Sunteți pe pagina 1din 2

Test de evaluare naţională

Clasa a VIII-a

Subiectul I ( 40 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:

Stau câteodată şi-mi aduc aminte ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre pe când
începusem şi eu, drăgăliţă-Doamne, a mă ridica băieţaş la casa părinţilor mei, în satul Humuleşti, din
târg drept peste apa Neamţului; sat mare şi vesel, împărţit în trei părţi, care se ţin tot de una: Vatra
satului, Delenii şi Bejenii.
Ş-apoi Humuleştii, şi pe vremea aceea, nu erau numai aşa, un sat de oameni fără căpătâi, ci sat
vechi răzăşesc, întemeiat în toată puterea cuvântului: cu gospodari tot unul şi unul, cu flăcăi voinici şi
fete mândre, care ştiau a învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de vatale în toate părţile; cu biserică
frumoasă şi nişte preoţi şi dascăli şi poporeni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Şi părintele
Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic şi cu bunătate mai era! Prin îndemnul său, ce mai pomi s-au
pus în ţintirim, care era îngrădit cu zăplaz de bârne, streşinit cu şindilă, şi ce chilie durată s-a făcut la
poarta bisericii pentru şcoală; ş-apoi, să fi văzut pe neobositul părinte cum umbla prin sat din casă în
casă, împreună cu bădiţa Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos şi voinic, şi
sfătuia pe oameni să-şi dea copiii la învăţătură. Şi unde nu s-au adunat o mulţime de băieţi şi fete la
şcoală, între care eram şi eu, un băiat prizărit, ruşinos şi fricos şi de umbra mea. Şi cea dintâi şcolăriţă a
fost însăşi Smărăndiţa popii, o zgâtie de copilă ageră la minte şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toţi
băieţii şi din carte, dar şi din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la şcoală şi vedea ce se
petrece…
Şi ne pomenim într-una din zile că părintele vine la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung, şi
după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm, a stat puţin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului
Calul Balan şi l-a lăsat în şcoală. În altă zi ne trezim că iar vine părintele la şcoală, cu moş Fotea,
cojocarul satului, care ne aduce, dar de şcoală nouă, un drăguţ de biciuşor de curele, împletit frumos, şi
părintele îi pune nume Sfântul Nicolai, după cum este şi hramul bisericii din Humuleşti… Apoi pofteşte
pe moş Fotea că, dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai facă aşa, din când în când, câte unul, şi
ceva mai grosuţ, dacă se poate… Bădiţa Vasile a zâmbit atunci, iară noi, şcolarii, am rămas cu ochii
holbaţi unii la alţii. Şi a pus părintele pravilă şi a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieţii şi
fetele, adică să asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învăţat peste săptămână; şi câte greşeli va face să i
le însemne cu cărbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greşeală să-i ardă şcolarului câte un sfânt-
Nicolai. Atunci copila părintelui, cum era sprinţară şi plină de incuri, a bufnit în râs. Păcatul ei, sărmana!
– Ia, poftim de încalecă pe Balan, jupâneasă! zise părintele, de tot posomorât, să facem pocinog
sfântului Nicolai cel din cui. Şi cu toată stăruinţa lui Moş Fotea şi a lui bădiţa Vasile, Smărăndiţa a
mâncat papara, şi pe urmă şedea cu mâinile la ochi şi plângea ca o mireasă, de sărea cămăşa de pe
dânsa. (....) Într-una din zile, ce-i vine părintelui, ne caută ceasloaveleşi, când le vede aşa sângerate cum
erau, îşi pune mâinile în cap de necaz. Şi cum află pricina, începe a ne pofti pe fiecare la Balan şi a ne
mângâia cu sfântul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor muşte şi ale cuvioşilor bondari, care din
pricina noastră au pătimit.
Ion Creangă – Amintiri din copilărie
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Explică modul de formare a unui cuvânt compus şi a unui cuvânt care a suferit conversiune din
primul alineat. 4p
2. Notează câte un antonim pentru sensul din text al locuţiunilor subliniate: fără căpătâi şi tot unul şi
unul. 4p
3. Menţionează rolul virgulelor în structura: Ia, poftim de încalecă pe Balan, jupâneasă! 4p
4. Transcrie un cuvânt cu hiat şi unul cu diftong din secvenţa începe a ne pofti pe fiecare la Balan şi a
ne mângâia cu sfântul ierarh Nicolai... 4p
5. Numeşte două moduri de expunere prezente în text. 4p
6. Scrie două idei principale/secundare din text. 4p
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la genul epic a
fragmentului Amintiri din copilărie de Ion Creangă, valorificând textul dat. 16p
În compunerea ta, trebuie:
- Să precizezi două trăsături ale genului epic;
- Să prezinţi detaliat două trăsături ale genului epic, valorificând textul dat;
- Să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;
- Să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Subiectul al II-lea( 36 de puncte)


