Sunteți pe pagina 1din 16

Introducere

CAPITOLUL 1: „Descrierea afacerii” - cuprinde în sine diagnosticul juridic al companiei.


În acest capitol se vor analiza aspectele legale privind activitatea firmei evaluate. Realizarea scopului
dat, presupune analiza elementelor specifice referitoare la drepturile de proprietate, luarea deciziilor
conform actelor constitutive ale întreprinderii, relațiile contractuale ale societății comerciale cu statul,
partenerii comerciali, băncile, angajații, litigiile în care este implicată firma, etc.
CAPITOLUL 2: „Diagnosticul global” - cuprinde în sine subcapitole și anume:
Diagnosticul funcțional ( de subsistem) al întreprinderii urmărește analiza principalelor
funcții ale întreprinderii pe domeniile activității desfășurate de aceasta pentru a scoate în evidență
performanțele și deficiențele existente la un moment dat de timp.
Diagnosticul juridic al întreprinderii are drept scop verificarea aspectelor juridice legale
privind activitatea firmei sau a activului de evaluat. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor
specifice în următoarele domenii: dreptul juridic, civil, fiscal, muncii, comercial, mediului, litigiile.
Diagnosticul operațional (tehnic) reprezintă procesul de estimare a performanțelor tehnice
anterioare și prezente ale întreprinderii, identificare a soluțiilor de ordin tehnic în vederea asigurării
viabilității și dezvoltării întreprinderii, în baza analizei factorilor de producţie, a tehnologiilor de
fabricaţie a produselor, precum şi a organizării producţiei şi a muncii.
Diagnosticul resurselor umane vizează stabilirea caracteristicilor resurselor umane
disponibile și adecvarea potențialului uman atât cantitativ cât și calitativ la obiectivele întreprinderii.
Diagnosticul comercial vizează următoarele aspecte:
1. Analiza evoluţiei în timp a vânzărilor.
2. Analiza structurală a vânzărilor pe produse şi pieţele de desfacere.
3. Analiza clientelei întreprinderii.
4 .Analiza furnizorilor întreprinderii.
5. Analiza marjei comerciale.
Diagnosticul financiar reprezintă un studiu metodic a situaţiei şi evoluţiei unei întreprinderi
sub aspectul structurii financiare şi a rеntabilităţii.
CAPITOLUL 1. Descrierea afacerii
După statutul firmei, care este elaborat în conformitate cu prevederile Legii cu privire la
privatizare nr. 627-XII din 04.07.1991 (abrogată din 29.06.2007 prin Legea privind administrarea
şi deetatizarea proprietăţii publice nr. 121-XVI din 04.05.2007), Legea privind societăţile pe
acţiuni nr. 1134-XIII din 02.04.1997, Legea cu privire la Programul de privatizare pentru anii
1997-1998 nr. 1217-XIII din 25.06.1997, cu alte acte normative, precum şi în baza Declaraţiei de
constituire (contractul de societate) din 27.08.1997, compania supusă evaluării este o societate pe
acțiuni „Apă-Canal Chişinău” S.A. Compania este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat cu
numărul de identificare 103089934, prin reorganizarea întreprinderii de stat Regia Apă-Canal,
înregistrată prin decizia Camerei Înregistrării de Stat pe lângă Ministerul Justiţiei la 18.03.1993,
adeverinţa de înregistrare nr. 10302412, fiind succesoarea în drepturile şi obligaţiunile
patrimoniale ale ultimei. Certificatul de înregistrare al societăţii a fost reînnoit la 06.01.2005,
urmare a atribuirii numărului de identificare de stat (IDNO) şi, concomitent, a noului cod fiscal,
1002600015876, cu sediul în Republica Moldova, or. Chişinău, str. Albişoara, 38.

