Sunteți pe pagina 1din 90

Nov

Rezolvarea problemelor cu amestecuri de substanțe (ce interacţionează între ele)


Procesul tehnologic de producere a carbidului presupune calcinarea la 2500 ºC a unui
amestec de calcar și cocs.
În urma calcinării a 110 kg de amestec de calcar și cocs s-a produs carbid cu o anumită
puritate. Determinați puritatea carbidul obținut, știind că la tratarea cu apă în exces a întregii
cantități de carbid obținută s-au degajat 14,336 m3 gaz (c.n.).
Se consideră că impuritățile din calcar sunt nevolatile și se regăsesc în totalitate în
carbid.

Se dă: Rezolvare:
m (CaCO3+C) = 110 kg CaCO3 + 5C → CaC2 + 3CO↑ (reacția 1)
V(gaz) = 14,336 m3 CaC2 + 2H2O → Ca(OH)2 + C2H2↑ (reacția 2)
ω(CaC2) = ?

Carbidul conține carbura de calciu (CaC2 sau acetilura de calciu) care la tratarea cu apă
degajă acetilena -C2H2.

1. Calculăm cantitatea de acetilenă după formula: ν(gaz)c.n. = V/Vm:


ν(C2H2)c.n. = 14,336 m3: 22,4 dm3/mol = 14336 dm3 : 22,4 dm3/mol = 640 mol

2. Determinăm cantitatea de carbură de calciu conform ecuației reacției 2:


x 640 mol
CaC2 + 2H2O → Ca(OH)2 + C2H2↑
1 mol 1 mol
conform ecuației reacției: x= ν(CaC2) = ν(C2H2) = 640 mol.

3. Determinăm cantitatea de carbonat de calciu și cantitatea de carbon conform ecuației


reacției 1:
a b 640 mol
CaCO3 + 5C → CaC2 + 3CO↑
1 mol 5 mol 1mol
conform ecuației reacției: a = ν(CaCO3) = ν(CaC2) = 640 mol
b = ν(C) = 5ν(CaC2) = 5·640 mol = 3200 mol
4. Determinăm masele de CaCO3 și C pe baza formulei m = ν ·M
M(CaCO3) = 100 g/mol, m(CaCO3) = 640 mol· 100 g/mol = 64000 g = 64
kg
M(C) = 12 g/mol, m(C) = 3200 mol· 12 g/mol = 38400 g = 38,4 kg

5. Determinăm masa de impurități din amestecul reactant (cretă și cocs)


m(CaCO3) + m(C) = 64 kg + 38,4 kg = 102,4 kg
m(imp.) = 110 kg – 102,4 kg =7,6 kg

6. Determinăm masa CaC2 după formula m = ν ·M


M(CaC2) = 64 g/mol, m(CaC2) = 640 mol· 64 g/mol = 40960 g = 40,96 kg

7. Determinăm masa carbidului (CaC2 + impurități)


m(carbid) = m(CaC2) + m(imp.) = 40,96 kg + 38,4 kg = 87,96 kg
8. Determinăm puritatea carbidului
87,96 kg carbid ..................................100%
40,96 kg CaC2 ................................................ ω(CaC2)
ω(CaC2) = (40,96 kg·100%) : 87,96 kg = 46,57%

Răspuns: puritatea carbidului constituie 46,57%.

Postată acum 4th November 2016 de daniela sterbet


0
Adăugați un comentariu

Add comment

CHIMIE PENTRU TOŢI

...oricine poate învăța chimie...important

este să își dorească asta! :)

 Classic

 Flipcard

 Magazine

 Mosaic

 Sidebar

 Snapshot

 Timeslide

1.

Nov
4
Rezolvarea problemelor cu amestecuri de substanțe (ce interacţionează între ele)
Procesul tehnologic de producere a carbidului presupune calcinarea la 2500 ºC
a unui amestec de calcar și cocs.
În urma calcinării a 110 kg de amestec de calcar și cocs s-a produs carbid cu o
anumită puritate. Determinați puritatea carbidul obținut, știind că la tratarea cu apă în
exces a întregii cantități de carbid obținută s-au degajat 14,336 m3 gaz (c.n.).
Se consideră că impuritățile din calcar sunt nevolatile și se regăsesc în
totalitate în carbid.

Se dă: Rezolvare:
m (CaCO3+C) = 110 kg CaCO3 + 5C → CaC2 + 3CO↑ (reacția 1)
V(gaz) = 14,336 m3 CaC2 + 2H2O → Ca(OH)2 + C2H2↑ (reacția 2)
ω(CaC2) = ?

Carbidul conține carbura de calciu (CaC2 sau acetilura de calciu) care la tratarea cu
apă degajă acetilena -C2H2.

1. Calculăm cantitatea de acetilenă după formula: ν(gaz)c.n. = V/Vm:


ν(C2H2)c.n. = 14,336 m3: 22,4 dm3/mol = 14336 dm3 : 22,4 dm3/mol = 640 mol

2. Determinăm cantitatea de carbură de calciu conform ecuației reacției 2:


x 640 mol
CaC2 + 2H2O → Ca(OH)2 + C2H2↑
1 mol 1 mol
conform ecuației reacției: x= ν(CaC2) = ν(C2H2) = 640 mol.

3. Determinăm cantitatea de carbonat de calciu și cantitatea de carbon conform


ecuației reacției 1:
a b 640 mol
CaCO3 + 5C → CaC2 + 3CO↑
1 mol 5 mol 1mol
conform ecuației reacției: a = ν(CaCO3) = ν(CaC2) = 640 mol
b = ν(C) = 5ν(CaC2) = 5·640 mol = 3200 mol
4. Determinăm masele de CaCO3 și C pe baza formulei m = ν ·M
M(CaCO3) = 100 g/mol, m(CaCO3) = 640 mol· 100 g/mol = 64000 g = 64
kg
M(C) = 12 g/mol, m(C) = 3200 mol· 12 g/mol = 38400 g = 38,4 kg

5. Determinăm masa de impurități din amestecul reactant (cretă și cocs)


m(CaCO3) + m(C) = 64 kg + 38,4 kg = 102,4 kg
m(imp.) = 110 kg – 102,4 kg =7,6 kg

6. Determinăm masa CaC2 după formula m = ν ·M


M(CaC2) = 64 g/mol, m(CaC2) = 640 mol· 64 g/mol = 40960 g = 40,96
kg

7. Determinăm masa carbidului (CaC2 + impurități)


m(carbid) = m(CaC2) + m(imp.) = 40,96 kg + 38,4 kg = 87,96 kg

8. Determinăm puritatea carbidului


87,96 kg carbid ..................................100%
40,96 kg CaC2 ................................................ ω(CaC2)
ω(CaC2) = (40,96 kg·100%) : 87,96 kg = 46,57%

Răspuns: puritatea carbidului constituie 46,57%.

Postată acum 4th November 2016 de daniela sterbet


0
Adăugați un comentariu
2.
Oct
12

Despre atom
Postată acum 12th October 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
3.
Oct
1

sinteză pentru bac - R. Moldova, profil real, chimie organică


Postată acum 1st October 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
4.
Aug
11

Stabilirea coeficienţilor în ecuaţiile reacţiilor REDOX prin metoda semireacţiilor


Postată acum 11th August 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
5.
Aug
11
Formule de calcul pentru pH

Postată acum 11th August 2016 de daniela sterbet


0
Adăugați un comentariu
6.
Aug
11

Disociaţia apei. Indicele de hidrogen sau pH


Postată acum 11th August 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
7.
May
3

recapitulare Bac umanist chimie organică


Postată acum 3rd May 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
8.
May
3

Rezolvarea subiectelor concursului „IChemist” 2016, clasa 10


Postată acum 3rd May 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
9.
May
3

Rezolvarea subiectelor concursului „IChemist” 2016, clasa 9


Postată acum 3rd May 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
10.
May
3

Rezolvarea subiectelor concursului „IChemist” 2016, clasa 11


Postată acum 3rd May 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
11.
May
3

Rezolvarea subiectelor concursului „IChemist” 2016, clasa 8


Postată acum 3rd May 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
12.
May
3

Determinarea masei de precipitat (problemă cu exces de substanță, dizolvarea


precipitatului)

Postată acum 3rd May 2016 de daniela sterbet


0
Adăugați un comentariu
13.
May
3

Determinarea masei de produs de reacţie obţinut pe baza rapoartelor molare diferite ale
reactanţilor (obţinerea sărurilor acide sau neutre)

Postată acum 3rd May 2016 de daniela sterbet


0
Adăugați un comentariu
14.
May
3

Determinarea părţii de masă a impurităţilor din materia primă


Postată acum 3rd May 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
15.
Apr
27

Concurs ”IChemist” 2016, subiecte propuse clasa 11

CONCURSUL DE CHIMIE “IChemist”


16 aprilie 2016
Clasa a XI-a

Problema I. Parfumuri
Derivații substanței organice D au un miros marin foarte plăcut, fapt care permite
utilizarea lor în crearea parfumurilor bărbătești. Una din metodele de sinteză
pleacă de la substanța A (C6H6O) și se realizează conform schemei:

La arderea a 3,28 g substanță D rezultă 1,44 g apă și 4,369 L CO2 măsurați la temperatura de 12ºC și
presiunea de 745 mmHg. Partea de masă a oxigenului în substanța D este de 6 ori mai mare decât
partea de masă a hidrogenului.
<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->Ce substanțe se pot obține la clorurarea compusului
A? (2p)
Răspuns:

<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Stabilește formulele moleculare ale compușilor A- D și scrieți


ecuațiile procesului de sinteză a substanței A.
Răspuns:
ec.1
ec.2
ec.3

Problema II. Aromatizator


Substanța organică E este un compus heterociclic ce conține 69,23% carbon și 20,513% oxigen.
Acest compus are un miros dulciu fructifer și este utilizat deseori în calitate de aromatizator alimentar.
<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->Identificați formula moleculară a substanței
E. (3p)
Rezolvare:

Substanța E este: …………………………………………


Pentru sinteza substanței E se parcurg mai multe etape. În prima etapă are loc transformarea
butilciclopentanului conform schemei:

<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Scrieți ecuațiile reacțiilor, formulele de structură ale compușilor


A și B și denumirile lor. (4p+2p)
ec.1
ec.2
compusul A este:…………………… compusul B este: ………………………………………
Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:
<!--[if !supportLists]-->3. <!--[endif]-->Mirosul substanței E, obținută sintetic, este mai slab pronunțat
decât al aceleași substanțe extrasă din surse naturale
deoarece: (1p)
a. În natură există un singur stereoizomer.
b. La sinteză se produce un amestec racemic.
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Bromurarea butilciclopentanului decurge printr-un mecanism
de reacție: (1p)
a. SE b. SN1 c. SR d. SN2 e. AR.
<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Reacția compusului A cu KOH este o reacție
de: (1p)
a. dehidrohalogenare b. eliminare c. substituție d. adiție.
Compusul B este oxidat cu soluție acidulată (H2SO4) de permanganat de potasiu, rezultând
intermediarul C.
<!--[if !supportLists]-->6. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției de oxidare a compusului
B. (2p)

<!--[if !supportLists]-->7. <!--[endif]-->Egalați ecuația reacției prin metoda bilanțului


electronic. (7p)

<!--[if !supportLists]-->8. <!--[endif]--> Indicați denumirea compusului


C. (1p)
Compusul C este:

Substanța C este redusă cu un mol de hidrogen obținându-se compusul D.