Citeşte, cu atenţie, textul:

Casa Memorială Ion Creangă din Humuleşti este leagănul copilăriei marelui povestitor Ion Creangă (1837-
1889). Satul Humuleşti face parte din suburbia de astăzi a oraşului Târgu Neamţ.
Data din care dateaza această casă din Humuleşti după cum se indică în LMI este 1833, ea fiind situată pe strada
Ion Creangă nr. 8. Ion Creanga a locuit in aceasta casa de la nastere pana in 1846, apoi cu intreruperi pana in
1855. Casa memoriala din Humulesti se afla pe Lista Monumentelor Istorice din judetul Neamt din anul 2004.
Lângă casa din Humuleşti se gaseste Parcul tematic „Ion Creangă”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni
cu personaje îndrăgite din poveştile pentru copii scrise de Ion Creangă.
Casa Ion Creangă din Humulesti a fost construită între anii 1830-1831 de catre Petre Ciubotariu (conform LMI
datarea este 1833), bunicul povestitorului. Acesta a daruit-o fiului său, Stefan, care in 1835 s-a casatorit cu
Smaranda Creanga, fiica lui David Creanga din Pipirig. Ion Creanga a locuit in casa din Humulesti permanent de
la nastere pana in 1846, apoi cu intreruperi pana in 1855, cand a plecat spre Iasi, la Seminarul de la Socola. Dupa
moartea lui Stefan a Petrii si a Smarandei, casa a fost mostenita de fiica lor cea mai mica, Ileana Creanga.
Ulterior, aceasta, neavand copii, a donat-o nepoatei sale, Sofia, fiica Mariei, o alta sora a lui Creanga. Casa din
Humulesti a fost restaurata in 1937 prin grija istoricului Nicolae Iorga. In 1944 Sofia Grigoriu, nascuta Creanga,
doneaza casa din Humulesti Asociatiei Invatatorilor din Romania.
In prezent, casa memorială este unul dintre cele mai vizitate muzee din ţară, trecându-i pragul anual mai mult
de 40.000 de turişti români şi străini. In fiecare an, casa din Humuleşti patronează manifestările „Zilele Ion
Creangă”, precum şi activităţi culturale: seri muzeale, expuneri cu temă, conferinţe, simpozioane organizate la
sediul unităţii, la sediul Fundaţiei Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamţ sau la Şcoala Ion Creangă din
Humulesti.
http://monumenteneamt.ro/muzeu-casa-memoriala-ion-creanga
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din text:
- Cine şi în ce perioadă a construit casa Ion Creangă din Humuleşti?
- Anul în care a plecat Creangă la Seminarul de la Socola. 4p
2. Scrie cam câţi vizitatori are casa memorială Ion Creangă în prezent. 4p
3. Scrie numărul şi cazul substantivelor subliniate în text. 4p
4. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: un loc în care vizitatorii
se pot întâlni cu personaje îndrăgite din poveştile pentru copii. 4p
5. Transcrie propoziţia subordonată din fraza următoare şi precizează felul acesteia: Lângă casa din
Humuleşti se gaseste Parcul tematic „Ion Creanga”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu
personaje îndrăgite din poveştile pentru copii scrise de Ion Creangă. 4p
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o subordonată subiectivă care are
ca termen regent un verb reflexiv impersonal. 4p

B. Redactează o compunere, de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare reală sau
imaginară petrecută în timpul unui vizitei la un muzeu. 12p

În compunerea ta, trebuie:


- Să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
- Să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
- Să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
- Să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei -2p; coerenţa
textului – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia -3p;
punctuaţia – 3p; aşezarea corectă a textului în pagină -1p; lizibilitatea -1p.)
Vei primi 10 puncte din oficiu.