Societatea se formează cu scopul de a obţine beneficiu permanent prin realizarea


următoarelor genuri de activităţi:

 captarea, tratarea şi distribuirea apei;


 colectarea şi epurarea apelor uzate;
 executarea lucrărilor şi exploatarea construcţiilor hidrotehnice;
 asanarea terenurilor, îndepărtarea gunoaielor, salubrizare şi activităţi similare;
 activităţi de testare şi analize tehnice;
 executarea lucrărilor de proiectare şi topografico-geodezice;
 producere și livrare centralizată a energiei termice.
La fondurile de productie fixe ale S.A. „Apă-Canal Chișinau“ se referă următoarele:

 Stația de apă Nistru, Stația de tratare a apei, care asigură tratarea apei din fluviul Nistru;
 137 puturi arteziene din care, la moment, funcționează 76, aprovizionând cu apă potabilă
mun. Chișinău;
 29 statii de pompare a apei;
 stațiile de epurare din mun. Chișinău, or. Vadul lui Vodă, Durlești, com. Colonița.
Informaţia cu caracter general este prezentată în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1.
Informaţie cu caracter general
Societatea pe acțiuni „Apă-Canal Chişinău” S.A.
Obiectul evaluării
2
Amplasarea obiectului evaluat or. Chişinău, str. Albişoara, 38.

 captarea, tratarea şi distribuirea apei;


 colectarea şi epurarea apelor uzate;
 executarea lucrărilor şi exploatarea construcţiilor
hidrotehnice;
 asanarea terenurilor, îndepărtarea gunoaielor,
Tipul de activitate
salubrizare şi activităţi similare;
 activităţi de testare şi analize tehnice;
 executarea lucrărilor de proiectare şi topografico-
geodezice;
 producere și livrare centralizată a energiei termice.
Forma organizatorico-juridică Societate pe Acțiuni
Cod fiscal 1002600015876
Ramura de activitate Resurse energetice și termice
Estimarea valorii de piaţă a patrimoniului „Apă-Canal
Scopul evaluării
Chişinău” S.A.
Destinaţia Soluţionarea condiţiilor de comercializare a obiectului
Contractul pentru prestarea serviciilor de evaluare dintre
Temeiul evaluării
beneficiar şi executant
Data evaluării 18.11.2019
Cursul valutar la data evaluării 17.60 MDL/$ 19.42 MDL/€

Figura 1.1. Organigrama „Apă-Canal Chişinău” S.A.

3
CAPITOLUL 2. Diagnosticul global

În sens general conceptul de diagnostic, la nivelul unei firme, presupune repararea


disfuncționalităților activității ei, cercetarea și analiza faptelor și responsabilităților, identificarea
cauzelor și a măsurilor care să conducă la îmbunătățirea situației economico-financiare În mod
particular, prin diagnosticarea unei firme, în vederea evaluării, se urmăreşte cunoaşterea tuturor
laturilor activităţii acesteia, respectiv juridică, tehnică, resurse umane, economico-financiară etc.,
precum şi a punctelor forte şi punctelor slabe corespunzătoare fiecăreia. Aceasta are ca scop
exclusiv evidenţierea parametrilor de operare ai firmei, estimarea performanţelor şi riscurilor
activităţii viitoare, orice informaţii care pot orienta judecata evaluatorului în fiecare dintre cele trei
abordări prezentate. În cadrul diagnosticului trebuie să-şi găsească răspuns probleme cum sunt:
• Piaţa pe care operează firma şi poziţia trecută şi probabilă pe această piaţă;
• Situaţia juridică a firmei şi a proprietăţii evaluate;
• Potenţialul uman şi de management al firmei;
• Infrastructura tehnică pentru susţinerea activităţii de producţie sau servicii;
• Rezultatele obţinute şi probabile ale întreprinderii.
În cadrul activităţii practice de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie să furnizeze
informaţiile necesare aprecierii situaţiei trecute şi prezente, care constituie o bază pentru estimarea
elementelor şi variabilelor „cheie” ce trebuie avute în vedere în cazul aplicării diferitelor metode
de evaluare. Întrucât evaluarea întreprinderii nu înseamnă o aplicare mecanică a unor tehnici, ci
presupune o apreciere profundă a performanţelor firmei, echipa de evaluare trebuie să opereze cu
parametri consideraţi normali pentru mediul de activitate al firmei evaluate şi la momentul
efectuării evaluării. Pe baza diagnosticului întreprinderii evaluate se fundamentează scenariile ce
stau la baza evaluării în abordarea pe bază de venit.
O problemă importantă în realizarea diagnosticului o reprezintă asigurarea informaţiilor ce
vor fi analizate. În acest sens, aşa cum s-a precizat, Standardul de evaluare a afacerii (SEV 5)
insistă pe necesitatea ca evaluatorul să verifice acurateţea şi credibilitatea surselor de informaţii,
iar judecata finală a valorii (reconcilierea valorilor obţinute) să includă acest aspect important prin
intermediul diagnosticului întreprinderii evaluate se fundamentează scenariile ce stau la baza
evaluării în abordarea pe bază de venit, unei analize a gradului de credibilitate şi relevanţă al
tuturor informaţiilor care au stat la baza aplicării fiecărei metode.

