Sunteți pe pagina 1din 2

Matrice şi determinanţi de ordinul n  1 , formarea matricei adjuncte

1 1
A  şi apoi A  A
det  A
Adunarea matricelor (se adună fiecare
element din prima matrice cu corespondentul Pro. det  AB   det  A det  B 
său din a doua matrice)
Înmulţirea unui număr cu o matrice ( se Pro. (Cayley-Hamilton)
înmulţeşte numărul cu fiecare element al Matricea X  M 2  C  verifică relaţia
matricei)
X 2  Tr  X   X  det  X   I 2  O2
Înmulţirea matricelor (din prima matrice se
alege pe rând linia iar din a doua pe rând
coloana ) Rangul matricei A  M m,n  R  este numărul
Exemplu: r cu proprietăţile:
 3 2  4 6 3  4  2  3 3  6  2  0 1) există un minor nenul de ordinul r al lui A
   
 1 5  3 0   1  4  5  3 1  6  5  0  2) toţi minorii de ordinul r  1 sunt nuli
(dacă există)
Adunarea matricelor este:
Asociativă:  A  B   C  A   B  C  Determinanţi de ordinul 2
a b
Comutativă: A  B  B  A  ad  bc
c d
Matricea nulă On este element neutru la
adunare: A  On  On  A  A Determinanţi de ordinul 3
Regula triunghiului:
Înmulţirea matricelor este: a b c
Asociativă:  AB  C  A BC  d e f  aei  bfg  dhc  ceg  bdi  fha
Matricea unitate I n este element neutru la g h i
înmulţire: A  I n  I n  A  A Regula lui Sarrus.

Înmulţirea matricelor nu este comutativă Pentru calculul determinanţilor de ordin


Obs: A k  A  A  A k , de aceea pentru calculul mai mare sau egal cu patru se dezvoltă
matricei A n putem calcula fie A n 1  A fie determinantul după o linie sau o coloană (se
A  A n 1 alege acea linie sau coloană ce are mai multe
valori nule)
Transpusa matricei A, notată t A sau A t
se obţine din matricea A schimbând rolul Pro. Valoarea unui determinant nu se
liniilor cu al coloanelor. modifică dacă la elementele unei linii
Urma matricei A , notată Tr  A este suma (coloane) se adună elementele altei linii
elementelor situate pe diagonala principală a (coloane) înmulţite cu acelaşi număr
matricei A
Proprietate. Exemplu:
a d e j a d j a e j
Def. Spunem că matricea A este inversabilă
b f g k  b f k  b g k
dacă există matricea B astfel încât
c hi l c h l c i l
AB  BA  I n
Notaţie: A 1 inversa matricei A

Pro. Matricea A  M n  C  este inversabilă 2 0 1 0 


dacă şi numai dacă det  A  0 1) Fie A    , B    ,
3 2 1 1 
C  A   X  M 2  R  XA  AX 
Algoritmul pentru calculul A 1 , pentru
A  M n  R  , presupune calculul a n 2 minori a) arătaţi că B  C  A
b) arătaţi că dacă X  C  A atunci există 1 2 2 
3) Fie A   
 x 0  2 2  1
x, y  R astfel încât X   
 y x a) calculaţi rangul matricei A
1 0 b) arătaţi că det  A t  A  0
c) rezolvaţi ecuaţia X   
2

4 1 c) determinaţi o matrice nenulă B  M 3, 2  Q 


astfel încât AB  O2
a) B  C  A  AB  BA 1 2
a)  6  0  rang  A  2
 2 0 2 2
adevărat pentru că AB  BA   
 5 2 1 2 
   1 2 2 
a b   2a  3b 2b  b) A  A   2
t
2  
b) fie X    . XA    , 2 2  1
c d   2c  3d 2d 
 2
  1

2a  3b  2a  5

2  4

  2 8 
2   det A t  A  0
 2a 2b  2b  2b  4
 2 5 
AX    
 3a  2c 3b  2d  2c  3d  3a  2c c) Pentru simplificarea calculelor încercăm

2d  3b  2c x

0
  x  2 y  2 z  0
Obţinem b  0, a  d , deci există x  a , B y 0  . Obţinem
 cu
2 x  2 y  z  0
z 0 

y  c astfel încât X  
x 0

x 
y mai multe soluţii, printre care  2,1,2 
a b
c) Fie X   .
c d  2  3
4) Fie A    , f : M 2  R  M 2  R ,
Deoarece X  X  X  X , înlocuind pe X
2 2 2
1  2 
1 0 f  X   AX
cu   şi efectuând calculele obţinem
4 1  a) arătaţi că f  A  I 2
b  0, a  d , deci X este de forma 
x 0
 b) arătaţi că f  X  f  X    X  f  X  ,
y x 
 X  M 2  R 
 1 0    1 0  c) arătaţi că funcţia f este bijectivă
Găsim X 1    , X 2   
 2 1   2  1 a) f  A  A  A  I 2
b) f  X  f  X    A X  AX   AX  A 2 X 
 4 8  AX  X  X  AX  X  f  X 
2) Fie A   ,
 2  4  c) f  X   f  Y   AX  AY  A 2 X  A 2Y 
M   X  a  X  a   I 2  aA, a  R X  Y  f injectivă
a) calculaţi A  3 A
2 Y , X  AY astfel încât
b) arătaţi că X  a  X  b   X  a  b  , a, b  R f  X   A AY   Y  f surjectivă
c) calculaţi X 1 X  2   X  2010
  12  24 
a) A  3 A  O2  3 A   
2

 6 12 
b) X  a  X  b    I 2  aA I 2  bA 
I 22  bI 2 A  aAI 2  abA 2  I 2  bA  aA  O2 
I 2   a  b A  X  a  b
c) folosind rezultatul de la b) membrul stâng
devine X 1  2    2010  , adică
 2010  2011 
X 
 2 