obținut veniturile respective, și anume:
• în cazul întreprinderilor de stat, municipale, societăților comerciale cu capital majoritar sau
integral public și autorităților/ instituțiilor publice la autogestiune – sumele obținute rămân la
dispoziția entității și se trec la venituri;
• în cazul autorităților și instituțiilor bugetare – sumele obținute se fac venituri la bugetul respectiv,
iar valoarea materialelor obținute de la demontarea mijloacelor fixe lăsate pentru cheltuielile
instituției și alte necesități, se reflectă la majorarea finanțării din buget.

La casarea mijloacelor fixe (tehnicii de calcul, a dispozitivelor, utilajului, aparatajului, pieselor de


schimb) în componența cărora se includ metale prețioase, entitățile sunt obligate să țină evidența
acestor metale prețioase, în baza datelor despre conținutul acestora, indicat în documentația
tehnică (pașapoarte, formulare, ghiduri informative despre articole și elemente care conțin metale
prețioase, călăuza de exploatare, fișele de inventar a mijloacelor fixe și alte documente justificative
etc.). În lipsa acestor informații, evidența se ține conform actelor întocmite în baza datelor
entităților producătoare sau conform deciziei comisiei de casare, în baza datelor despre conținutul
metalelor prețioase în articole analogice.

Blocurile, plachetele, elementele care conțin metale prețioase demontate (dezasamblate) din
mijloacele fixe casate se prelucrează de sine stătător de către proprietar (în cazul când acesta
dispune de licența corespunzătoare pentru acest gen de activitate) sau se predau pentru
prelucrare și afinare altor entități, care dispun de licență pentru dreptul de a efectua această
activitate.

Metalele prețioase obținute în urma prelucrării și afinării se comercializează pe piața internă de


către persoanele fizice și juridice, inclusiv finanțate de la bugetul public național, în baza
contractelor încheiate între părți la prețuri de piață.

Totodată, se remarcă faptul că sunt situații de casare ce nu necesită aplicarea procedurii descrise
mai sus, acestea desfășurându-se în alt mod, și anume:
• casarea mijloacelor fixe cu destinație specială – acestea se casează în baza actului normativ
departamental;
• casarea plantațiilor perene – se casează conform procedurii descrise în continuare.

Procedura de casare a plantațiilor perene Pentru asigurarea uniformității procedurii de casare a


plantațiilor perene, prin HG nr. 747/2015, ce presupune completarea HG nr. 705/1995 privind
modul de înregistrare la venituri, punere pe rod, casare și defrișare a plantațiilor perene, a fost
stabilită procedura expresă de casare a acestor tipuri de plantații.

Dacă în cazul mijloacelor fixe, scoaterea din uz a acestora presupune comercializarea sau
continuarea utilizării unor elemente (agregate, piese etc.), atunci în cazul plantațiilor perene
procedura de casare se finalizează cu defrișarea acestora.

Astfel, Regulamentul aprobat în acest sens în anul 2015 stabilește modul de casare și defrișare a
plantațiilor perene proprietate privată sau publică, cu excepția plantațiilor viticole. Conform
prevederilor Regulamentului prenotat, casarea și defrișarea plantației perene poate fi efectuată
dacă aceasta devine ineficientă din punct de vedere economic, în una din următoarele
circumstanțe:
• a expirat termenul de funcționare utilă a plantației;
• s-a încheiat termenul de testare a soiurilor noi de plante pe loturile de testare, conform
Regulamentului privind testarea și admiterea soiurilor în Catalogul soiurilor de plante, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 43/2013;
• peste 50% din suprafața plantației constituie goluri, este vătămată de organisme dăunătoare,
deteriorată în urma calamităților naturale;
• este amplasată pe terenurile a căror destinație sau mod de folosință a fost schimbat.

Procedura de casare a plantației perene debutează cu depunerea de către proprietar a unei cereri
în acest sens la primăria unității administrativ-teritoriale, în a cărei rază este amplasată plantația
perenă (vezi figura 3).