<!--[if !supportLists]-->9. <!--[endif]--> Scrieți ecuația reacției, reprezentați formula de structură a
compusului D și numiți-l. (3p)

Substanța D este: ………………………………………………………………….


<!--[if !supportLists]-->10. <!--[endif]-->În compusul D este asimetric atom de carbon nr:
…….. (1p)
La încălzirea compusului D cu acid sulfuric concentrat rezultă E.
<!--[if !supportLists]-->11. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției de obținere a substanței
E. (5p)
Problema III. Medicamente
Aspirina conține acidacetilsalicilic, compusul cu formula:

Acțiunea sa analgezică se datorează faptului că oprește semnalele durerii în creier , de asemenea,


inhibă procesele inflamatorii.
Sinteza acidului acetilsalicilic pornește de la fenol și parcurge 4 etape în care se utilizează reactivii:
(1) CO2, (2) (CH3CO)2O, (3) HCl, (4) NaOH.
<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->Ordinea utilizării reactivilor în cele 4 reacții este:
(încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect.) (1p)
a)1,2,3,4 b) 4,1,3,2 c) 3,4,1, 2 d) 2,4,3,1
<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Scrieți ecuațiile reacțiilor utilizând formulele de structură
semidesfășurate și numiți intermediarii
obținuți în fiecare etapă. (8p +
3p)
1.
2.
3.
4.
Denumirea produșilor intermediari este:
1. ……………………………….
2. ………………………….
3………………………………………
Dozarea acidului acetilsalicilic din aspirină are la baza reacția de saponificare cu NaOH în exces,
conform reacției:

Excesul de bază alcalină fiind apoi titrat cu soluție de acid clorhidric în prezența fenolftaleinei.
Pentru o analiză s-a dizolvat în 10 ml etanol o pastilă cu masa de 1000 mg. Se adăugă 25,0 ml de
soluție de NaOH 0,4883 M. Pentru neutralizarea excesului de bază alcalină s-au consumat 23,4 ml
de soluție de acid clorhidric cu concentrația 0,3566 M.
<!--[if !supportLists]-->3. Determinați partea de masă a acidului acetilsalicilic în
pastilă. (6p)
Rezolvare:

Răspuns: ω(acid acetilsalicilic)= ……………


Paracetamolul are acțiune termoreglatoare și combate durerea, însa nu reduce inflamațiile. Sinteza
paracetamolului pornește tot de la fenol care este supus nitrării, reducerii și apoi acetilării.
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Scrieți reacțiile procesului de sinteză a paracetamolului,
știind că acesta este izomerul para substituit. (6p)
1.
2.
3.

<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Denumirea sistematică a paracetamolului este:


………………………………………… (1p)
<!--[if !supportLists]-->6. <!--[endif]-->Explicați diferențele cu privire la aciditatea produșilor de
hidroliză ale celor două medicamente în stomac (aspirină și
paracetamolului). (2p)

Utilizarea aspirinei este asociată cu multe efecte secundare asupra sistemului gastrointestinal.
În doze mari pot apărea ulcere gastrice și sângerări gastrice. Ibuprofenul este un medicament similar
aspirinei, dar cu efecte adverse mai puțin nocive.
Procesul de sinteză parcurge etapele:

Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect:


<!--[if !supportLists]-->7. <!--[endif]-->În prima reacție se obține doar un singur compus A. Acest
fapt se explică prin faptul că: (1p)
a) substituția decurge la catena laterală
b) radicalul izobutil este un substituent de ordinul 2
c) volumul mare al radicalului împiedică substituția în poziția orto
<!--[if !supportLists]-->8. <!--[endif]-->Scrieți ecuațiile reacțiilor menționate în schema producerii
ibuprofenului utilizând formulele
de structură
semidesfășurate. (8p)
1.
2.
3.
4.
5.

Problema IV. „Olympicen”

„Olympicen” este numele compusului ce constituie sigla concursului nostru.


<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->Știind că acest compus este o hidrocarbură, formula sa
moleculară este………… (1p)
<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Raportul dintre numărul legăturile σ și π este:
…………………. (1p)
<!--[if !supportLists]-->3. <!--[endif]-->Raportul molar între atomii de carbon terțiari și cuaternari
este: (1p)
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției de oxidare cu ozon a acestui
compus. (3p)
<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Raportul molar al compușilor obținuți la ozonoliza acestui
compus este:
………………………........................................................................… (1p)

Postată acum 27th April 2016 de daniela sterbet


0
Adăugați un comentariu
16.
Apr
26

Concurs ”IChemist” 2016, subiecte propuse clasa 10

CONCURSUL DE CHIMIE “IChemist”


16 aprilie 2016
Clasa a X-a

Problema 1 – Apa regală


"Apă regală" (din latină - aqua regia) este un amestec de acid azotic şi de acid clorhidric, în raport
molar optim de 1:3. Această soluție dizolvă metale nobile ca aurul și platina, însă, o serie de metale
ca : titaniul, iridiul, osmiul rezistă în fața proprietăților corozive ale acesteia. Pentru producerea ”apei
regale” se amestecă soluție de HNO3 63% (ρ = 1,39 g/ml) cu soluție de HCl 36,5% (1,2 g/ml).
<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->În ce raport de volume trebuie amestecate cele două soluții
pentru a obține apa regală ? (3p)
Rezolvare:

Răspuns: Vsol(HNO3): Vsol(HCl) = …………


Imediat după amestecare soluția începe să fumege, degajând un amestec echimolar de clor și un gaz A
de 1,084 ori mai ușor decât clorul.
<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Identificați formula moleculară a gazului
A. (3p)
Rezolvare:

Răspuns: gazul A este …………


<!--[if !supportLists]-->3. <!--[endif]-->Pentru gazul A încercuiți afirmațiile
adevărate: (1p)
a) are o moleculă liniară
b) conține legături covalente σ și π polare
c) atomul de azot este în stare excitată
<!--[if !supportLists]-->d) <!--[endif]-->are o moleculă unghiulară
e) este o moleculă polară.
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției dintre componentele apei
regale. (2p)

După prepare, apa regală devine galbenă, iar apoi capătă culoare cafenie.
<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]--> Acest fapt se explică
prin: (1p)
Încercuiți litera(-ele) corespunzătoare răspunsului(-lor) corect(-
e): a) descompunerea gazului A și oxidarea acestuia;
b) reducerii acidului clorhidric;
c) oxidării acidului azotic la NO2 în prezența clorului degajat.
<!--[if !supportLists]-->6. <!--[endif]-->Scrieți ecuațiile reacțiilor ce explică acest
proces. (2p)

Procedeul de recuperare a aurului din procesoarele calculatoarelor are la bază dizolvarea aurului din
componentele electronice cu apă regală și reducerea lui din soluție cu dioxid de sulf.
La dizolvarea aurului în apa regală se degajă dioxid de azot și se obține o combinație complexă cu
caracter acid formată din trei elemente. Partea de masă a aurului în acest complex este de 57,82%.
<!--[if !supportLists]-->7. <!--[endif]-->Determinați formula moleculară a combinației complexe și
numiți-o. (3p)
Rezolvare:

Răspuns: combinația complexă este…………


<!--[if !supportLists]-->8. <!--[endif]-->Numărul de coordinație al aurului în acest compus
este: (1p)
<!--[if !supportLists]-->9. <!--[endif]-->Ionul complex are
formă: (1p)
a) pătratică b) liniară c) tetraedrică d) bipiramidală
<!--[if !supportLists]-->10. <!--[endif]-->Ecuația procesului de dizolvare a aurului în apa regală
este: (2p)

<!--[if !supportLists]-->11. Egalați ecuația prin metoda bilanțului electronic. Indicați oxidantul,
reducătorul, procesul de oxidare și de
reducere. (3p)

<!--[if !supportLists]-->12. <!--[endif]-->Scrieți ecuația procesului de reducere a aurului din


combinația complexă sub acțiunea dioxidului de sulf. (2p)

Obiectele din aur au marcate pe ele proba sau numărul de carate - proba reprezentând procentul de aur
din aliajul pentru bijuterii, iar caratul o modalitate de măsură plecând de la faptul că aurul pur se
consideră de 24 K. Pentru celelalte valori exprimate în carate, procentul de aur se determină prin
proporționalitate.
În 1940, când germanii au ocupat Copenhaga, renumitul fizician Niels Bohr a dizolvat două premii
Nobel pentru a-i împiedica pe fasciști să le confiște. Medaliile Nobel sunt confecționate din aur de 23
de carate și aveau câte 200 g.
<!--[if !supportLists]-->13. <!--[endif]-->Calculați ce volum de apă regală a fost necesar pentru a
dizolva complet cele două medalii. (Se consideră că nu are loc o contracție de volum la prepararea
apei regale.) (5p)
Rezolvare:

Răspuns: V(apă regală) = …………


<!--[if !supportLists]-->14. <!--[endif]-->Ce volum de gaze s-a degajat la dizolvare
(c.n.)? (3p)
Rezolvare:

Răspuns: V(gaze) = …………

Problema nr. 2 – Metale


Într-un pahar au fost amestecate soluții de azotați de argint (I), fier (II) și magneziu, obținându-se o
soluție cu volumul de 500 ml în care concentrațiile sărurilor sunt de 0,25 mol/L.
1. La introducerea în soluție a 9,26 g zinc, acesta substituie din soluție ionii: ……………. (1p)
2. Scrieți ecuațiile reacțiilor ce au loc în formă ionică. Indicați oxidantul și reducătorul. (3p)

<!--[if !supportLists]-->3. <!--[endif]-->Ce masa de precipitat metalic se va obține la finalul


reacției? (4p)
Rezolvare:
Răspuns: m(precipitat) = …………
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Determinați compoziția procentuală a metalelor din
precipitat. (1p)
Rezolvare:

Răspuns: ω(…) = …………, ω(….) = …………


<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Calculați părțile de masă ale sărurilor în soluția finală, știind
că densitatea ei este de 1,083 g/ml iar variația densității după reacție este
nesemnificativă. (3p)
Rezolvare:

Răspuns: ω(…..) = …………, ω(…………) = …………, ω(…….) = …………


Într-un pahar cu soluție de NaCl se adaugă 2 picături de soluție de K3[Fe(CN)6] și 2 picături de
fenolftaleină. Introducând în soluție o bară de fier, după câteva secunde în jurul barei metalice se pot
distinge 2 culori: zmeuriu și albastru. Nu se observa eliminare de gaz.
6. Selectează (prin încercuirea literei corespunzătoare) propoziția(-ile) adevărat(e): (2p)
a) fenoftaleina colorează soluția în zmeuriu datorită prezenței ionilor Na+ și Cl–.
b) fenoftaleina colorează soluția în zmeuriu datorită concentrației mari a ionilor OH–
c) fenoftaleina colorează soluția în albastru datorită concentrației mari a ionilor OH–.
d) culoarea albastră apare din cauza dizolvării fizice a barei metalice în apă.
e) culoarea albastră se datorează formării ionilor Fe3+.
f) culoarea albastră se datorează prezența ionilor complecși de [Fe(CN)6] 3-.
Dacă experimentul se repetă utilizând o bară de aluminiu în locul celei de fier, nu se observă apariția
vreunei culori în soluție și nici eliminarea vreunui gaz.
7. Selectează (prin încercuirea literei coreespunzătoare) propoziția(-ile) adevărat(e): (2p)
a) Al se pasivează, formând un strat protector care nu îi permite să reacționeze cu apa.
b) Prezența ionilor Na+ în soluție împiedică interacțiunea dintre bara de Al și soluție.
c) Fenoftaleina nu își schimba culoarea la disocierea Al(OH)3 în apă.
Pilele galvanice (bateriile) sunt dispozitive care transformă energia chimică în energie electrică, având
la baza funcționării lor un proces de oxidoreducere.
La polul negativ al bateriei se produc procesele de oxidare, iar la cel pozitiv – procese de reducere.
Acumulatorul cu plumb (utilizat ca baterie pentru autoturisme) este confecționat din plăci de plumb
sub formă de rețea, umplute la polul negativ cu plumb spongios (cu aspect de burete), iar la
polul pozitiv cu dioxid de plumb. Electrolitul constă dintr-o soluție de acid sulfuric cu densitatea de
1,26 g/ml (când acumulatorul este încărcat). Reacțiile ce se produc în acest sistem sunt reversibile.
8. Scrieți ecuațiile proceselor ce se produc la cei doi poli în timpul funcționării acumulatorului. (2p)

<!--[if !supportLists]-->9. <!--[endif]-->Scrieți ecuația globală a procesului de funcționare a


acumulatorului. (1p)

Randamentul acumulatorului este un raport între cantitatea de electricitate (măsurată în Ah -


amper·oră) restituită de un acumulator încărcat și cantitatea de electricitate primită de un încărcător
descărcat.

Acumulatorul cu plumb furnizează o tensiune de cca 2 V și se utilizează baterii de 3 sau 6 elemente


legate în serie pentru a produce 6 V sau 12 V.
10. Ce cantitate de oxid de plumb (IV) se află într-un acumulator cu tensiunea de 12 V și capacitatea
de încărcare de 48 Ah, dacă se consumă la descărcare 90% din substanța activă? (3p)
Rezolvare:

Răspuns: m(PbO2) = …………

Subiectul nr. 3
Grafitul este una din formele alotropice ale carbonului cu care facem cunoștință încă din copilărie.
Grafenul este varianta bidimensională a grafitului, fiind format dintr-un aranjament planar de atomi de
carbon dispuși sub formă de hexagoane regulate.
<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->Reprezentați grafic legăturile prezente într-o porțiune de
rețea care să conțină 20 de atomi de carbon. (3p)

La următoarele afirmații încercuiți varianta corectă care reflectă proprietățile structurale ale
grafenului:
<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Legăturile chimice dintre atomii de carbon din rețeaua
grafenului sunt: (1p)
a) metalice b) covalente polare simple σ
c) covalente nepolare σ și π delocalizate d) ionice
<!--[if !supportLists]-->3. <!--[endif]-->Unghiurile de valență au
valori: (1p)
a) identice, egale cu 109̊28`
b) diferite de 60̊ și, respectiv, 120̊
c) identice de 120̊
d) identice de 108º
e) diferite de 30̊ și 90 ̊
f) identice de 180º
Grafenul este unul dintre cei mai buni conductori de electricitate și căldură.
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Acest fapt se explică prin
existența: (1p)
a) legăturilor covalente nepolare simple
b) legăturii covalente delocalizate
c) legăturii metalice
Raza atomului de carbon are valoarea de 0,142 nm.
<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Calculați densitatea grafenului, știind că aria unui hexagon
regulat cu latura l este:

(3p)
Rezolvare:

Răspuns: ρ(grafen) = …………


<!--[if !supportLists]-->6. <!--[endif]-->Ce tip de legături se stabilesc între straturile de grafen din
compoziția grafitului? (1p)

Nitrura de bor este o altă substanță cu structură bidimensională similară grafenului.


<!--[if !supportLists]-->7. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției prin care se obține acest compus,
folosind ca materii prime acidul boric și amoniacul. (1p)

<!--[if !supportLists]-->8. <!--[endif]-->Reprezentați structura unei rețele de nitrură de bor în care să


se găsească 20 de atomi. (1p)

Nitrura de bor este o substanță cu reactivitate chimică scăzută. La tratare cu fluorura de iod
(I) se obțin doi compuși în care ambele elemente ale nitrurii de bor au aceeași valență.
<!--[if !supportLists]-->9. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției
chimice. (2p)

<!--[if !supportLists]--> 10. <!--[endif]-->Prin încălzirea oxidului de bor cu amoniac la 1200oC


se obţine o formă alotropică cu proprietăţi de izolator electric. Prin încălzirea la 2000oC şi la presiunea
de 600 kbar a acestei forme alotropice se obţine un compus între B şi N a cărei celulă elementară este
prezentată în figură. (2p)
Încercuiți litera(-ele) corespunzător răspunsului(-lor) corect(-e):
a. Formula lui moleculară este cu o celulă de tip diamant.
b. Atomul de bor este într-o coordinare tetraedrică iar în centrul cubului există un atom de N.
c. Atomul de azot este tetracoordinat, iar în centrul cubului se află un atom de N.
d. Celula este de tip diamant iar formula moleculară este BN.
e. Forma alotropică este de tip grafit şi are, de asemenea, proprietăţi de conductor electric.

Postată acum 26th April 2016 de daniela sterbet


0
Adăugați un comentariu
17.
Apr
26

Concurs ”IChemist” 2016, subiecte propuse clasa 9

CONCURSUL DE CHIMIE “IChemist”


16 aprilie 2016
Clasa a IX-a

Problema 1. Hidrogenul (35p)


Hidrogenul este cel mai răspândit element din univers (75%) și cel mai important
component al Soarelui.
<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->Hidrogenul este numit ”combustibilul viitorului” deoarece…
(încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect): (1p)
<!--[if !supportLists]-->a) se găsește în cantități suficient de mari pentru a asigura sursa de energie
pentru o perioadă îndelungată de timp.
<!--[if !supportLists]-->b) degajă la ardere cea mai mare cantitate de energie dintre toți combustibilii
<!--[if !supportLists]-->c) nu poluează atmosfera în urma arderii.
La formarea unui mol de apă prin arderea hidrogenului se degajă 286 kJ.
<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției de ardere a hidrogenului. (1p)
ecuația reacției:
<!--[if !supportLists]-->3.<!--[endif]--> Calculați ce cantitate de energie se va obține la arderea a 1,0 m3 de hidrogen
(c.n.). (2p)
Rezolvare:

Răspuns: Q =
Pentru producerea industrială a hidrogenului se utilizează mai multe procedee. Cel mai utilizat dintre
acestea presupune conversia metanului cu vapori de apă la temperatura de 850⁰C. În urma realizării unei
reacții de acest tip s-au obținut 200,0 m3 de ”gaz de sinteză” (CO și H2), la presiunea de 40,0 atm. În
următoarele întrebări vom considera toate gazele ca fiind gaze ideale.
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției de formare a hidrogenului prin procedeul
menționat. (2p)

<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Calculați părțile de volum ale componentelor gazului de sinteză


obținut. (2p)
Rezolvare:

Răspuns: φ(CO) = …………......... φ(H2) = ………….........