Diagnosticul funcțional

4
1. Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea
firmei. Realizarea acestuia presupune analiza elementelor specifice în următoarele
domenii: dreptul societăţii comerciale, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal,
dreptul muncii, dreptul mediului, litigiile. Între informaţiile legale relevante pentru
aprecierea valorii firmei reţinem:
• Drepturile şi obligaţiile proprietarului participaţiei evaluate;
• Analiza controlului asupra deciziilor din cadrul firmei (distribuirea dividendelor, politica
de investiţii, numirea managementului, dizolvarea, fuziunea, lichidarea, cesiunea, acţiunilor etc.);
• Analiza oricărei restricţii legale privind transferul acţiunilor;
• Documente privind tranzacţii anterioare cu participaţii la întreprinderea respectivă.
Societatea „Apă-Canal Chişinău” S.A., este persoana juridică, având forma organizatorico-
juridică de societate pe ațiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu Statutul pe baza
de gestiune economica si autonomie financiară. Durata societatii comerciale este nelimitată.
Realizarea efectivă a diagnosticului juridic presupune analiza elementelor specifice din
următoarele domenii:
Dreptul societăţii comerciale. În acest domeniu juridic se verifică: contractul de societate,
statutul şi modificările ulterioare înfiinţării, registrul adunării generale a acţionarilor (asociaţilor),
registrul acţionarilor, registrul acţiunilor, etc.
Dreptul civil. Se analizează şi se verifică actele şi contractele privind:
- dreptul de proprietate asupra construcţiilor;
- situaţia juridică a terenurilor întreprinderii (drept de proprietate, contractul de închiriere
- situaţia juridică a imobilizărilor necorporale de natura brevetelor, licenţelor, mărcilor
înregistrate şi altora de aceeaşi natură (se verifică dacă acestea sunt înregistrate la organismele
abilitate, cine este titularul dreptului de inventator sau autor, existenţa certificatului de inventator
sau autor, durata legală de protecţie etc.);
- situaţia imobilizărilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activităţii de
portofoliu, creanţe imobilizate etc);
- situaţia împrumuturilor primite, a garanţiilor constituite, existenţa creditelor nerambursate
la scadenţă, eventualitatea declarării în stare de faliment;
- situaţia asigurării societăţii prin efectul legii (imobiliară şi de răspundere civilă) şi în
virtutea unor contracte de asigurare împotriva unor riscuri (calamitate naturală, furt etc.), situaţia
achitării primelor de asigurare, etc.
Dreptul comercial. Se verifică contractele de vânzare – cumpărare, de închiriere,
contractele de locaţie de gestiune (o variantă a contractului de închiriere), cele de concesiune, etc.
Dreptul fiscal. În acest domeniu juridic se verifică:
5
- înregistrarea întreprinderii la organele abilitate ale administraţiei financiare;
- dacă s-au achitat obligaţiile legale datorate (impozite, taxe, contribuţii, etc.);
- situaţia plăţilor restante comparativ cu termenele exigibile;
- ultimul control fiscal şi rezultatele sale.
Dreptul muncii. Se verifică şi analizează existenţa contractelor colective şi individuale de
muncă, regulamentului de ordine interioară, contractului de management. Un punct important al
acestui subcapitol al diagnosticului juridic îl reprezintă relevarea informaţiilor care pot preciza
dacă oamenii cheie pot sau nu să fie menţinuţi în această întreprindere după schimbarea
proprietarului, sau dacă noul proprietar este obligat să menţină un anumit nivel al numărului de
salariaţi sau al nivelului de salarizare etc.
Dreptul mediului. Se analizează dacă activitatea firmei evaluate se desfăşoară în cadrul
impus de legislaţia de mediu; din perspectiva restricţiilor privind efectele activităţii asupra
mediului interesează dacă firma are un studio de impact, dacă au fost obţinute autorizaţiile de
mediu, dacă sunt litigii cu alte întreprinderi ori cu autorităţile (şi dacă astfel se creează obligaţia
decontaminării sau a plăţii unor daune interese). Problemele de mediu tind să capete un rol
semnificativ în cadrul activităţii de evaluare, aceasta fiind o tendinţă determinată de "semnalelele"
provenite de pe piaţa vânzării-cumpărării întreprinderilor (problemele de poluare cu relevanţă în
procesul de privatizare din ţara noastră sunt binecunoscute). În practică se evaluează în mod curent
activele şi pasivele ecologice, rezultatul acestui demers influenţând direct valoarea afacerii (în
cadrul metodelor pe bază de active se includ corecţii asupra elementelor de activ/pasiv, iar în
aplicarea metodelor pe bază de venit, profitul sau cash-flow-ul se estimează prin includerea
fluxurilor implicate de activele/pasivele ecologice). Litigiile. Se verifică dacă întreprinderea
evaluată este implicată în litigii, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau a Arbitrajului de pe
lîngă Camera de Comerţ şi ce posibilităţi de rezolvare există. În cazul existenţei unor litigii de
muncă se verifică stadiul de rezolvare al acestora. În toate cazurile acesta reprezintă un punct
important ce are implicaţii directe atît asupra valorii estimate în abordarea pe bază de active
(realizându-se corecţii atunci când nu s-au constituit provizioane).
Astfel, plata privind Taxa pe valoare adăugată (TVA) aferentă vânzărilor devine obligație
din momentul livrării bunurilor și emiterii facturilor fiscale către clienți. TVA aferentă achitărilor
se trece în cont din momentul recepționării facturilor fiscale de la furnizori. TVA se va achita la
bugetul de stat la valoarea netă (TVA calculată minus TVA deductibilă). TVA neachitată la
momentul întocmirii bilanțului contabil (TVA amînată) este recalculată în bilanțul contabil la
valoarea brută și este recunoscută la activ curent/datorie. În cazul stabilirii unui provizion pentru
creanțele dubioase, pierderile sunt recunoscute la valaorea brută. TVA amînată aferentă este