Cererea prenotată conține următoarele date:


• date de identificare a proprietarului/administratorului plantației;
• suprafața plantației ce se solicită a fi casată, numărul cadastral, anul înființării și speciile/ soiurile
ce le conține aceasta;
• cauzele casării.
În termen de 10 zile de la recepționarea cererii, primarul unității administrativ-teritoriale instituie o
comisie de casare, aceasta fiind formată din 4 membri – câte un reprezentant din partea:
• proprietarului plantației perene;
• consiliului local;
• subdiviziunii teritoriale a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, dacă este cazul;
• primăriei (specialistul pentru reglementarea regimului funciar).

Comisia de casare are următoarele responsabilități:


• inspectarea plantației perene propuse spre casare și evaluarea stării acesteia;
• stabilirea existenței circumstanțelor necesare casării (cel puțin 1 din cele 4 enumerate mai sus);
• întocmirea actului de casare a plantației perene.

Actul de casare se întocmește în 2 exemplare, care se prezintă proprietarului plantației perene și


primăriei, în a cărei rază este amplasată plantația perenă.
Informațiile ce se specifică în actul de casare sunt:
• componența comisiei de casare;
• caracteristicile plantațiilor perene ce urmează a fi casate – cod cadastral, numărul lotului,
speciile, soiurile ce se includ, anul plantării, anul punerii pe rod, termenul de exploatare, valoarea
contabilă;
• concluziile comisiei de casare.

După recepționarea actului de casare, primăria propune pentru examinare în ședința consiliului
local, imediat următoare datei prezentării actului de casare, chestiunea privind casarea plantației
perene.

După luarea deciziei de casare de către consiliul local, Comisia de casare întocmește actul de
defrișare a plantaţiei perene și îl prezintă:
• proprietarului terenului pe care este amplasată plantaţia;
• primăriei unităţii administrativ-teritoriale, în a cărui rază era amplasată plantaţia perenă;
• oficiului cadastral teritorial; Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în cazul
defrișării plantaţiei perene proprietate publică a statului.

Defrișarea plantației perene se efectuează nu mai târziu de luna aprilie a anului următor celui în
care a fost adoptată decizia de casare. În vederea facilitării procesului de întocmire și pregătire a
actelor de casare a mijloacelor fixe, prin anexele HG nr. 500/1998 și anexele HG nr. 747/2015 au
fost aprobate modele ale documentației ce necesită a fi întocmită în procesul de casare a
mijloacelor fixe și a plantațiilor perene.

Examinând, la prima vedere, eficiența aplicării acestor acte normative și complexitatea


procedurilor expuse în acestea, este de menționat necesitatea ajustării HG nr. 500/1998 prin
simplificarea procedurii de casare prevăzute, și anume: excluderea obligativității de menținere a
bunului supus casării în starea inițială și acordarea posibilității de demontare a acestuia, în
anumite cazuri, expres prevăzute, până la obținerea autorizației de casare.

Tergiversarea demontării mijlocului fix, de cele mai multe ori, generează majorarea cheltuielilor
aferente procedurilor de întreținere a bunului, care pot fi direcționate la dezvoltarea entității sau în
alte scopuri rentabile.

Denumirea: Legislație fiscală, Mijloace fixe


Nr. revistei: Monitorul fiscal FISC.md Nr.6 (54) 2019
Autorul: Veronica Ursu, Ana Litocenco
Instituție: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD", Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova
Tags mijloace fixe , casare , bunuri , proprietate publica , entitate
Articole recomandate

Evenimente
07:59 - 20.09.19 278 0

Amortizarea mijloacelor fixe. Tranziția la metoda nouă de calcul

În urma reformei fiscale din 2019, toate entitățile trebuie să utilizeze noua
metodă de calcul al uzurii în scopuri fiscale. Astfel, la ProactiveConsulting
primiți... Detalii