<!--[if !supportLists]-->6. Determinați volumul gazului de sinteză în condiții normale. (2p)
Rezolvare:
Răspuns: V(gaz de sinteză) = …………
<!--[if !supportLists]-->7. <!--[endif]-->Calculați cantitățile celor două gaze. (2p)
Rezolvare:

Răspuns: υ(CO) = ………… υ(H2) = …………

<!--[if !supportLists]-->8. <!--[endif]-->În urma conversiei metanului, presiunea amestecului gazos introdus în raport
stoechiometric în reactor: (se consideră volumul și temperatura constantă) (Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului
corect) (1p)
<!--[if !supportLists]-->a. <!--[endif]-->se mărește de patru ori c. se micșorează de două ori
<!--[if !supportLists]-->b. <!--[endif]-->se mărește de două ori d. se mărește de trei ori.
Producătorii de mașini studiază diverse metode de a produce hidrogenul, necesar motoarelor electrice,
prin descompunerea apei.
Una din aceste metode utilizează ciclul CeO2-Ce2O3. Acest proces implică descompunerea termică a
dioxidului de ceriu la 2000ºC cu formarea trioxidului de diceriu, care ulterior este tratat cu apă la 400̊C,
regenerând dioxidul de ceriu.
<!--[if !supportLists]-->9. <!--[endif]-->Scrieți ecuațiile reacțiilor menționate în ciclul CeO2-Ce2O3 și indicați oxidantul
și reducătorul în fiecare din cele două reacții. (4p)
ec.1
oxidant: …………… reducător …………….
ec. 2
oxidant: …………… reducător …………….
<!--[if !supportLists]-->10. <!--[endif]-->Scrieți reacția globală a ciclului. (1p)

La calcinarea (tº=2000ºC) până la masă constantă a 39,62 kg amestec de oxizi de ceriu se obține 38,44 kg amestec solid.
<!--[if !supportLists]-->11. Care este volumul maxim de hidrogen (c.n.) ce poate fi obținut în urma unui singur ciclu de
reacție?(7p)
Rezolvare:

Răspuns: Vmax(H2) = …………


Departe de atmosfera terestră, hidrogenul este produs în condiții geologice de adâncime, prin oxidarea
anaerobă a ionilor de fier prezenți în rețeaua cristalină a olivinei cu apă. Olivina (sau fayalitul) este un
minereu din familia silicaților ce conține în procente de masă de 4 ori mai mult fier față de siliciu (procente
de masă), și o cantitate dublă de oxigen comparativ cu cea de fier.
<!--[if !supportLists]-->12. Determinați formula moleculară a fayalit-ului. (3p)
Rezolvare:

Răspuns: formula moleculară a fayalit-ului este …………


În urma reacției fayalitului cu apa acesta este transformat într-un amestec de oxizi. În oxidul metalic
raportul de masă Fe:O este de 2,625:1.
<!--[if !supportLists]-->13.Determinați formula oxidului metalic. (2p)
Rezolvare:

Răspuns: formula oxidului este …………


<!--[if !supportLists]-->14.Scrieți ecuația reacției fayalitului cu apa și egalați-o prin metoda bilanțului
electronic. (5p)

Problema 2 – Cupru, metalul electrotehnicii (42p)


Cuprul este metalul cu cea mai mare utilizare în industria electrotehnică datorită proprietăților sale:
maleabilitate foarte bună, conductibilitate electrică înaltă, rezistență la coroziune. Este un metal ce se sudează
ușor și se lipește bine.
Elementul cupru se găsește în natură sub forma a doi izotopi: 63Cu și 65Cu.
<!--[if !supportLists]-->1. Determinați părțile de masă ale izotopilor în natură, dacă Ar(Cu) este
63,546. (3p)
Rezolvare:

Răspuns: ω(63Cu) = ………… ω(65Cu) = …………


Chile este țara cu cea mai mare producție de cupru: cca 5.700.000 tone/an. Unul din procedeele de producere
a cuprului este oxidarea minereului de cupru numit calcocit (Cu2S), în urma reacției obținându-se oxidul de
cupru de culoare roșie cărămizie, care în exces de calcocit se transformă în cupru metalic.
<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Scrieți ecuațiile celor două etape ale procesului de
producere. (4p)
1.

2.
<!--[if !supportLists]-->3. În a doua etapă a procesului oxidul de cupru are rol de:(Încercuiți litera corespunzătoare
răspunsului corect)(1p)
<!--[if !supportLists]-->a. <!--[endif]-->oxidant b. reducător c. redox amfoter.
<!--[if !supportLists]-->4.Calculați ce masă de cupru tehnic (cu o puritate de 95%) se va obține din 112,84 kg de calcocit
ce conține 10 % impurități, dacă procesul are un randament total de 80%. (6p)
Rezolvare:

Răspuns: m(Cu tehnic) = …………


Cupru este mai rezistent la coroziune decât fierul care ruginește ușor în aer umed. Însă, în timp, pe
suprafața cuprului poate apărea un strat de culoare verzuie, numit”cocleală”, ce conține 20% CuO, 30%
Cu(OH)2, 50% CuCO3. Pentru curățarea cuprului înainte de lipire suprafața metalică se tratează cu soluție
de acid clorhidric de 36,5% (sol. = 1,25 g/cm3).
<!--[if !supportLists]-->5. Scrieți ecuația reacției ce se produce la curățarea suprafeței cuprului. (3p)

<!--[if !supportLists]-->6.Calculați ce masă de ”cocleală” se găsește pe un vas de cupru, dacă pentru curățarea lui se
consumă 11,4 cm3 soluție de HCl. (5p)
Rezolvare:

Răspuns: m(cocleală) = …………


Inițial, cupru se extrăgea din minereul numit ”malahit” (CuOH)2CO3 prin reducere cu monoxid de carbon.
<!--[if !supportLists]-->7. Scrieți ecuația reacției de producere a cuprului prin această metodă. (2p)

Un minereu similar malahitei este ”azuritul” - xCuCO3·yCu(OH)2. Pentru a determina formula acestuia, se calcinează o
probă de 1,73 g, până la masă constantă. Ca rezultat, se degajă 0,224 L de CO2 (c.n.), iar rezidiu conține o substanță neagră
cu masa de 1,2 g.
<!--[if !supportLists]-->8. Scrieți ecuația reacției de calcinare a azuritului. (2p)

<!--[if !supportLists]-->9. Determinați formula azuritului. (4p)


Rezolvare:

Răspuns: formula azuritului este…………


Aliajele cuprului au diverse aplicații. Primele monede care au circulat prin Moldova conțineau cupru, staniu
și zinc. Pentru determinarea compoziției cantitative, o monedă cu masa de 5,00 g a fost dizolvată în
soluție de hidroxid de potasiu. În urma reacției masa monedei scade cu 0,25 g și se degajă 54,88 mL gaz
(c.n.).
<!--[if !supportLists]-->10. Scrieți ecuațiile reacțiilor ce au loc la dizolvarea monedei în soluția de bază
alcalină. (5p)

<!--[if !supportLists]-->11.Determinați părțile de masă ale metalelor din aliajul din care este confecționată
moneda. (7p)
Rezolvare:

Răspuns: ω(Cu) = ………… ω(Sn) = ………… ω(Zn) = …………


Problema 3 – Siliciul (35p)
Silicagel sau gel de silice este un material granular cu porozitate mare obținut prin deshidratarea în
condiții speciale a gelului de dioxid de siliciu. Este folosit în tehnică ca absorbant pentru umezeală și
suport pentru catalizatori.
În procedeul de producere a silicagelului se utilizează ca materie primă o soluție apoasă de silicat de
sodiu – sticlă solubilă (ce conține 19,01% Na, 34,71% Si, restul oxigen) care este acidulată cu acid
sulfuric, rezultând un precipitat gelatinos care este spălat și ulterior deshidratat pentru a obține silicagel
incolor.
<!--[if !supportLists]-->1. Determinați formula moleculară a silicatului de
sodiu. (3p)
Rezolvare:

Răspuns: formula silicatului este: …………


<!--[if !supportLists]-->2. Scrieți ecuația reacției de producere a silicagelului din silicatul de
sodiu. (2p)

În unele cazuri, silicagelul este amestecat cu clorura de cobalt (II) el obținând astfel culoarea albastră în
stare anhidră și culoarea roz în stare hidratată.
<!--[if !supportLists]-->3. Variația de culoare se datorează: (1p)
a) reacției silicagelului cu apă;
b) formării unor aquacomplecși de către CoCl2;
c) interacțiunii CoCl2 cu SiO2.
Când cumperi pantofi, sau chiar alte produse, găseşti în ambalaj un pliculeţ de silicon pe care scrie "silica
gel". Un astfel de pachețel cu granule cântărește 2,835 g. La temperatura de 25 ºC, silicagelul poate
absorbi 32,89 % de apă din masa sa.
<!--[if !supportLists]-->4. Calculați volumul maxim de apă (ρ=1,000g/cm3) pe care îl poate absorbi un pachet
de silicagel la 25 ºC? (2p)
Rezolvare:

Răspuns: Vmax(H2O) = …………


Situaţie practică: Din întâmplare, ţi-ai scăpat telefonul mobil în apă. L-ai deconectat repede, şi ai cântărit
că masa lui este de 127,46 g. Din motive obscure, vrei sa renunţi la uscătorul de păr şi să pui mobilul ud
impreună cu câteva pachete de silicagel într-o pungă de polietilenă, ca sa usuci complet telefonul mobil.
Ştii că masa telefonului mobil uscat este de 121,81 g.
<!--[if !supportLists]-->5. Care este numărul minim de pliculețe de silicagel care ar fi necesare pentru a usca
complet un telefon mobil? (2p)
Rezolvare:

Răspuns: nr. pliculețe= …………


Temperatura de topire a cuartului este de 1713ºC, iar a dioxidului de carbon de –56,6ºC.
<!--[if !supportLists]-->6. Această diferență se explică prin faptul că: (Încercuiți litera corespunzătoare
răspunsului corect) (1p)
a) polaritatea legăturii C-O este mai mare decât a legăturii Si-O.
b) legătura dintre atomii dioxidului de carbon este covalentă σ și π.
c) dioxidul de siliciu cristalizează într-o rețea atomică.
<!--[if !supportLists]-->7.Reprezentați legăturile dintre atomii
ce formează dioxidul de siliciu. (1p)

”Silicea pirogenică” (fumed silica) este utilizată în producerea produsele cosmetice, în pasta de dinți etc.
Ea se obține prin piroliza în flacăra oxihidrică a tetraclorurii de siliciu.
<!--[if !supportLists]-->8. Scrieți ecuația reacției de producere a silicei pirogenice. (3p)

Dioxidul de siliciu este practic insolubil în apă sau acizi. Totuși, acesta se dizolvă în acid fluorhidric și
alcalii.
<!--[if !supportLists]-->9. Scrieți ecuațiile reacțiilor de dizolvare a silicagelului în soluții de HF și, respectiv, în
KOH. (5p)
1.