6
menținută pînă la momentul casării datoriilor în scopuri fiscale. Către 31 decembrie 2018,
compania dispune de următoarele datorii față de părțile legate:
Soldul creditelor acordate = 197466218+35730474=233196692 lei;
Datorii comerciale =55517879 lei;
„Apă-Canal Chişinău” S.A. este legal constituită și funcționează conform prevederilor
actelor constitutive și legislației în vigoare. Societatea deține dreptul de proprietate asupra
bunurilor din patrimoniul activelor imobilizate: active nemateriale, terenuri, construcții, bunuri
mobile și imobilizari financiare.

2. Diagnosticul operațional (tehnic) al întreprinderii


Diagnosticul operațional (tehnic) reprezintă procesul de estimare a performanțelor tehnice
anterioare și prezente ale întreprinderii, identificare a soluțiilor de ordin tehnic în vederea asigurării
viabilității și dezvoltării întreprinderii, în baza analizei factorilor de producţie, a tehnologiilor de
fabricaţie a produselor, precum şi a organizării producţiei şi a muncii.
Eficiența utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre mărimea efectului
obținut (Profit Brut) și mărimea efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producție).
Eficiența utilizării mijloacelor fixe se concretizează în creșterea mai rapidă a rezultatelor obținute
față de efortul depus și nu în reducerea valorii medii a mijloacelor fixe de producție. În practica
analitică eficiența utilizării mijloacelor fixe de producție poate fi examinată cu ajutorul următorului
indicator:
𝑅𝐴𝑂
1. Rentabilitatea mijloacelor fixe 2017 = 𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙ă 𝑎 𝑀𝐹 = 0,33 𝑙𝑒𝑖
𝑅𝐴𝑂
Rentabilitatea mijloacelor fixe 2018 = 𝑉𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙ă 𝑎 𝑀𝐹 = 3,61 𝑙𝑒𝑖

Rentabilitatea mijloacelor fixe în anul 2018 arată că întreprinderea a generat 3,61 lei profit
din activitatea operațională la un leu mijloace fixe, majorându-se față de 2017 cu 3,28 pp

3. Diagnosticul resurselor umane


În cadrul S.A. „Apă-Canal Chișinău“ activează 2300 angajați.
4. Diagnosticul comercial
Analiza evoluției în timp a vânzărilor

Veniturile din vânzări au crescut de la 627458373 lei la 665782725 lei, majorându-se cu 38324352
lei în 2018 față de 2017.