2.
Bazele alcaline și acidul fluorhidric sunt reactivi care se comercializează în bidoane de polietilenă.
<!--[if !supportLists]-->10. Acest fapt se explică prin faptul că (Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului
corect): (1p)
a. Bidoanele din plastic sunt mai ușoare.
b. Polietilena se dizolvă în acid fluorhidric și alcalii.
c. Sticla conține dioxid de siliciu, astfel ea dizolvându-se în acești reactivi.
Sticla obișnuită de geam conține 75% SiO2, 13% Na2O și 12% CaO (procente de masă).
11. Propuneți formula sticlei obișnuite. (2p)

Formula sticlei obișnuite este: ………………


<!--[if !supportLists]-->12.Scrieți ecuațiile reacțiilor de producere a sticlei solubile și a sticlei
obișnuite. (4p)
1.

2.
Un experiment spectaculos numit ”grădina cu săruri” are la bază adăugarea în silicat de sodiu a
substanțelor KAl(SO4)2·12H2O și KCr(SO4)2·12H2O. La adăugarea soluțiilor celor două săruri, în vas încep să
crească ”tufe” de culoare albă și verde.
<!--[if !supportLists]-->13. Scrieți ecuațiile reacțiilor ce au loc și indicați compușii ce formează
”tufele”. (8p)
1.
”Tufa albă” este compusul: ……
2.
”Tufa verde” este compusul: ………

Postată acum 26th April 2016 de daniela sterbet


0
Adăugați un comentariu
18.
Apr
26

Concurs ”IChemist” 2016, subiecte propuse clasa 8

CONCURSUL DE CHIMIE “IChemist”


16 aprilie 2016
Clasa a VIII-a

Problema I. Apa oxigenată (32p)


Apa oxigenată, numită și „peroxid de hidrogen" este un lichid incolor, cu punctul de
fierbere de 108°C. Se amestecă cu apa în orice proporție, iar soluția cu partea de masă de
30% poartă denumirea de „perhidrol”. Soluțiile utilizate în domeniul medical au partea de
masa a H2O2 de 3%.
<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->Determinați volumul de perhidrol (ρ= 1,11 g/mL)
necesar pentru prepararea a 200 g soluție de apă oxigenată de 3%. (3p)
Răspuns: V(perhidrol) = …………….
Pentru determinarea vitezei reacției de descompunere a apei oxigenate se măsoară volumul
de oxigen degajat dintr-un volum determinat de perhidrol într-un anumit interval de timp,
valoarea vitezei de reacției fiind determinată prin raportul dintre cantitatea de oxigen
degajată și produsul dintre volumul sistemului reactant și timpul de reacție: , unitatea de
măsură fiind mol/L·s.
<!--[if !supportLists]-->2. Scrieți ecuația reacției de descompunere a apei oxigenate. (2p)

Determinați viteza reacției de descompunere, dacă în timp de 5,0 minute masa unui vas ce
conține 500 ml de perhidrol scade cu 4,0 g. (se neglijează variația de volum a sistemului
reactant).
<!--[if !supportLists]-->3. <!--[endif]-->Care este partea de masă a apei oxigenate din soluție
după trecerea celor 5,0 minute de reacție? (4p)
Rezolvare:

Răspuns: υ = …………….
Pentru determinarea concentrației perhidrolului, analiza manganometrică utilizează reacția
cu soluția de permanganat de potasiu acidulată cu acid sulfuric. În urma reacției se degajă
oxigen, iar soluția finală conține un amestec de sulfați.
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Scrieți ecuația moleculară, ionică și ionică redusă
pentru reacția ce stă la baza dozării apei oxigenate, știind că în mediu acid ionii
MnO4– formează ionii Mn2+ și apă. (11p)

EM:

EIC:

EIR:

Binecunoscuta „ceruză” conține carbonatul bazic de plumb (PbOH)2CO3, o substanță foarte


otrăvitoare, folosită la prepararea vopselelor albe. În pictură se cunoaște sub numele de „alb
de plumb”. În timp, picturile cu alb de plumb se înnegresc datorită formării sulfurii de
plumb PbS. Pentru regenerarea culorii se propune spălarea cu apă oxigenată care
transformă sulfura în sulfat de plumb de culoare albă.
<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției ce are loc la înnegrirea
picturilor, știind că degradarea are loc sub acțiunea hidrogenului sulfurat prezent în aer ca
urmare a descompunerii substanțelor organice. (3p)

<!--[if !supportLists]-->6. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției ce are loc la regenerarea culorii


albe. (3p)

<!--[if !supportLists]-->7. <!--[endif]-->Determinați ce masă de sulfură de plumb (II) poate fi


oxidată folosind 50 ml de soluție de perhidrol. (6p)
Rezolvare:

Răspuns: m(PbS) =……....


Problema II. „Gaze de ardere” (38p)
În condiții obișnuite, concentrația normală de CO2 în atmosferă este de 0,03% (procente de
volum). Concentrația limită admisibilă este de 100 de ori mai mare decât cea normală.
Pentru încălzirea unei camere cu dimensiunile 5x4x3m se folosește o centrală termică pe
bază de metan CH4.
<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->Ce volum de CO2 se află, în condiții obișnuite, în
cameră? (2p)
Rezolvare:

Răspuns: V(CO2) = ……..


<!--[if !supportLists]-->2. <!--[endif]-->Scrieţi ecuaţia de ardere a metanului. (3p)

<!--[if !supportLists]-->3. <!--[endif]-->Ce volum de oxigen se consumă pentru arderea unei


cantități maxime de metan care prin ardere să nu depășească concentrația limită admisă de
CO2 în camera cu dimensiunile date? Se neglijează volumul de CO2 existent în mod
obișnuit în cameră. (ρ(CO2) = 1, 9768 kg/m3, ρ(O2) = 1,429 kg/m3). (5p)
Rezolvare:

Răspuns: V(O2) = ……..


Pentru purificarea aerului în navele cosmice și în submarine se utilizează peroxidul de litiu
care reacționează cu bioxidul de carbon expirat, eliberând oxigen.
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției ce are loc la purificarea aerului
în submarine. (2p)

<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Calculați ce masă de peroxid de litiu este necesară


pentru a absorbi dioxidul de carbon aflat în cameră, la concentrație
normală. (3p)
Rezolvare:

Răspuns: m(Li2O2) = ……..


<!--[if !supportLists]-->6. <!--[endif]--
>Reprezentați formula de structură
a peroxidului de litiu: (1p)
Pentru a depista mirosul combustibililor inodori ca metanul CH4 sau propanul C3H8, aceștia
se amestecă cu mercaptani, compuși organici pe bază de sulf cu mirosuri caracteristice.
Nasul uman poate detecta prezența mercaptanilor în aer și în concentrații de ppb „părți pe
bilion”. O serie de mercaptani se găsesc în substanțele eliberate când tăiem ceapa sau cele
care determină mirosul de sconcs.
Pentru odorizarea gazului furnizat consumatorilor casnici, în țara noastră, se adaugă 16 g etil-
mercaptan (C2H6S) la 1000 m3 gaz natural.
<!--[if !supportLists]-->7. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției de ardere a
etilmercaptanului. (3p)

La temperatura de 25̊C, solubilitatea dioxidului de sulf în apă este de 94,1 g/L iar a dioxidului
de carbon de 1,449 g/L apă.
<!--[if !supportLists]-->8. <!--[endif]-->Faptul că SO2 se dizolvă mai mult în apă decât CO2 se
explică prin (încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect) (1p):
<!--[if !supportLists]--> a. <!--[endif]-->Acidul sulfuros este un acid mediu, iar acidul
carbonic este un acid slab.
<!--[if !supportLists]--> b. <!--[endif]-->Molecula de SO2 este polară, pe când cea de CO2 este
nepolară.
<!--[if !supportLists]--> c. <!--[endif]-->Acidul sulfuros este mai stabil decât acidul carbonic.
<!--[if !supportLists]-->9. <!--[endif]-->Reprezentați formulele de structură ale SO2 și
CO2. (2p)
SO2: CO2:

<!--[if !supportLists]-->10. <!--[endif]-->Tipul legăturilor din aceste molecule este


(încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect) (1p):
<!--[if !supportLists]-->a. <!--[endif]-->ionică c. covalentă polară
dublă
<!--[if !supportLists]-->b. <!--[endif]-->covalentă polară simplă d. covalentă nepolară
dublă
<!--[if !supportLists]-->11. <!--[endif]-->Aceste gaze stau la baza formarii ploilor acide, care
accelerează procesul de degradare a statuilor de marmură. Explicați acest fenomen scriind
ecuațiile reacțiilor ce se produc în procesul degradării. (2p)

a)

b)

Pentru prevenirea poluării atmosferei, gazele rezultate prin arderea gazului natural ar putea fi
trecute printr-o soluție de apă de var.
<!--[if !supportLists]-->12. <!--[endif]-->Scrieţi ecuaţiile reaţiilor dintre amestecul de gaze şi
apa de var. (2p)

<!--[if !supportLists]-->13. <!--[endif]--> Ce masă de precipitat se va obține la neutralizarea


amestecului gazos obținut din arderea 1,6 g etilmercaptan? (7p)
Rezolvare:

Răspuns: m(precipitat) = ……………..


<!--[if !supportLists]-->14. <!--[endif]-->Determinați părțile de masă ale substanțelor din
precipitat. (4p)
Rezolvare:

Răspuns: ……………………………………………………………….

<!--[endif]-->

Problema III. Alaunul (38p)


Deodorant sau antiperspirant? Este o întrebare frecventă pe perioada verii, mai ales dacă te
numeri printre persoanele care transpiră abundent. Antiperspirantele conțin substanţe care
inhibă activitatea glandelor sudoripare, în timp ce deodorantele, fără să influenţeze cantitatea
de transpiraţie, neutralizează mirosul neplăcut, distrugând bacteriile care îl cauzează.
Conform normelor Ministerului Sănătății, antiperspirantele nu trebuie să depășească în conținut
circa 20% de hidroxoaluminoclorură AlxCly(OH)z, componentul responsabil de procesul de
inhibare a transpirației.
La neutralizarea a 21,8125 g din acest compus s-au consumat 0,625 mol de acid clorhidric, iar
la dozarea clorului cu azotat de argint, dintr-o cantitate identică de compus s-au obținut 17,9375
g precipitat AgCl.
<!--[if !supportLists]-->1. <!--[endif]-->Determinați formula moleculară a
hidroxoaluminoclorurii cu cea mai mică masă moleculară posibilă. (9p)
Rezolvare:

Răspuns: formula compusului AlxCly(OH)z este: ………..