5. Diagnosticul financiar

7
Contribuţia pe care diagnosticul financiar o poate aduce evaluării este legată de faptul că
el explică anumite elemеnte ale valorii bunurilor economice inclusiv poate contribui la
determinarea valorii întreprinderii. Graţie elemеntelor contabile furnizate de bilanţ, diagnosticul
permite determinarea situaţiei nete corectate ţinând seama de valoarea economică a activelor
întreprinderii.

• I. Diagnosticul și estimarea mărimii patrimoniului întreprinderii şi eficienţei utilizării


activelor .
În practica economică, în dependenţă de sursele de provenienţă poate fi determinată :
• valoarea reală a patrimoniului întreprinderii;
• valoarea netă a acestuia;
Valoarea reală a patrimoniului întreprinderii include bunurile create atât din sursele proprii,
cât şi din cele împrumutate. Aspectul contabil ale acestei valori este reflectat în activul bilanţului
contabil. Astfel, valoarea reală a patrimoniului întreprinderii în 2018 a constituit 1243894083 lei,
majorându-se față de 2017 cu 84520414 lei.

Valoarea netă a patrimoniului exprimă numai bunurile economice care provin din surse
proprii (cu alte cuvinte, exprimă averea întreprinderii). Patrimoniul net se calculează prin relaţia:

Patrimoniu Net=Activ Net = TA – DT

2017: 855351724 lei 2018: 885648407 lei

Astfel, patrimoniul net s-a majorat în 2018 față de 2017 cu 30296683 lei sau cu 3,54 %.

Aprecierea structurii patrimoniului (activelor) întreprinderii se poate efectua pe baza unui


sistem de coeficienţi (rate):

Tabelul 1.2.

Calculul indicatorilor necesari pentru estimarea mărimii patrimoniului întreprinderii şi


eficienţei utilizării activelor

Indicatori 2017 2018

AMT 863685216 815306791

SMM 38847156 46251619

Rpp 0,78 0,69

8
ATL 927105808 970059330

Rim 0,80 0,78

Rmf 0,93 0,84

Rsm 0,03 0,04

IS 0,00 0,00

DB 45671717 19750925

Rdb 0,04 0,02

• Ponderea patrimoniului cu destinaţie de producţie în suma totală a activelor (Rpp)


indică potenţialul de producţie al întreprinderii şi se calculează prin relaţia:

Rpp = (AML + SMM) / TA

Acest indicator este mai mare de 0,5, deci potențialul de producere ocupă o pondere
semnificativă în structura activelor întreprinderii și acest fapt nu constituie un semn de îngrijorare
în ceea ce privește desfășurarea activității de producție pe viitor.

• Rata imobilizărilor (Rim.), determină compoziția tehnologică a capitalului fix, relația de


calcul fiind:

Rim= ATL / TA

Rata imobilizărilor în anul 2018 a constituit 0,78, diminuându-se față de 2017 cu 0,02 pp.
ponderea ridicată (mai are de 2/3 din activ) a imobilizărilor poate crea dificultăți privind achitarea
datoriilor.

• Rata milloacelor fixe(Rmf) , reprezintă raportul dintre mijloacele fixe și activele pe


termen lung:

Rmf= MFA/ TL

Rata mijloacelor fixe atestă posibilitatea înaltă a întreprinderii de a procura mijloace fixe.

• Rata stocurilor de mărfuri şi materiale în suma totală a activelor (Rsm), care se


calculează prin relaţia:

Rsm = SMM / TA,

Astfel, Rsm reflectă faptul că întreprinderea are un ciclu de producție mai redus.

9
 Rata activelor curente mobile în suma totală a activelor sau rata disponibilităţilor
băneşti (Rdb), care se calculează prin relaţia: Rdb = (IS + DB) / TA
Acest indicator s-a micșorat în dinamică cu 0,02 pp, ceea ce se apreciază negativ, fiindcă
nu asigură capacitatea de plată urgentă a întreprinderii.

Indicatori de eficiență a activelor:

• Rata recuperării activelor (Rra), care reflectă gradul de rotaţie a tuturor activelor, de
care dispune unitatea de producţie la un moment dat (de regulă, la sfârşitul perioadei de
gestiune) şi se calculează după relaţia:

Rra = VV / TA, unde:

Numărul de rotații a activelor circulante (n) reprezintă raportul dintre venitul din vânzări
și valoarea activelor circulante ( VAC):

n = VV / VAC

Durata unei rotații a activelor circulante (Dr)se calculează conform relației:

Dr=( AC/VV) x 360

Numărul de rotaţii a creanţelor pe termen scurt (Rrc) indică viteza de transformare a


creanţelor pe termen scurt în numerar şi se calculează prin relaţia:

n = VV : Cr,

Concomitent, pe baza acestui indicator se poate calcula perioada de recuperare a creanţelor


pe termen scurt (în zile) prin relaţia:

P = 360 : n,

Numărul de rotații a activelor în anul 2018 a constituit 2,43 unități, cu 0,27 unități mai
puțin față de 2017, respectiv, durata de rotație a activelor circulante arată că în 2018 activele
înregistrau 148 zile, cu 15 zile mai mult față de 2017. Aceasta ne permite să deducem că rotația
activelor s-a încetinit în anul 2018 față de 2017, ceea ce va conduce la diminuarea profitului,
rentabilității

Numărul de rotații a creanțelor a constituit 3,23 unități în 2018, micșorându-se față de 2017
cu 1,06 unități, durata de rotație a creanțelor arată că creanțele în 2018 înregistrau 111 zile, cu 28
zile mai mult față de 2017, deci, rotația creanțelor s-a încetinit în anul 2018 față de 2017.

Efectele încetinirii sau accelerării duratei de rotație a activelor curente

10
E = (Dr1 – Dr0)x VV1/360

Încetinirea rotației activelor circulante cu 15 zile conduce la atragerea suplimentară a


activelor circulante în circuitul economic al entității în sumă de 27380269,2 lei.

II. Diagnosticul şi estimarea surselor de constituire a patrimoniului întreprinderii şi eficienţei


utilizării lor

Ratele privind structura capitalurilor întreprinderii şi eficienţa utilizării pasivelor

1. Rata de finanţare a activelor circulante (RFac) reflectă proporţia în care fondul de


rulment acoperă activele circulante ale întreprinderii şi se calculează prin relaţia:

Rfac = FR / TAC,

În anul 2018 49,9% din activele circulante ale întreprinderii erau acoperite de fondul de
rulment, însă acest indicator nu depășește 50% în condiții normale de activitate.

2. Rata de finanţare a stocurilor (RFs) reflectă proporţia în care fondul de rulment acoperă
stocurile de mărfuri şi materiale şi se calculează prin relaţia:
RFs = FR / SMM,

Mărimea acestui indicator depășește 2/3, astfel fondul de rulment acoperă într-o măsură
suficientă valoarea totală a stocurilor de mărfuri și materiale reflectată în bilanțul contabil al
întreprinderii.

3. Rata autonomiei financiare (RAf) reflectă gradul în care capitalul propriu al întreprinderii
asigură autofinanţarea activităţii de producţie şi se calculează prin relaţia:
Raf = CPr / CP,

Ponderea capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (0,83, 0,80), ceea ce se apreciază
pozitiv, deci activele circulante ale întreprinderii acoperă datoriile curente, iar fondul de rulment
este pozitiv.

4. Rata de autofinanţare a activelor totale (RFa) reflectă aportul capitalului propriu în


finanţarea tuturor elementelor patrimoniale ale întreprinderii şi se calculează prin relaţia:
Rfa = CPr / TA

Nivelul ratei de autofinanțare a activelor totale în anul 2018 a oscilat de la 73,77% la


71,20%, fiind mai mare ca nivelul de siguranță (50%), ceea ce ne permite să afirmăm că riscul
creditorilor este minim, pentru că patrimoniul entității care este format din surse proprii servește
drept garanție pentru achitarea tuturor datoriilor față de creditori.

11
5. Rata datoriilor globale (RDG) : RDG= TD / TP
RDG a constituit în 2018 28,80%, ceea ce înseamnă că securitatea financiară a
întreprinderii este stabilă și această rată nu depășește 2/3.

6. Rata de îndatorare la termen( RDT): RDT = DTL / CPr


In anul 2018 acest indicator a constituit 24,96%, ceea ce atestă gradul redus de îndatorare
pe termen lung și un grad mai sporit al autofinanțării.