<!--[if !supportLists]--> 2. Scrieți ecuațiile reacțiilor menționate. (4p)

ec.1:

ec.2:

„Piatra de alaun” este din ce în ce mai căutată ca alternativă naturală la antiperspirantele


convenţionale. Este un mineral vulcanic, recunoscut pentru proprietățile sale antibacteriene,
ce conține cristalohidratul KAl(SO4)2·12H2O (sulfat de potasiu și aluminiu dodecahidratat).
<!--[if !supportLists]--> 3. <!--[endif]-->Determinați partea de masă a apei în cristalohidrat. (2p)
Rezolvare:

Răspuns: ω(H2O)= ………


Pentru obținerea cristalelor de „piatră de alaun” în laborator se poate porni de la folie de
aluminiu care se dizolvă inițial în soluție de hidroxid de potasiu cu degajare de hidrogen și
formarea unui compus solubil A (ce conține 29,10% K, 20,15% Al, 2,99% H și restul
oxigen). Compusul A se tratează apoi cu soluție de acid sulfuric. La răcirea soluției obținute
se separă cristalele de alaun.
<!--[if !supportLists]-->4. <!--[endif]-->Determinați formula compusului A. (4p)
Rezolvare:

Compusul A este: …………………….


<!--[if !supportLists]-->5. <!--[endif]-->Caracterul acidobazic al compusului A este: (încercuiți
litera corespunzătoare răspunsului corect) (1p)
<!--[if !supportLists]-->a. <!--[endif]-->acid b.
neutru c. bazic
<!--[if !supportLists]-->6. <!--[endif]-->Scrieți ecuațiile reacțiilor menționate în procesul de
obținere a alaunului știind că în ambele reacții apa din soluții participă ca reactant. (5p)

ec. 1:

ec. 2:

<!--[if !supportLists]-->7.Pentru colectarea hidrogenului, eprubeta se ține: (1p)


<!--[if !supportLists]-->a. <!--[endif]-->cu gura în jos b. în poziție
orizontală c. cu gura în sus.
<!--[if !supportLists]-->8. <!--[endif]-->Determinați masa minimă de folie de aluminiu (cu
puritatea de 99,5 %) din care se poate produce 100 g de „piatră de alaun”. (3p)
Rezolvare:

Răspuns: mfolie(Al) = ……………


Un alt domeniu de utilizare a pietrei de alaun este epurarea apei. La dizolvare în apă, alaunul
hidrolizează formând hidroxid de aluminiu, un precipitat alb gelatinos ce ajută la decantarea
particulelor aflate în suspensie în apă.
La adăugarea alaunului în apă, prezența ionilor hidrogenocarbonat favorizează hidroliza. Astfel,
datorită reacției alaunului cu hidrogenocarbonatul de calciu din apa dură se micșorează duritatea
temporară a apei și se mărește duritatea ei permanentă.
În țara noastră, pentru măsurarea durității apei se folosește gradul de duritate german (od). Un
grad german reprezintă cantitatea de ioni de Ca2+ și Mg2+ egală cu cea de ioni de calciu din
10mg CaO/litru de apă. Pentru apa potabilă, duritatea nu trebuie să depășească 20 od.
<!--[if !supportLists]-->9. <!--[endif]-->Determinați cantitatea maximă de ioni de Ca2+ și Mg2+
care se pot găsi într-un litru de apă
potabilă. (2p)
Rezolvare:

Răspuns: υ(Ca2+, Mg2+) =…………..


<!--[if !supportLists]-->10. <!--[endif]-->Scrieți ecuația reacției ce are loc între alaun și
hidrogenocarbonatul de calciu, știind că reacția decurge cu degajare de gaz. (4p)

Încercuiți literele corespunzătoare răspunsului corect:


<!--[if !supportLists]-->11.Gazul degajat în urma reacției este: (1p)
a. mai ușor decât aerul; b. mai greu decât aerul; c. la fel de greu ca aerul.
<!--[if !supportLists]-->12. <!--[endif]-->Mărirea durității permanente a apei după adăugarea
alaunului se datorează: (1p)
a. micșorării concentrației de hidrogenocarbonați de calciu și magneziu;
b. formării precipitatului de Al(OH)3;
c. creșterii concentrației de sulfatului de calciu în apă.
<!--[if !supportLists]-->13. <!--[endif]-->În tabelul solubilității sulfatul de calciu este indicat ca
puțin solubil. În urma reacției alaunului cu apa potabilă nu se depune sub formă de precipitat
deoarece: (1p)
a. cantitatea de ioni Ca2+ și SO42- este foarte redusă;
b. sulfatul de calciu este un electrolit tare;
c. sulfatul de calciu se descompune la interacțiunea cu apa.

Postată acum 26th April 2016 de daniela sterbet


0
Adăugați un comentariu
19.
Apr
18

Rezultatele concursului de chimie „IChemist”, 16 aprilie 2016

Rezultatele concursului de chimie „IChemist” <!--[endif]-->


CLASA a VIII-
a 16.04.2016 <!--[endif]-->
Nr.
d/o Problema <!--[endif]-->

<!--[endif]-->
Numele şi Numele Punct <!--[if
prenumele Instituţia de profesor aj Loc !supportMisalign
elevului învăţământ ului 1 2 3 total ul edRows]-->
<!--[endif]-->
Beleuță LCI Șterbeț 10 19 17 46 I
1 Teodor "Prometeu- D. <!--[endif]-->
Prim"
Banaga LCI Șterbeț 17 18 2,5 37,5 II
2 Nadina "Prometeu- D. <!--[endif]-->
Prim"
Crețu LCI Șterbeț 17 15 5,5 37,5 II
3 Nicolae "Prometeu- D. <!--[endif]-->
Prim"
Boris LT „Ștefan Rusu 9 19 6 34 III
4
Cristian cel Mare” Angela <!--[endif]-->
Mutaf IPLT Racu 13 10 2 25 m
5 Ștefan “Principesa Olesea <!--[endif]-->
N. Dadiani”
Beschieri LT „Ștefan Rusu 9 9 5 23 m
6
Iulia cel Mare” Angela <!--[endif]-->
Prodan LT ”A.I. Trelea 5 6 7,5 18,5 m
7
Alexandra Cuza” Inga <!--[endif]-->
Moroz LT „Ștefan Rusu 8 4 6 18 m
8
Natalia cel Mare” Angela <!--[endif]-->
Gorașov LCI Șterbeț 4 8 4 16
9 Gabriela "Prometeu- D. <!--[endif]-->
Prim"
Tulbu LT Ana 6 7 3 16
10 Gabriela ”Hyperion” Dascaliu
<!--[endif]-->
c
Gherciu LT „P. Prunici 7,5 0,5 5 13
11
Pavel Zadnipru” L. <!--[endif]-->
Ciobanu LT ”Petru 3 10 13
12 Rareș”
Vlad <!--[endif]-->
Scheraș LT "Gh. Chetrea 5,5 3 4 12,5
13
Valeria Asachi" n A. <!--[endif]-->
Bolea LCI Șterbeț 2 7 3 12
14 Smaranda "Prometeu- D. <!--[endif]-->
Prim"
Marga LT "Gh. Chetrea 6 3 3 12
15
Mădălina Asachi" n A. <!--[endif]-->
Stan IPLT Racu 7 1 3 11
16 Natalia “Principesa Olesea <!--[endif]-->
N. Dadiani”
Gușan LT „Mircea Chișca 3 5,5 2 10,5
17 cel Bătrân” Diana
Daniel <!--[endif]-->
Darii Ilinca LT „Pro Ciobanu 6 2 2 10
18
Succes” Aliona <!--[endif]-->
Graur Elena LT „I. Purici 8 1 1 10
19
Hasdeu” Ana <!--[endif]-->
Cupcea LT ”A.I. Trelea 2 2 5,5 9,5
20
Sorina Cuza” Inga <!--[endif]-->
Tidva LCI Avdeev 3 2 3 8
21 Adelina "Prometeu- L. <!--[endif]-->
Prim"
Mușchei LT „Mircea Chișca 5 0 2 7
22 cel Bătrân” Diana
Oleg <!--[endif]-->
Dicu Sorina LCI Șterbeț 3 1 2 6
23 "Prometeu- D. <!--[endif]-->
Prim"
Dolghii LT „Mircea Chișca 3 1 2 6
24 cel Bătrân” Diana
Mihai <!--[endif]-->
Oloinic LT "P. Fulger 1,5 2 2 5,5
25
Valeriu Rareș” Inga <!--[endif]-->
26 Gheciu Iana LT „I. Purici 0 0 2 2
Hasdeu” Ana <!--[endif]-->

<!--[if
!supportMisalign
edRows]-->

<!--[endif]-->
CLASA a IX-
a 16.04.2016
Nr. <!--[if
d/o !supportMisalign
edRows]-->

<!--[endif]-->
<!--[if
!supportMisalign
edRows]-->

Problema <!--[endif]-->
Numele <!--[if
şi !supportMisalign
prenum Numele Punc edRows]-->
ele Instituţia de profesor taj Locu
elevului învăţământ ului 1 2 3 total l <!--[endif]-->
Baerle IPLT Baerle 29, 32, 15, 76,5 <!--[if
Victor „Principesa Iulia 5 0 0 !supportMisalign
1 N. Dadiani” I edRows]-->

<!--[endif]-->
Miron LT "Gh. Chetre 18, 26, 20, 65,0 <!--[if
Alexan Asachi" an A. 0 5 5 !supportMisalign
2 dru II edRows]-->

<!--[endif]-->
Ducal LT „P. Suboti 19, 34, 4,0 57,0 <!--[if
Nicola Ștefănucă” n Iurie 0 0 !supportMisalign
3 e III edRows]-->

<!--[endif]-->
Cornes LCI Avdee 27, 11, 13, 51,5 <!--[if
cu Dan „Prometeu- v L. 0 5 0 !supportMisalign
4 Prim" III edRows]-->

<!--[endif]-->
Eșanu LT "Gh. Zacuțel 13, 18, 13, 45,0 <!--[if
Mihael Asachi" u 5 0 5 !supportMisalign
5 a Maria III edRows]-->

<!--[endif]-->
Urîtu LCI Șterbeț 13, 8,0 0,0 21,5 <!--[if
Renata "Prometeu- D. 5 !supportMisalign
6 Prim" m edRows]-->

<!--[endif]-->
Godea LCI Șterbeț 8,5 2,0 9,0 19,5 <!--[if
Bogda "Prometeu- D. !supportMisalign
7 n Prim" m edRows]-->

<!--[endif]-->
Cauș LT „Ștefan Rusu 4,5 4,0 10, 18,5 <!--[if
Andree cel Mare” Angela 0 !supportMisalign
8 a m edRows]-->

<!--[endif]-->
Golove LT „I. Purici 9,5 3,0 6,0 18,5 <!--[if
i Hașdeu” Ana !supportMisalign
9 Dumitr m edRows]-->
u <!--[endif]-->
Apachi LT „M. Cîrliciu 4,0 7,0 4,0 15,0 <!--[if
ței Eliade" c M. !supportMisalign
10 Lucian edRows]-->
a <!--[endif]-->
Grosu LCI Șterbeț 6,0 1,0 7,5 14,5 <!--[if
Cristia "Prometeu- D. !supportMisalign
na Prim" edRows]-->

<!--[endif]-->
Coșpor LT "Gh. Zacuțel 14, 0,0 0,0 14,0 <!--[if
mac Asachi" u 0 !supportMisalign
11 Mihael Maria edRows]-->
a <!--[endif]-->
Jechiu LT „I. Purici 3,5 2,0 6,0 11,5 <!--[if
Alexan Hașdeu” Ana !supportMisalign
12 dra edRows]-->

<!--[endif]-->
Tataru LT ”A.I. Trelea 6,0 3,0 2,0 11,0 <!--[if
Ionela Cuza” Inga !supportMisalign
13 edRows]-->

<!--[endif]-->
Smanta Gheorghe Zacuțel 2,0 4,0 5,0 11,0 <!--[if
na Asachi u !supportMisalign
14 Marius Maria edRows]-->

<!--[endif]-->
Andro LT Samso 5,0 1,5 3,0 9,5 <!--[if
novici „Universul” nov !supportMisalign
15 Darinel Nadejd edRows]-->
a a <!--[endif]-->
Burcă LT Fulger 3,0 0,0 5,0 8,0 <!--[if
Grigor ”P.Rareș” Inga !supportMisalign
16 e edRows]-->

<!--[endif]-->
Chirilo IPLT Baerle 2,0 2,0 4,0 8,0 <!--[if
v “Principesa Iulia !supportMisalign
17 Maxim N. Dadiani” edRows]-->

<!--[endif]-->
Covalc LT ”A.I. Trelea 4,0 1,0 2,0 7,0 <!--[if
iuc Cuza” Inga !supportMisalign
18 Vlada edRows]-->

<!--[endif]-->
Nica IPLT Baerle 4,0 0,0 3,0 7,0 <!--[if
Felicia “Principesa Iulia !supportMisalign
19 N. Dadiani” edRows]-->

<!--[endif]-->
Catlab LT Dascali 4,0 1,0 1,0 6,0 <!--[if
uga ”Hyperion” uc Ana !supportMisalign
Silvian edRows]-->
20
<!--[endif]--> <!--
[if
!supportMisalign
edColumns]-->

<!--[endif]-->

CLASA a X-
<!--[endif]-->
a 16.04.2016
<!--[if
!supportMisalignedRo
Problema ws]-->
Nr
Numele şi Instituţia Numele Punct <!--[endif]-->
. Loc
prenumele de profesorul aj
d/ ul
elevului învăţământ ui total <!--[endif]-->
o
<!--[if
1 2 3
!supportMisalignedRo
ws]-->
<!--[endif]-->
Magdei LCI Şterbeţ 19, 18, 3, 40,0 I <!--[if
Mihaela "Promete D. 0 0 0 !supportMisalignedRo
1 u-Prim" ws]-->

<!--[endif]-->
Batog LCI Şterbeţ 21, 11, 7, 39,0 I <!--[if
Cristian "Promete D. 0 0 0 !supportMisalignedRo
2 u-Prim" ws]-->

<!--[endif]-->
Mîrza LT ”A.I. Trelea 16, 14, 7, 37,0 II <!--[if
Adrian Cuza” Inga 0 0 0 !supportMisalignedRo
3 ws]-->

<!--[endif]-->
Ciorescu LCI Şterbeţ 7,5 7,0 5, 19,5 m <!--[if
Mădălina "Promete D. 0 !supportMisalignedRo
4 u-Prim" ws]-->

<!--[endif]-->
Chiroșca LT "M. Cîrliciuc 8,0 8,0 2, 18,0 m <!--[if
Mihail Eliade" M. 0 !supportMisalignedRo
5 ws]-->

<!--[endif]-->
Axînti LT Rusu 7,5 8,0 2, 17,5 m <!--[if
Ada „Ștefan Angela 0 !supportMisalignedRo
6 cel ws]-->
Mare” <!--[endif]-->
Potîngă IPLT Racu 4,0 12, 1, 17,0 m <!--[if
Anghelin “Principe Olesea 0 0 !supportMisalignedRo
7 a sa N. ws]-->
Dadiani” <!--[endif]-->
Chetraru LCI Şterbeţ 0,0 11, 2, 13,0 <!--[if
Dan "Promete D. 0 0 !supportMisalignedRo
8 u-Prim" ws]-->

<!--[endif]-->
Bădărău LT Rusu 6,0 3,5 2, 11,5 <!--[if
Felicia „Ștefan Angela 0 !supportMisalignedRo
9 cel ws]-->
Mare” <!--[endif]-->
Pojoga LT "M. Cîrliciuc 1,0 8,0 2, 11,0 <!--[if
Maria- Eliade" M. 0 !supportMisalignedRo
10 Magdale ws]-->
na <!--[endif]-->
Bordeian LT „I. Lupuşor 0,0 5,0 0, 5,0 <!--[if
u Ina Hasdeu” Nelea 0 !supportMisalignedRo
11 ws]-->

<!--[endif]-->
Baxan LT „I. Lupuşor 0,0 3,5 1, 4,5 <!--[if
Alexandr Hasdeu” Nelea 0 !supportMisalignedRo
12 a ws]-->

<!--[endif]-->
Vasiliev LT „P. Prunici 1,5 2,0 1, 4,5 <!--[if
Mihaela Zadnipru L. 0 !supportMisalignedRo
13 ” ws]-->

<!--[endif]-->
Bîcu LCI Şterbeţ 1,0 1,0 2, 4,0 <!--[if
Alexandr "Promete D. 0 !supportMisalignedRo
14 a u-Prim" ws]-->

<!--[endif]-->
Grigoraş LT „P. Prunici 1,0 0,0 0, 1,0 <!--[if
Victor Zadnipru L. 0 !supportMisalignedRo
15 ” ws]-->

<!--[endif]-->

CLASA a XI-a 16.04.2016 <!--[endif]-->


Nr. <!--[if
d/o !supportMisalignedRows]-
->

Problema <!--[endif]-->

<!--[endif]-->
<!--[if
Numele şi !supportMisalignedRows]-
prenumele Instituţia de Numele Punctaj ->
elevului învăţământ profesorului 1 2 3 4 total Locul <!--[endif]-->
1 Mereuţă Valeria LCI Avdeev L. 14 20 17 2,5 53 I <!--[if
"Prometeu- !supportMisalignedRows]-
Prim" ->

<!--[endif]-->
2 Ciuclea Mihaela LT "Gh. Chetrean A. 5 12 16 1 34 II <!--[if
Asachi" !supportMisalignedRows]-
->

<!--[endif]-->
3 Ciubotaru LCI Avdeev L. 5 10 4 2,5 21,5 III <!--[if
Alexandru "Prometeu- !supportMisalignedRows]-
Prim" ->

<!--[endif]-->
4 Pricop IPLT Baerle Iulia 2 8 0 3,5 13,5 m <!--[if
Alexandra “Principesa N. !supportMisalignedRows]-
Dadiani” ->

<!--[endif]-->
5 Velciu Vlad LT "P. Rareş" Fulger Inga 4 4,5 3 2,5 11,5 m <!--[if
!supportMisalignedRows]-
->

<!--[endif]-->
6 Buzu Alexandra IPLT Baerle Iulia 0 7 0 1 8 <!--[if
“Principesa N. !supportMisalignedRows]-
Dadiani” ->

<!--[endif]-->
7 Oșovschi Irina IPLT Baerle Iulia 0,5 3,5 0 3 7 <!--[if
“Principesa N. !supportMisalignedRows]-
Dadiani” ->

<!--[endif]-->
8 Pintea Dan 1 3 1 0,5 5,5 <!--[if
!supportMisalignedRows]-
->

<!--[endif]-->
9 Sava Sandu LT "V. 0 3,5 2 1,5 5,5 <!--[if
Alecsandri" !supportMisalignedRows]-
->

<!--[endif]-->
11 Bolea Adelin LCI Avdeev L. 0 3,5 0 2,5 3,5 <!--[if
"Prometeu- !supportMisalignedRows]-
Prim" ->

<!--[endif]-->
12 Slivca Cristian LT "M. Eliade" Cîrliciuc 0 2 1 0 3 <!--[if
Mariana !supportMisalignedRows]-
->

<!--[endif]-->
13 Şevcenco LT „I. Hasdeu” Purici Ana 0 2 0 1 3 <!--[if
Valeria !supportMisalignedRows]-
->

<!--[endif]-->
14 Costin Vlad LT „I. Hasdeu” Purici Ana 0 0,5 0 2 2,5 <!--[if
!supportMisalignedRows]-
->

<!--[endif]-->
15 Spînu Roman LT „Universul” Samsonov 0 1,5 0 0 1,5 <!--[if
Nadejda !supportMisalignedRows]-
->