7. Rata de rotaţie a datoriilor pe termen scurt (Rrds) : Rrds = VVn : TDS


Rata de rotație a datoriilor curente a constituit 4,85 unități, deci durata de plată a datoriilor
curente este de 74 de zile în 2018, micșorându-se față de 2017 cu 1 zi.

III. Diagnosticul capacității de plată a întreprinderii

Indicatorii capacității de plată:

1.Rata lichidităţii absolute( RLabs) : RLa =DB / TDS,

reflectă în ce măsură întreprinderea este capabilă să-şi onoreze imediat obligaţiile curente.
Mărimea optimă a acestui indicator este între 0,2 – 0,3, ceea ce înseamnă, că la fiecare leu datorii
pe termen scurt întreprinderea a dispus de 14 bani în 2018 și 35 bani în numerar în 2017.

2. Rata lichidităţii relative ( RLr): RLr = (DB+Cr) / TDS,

reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita datoriile pe termen scurt, fără a fi obligată să
realizeze stocurile. În condiţii favorabile acest indicator trebuie să fie subunitar, însă aceasta arată
că entitatea a fost capabilă să-și achite datoriile curente totale prin mobilizarea numerarului și a
creanțelor.

3.Rata lichidităţii curente(RLc): RLc = AC / TDS

trebuie să varieze conform teoriei economice între 1,2 şi 1,8. Pentru anul 2017 nivelul
lichidității curente s-a aflat în limitele intervalului optim, ceea ce arată că entitatea dispune de
active circulante suficiente pentru achitarea datoriilor curente în sumă deplină.

4.Rata solvabilității totale (sau pe termen lung): Rsolv.= (TA / TD) x 100%

Valoarea raportului mai mare decât 1,5 dovedeşte că întreprinderea are capacitatea de a-şi
achita obligaţiile băneşti imediate şi depărtate faţă de terţi. Astfel, în 2017 și 2018 rata solvabilității
a fost mai mare de 1,5, ceea ce demonstrează că entitatea are capacitatea de a-și achita obligațiile
bănești imediate și depărtate față de terți și nu evidențiază riscul de insolvabilitate.

IV. Diagnosticul rezultatelor financiare ale întreprinderii


12
1.Venitul din vânzări (VV), exprimă valoarea producției fizice realizate în decursul unei
anumite perioade de timp, care se calculează după formula:

VV= Q x Pvu – TVA

2.Profit brut (PB) - rezultatul obținut în urma vânzării producției, prestării serviciilor și
executării lucrărilor, se calculează în felul următor:

PB = VV - C V, unde:

3. Costul vânzărilor( CV) = Cheltuieli directe de producție + Cheltuieli indirecte +


Cheltuieli privind retribuirea muncii personalului de bază;

4. Rezultatul activității operaţionale (RO), exprimă mărimea absolută a rentabilităţii


activităţii operaţionale prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile operaţionale (incasabile
şi calculate). RO= PB + alte venituri operaţionale - cheltuieli comerciale - cheltuieli generale şi
administrative - alte cheltuieli ,

5 .Profitul perioadei de gestiune până la impozitare (PPGI) este profitul sau pierderea
obţinută de întreprindere pe parcursul unei perioade de gestiune în urma activităţii întreprinderii
ţinând cont de rezultatul operaţional, investiţional, financiar şi excepţional.

PPGI = REF+ Rexc

6. Profitul net (PN) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care sunt
remuneraţi acţionarii prin capitalurile proprii subscrise. Acesta urmează să se distribuie sub formă
de dividende în raport cu numărul de acţiuni vândute sau să se reinvestească în întreprindere.

PN = PPGI - Cheltuieli privind impozitul pe venit

V. Diagnosticul financiar al întreprinderii în funcţie de rentabilitate

Rentabilitatea reprezintă măsura în care resursele materiale și financiare au permis


întreprinderii să realizeze profit.

1. Rentab. Vânz. - profitul obținut la 1 leu vânzări: Rv = (PB/VV ) x100%

În anul 2018 nivelul Rv a constituit 29,39%, ceea ce arată că la fiecare leu venituri din
vânzări, entitatea a înregistrat 29 bani profit brut, cu 2 bani mai mut față de 2017.