<!--[endif]-->
16 Rusanovschi LT „Universul” Samsonov 1 0 0 0 1 <!--[if
Daniel Nadejda !supportMisalignedRows]-
->

<!--[endif]-->
Postată acum 18th April 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu
20.
Feb
8

Utilizarea substanțelor
Carbonul este folosit în electrotehnică şi telecomunicaţii, la confecţionarea periilor de
colectare, a electrozilor etc. Diamantul este folosit pentru confecţionarea intrumentelor
de sfredelit, pulberea de diamant se foloseşte la şlefuirea pietrelor scumpe, iar
diamantele transparente bine şlefuite se întrebuinţează ca pietre scumpe (masa lor se
exprimă în carate - 1 carat = 0,205 g). Grafitul se foloseşte ca moderator de neutroni,
ca lubrifiant termostabil, la fabricarea creioanelor. Cărbunele de lemn şi de oase este
folosit ca adsorbant. Cărbunele activ se foloseşte pentru adsorbţia din aer a vaporilor
lichidelor volatile, în industria zahărului, la decolorarea uleiurilor vegetale, a vinului etc.
Cărbunele activ se foloseşte în măştile antigaz şi în medicină.
Siliciul pur se foloseşte pentru producerea semiconductorilor, pentru confecţionarea
tranzistoarelor şi a redresoarelor de curent altenativ. Bateriile de siliciu se folosesc pe
navele cosmice pentru transformarea energiei solare în energie electrică. Aliajul lui cu
fierul este folosit la confecţionarea unor aparate chimice rezistente faţă de acizi.
Azotul se foloseşte pentru sinteza amoniacului, a acidului azotic, a îngrăşămintelor,
medicamentelor şi coloranţilor; de asemenea se foloseşte ca substanţă inertă în reacţii
chimice şi la umplerea becurilor electrice.
Fosforul roşu se foloseşte la fabricarea chibriturilor, la producerea anhidridei fosforice,
a acidului fosforic şi a îngrăşămintelor. Fosforul alb se utilizează la umplerea bombelor
incendiare şi ca substanţă fumigenă pentru obţinerea perdelelor de fum. De asemenea
este folosit la fabricarea semiconductorilor şi a unor aliaje.
Oxigenul se foloseşte pentru arderi, în medicină, oxigenul lichid ca oxidant pentru
carburanţii rachetelor.
Sulful este folosit pentru producerea acidului sulfuric, a chibriturilor, a prafului de
puşcă, în sinteze organice, la vulcanizarea cauciucului şi la obţinerea ebonitei, la
fabricarea coloranţilor şi a sulfurii de carbon.
Clorul se întrebuinţează la fabricarea acidului clorhidric, la înălbirea fibrelor textile, a
celulozei şi a hârtiei, pentru sterilizarea apei potabile, pentru producerea unor compuşi
organici, a unor solvenţi.
Iodul se întrebuinţează la producerea coloranţilor sintetici şi a medicamentelor. Soluţia
de iod de 10% în alcool etilic se numeşte tinctură de iod şi se aplică la dezinfectarea
rănilor.

HCl este folosit în industria chimică, industria pielăriei, în metalurgie la curăţarea


metalelor, în medicină pentru favorizarea digestiei.
HF este utilizat pentru gravarea sticlei, în sinteza organică, pentru obţinerea teflonului.
NH3 este folosit la obţinerea acidului azotic, a îngrăşămintelor, la fabricarea bateriilor
uscate, în gospodărie pentru curăţarea petelor.
CH4 este folosit în gospodărie drept combustibil, ca materie primă în industria chimică
pentru obţinerea a diferitor substanţe organice (solvenţi, coloranţi, medicamente etc.)
CO2 este folosit ca agent refrigerent, la obţinerea unor băuturi şi pentru stingerea
incendiilor.
SO2 este utilizat ca insecticid, dezinfectant, decolorant, iar SO2 lichid este folosit ca
solvent selectiv în prelucrarea petrolului.
N2O este un excitant al sistemului nervos, în cantităţi mici provoacă o stare de bună
dispoziţie - este numit gaz ilariant. În amestec cu O2 (20%) este folosit ca anestezic
deoarece provoacă o narcoză generală.
P2O5 datorită avidităţii sale pentru apă este un deshidratant puternic fiind folosit pentru
uscarea gazelor şi a vaporilor.
SiO2 este folosit la confecţionarea sticlei, ceramicii, cimentului, sub formă de cuarţ la
confecţionarea unor instrumente electrice, a lămpilor cu mercur, vaselor de laborator,
iar unele varietăţi (pietrele semipreţioase) la confecţionarea bijuteriilor.
Acidul sulfuric este numit "sângele industriei" datorită numeroaselor sale aplicaţii.
Dintre cele mai importante menţionăm: este folosit la fabricarea altor acizi, la obţinerea
sărurilor anorganice, la fabricarea îngrăşămintelor, în industria coloranţilor, industria
farmaceutică, a explozibililor, ca agent de rafinare în industria petrolului, ca electrolit în
acumulatoarele cu plăci de plumb.
Acidul azotic este utilizat pentru obţinerea îngrăşămintelor cu azot, la fabricarea
acidului sulfuric prin metoda nitrozo, la obţinerea unor coloranţi, a fibrelor artificiale, a
lacurilor, a explozibililor, la separarea aurului de cupru, la gravarea plăcilor de zinc şi
cupru.
Acidul silicic separat sub formă de gel (silicagelul) este utilizat pentru absorbţia
vaporilor şi a gazelor, ca suport pentru catalizatori, în chimia analitică pentru separarea
substanţelor.
NaCl - sarea de bucătărie - este utilizată în alimentaţie, la conservarea alimentelor, la
prepararea săpunului, a sodei caustice (NaOH), a sodei de rufe (Na2CO3).
Azotaţii se folosesc ca îngrăşăminte, KNO3 este utilizat pentru fabricarea prafului de
puşcă, NH4NO3 în amestec cu aluminiu şi carbon e folosit ca exploziv.
Na2CO3 - soda calcinată - este folosită ca detergent, la fabricarea sticlei, a săpunului,
hârtiei,
NaHCO3 - soda alimentară - e utilizată în medicină contra arsurilor la stomac, în
gospodărie, pentru stingătoarele de incendii.
CaCO3 se găseşte în natură sub formă de calcar, cretă şi marmură, este folosit în
construcţii şi pentru obţinerea varului.
CaOCl2 numită clorura de var este un oxidant puternic, hipocloriţii de sodiu şi de potasiu
sunt folosiţi ca decoloranţi şi dezinfectanţi.
KClO3 este folosit la fabricarea chibriturilor, a amestecurilor explozibile, a artificiilor.
Magneziul - la obţinerea unor aliaje, în pirotehnie (rachete luminoase).
Aluminiul - în electrotehnică, la confecţionarea cisternelor, refrigerentelor etc.
<!--[if !supportLists]-->- <!--[endif]-->Amestecat cu NH4NO3 şi cărbune
formează amonalul, utilizat ca exploziv,
<!--[if !supportLists]-->- <!--[endif]-->la împachetarea unor alimente
Cuprul electrolitic se foloseşte în cantităţi mari în electrotehnică, la fabricarea
schimbătoarelor de căldură, la placarea metalelor.
Argintul se utilizează în bobinaje, la construirea instalaţiilor de accelerat particule în
fizica nucleară, în electrotehnică şi electronică, ca rezervă valutară a fondului monetar;
Aurul - în electrotehnică şi electronică, pentru confecţionarea bijuteriilor şi ca rezervă
valutară.
Zincul este folosit în tehnică sub formă de table şi sârme, la fabricarea elementelor
galvanice, la depunerea metalelor nobile din soluţii prin metoda cementării, la
protejarea fierului.
CaO se utilizează în industria chimică la fabricarea sodei, a carbidului, zahărului, la
deplasarea amoniacului din sărurile de amoniu, la fabricarea îngrăşămintelor chimice,
la sinteza cauciucului, în tăbăcărie, la absorbţia unor gaze. În industria materialelor de
construcţii, cantităţi enorme de CaO se consumă pentru prepararea laptelui de var, a
cimentului etc.
Al2O3 - la fabricarea abrazivilor, a cuţitelor de strung cu duritate comparabilă cu a
oţelului widia.
NaOH (soda caustică) se foloseşte în cantităţi enorme în industria aluminei, la
fabricarea săpunului, hârtiei, celulozei, mătăsii artificiale, la mercerizare, la fabricarea
coloranţilor şi a unor produse farmaceutice, la rafinarea uleiurilor, la uscarea gazelor,
la prepararea unor compuşi organici şi anorganici etc.
KOH (potasa caustică) e utilizată la fabricarea săpunurilor speciale (moi), a
permanganatului de potasiu, la dezagregarea minereurilor de crom, la uscarea gazelor
şi absorbţia CO2, în acumulatorii alcalini şi la sinteza unor compuşi organici şi
anorganici.
Ca(OH)2 (laptele de var) este baza cea mai ieftină, care ocupă un loc de primă mărime
în industria construcţiilor, în special la prepararea mortarului în amestec cu nisip, la
fabricarea carbonatului de sodiu prin procedeul caustificării, în industria zahărului, în
tăbăcărie, la prepararea soluţiilor bordeleze pentru stropirea viilor etc.

KMnO4 se foloseşte în sinteza organică, în industria textilă ca decolorant pentru lână,


mătase, bumbac, în medicină ca antiseptic, pentru sterilizarea apei etc.
Postată acum 8th February 2016 de daniela sterbet
0
Adăugați un comentariu

Arhivă blog

 201714
o decembrie3
 Determinarea densității pe baza parametrilor rețel...
 iChemist ediția a III-a, 2017, clasa a XI-a, probl...
 iChemist ediția a III-a, 2017, clasa a XI-a, probl...
o noiembrie3
o octombrie7
o aprilie1
 201620
o noiembrie1
o octombrie1
o septembrie1
o august3
o mai8
o aprilie5
o februarie1
 201521
o decembrie1
o noiembrie4
o octombrie13
o aprilie3
 20123
o martie3
Despre mine
daniela sterbet

Se încarcă
Tema Vizualizări dinamice. Un produs Blogger.