2.Rentabilitatea față de resursele consumate (costurilor) ( Rcost.)- , capacitatea


întreprinderii de a-și remunera convenabil capitalurile: Pcost.= (PB / CV)x100%

13
În anul 2018 nivelul Rcost a constituit 41,62%, ceea ce arată că la fiecare leu cost al
vânzărilor, entitatea a înregistrat 42 bani profit brut, cu 4 bani mai mult față de 2017.

3.Rentabilitatea economică( Re), exprimă gradul de valorificare a capitalului total :

Re =( PPGI / TA) x100%

Rentabilitatea economică în 2018 a constituit 2,66%, ceea ce arată că la fiecare leu active
s-au obținut 3 bani profit până la impozitare, majorându-se cu 2 bani față de 2017.

4.Rentabilitatea financiară ( Rfin.)- capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu


în vederea desfăşurării unei activităţi normale de producţie: Rf = (PN / Cpr)x100%

În 2018 rentabilitatea capitalului propriu a constituit 3,74%, ceea ce înseamnă că la fiecare


leu capital propriu s-a înregistrat 4 bani profit net, cu 3 bani mai mult față de 2017.

Analiza SWOT (PUNCTE FORTE / SLABE)

PUNCTE SLABE PUNCTE FORTE


Diagnosticul operațional (tehnic)
 Reducerea stării funcționale a  întreprinderea a generat profit din
mijloacelor fixe; activitatea operațională la un leu
mijloace fixe
 are loc reproducția mijloacelor fixe;
Diagnosticul financiar
 ponderea ridicată (mai are de 2/3 din  potențialul de producere ocupă o
activ) a imobilizărilor poate crea pondere semnificativă în structura
dificultăți privind achitarea datoriilor activelor întreprinderii și acest fapt nu
 întreprinderea are un ciclu de producție constituie un semn de îngrijorare în
mai redus ceea ce privește desfășurarea activității
 capacitatea de plată urgentă a de producție pe viitor
întreprinderii s-a micșorat  posibilitatea înaltă a întreprinderii de a
 rotația activelor s-a încetinit în anul procura mijloace fixe.
2018 față de 2017, ceea ce va conduce  fondul de rulment acoperă într-o
la diminuarea profitului, rentabilității. măsură suficientă valoarea totală a
Încetinirea rotației activelor circulante stocurilor de mărfuri și materiale
conduce la atragerea suplimentară a reflectată în bilanțul contabil al
activelor circulante în circuitul întreprinderii.
economic al entității
14
 activele circulante ale întreprinderii
acoperă datoriile curente, iar fondul de
rulment este pozitiv.
 riscul creditorilor este minim, pentru că
patrimoniul entității care este format
din surse proprii servește drept garanție
pentru achitarea tuturor datoriilor față
de creditori.
 securitatea financiară a întreprinderii
este stabilă
 grad redus de îndatorare pe termen lung
și un grad mai sporit al autofinanțării.
 micșorarea duratei de plată a datoriilor
curente
 entitatea dispune de active circulante
suficiente pentru achitarea datoriilor
curente în sumă deplină.
 entitatea are capacitatea de a-și achita
obligațiile bănești imediate și depărtate
față de terți și nu evidențiază riscul de
insolvabilitate.
 la fiecare leu venituri din vânzări,
entitatea a înregistrat profit brut
 la fiecare leu active s-au obținut profit
până la impozitare
 la fiecare leu capital propriu s-a
înregistrat profit net
Pentru evaluarea întreprinderii se poate utiliza metoda bazată pe active și anume metoda activului
net corectat, metoda costurilor (valoarea de înlocuire și de reconstituire), metode bazate pe venit:
metoda actualizării fluxurilor de numerar (valoarea reziduală).

Bibliografie

1. Botnari Nadejda, Finanţele Întreprinderii, Ed. Prim, Chişinău 2008;


2. Băncilă Natalia, Evaluarea întreprinderii, Ed. ASEM, Chişinău 2015;
3. Bran P., Finanţele întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti,1997;
15
4. Cojocaru C.C., Analiza economico-financiară, Ed. Economică, 1997;
5. Ţîriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilova N., Furtună D., Analiza rapoartelor
financiare, Academia de Studii Economice din Moldova, Tipografia Centrală, 2004;
6. http://www.acc.md

16